Page 29 - Drumul_socialismului_1973_06

Aniversarea a 25 de ani de la
Proletari din toate fărlle, unljl-văl

înfăptuirea actului revnluţionar al

naţionalizării in întreprinderi din

judeţul Hunedoara

împlinirea unui sfert de exploatare a lemnului Vaţa
veac de la naţionalizarea de Jos au avut loc adunări
principalelor mijloace de pro­ care au marcat importanţa
ducţie — eveniment de o acestui eveniment în istoria
deosebită însemnătate în via­ patriei, în dezvoltarea indus­
ţa clasei muncitoare şi a po­ triei hunedorene.
porului roman — prilejuieşte In cadrul adunărilor au
şi în judeţul Hunedoara am­ luat cuvîntul membri ai bi­
ple manifestări. In numeroa­ roului Comitetului judeţean
se unităţi cum sînt întreprin­ de partid, ai Comitetului e-
derea „Victoria" Călan, în­ xecutiv al Consiliului popu­
treprinderea chimică Orăştie, lar judeţean, activişti de
întreprinderea minieră Barza, partid, preşedinţi ai consili­
'ANUL XXV Nr. 5 727 SIMBĂTĂ 9 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Exploatarea minieră Ţebea, ilor şi comitetelor oamenilor
Exploatarea minieră Certej, muncii din centrale industria­
mina Teliuc, Fabrica „Vidra" le şi întreprinderi, partici­
Orăştie, Fabrica de fire arti­ panţi la înfăptuirea actului
r ficiale „Vîscoza" Lupeni, Fa­ naţionalizării. au reafirmat ho-
refractare
Adunările
IN PAGINA A III-A brica de produse de reţe­ tărîrea oamenilor muncii hu-
întreprinderea
Baru,
de ÉÉay © Viaţa de partid: NOUL SISTEM DE le electrice Deva, Fabrica de nedoreni de a înfăptui exem­
sarcinile
pe
plar
de
plan
Deva,
de
Fabrica
conserve
INFORMARE, EXPERIMENTAT IN ORGANI­ conserve Haţeg, întreprinde­ 1973, de a face totul pentru
■ EFICIENTÁ I tote h terpal ZAŢIILE DE PARTID, SE MATERIALIZEAZĂ rea forestieră de exploatare realizarea cincinalului înainte
■ '■ ■ V şi transport Deva, Secţia de de termen.
IN MĂSURI CONCRETE
Şedinţa Comisiei judeţene de
O datori© de onoare a fiecărui om al muncii răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice
judeţene
respon­
Ieri, a avut loc, la Deva,
ECONOMIA DE MATERII PRIME, şedinţa Comisiei judeţene de comisiei comisiilor şi municipale,
sabilii
răspîndire a cunoştinţelor şti­ orăşeneşti şi comunale au in­
inţifice, la care au participat sistat asupra necesităţii par­
MATERIALE, TIMP, BANI! şi responsabilii comisiilor mu­ ticipării mai active şi cu ca­
comu­
nicipale,
permanent
orăşeneşti
racter
la
şi
activităţi
—.i nale de răspîndire a cunoş­ a tuturor componenţilor a-
cestor
societăţilor
comisii,
tinţelor ştiinţifice. hotărârilor Ple­ şi asociaţiilor a culturale şi
lumina
In
Activitatea creatoare „să ţină Mai există încă multe narei Consiliului Naţional al ştiinţifice, a organizaţiilor de
Socialiste,
masă şi obşteşti, a tuturor or­
Frontului
Unităţii
ganelor care desfăşoară mun­
resurse care trebuie din februarie 1973, Biroul e- că de răspîndire a cunoştin­
Consiliului
jude­
ai
xecutiv
ţelor ştiinţifice.
ţean al F.U.S. a stabilit mă­
pasul“ cu dezvoltarea unităţii puse în suri menite să ducă la îmbu­ fost un bun schimb de expe­
Şedinţa comisiei judeţene a
continuă
activită­
a
nătăţirea
ţii comisiilor de răspîndire a
cunoştinţelor ştiinţifice de la rienţă la a cărui reuşită şi-au
contribuţia
reprezentanţi
adus
In perioada care a trecut din acest an, colectivul de toate nivelurile. ai comisiilor de răspîndire a
muncă al întreprinderii miniere Barza a fost confruntai
In cadrul Uzinei de utilaj 834,1 lei faţă de 852,1 lei In spiritul măsurilor stabi­ cunoştinţelor ştiinţifice de pe
cu probleme majore ale activităţii de extracţie, reuşind să
minier şi reparaţii Crişcior, cit era prevăzut ca sarci­ îndeplinească majoritatea indicatorilor sintetici de plan lite, s-au prelucrat recoman­ lingă consiliile judeţean, mu­
activitatea desfăşurată pe nă de plan iar cheltuielile şi chiar să-i depăşească în mod substanţial. Astfel, pro­ dările Comisiei Centrale pen­ nicipale, orăşeneşti şi comu­
perioada care s-a scurs din materiale la acelaşi indica­ tru Răspîndirea Cunoştinţelor nale ale Frontului Unităţii
acest an a fost deosebit de tor au fost diminuate cu ducţia globală a fost realizată in proporţie de 126,5 la su­ Ştiinţifice şi măsurile adop­ Socialiste.
tă, producţia marfă — 121 la sută, iar productivitatea
fructuoasă, obţintndu-se re­ 23,8 lei. Cu consecinţe di­ muncii a crescut cu 22,5 la sută. Cheltuielile la 1 000 lei tate de către Biroul executiv In încheierea lucrărilor a
zultate optime pe toate li­ recte şi imediate în atinge­ al Consiliului judeţean al luat cuvîntul tovarăşul David
niile muncii productive. rea acestor rezultate a- fost producţie marfă, care erau depăşite la sfîrşitul trimestru­ Frontului Unităţii Socialiste Lazăr, secretar al Comitetu­
Producţia globală a fost munca de studiu şi cerceta­ lui cu 494,5 lei, au fost diminuate numai în luna aprilie privind îmbunătăţirea activi­ lui judeţean de partid, vice­
depăşită cu 2,3 la sută, in­ re desfăşurată In uzină de cu 187,5 lei, iar pe luna mai rezultatele sînt şi mai repre­ tăţii comisiilor de răspîndiv preşedinte al Comitetului e-
dicatorii de producţie mar­ cadrele tehnico-inginereşti zentative. Succesele pe care minerii de la Barza le înre­ re a cunoştinţelor ştiinţifice. xecutiv al Consiliului popu­
fă şi producţie marfă vîn- şi muncitori cu Înaltă cali­ gistrează în progres continuu exprimă încrederea între­ Cîteva dintre cadourile simbolice pe care delegaţia hunedorea- In discuţiile purtate privind lar judeţean, preşedintele Co­
misiei
răs­
pentru
modul de aplicare în viaţă a
judeţene
studenţilor
dută şi încasată — cu 0,3 la ficare. „Numai studiul care gului colectiv în forţele proprii, hotărîrea sa de a-şi mul­ nă le va duce la Festivalul mondial al tineretului şi pîndirea cunoştinţelor ştiin­
de la Berlin.
sută, iar eficienţa economică a fost efectuat pe linia ob­ tiplica rodnicia activităţii, de a fi la înălţimea prestigiu­ recomandărilor făcute şi a ţifice.
măsurilor stabilite, membrii
se reflectă In realizarea pro­ ţinerii unei eficienţa econo­ lui acumulat pînă în prezent. Alături de munca oameni­
ductivităţii planificate în- mice optime în organizarea lor din abataje, de cei care mînuiesc maşinile de extrac­
tr-o proporţie de 104,8 la atelierului de debitare şi ţie şi utilajele moderne, a stat în permanenţă şi activita­
sută. Planul de investiţii a- confecţii armături ne aduce tea majorităţii specialiştilor din întreprindere care au Intre 28 iulie—5 august, la Berlin
fost depăşit pe aceeaşi peri­ anual un venit de circa studiat teme de mare eficienţă pentru sporirea producţiei
oadă cu 24,7 la sută. Sem­ şi ridicarea rezultatelor la cote cit mai înalte. Pagina a ll-a
330 000 lei, ne-a spus tehni­ — Activitatea noastră de cercetare — ne declara to­
nificative sînt şi realizările cianul Alexandru Lazăr. Festivalul mondial al
unor indicatori care vizează varăşul inginer Nicolae Lungii, director tehnic al I.M.
nemijlocit sporirea eficien­ M. LIVEZEANU Barza — este concepută să rezolve necesităţile imediate
ţei economice. Astfel, chel­ 1848—ZORII tineretului şi studenţilor
tuielile la 1 000 lei produc­
ţie marfă au fost reduse la (Continuare In pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) celui de-al X-lea festival
ISTORIEI la Berlin, în Republica De­ pretutindeni, şi cimentînd ideile mondial, iar preşedinte al
Intre 28 iulie — 5 august,
de
între
prietenie
pace
Nu încape nici o îndoială şi am luat măsuri să extin­ mocrată Germană, se va popoare. Comitetului naţional de pre­
că prestigiul de care se bu­ REBUTUL NU TREBUIE SĂ ŞTIRBEASCĂ dem suprafaţa de formare MODERNE A tfgsfăş'urâ cel de-ai X-lea Penlru a afla unele as­ gătire din ţara noastră este
cură astăzi produsele reali­ cu 500 mp. Hala va fi gata Festival mondial ăl tineretu-, pecte noi in privinţa desfă­ tovarăşul Ion Traian Ştefă-
zate la Fabrica de industrie pînă la 23 August. Aşa vom lui şi studenţilor pentru .soli­ şurării actualei ediţii a festi­ nescu, primul secretar al C.C.
locală Orâştie se datorează PRESTIGIUL COLECTIVULUI crea condiţii optime de lu­ ROMÂNIEI daritate antiimperiajistă, pa­ valului, şi în scopul eontură- al U.T.C., ministrul pentru
în bună parte colectivului cru. ce şi prietenie. Iniţiat în sco­ problemele tineretului. Care
de la turnătorie. Piesele de Mai multe carcase, capace au rostul. Nu-şi au rostul Incontestabil că măsura pul de a facilita colaborarea este aportul reprezentanţei
mare complexitate pentru de strunguri şi alte piese, pentru că rebutul, sub orice este binevenită. Dar condu­ m Islaz, 9 Iunie între forţele progresiste ale Interviu cu tovarăşul noastre în C.I.P. ?
freze universale şi strun­ încorporînd o cantitate de formă ar fi, păgubeşte eco­ cerea fabricii trebuie să se tineretului şi studenţilor VIOREL FAUR — Uniunea Tineretului Co­
guri, carcasele pentru re- vreo 5 tone de metal, erau nomia. Să luăm numai e- gîndească şi la celelalte ca­ pentru realizarea unităţii de prim-jecretar al Comitetului munist şi Uniunea Asociaţiei
ductoare sau tipurile de hi- condamnate să se reîntoar­ xemplul carcaselor. O .ase­ uze generatoare de rebu­ 1848 acţiune în lupta pentru pace, Studenţilor Comunişti din
dranţi dovedesc preocupări­ menea piesă cîntăreşte 77 turi. Este vorba, între alte­ judeţean Hunedoara al U.T.C. România au subliniat în nu­
le turnătorilor de a realiza că la retopit. De ce această kg de fontă. Metal de preţ le, de respectarea tehnolo­ $ Mai presus de democraţie şi progres, fes­
produse de calitate cu chel­ situaţie ? — l-am întrebat giei de elaborare a fontei tivalul mondial a debutat, în meroase ocazii, necesitate»
tuieli materiale reduse. pe maistrul Alexandru la care se adaugă încă 50 în cubilouri, formarea şi 1947. la Praga, urmînd în rii atmosferei ce stăpîneşta îmbunătăţirii concepţiei da
1949
Consemnînd acest aspect Scurlu. lei manopera pentru forma­ turnarea corectă a pieselor, împlinirea propriilor la Budapesta. 1951 — uteciştii hunedoreni în preaj­ ansamblu asupra festivalului
pozitiv, este de remarcat — După cum se vede, re şi turnare. Dar aceste îmbunătăţirea calităţii şi o- destine se află Berlin, 1953 — Bucureşti, 1955 ma acestei noi şi însemnate mondial, arătînd totodată că
însă că în turnătoria fabri­ turnătoria este foarte aglo­ valori, în loc să fie fructi­ mogenîtăţii amestecului de — Varşovia, 1957 — Mosco­ manifestări a tineretului lu­ fiecare ediţie a festivalului
cii se resimt unele neajun­ merată. Se lucrează pe spa­ ficate, se irosesc. formare — factori care va, 1959 — Viena, 1962 —Hel­ mii, ne-am adresat tovarăşu­ trebuie să reflecte — prin c-i-
suri în ce priveşte econo­ ţii restrinse şi de aceea mai — Ce-i drept, rebutul, concură direct la reducerea interesele patriei! sinki şi 1968 — Sofia. lui Viorel Faur, prim-secre- racter, program şi modul de
mia de metal, de timp şi survine şi cîte un rebut. deşi a scăzut, este totuşi consumului de metal şi rea­ Ample manifestări ale ti­ tar al Comitetului judeţean desfăşurare, precum şi prin
bani. In ziua cind am vizi­ Deci, în loc de dezvălui­ cam mare — recunoaşte lizarea unor piese de calita­ © Din zilele neretului în perioade de ten­ Hunedoara al U.T.C. forţele cît mai largi care par-
tat secţia, o grămadă zdra­ rea unor cauze reale, cei ce tovarăşul ing. Ioan Cîndea, te ireproşabilă. siune şi încordare internaţio­ — Este cunoscut faptul că
vănă de rebuturi oferea o conduc procesul tehnologic directorul fabricii. Ne-am revoluţiei nală, festivalurile mondiale Uniunea Tineretului Comu­ I. LASCU
imagine deloc surîzătoare. caută justificări, care nu-şi gindit la această problemă AL. VASIU au avut întotdeauna un rol nist din România este mem­
deosebit în cunoaşterea şi a- bră a Comitetului Internaţio­
propierea dintre ţările de nal de pregătire (C.I.P.) a (Continuare tn pag. a 3-a)
Molete cu
Cil destinaţia Fiecare oră bună de lucru - folosită din
Zambia
PETROŞANI. Pe lingă
Colectivul laminorului de profite mijlocii complexa şi diversa ga­ plin la întreţinerea culturilor prăşitoare
mă de utilaje, repere si
piese de schimb pe care
le realizează pentru ex- Porumbul — cultura cu şi Fintoag. In ziua în care
şi benzi de la Hunedoara acţionează ferm pentru ; ploatările miniere din pondere în judeţul nostru |! Toate culturile iâ se bucu re de prioritate am organizat raidul am par­
Valea Jiului şi din ţară,
întreprinderea de utilaj — a răsărit frumos şi se curs cîteva din suprafeţele
minier Petroşani execută prezintă bine pe toate su­ la prăşit unde unităţile de mal sus
au însămîntat porumb. Deşi
prafeţele unde a fost însă­
Structurarea producţiei de laminate şi unele produse pentru mânţat. Ca să poată ■ rodi fH Locul cultivatoarelor în aceste zile nu e vremea era bună de lucru,
export. In aceste zile, în
în cîmp nu am găsit nici un
necesar
este
corespunzător
secţia turnătorie de fontă
a întreprinderii se toarnă să i se aplice lucrări de în­ la secţia S.M.Â., ci în cîmp, printre rînduri!« membru cooperator. Pe lotu­
constau
care
rile
erau
in
aproape
treţinere,
personale
o cantitate apreciabilă de
pe sortimente de mare complexitate molete pentru cablurile praşile praşile care, după de porumb membrii cooperatori să nu-si
şi
ma­
mecanice
loti. Nu sîntem împotrivă ca
nuale,
de tracţiune care vor fi
expediate partenerilor ex­ cum se ştie, au menirea de întreţină şi culturile pe care
terni din Zambia. a împiedica creşterea buru­ le au însămîntate în loturile
Modul în care decurge ac­ carea gamei sortimentale şi în primul rînd laminate de La aceste piese, care ienilor. Această lucrare stă mînţat în această primăvară este favorizată. Facem aceas­ personale sau pe lîngâ casă,
tivitatea de realizare a pro­ structurarea producţiei la ex­ clasă calitativă înaltă — ne-a reclamă pricepere şi mi­ desigur în atenţia tuturor în afară de porumb şi sfe­ tă afirmaţie pe considerentul dar trebuie avut în vedere
ducţiei pentru export la la­ port pe produse de mare răspuns maistrul principal nuţiozitate, lucrează, prin­ membrilor cooperatori. Din clă furajeră, cultură care s-a că membrii cooperatori de ■ că veniturile substanţiale pe
minorul de profile mijlocii complexitate, cu grad de pre­ Adrian Balaş. De aceea, pro­ tre alţii, comuniştii Ma­ practică se ştie că soarta bucurat de atenţia membri­ la Teiu au prăşit manual şi care le obţin din întreţine­
şi benzi de la Hunedoara lucrare ridicat. Răspundem blemele de ordin calitativ au rin Ştefan şi Petru Aile- producţiei depinde în cea lor cooperatori, în sensul că mecanic o suprafaţă de nu­ rea culturilor cooperativei
constituie, prin valoarea şi astfel unor sarcini majore prioritate în cadrul preocu­ nei. Ei fac dovada între­ mai mare măsură de modul i s-au aplicat pînă acum două mai 40 de hectare din 130. agricole sînt incontestabil cu
semnificaţia faptelor, un lău­ trasate de tovarăşul Nicolae părilor noastre. Din punct de gii lor pregătiri profesio­ cum se fac şi cînd a- praşile manuale. E puţin dacă avem în vede­ mult mai mari.
dabil exemplu de angajare Ceauşescu la Plenara C.C. al vedere tehnologic, am trecut nale pentru ca piesele ceste praşile. — In ce stadiu se află po­ re că ne aflăm la jumăta­ Va trebui deci ca membrii
colectivă, de responsabilitate P.C.R. din februarie-martie la extinderea ghidajelor cu contractate cu beneficia­ Să vedem însă cum se pre­ rumbul cu întreţinerea ? — tea lunii iunie, perioadă în consiliilor de conducere de
şi mîndrie muncitorească în a.c., cu privire la dezvoltarea role la toate profilele fasona­ rii externi să fie realiza­ zintă situaţia întreţinerii cul­ l-am întrebat pe contabilul care ar trebui să se termine la unâătile agricole despre
acţiunea de producere şi li­ comerţului exterior şi creşte­ te şi la oţelul rotund, asigu- te în termen şi de cea turilor la unităţile agricole şef al Consiliului popular cu prima praşilă şi să se în­ care am amintit să acţioneze
vrare pe piaţa externă a u- rea eficienţei acestuia. Prin rînd astfel o calitate foarte mai bună calitate. Dealt­ clin comuna Lăpugiu de Jos, comunal Lăpugiu de Jos, to­ ceapă cea de-a doua. mai hotărit pentru mobiliza­
nor laminate de înaltă cali­ măsurile pe care le-am luat, bună a laminatelor. In acest fel, turnătorii Marin Şte­ aşezare pe care am vizitat-o varăşul Crişan R. Iosif. In­ In acelaşi stadiu — evi­ rea tuturor cooperatorilor la
tate, în sortimente de mare am ajuns să realizăm pentru an a fost definitivată şi teh­ fan si Petru Ailenei se în ziua de 8 iunie a.c. O terlocutorul nc-a pus la dis­ dent nemulţumitor — cu În­ întreţinerea în timp optim a
complexitate, care conferă export în frecare lună 12 ti- nologia optimă de laminare numără printre cei mai parte din unităţile agricole, poziţie situaţia operativă. treţinerea culturilor prăşi­ tuturor culturilor însămînta­
metalului hurvedorean poziţii podimensiuni de profile faso­ L. VISKI buni muncitori din secţia cum ar fi de exemplu cele Din cifrele prezentate reiese toare se află şi cooperative­ te.
tot mai solide şi mai presti­ nate, 40-50 de profil rotund turnătorie de fontă a din Teiu şi Ohaba, au însă- .că. cultura porumbului nu le agricole din Lăsău, Ohaba N. PANAITE5CU
gioase pe piaţa mondială a şt lat şi circa 8 sortimente l.U.M. Petroşani.
metalului. de bandă. Toate aceste pro­ (Continuare In pag. a 3-a)
In sprijinul acestei afirmaţii duse le realizăm la înalt nivel
vin argumente puternice. Pri­ calitativ, după standarde de
mul : în acest an, din tota­ largă circulaţie internaţiona-
500
de
dis­
de
ghizi
lul laminatelor livrate la o lă, atît în ce priveşte cali­ PESCUITUL SPORTIV cucerit de in echipajul „Ma- pregătit au absolvit turistici. ■ 1 peste in curind, constructori. nume, nici jocurile „aleşii VREMEA
chiar
cu
odată
nici
tractive,
Dar,
cursu­
’72“
Aceştia
ris
competiţia
na­
export de combinatul hune- tatea laminatelor în sine cît SE VA DESCHIDE ţională a micilor cuteză­ rile respective, ce s-au ţi­ sosirea montorilor pe şan­ serii“. Pentru 24 ore
ur­ DE LA
dorean, circa 50 la sută sînt şi sub aspectul lor comer­ IN TOATE APELE tori porniţi în vara trecu­ nut la Deva, Hunedoara şi tier. aceasta va funcţiona Vreme instabilă, cu ce­
obţinind,
Petroşani,
realizate de către colectivul cial. Aceasta ne-a permis să O veste bună pentru tă pe cărările patriei. similară a ma examenului în la întreaga capacitate. OMAGIU MUNCII rul schimbător. Vor cădea
festivitate
O
susţinut,
acestui laminor. Al doilea: pătrundem pe noi pieţe, unde pescarii amatori : Asocia­ avut loc ieri şi la Clubul certificatul dc ghizi turis­ „SEARA LAMINATORU- ploi slabe şi averse de
însoţite
generală
vânătorilor
din producţia de laminate ex­ existenţa şi concurenţa sînt ţia pescarilor a sportivi din „Siderurgistul“ din Hune­ tici pentru tineret. Cei a- Lur ploaie. electrice. de descăr­
slab,
cări
Vtnt
şi
doara.
mii
In
portată de aici, două treimi deosebite. Aşa, de pildă, în ţara noastră ne informea­ de pionieri, prezenţa a Ovi- proape 100 de ghizi vor de După aproape 30 de ani pînă la potrivit, din nord-
tovarăşul
dintre
20
grupurile
conduce
care
de
ti-
muncă,
merg pe relaţia devize libe­ afara ţărilor socialiste, vin­ ză că. incepînd cu data diu Zotta, redactor şef ad­ ncri turişti in judeţ şi în O ZI Astă seară, la clubul — de cînd este şi membru vest. Temperatura minimă
va fi cuprinsă intre 10 şi
re. cu deosebire în ţări avan­ dem importante cantităţi de de 1(1 iunie a.c. pescuitul junct al revistei „Cuteză­ afara lui. „Siderurgistul“ avea din loc Hune­ de partid — numai la sec­ H grade, iar cea maximă
manl-
va
doara,
deschide
in
se
trofeul
inminat
sate în domeniul metalurgi­ profile în ţări ca R.F. Ger­ sportiv zonele va piscicole din torii“, a dacic“ membrilor CANTINA CU 1 000 lestarea Intitulată „Seara ţia alimentarea O.S.M. cu intre 1* şi 25 grade.
toate
„Scutul
ei. Al treilea : nu s-a înre­ mania, Anglia, Suedia. Fin­ administrarea sa, precum echipajului „Ioan Corvln“, laminatorului“. Organizată fier vechi, din cadrul C.S.
gistrat nici o reclamaţie sau landa, Iran, Liban, Israel şl în Dunăre, riuri şi ba­ de la Şcoala generală nr. DE LOCURI dc comitetul sindicatului Hunedoara, şeful de a echi­ Pentru următoarele
ie­
de Ia laminorul de *00 mm
Fiscotă
Grigore
pă
zine
piscicole
preluate
pe
observaţie critică din partea etc. bază de contracte. Se ex­ 9 din Hunedoara. O modernă cantină, do­ LA al C.S.H., acţiunea de azi şit la pensie, ln cadrul e- două zile
beneficiarilor externi cu pri­ — Este de la sine înţeles ceptează zonele piscicole PROMOŢIE DE tată cu două săli a cite are ca invitaţi circa 200 moţ.lonantei festivităţi ca­ Vreme instabilă şi răco­
vire la calitatea, termenele că asemenea rezultate de va­ din Delta Dunării. 500 de locuri, bucătărie, a- dc salariaţi din cadrul sec­ re a avut loc cu acest roasă, cu cerul scliim: i-
ţiei,
a
fost
pentru
care
dată
in
nexe
fost
de livrare sau alte prevederi loare în domeniul exportului TROFEE PIONIEREŞTI GHIZI TURISTICI folosinţă etc. la a Chişcădaga, pe pregătit un întreg evantai prilej, Grigore Fiscotă a tor. Izolat, vor cădea a-
contractuale. au impus colectivului solu­ Incepînd din aceste zile, cel mai tinăr şantier de ALTA dc surprize care să Înfru­ fost felicitat de din partea verse de ploaie însoţite de
descărcări
electrice.
Tem­
partid
sl
comitetului
petrecerea
lami-
Prezentînd aceste realizări ţionarea unui complex de Ieri, Şcoala generală Biroul judeţean de turism construcţii al judeţului. museţeze Nu vor lipsi din de sindicat pe secţie şi a peratura minimă va osci­
natorilor.
sectoarele
prestigioase. inginerul II ie probleme dificile. Care sînt „Dr. Petru Groza“ din De­ pentru turism tineret. comitetelor Noua cantină — construită manifestările de azi nici colegilor de muncă, pen­ la între 12 şi 16 grade, iar
de
într-o
ale
specifică
manieră
găzduit
o
a
va
festivitate
cea maximă între 21 şi 20
Marcu, şeful secţiei, ne-a de­ acestea şi cum aţi acţionat deosebită : decernarea tro­ municipale ale U.T.C. dispun arhitecturii judeţului — programul brigăzii artisti­ tru îndelungata şi rodnica grade. Vint potrivit din
clarat : pentru a le rezolva prompt ? feului „Egreta de fildeş“, de un corp lărgit şi bine este folosită în prezent de ce de agitaţie, pregătit a- activitate depusă. nord-vest.
— Anul acesta ne orientăm — Cînd spunem producţie
cu predilecţie spre diversifi­ pentru export, noi înţelegem