Page 3 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 720 © VINERI 1 IUNIE 1973 3

r

Un sfert de veac de la actui revoluţionar

al naţionalizării principalelor mijloace de producţie

(Urmare din pag. t)
Clasa muncitoare - în dubla calitate de producător ei şi colegii lor mai mari —
mai mult de 63 000 de elevi
— sînt întîmpinaţi in clase
curate şi luminoase, de ma­
şi beneficiar—clasă conducătoare a societăţii româneşti în poezii şi cîntece, în crea­
nuale gratuite. Rîde copilăria
ţii uimitoare pentru vîrsta
precoce a autorilor lor.
E 1 Iunie şi aniversăm cea
pe colea luminoasă a socialismului triei noastre socialiste. Ani­
mai fragedă generaţie a pa­
versăm cu ea o lume, o lume
viitoare pe care o vrem feri­
cită, pe care încercăm şi a-
Clasa muncitoare, Întregul nostru popor se pregătesc Cei 25 de ani care au trecut de la naţionalizare vem datoria să o modelăm.,
să aniverseze la 11 iunie împlinirea unui sfert de veac de constituie o uriaşă magistrală a măreţelor înfăptuiri din O lume pentru binele căreia
la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. A- România socialistă, o perioadă de muncă înflăcărată de­ dăruim tot ce avem mai fru­
cesf mare act revoluţionar, înfăptuit de clasa muncitoare pusă de eroica noastră clasă muncitoare, sub conduce­ mos în noi. Sărbătoriţilor de
azi, destinatarilor tuturor îm­
din România sub conducerea partidului său comunist, a rea înţeleaptă a Partidului Comunist Român, pentru indus­
plinirilor noastre, le-am des­
marcat momentul Istoric al trecerii la realizarea sarcinilor trializarea socialistă a ţării, accelerarea procesului dez­ chis căile vieţii în soare şi
revoluţiei socialiste, a ridicat clasa muncitoare de la si­ voltării economico-sociale, ridicarea bunăstării celor ce pace, in progres şi bunăsta­
tuaţia de clasă exploatată la rangul de proprietar şi be­ muncesc, pentru înălţarea patriei socialiste în rîndul celor re.
, „Voi, copiii de azi ai ţării
neficiar al mijloacelor de producţie, la rolul de clasă con­ mai dezvoltate ţări ale lumii. — spunea tovarăşul Nicolae
Reper­
de
ziua
Grădiniţei
lor,
copiii
ducătoare a societăţii româneşti pe calea socialismului. Măreaţa epopee înscrisă de clasa muncitoare în car­ Ceauşescu în cuvîntarea la a toriul Multe cîntece au a dăruit părinţilor, îndrăgite cum sînt „Primăvara“, nr. 3 din Deva. „Grciera-
formaţiei
„Ţara
noastră",
piese
cuprins
corale
„Naţionalizarea — arăta t o v a r ă ş u l NICOLAE tea de aur a istoriei României contemporane înglobează 11-a Conferinţă Naţională a şul“, „Ploile de primăvară", dar parcă cel mai apropiat inimilor lor, al cărui refren-urare ÎI a-
dresau cu drag mamelor prezente la sărbătoare a fost : „Mamă dragă să trăieşti / Cît mai bine
CEAUŞESCU - a deschis o etapă nouă în istoria relaţii­ organic munca eroică, plină de abnegaţie, dăruire şi res­ Organizaţiei pionierilor — a- să munceşti / Sănătate îţi doresc / Şi să ştii că te iubesc !“.
veţi fericirea de a vă fi năs­ Foto: I. LEHOCZKY
lor de producţie din ţara noastră, a dus la lichidarea ma­ ponsabilitate a muncitorimii hunedorene care, în frunte cu cut şi de a creşte în anii
rii burghezii industriale şi financiare, la crearea unui pu­ comuniştii, aduce contribuţii de mare preţ la opera de celor mal profunde transfor­
ternic sector de stat în economie, a permis trecerea la edificare multilaterală a socialismului pe pămîntul ro­ mări înnoitoare care s-au
conducerea planificată a economiei naţionale". mânesc- petrecut vreodată în e-
xistenţa milenară a Ro­ ÎN ZIUA-ACEASTA
mâniei.., Se poate spu­
Bătălia muncitorilor pen­ me, funcţipnează o gamă ne că voi creşteţi odată cu
tru smulgerea din mîinile „Vidra * Orăştie după Ü5 de ani largă de maşini de mare ţara, care parcurge într-un DE LUMINA
burgheziei a uzinelor, fa­ randament şi eficienţă, ca­ an cît odinioară în 20 de ani,
bricilor şi atelierelor, .pentru re permit fiecărui munci­ asemenea lui Făt-Frumos din
creşterea producţiei, dezvol­ tor să realizeze anual o poveste, dar cu mult mai
tarea şi modernizarea aces­ productivitate de aproape 5 iute... V-aţi născut şi creşteţi In ziua-oceasta de lumină Şi rîde pruncul Ungă mamă
teia, pentru transformarea ori mai mare decît în anul într-o ţară hărăzită de natu­ înmuguresc surlsuri-floare Şi de pe frunţi se-alungă norii.
fiecărei întreprinderi în- naţionalizării. ră cu neasemuite frumuseţi, Pe buze mici de pui de om,
tr-un avanpost al muncii a- Forţa transformatoare Mutaţii spectaculoase au într-o ţară cu o istorie glo­ bperanţa noastra-n zbor spre soare. . , , In ziua-aceasta de lumină
vîntate în scopul înfăptuirii j intervenit în diversificarea rioasă, plină de lupte eroice Ne ?nc/inâm p nâ Q g/fe
programului de edificare so­ ■ sortimentală şi îmbunătăţi­ pentru- apărarea gliei stră­ In ziua-aceasta de lumină In faţa celei ce ne dete
cialistă a ţării, a însemnat rea calităţii' producţiei. Pro­ moşeşti, pentru neatîrnare, Culegem zîmbete-n buchete Viaţa, rosturi şi tărie.
în cei 25 de ani care au tre­ dusele de blănărie cu marca pentru păstrarea fiinţei naţio­
cut de la memorabilul 11 a dăruirii muncitoreşti „Favior" sînt astăzi cunos­ nale, pentru progres social şi Şi le-mbrăcăm în stropi de'vise In ziua-aceasta de lumină
iunie 1948, un neîntrerupt cute şi apreciate de cumpă­ pentru o viaţă mai bună, Pe mamele cu ochi de fete. Ne cheamă-ncet copilăria
lanţ de izbînzi ale abnega­ rători, nu numai pe piaţa pentru socialism... Sinteţi fiii
ţiei şi dăruirii muncitoreşti. internă ci şi în cele 12 ţări României noi". In ziua-aceasta de lumină Să-i apărăm privirea pură,
Colectivul Fabricii „Vidra" ţiile de lucru erau din ca­ nalizată, muncitorii, în frun­ în care se exportă. Copiii sînt bucuria noastră. Dau pîrg viu roadelor iubirii Din gingur nevinovăţia ;
Orăştie, alături de atîtea alte le mai mizere, iar salariile te cu comuniştii, slnt în Muncitorii fabricii trăiesc Prin ei. gîndurile noastre şi Şi ne-mplinim în fiii noştri Şi-n tot ce este-n noi lumină
colectivităţi industriale hu­ abia acoperau nevoile mo­ stare să se ridice cu adevărat astăzi marile satisfacţii ale ale strămoşilor noştri prind
nedorene, încearcă astăzi sa­ deste de hrană. la noua lor condiţie de pro­ omului mîndru de eforturi­ contururi tot mai clare şi ţara Cu-ntreaga implinire-a firii. Trăieşte-un zvon de voci fecioare
tisfacţia şi mîndria de a fi Stăpânii care au venit la prietari, producători şi be­ le şi rodnicia muncii sale, îsi întrevede chipul luminos Ce-nalţă-un imn femeii-mamă,
fost părtaş nemijlocit la a- conducere erau cei 38-, de neficiari. conştient de rangul său de azi, mai sclipitor rnîine. In ziua-aceasta de lumină Scăldînd-o-n razele de soare.
cest clocotitor proces revo­ muncitori. O mînă de oa­ De atunci s-au scurs 25 înalt în societate. Oameni Zîmbesc pe cerul vieţii sorii IRIM1E STRAUJ
luţionar. meni. Şi un noian de greu­ de ani. Aici, la „Vidra“, ca cum sînt Remus' Bota, Iu-
...Momentul crucial l-a tăţi ce păreau imposibil de peste tot în industria ţării liu Dicu, Ana Mircea, Ma- r
constituit acea dimineaţă de trecut: lipsă de materii pri­ forţa transformatoare a dă­ ria Toth, Ioan Denghol, Mare compefefie
11 iunie ’48. O delegaţie de me, lipsă de utilaje, defec­ ruirii muncitoreşti, înmiită Floarea Ciufudean ■ şi alţii,
muncitori comunişti intră pe ţiuni în producţie, oameni au urcat cu demnitate pe pentru cei mici
poarta fabricii „Ioan Se- graţie politicii partidului de scara valorilor umane, de­
cheli". Muncitorii tăbăcari fără calificare, salarii mici, industrializare socialistă,’ s-a venind personalităţi de pres­ Ieri după-amiază, bule­ O m a g i u
îi înconjoară cu bucurie. Se condiţii de lucru grele. afirmat plenar, ridicînd mo­ tigiu în rîndul celor 1200 vardul central din oraşul
organizează un miting, se Şi totuşi, acest uriaş ob­ desta fabrică de ieri la ran­ de salariaţi ai fabricii de Deva a fost în stăpînirea
stabileşte comisia de inven­ stacol a fost depăşit. Pri­ gul de unitate de prestigiu azi. Aceşti oameni minunaţi completă a copiilor. In Prin grija părintească pa surprize celor mai mici e- re in culori şi gingăşie a
tariere a bunurilor fabricii, mul comitet de fabrică, al­ a industriei uşoare, a eco­ sînt acum animatorii bătă­ spaţiul dintre blocul turn care partidul nostru o poar­ levi ai' şcolii. copilăriei de azi.
în care rolul principal re­ cătuit din muncitori, a luat nomiei judeţului nostru. Im­ liei colective, pentru înde­ şi oficiul poştal, circulaţia tă tinerelor vlăstare ale ţă­ @ Împreună cu formaţi­ @ Astăzi, la ora 10, se
venea reprezentanţilor par­ ferm în mîini cîrmele pro­ plinirea cincinalului înainte maşinilor a fost întrerup­ rii, s*au creat condiţii mi­ ile artistice ale Casei pio­ dă „marele“ start la între­
tidului comunist, sindicatu­ portantele fonduri de inves­ de termen, îşi durează trai­ tă, limuzinele şi autobuze­ nunate pentru învăţătură şi nierilor din Hunedoara, pio­ cerea de triciclete şi bici­
lui şi noului director, mun­ ducţiei. Nucleul de comu­ tiţii alocate de stat au de­ nic, prin munca lor plină le de transport în comun viaţă, pentru ca ei să se nierii de la şcoala generală clete a celor mai mici con­
nişti din 'fabrică a mobili­
terminat o amplă dezvolta­
citor şi el. Aşa au pus mun­ zat pe fiecare salariat să lu­ de abnegaţie şi responsa­ fiind nevoite să aleagă bucure din plin de aceşti nr. 7 prezenţi şi la faza fi­ curenţi din Haţeg. Terenul
citorii mîna pe fabrică. re şi modernizare a fabri­ bilitate muncitorească, des­ rute ocolitoare. Singurii ani luminoşi ai copilăriei. nală a Festivalului cultural- de desfăşurare a concursu­
Patronul a plecat. In ur­ creze zi şi noapte pentru a cii, astfel că în prezent pro­ tinul luminos ce li-1 hără­ care au mai avut dreptul ® Pionierii din unităţile artistic al pionierilor şi şco­ lui : parcul din centrul o-
ma lui a rămas un conglo­ scoate întreprinderea din ducţia industrială realizată zeşte programul partidului să circule pe spaţiosul bu­ municipiului Hunedoara au larilor prezintă pe scena Ca­ raşului.
merat de ateliere rudimen-' greul impas. S-a dus o lup­ aici este de aproape 130 de de înălţare a României so­ levard au fost copiii, pen­ înliVnpinat această zi cu noi sei de cultură pentru toţi După-amiază, preşcolarii
ţâre, în care singura tehni- tă îndîrjită pentru a de­ ori mai mare decît cea din cialiste. tru care s-a organizat o şi noi succese la învăţătu­ copiii Hunedoarei programul şi cu elevii din clasele I-IV
.,că era reprezentată prin monstra că şi într-o atît de '48. In halele noi, moderne, mare competiţie de trici­ ră precum şi prin activi­ festiv „Mugur, mugur, mu­ ale şcolii generale din loca­
r[ clete mici, trotinete, trici­
câteva maşini vechi. Condi- modestă întreprindere naţio­ cu condiţii de lucru opti­ AL. VALERIU tăţi- pioniereşti deosebite. gurel". litate se vor întâlni într-un
clete mari şi biciclete. Amintim dintre acestea ex­ inedit spectacol închinat Zi­
Competiţia s-a bucurat poziţia de desene ' intitulată @ In urmă cu eîteva zi­ lei copilului.
de un prestigios succes dc „Copilărie fericită“ organi­ le — ne scrie pioniera Lu­
® In preajma zilei lor,
public. Sutele dc concu­ zată de pionierii de la şcoa­ cia Gherga — s-a desfăşu­ preşcolarii din Simeria au
renţi au fost aplaudaţi dc la generală nr. 1, concursul rat concursul „7 contra 7“,
întreprinderii
un public numeros, consti­ de desene pe asfalt intitulat între elevii Şcolii generale fost oaspeţii I.M.M.R. şi
ai
„Marmura",
tuit în mare parte, din pă­ „Fantezie pe asfalt" organi­ Crişcior şi ai Şcolii genera­
rinţi şi bunici, rude, cu­ zat de unităţile de pionieri le din Baia de Criş. Intere­ ai cooperativei meşteşugă­
noştinţe, prieteni. Un nu­ de la şcolile generale nr. 3, sante au fost probele de reşti -„Munca colectivă“ din
localitate.
măr mare de organizatori 8, 9 şi 10. perspicacitate sportivă şi
— profesori din şcolile ® Pionierii de la şcoala artistică. Cele mai multe © Azi, preşcolarii şi şco­
municipiului, specialişti ai generală nr. 4, în cadrul bile albe le-a obţinut echi­ larii mici din Călan şi Si­
C.J.E.F.S. şi agenţi de cir­ simpozionului intitulat „Un pa gazdă a Şcolii genera­ meria se întrec într-un an­
culaţie — au asigurat asis­ suris pe toate meridianele le din Crişcior, al cărei co­ trenant concurs de bicicle­
tenţa tehnică de specialita­ lumii“ au făcut cunoştinţă mandant a fost elevul Ti- te, triciclete şi trotinete.
te, starturile şi premierile. cu aspecte ale vieţii de or­ beriu Buzdugan, din clasa @ Tot azi, cei mai talen­
Diplome şi premii cu ganizaţie ale copiilor din a VH-a taţi copii din Simeria vor
consum pe loc (ciocolată) R.P. Ungară, R.P. Bulgaria, © Sub genericul „Cinte- susţine un concurs de dese­
au răsplătit binemeritat pe Uniunea Sovietică, R.D. Ger­ cul generaţiei mele", la ne pe asfalt.
[ vajnicii concurenţi. mană, Franţa, Italia şi R.S. Crişcior a fost organizat un © La Liceul din Simeria,
Cehoslovacia. simpozion în cinstea zilei azi, elevii din clasele mari,
® Din iniţiativa coman­ de I Iunie, cu elevii clase­ îi felicită pe colegii lor mai
In ziua marii finale C.C.E. damentului unităţii, 'pionie­ lor a V-a şi a Vl-a. mici din clasa a IlI-a cu o-
Ajax — Juventus, pe terenu­
rile Liceului pedagogic Deva rii de la şcoala generală nr. © Casa pionierilor din cazia zilei lor.
se >dispulâ o altă mare fina­ 8 prezintă în fiecare săptă- Haţeg găzduieşte de trei Tot elevii acestui liceu, j
lă, care a încălzit la aceeaşi mînă în faţa copiilor de la zile expoziţia de desene, pi­ cei din clasele a IlI-a şi a
temperatură inimile micilor şi
marilor suporteri : meciul din­ grădiniţe programe artistice, rogravură şi cusături a ce­ Vl-a sînt astăzi în mijlocul
tre „Mugurel“ (selecţionata iar colegii de la şcoala ge­ lor mai mici talente din o- prietenilor lor, preşcolarii,
Şcolii „Dr. Petru Groza“) şi nerală nr. 9 au pregătit, în raş. închinată sărbătorii de oferindu-le daruri şi felici-
„Viforul“ (echipa Liceului pe­
dagogic), alcătuite din elevi cadrul lucrărilor de atelier, azi, expoziţia e o reflecta- tîndu-i.
de clasa întîi, s-a încheiat
nedecis : 2-2.
Aspect dintr-una din halele de producţie de la „Vidra“ Orăştie. In cei. 25 de ani trecuţi de la naţionalizare, un salt uriaş
de la cojocăria rudimentară la moderna fabrică de azi. Foto: VIRGIL ONOIU
Mugurii zîmbesc
soarelui
Cursuri de revenire
tăti si îmbunătăţiri io noul mers ei cit mai ridicate Primăvara, mugurii zim- Copilul n-are griji, e feri­
ii i besc soarelui. Primăvara ii cit, dar n-are de unde şti
la toate produsele cheamă spre leagănul codri­ că pentru soarele Iul cald au
lor. Copilul cu lopăţica şi
fost sădite florile.
trenurilor si autobuzelor (Urmare din pag. 1) găletuţa in mină îşi începe Zburdă vesel printre ele,
joaca plină de bucurii. Rîde
Ie mîngîie, rîde fericit, le ru­
fericit şi se desparte cu greu pe şi le dă în dar mamei,
Duminică 3 iunie 1973, în în­ (accelerat) ce străbate o bună portul unui număr mare de ces cele mai bune produse de joaca lui ca şi de anii iar cînd mai creşte şi învă­
treaga ţară, pe arterele ferovi­ porţiune din judeţul nostru pe călători. similare străine. Am în ve­ senini ai copilăriei.
are şi rutiere, se va pune în linia Curtici—Bucureşti Nord O dată cu pregătirea perso­ dere aici în mod deosebit la­ ţătoarei. Işi leagă de fiecare
aplicare atît noul mers al tre­ va face mai puţin cu 45 minu­ nalului în vederea asigurării Cîteodată mai plînge, pen­
nurilor cît şi al autobuzelor te faţă de vechiul mers. condiţiilor optime de trecere minatele, masele plastice, tru că maşinuţa se răstoar­ giză o dorinţă, se bucură de
I.T.A. De bună seamă că în noul la noul mers şi Agenţia de vo­ mobila şi produsele metalur­ nă sau pentru că l-a uitat fiecare nouă zi, de fiecare
Am desprins pentru cititorii mers au fost incluse o serie de iaj din Deva va difuza prin gice realizate în industria lo­
noştri o serie de aspecte inte­ îmbunătăţiri avînd drept scop vînzare peste 4000 bucăţi bro­ pe Hopa—Mitică afară, Dar mugur şi boboc ce dă să în­
resante pe care, cu sprijinul final ridicarea gradului de ser­ şuri cu noul mers, iar în cola­ cală. In strînsă legătură cu vi:, Æ’ï:), ■ ■.'■■jiñpífiÁ. florească. E fericit!
interlocutorilor, tovarăşii ION vire a publicului călător şi a- borare cu O.J.T. va pune Ia aceasta, este necesar să se in­ prinsul lui trece ca ploile de
PETRICA, şeful Agenţiei de sigurarea în condiţii optime a dispoziţia publicului călător în tensifice prospectarea pieţei, vară. întors de la serviciu, Copii şi flori de toate cu­
voiaj C.F.R. Deva şl CON­ tuturor cerinţelor de transport mod gratuit un pliant ce con­ tăticu îi întinde o maşinuţă lorile. In ochii lor străluceşte
STANTIN STANCIULESCU, Şef ale cetăţenilor. ţine plecările şi sosirile trenu­ găsirea de noi parteneri cu
de coloană la Autogara Deva — Vă rugăm să enumeraţi rilor din staţia Deva. care să se încheie contracte de pompieri. E roşie şi fru­ albastrul cer senin, care e zi­
încercăm să le detaliem. eîteva din îmbunătăţirile aduse ferme pe termen lung, să se moasă şi copilul se joacă cu ua de mîine.
Iată ce ne relatează primul de noul mers al trenurilor Lucrătorii agenţiilor de voiaj
ofe­
interlocutor, Ion Petrică, de­ care-1 interesează în mod deo­ vor asigura călătorilor legiti­ producă şi să se livreze o- PATRIt ! Tortul mare şi gustos, dispută ea pînă cînd primeşte un
antrenantă
spre satisfacerea integrală a sebit pe cetăţenii judeţului maţii de călătorie cu anticipa­ perativ în exterior acele rit după c o primit cu nestăvi­ vaporaş sau o rachetă. Şi IOAN SIMILIE
sportivă,
cerinţelor sporite de transport nostru. ţie şi pentru înapoiere, fapt ce produse pentru care conjunc­ gîndul ii zboară cu ele. Liceul minier Deva
feroviar ale economiei şi ale — Am putea spune că numai va evita aglomerarea. lită bucurie dc cei mici.
publicului călător cît şi despre pentru servirea cetăţenilor din In concluzie, agenţiile de vo­ tura este cea mai favorabilă.
rolul agenţiilor de voiaj pri­ iaj din judeţul nostru sînt In fine, întrucât cursul, de re­ Patrie,
vind activitatea acestora pen­ judeţul nostru, faţă de anul pregătite pentru ca în sezonul venire reprezintă un raport
tru îmbunătăţirea transportului trecut se remarcă introducerea estival să rezolve cerinţele pu­ între totalitatea cheltuielilor străveche vatră
în grafic a unui număr de tre­
feroviar. blicului călător în mod ire­
nuri accelerate noi : unul e proşabil“. întreprinderii pentru obţine­ şi de cintec şi de luptă,
„Una din realizările princi­ cel de Craiova—Cluj şi retur
pale, o calitate a noului mers cu trecere prin Simeria. Un alt întrebarea privind ce s-a în­ rea unui leu valută, se im­ mîndre raze luminează
al trenurilor este sporirea vite­ tren accelerat nou este pe ru­ treprins de către autogara De­ pune ca toate colectivele să calea ta neîntreruptă I
zelor de circulaţie. Astfel, vite­ ta Deva—Bucureşti prin Sibiu va în vederea schimbării mer­ acţioneze ferm, în direcţia
za comercială a trenurilor de sului autobuzelor de la 3 iunie Peste cîmpuri, peste plaiuri
—Valea Oltului cu plecare din a.c. am adresat-o tov. Constan­ reducerii acestor cheltuieli.
călători a sporit de la 41,7 Deva la ora 7,15 şi întoarcere tin Stănciulescu, şef de coloa­ zbuciumate-n valul vremii,
km/oră la 42,1 km/oră cu toa­ treilea nă la autogara din Deva, care Micşorarea consumurilor spe­
Al
la
Deva
în
te că volumul restricţiilor de accelerat nou ora 23. Deva—Bucu­ nc-a declarat : cifice şi a celorlalte cheltu­ s-a-nălţat biruitoare
este
viteză incluse în timpii de reşti care va pleca din Deva ieli pe produs, în condiţiile Steaua de pe fruntea stemei,
mers s-a menţinut la acelaşi „Schimbarea mersului auto­
la ora 14,23 prin Valea Jiului. buzelor are loc ca urmare a asigurării unei calităţi supe­
nivel. Mai mult, în noul grafic De asemenea şi în anul acesta schimbării mersurilor trenuri­ ce străluce, scinteiază
au fost menţinute trenurile cu vom putea beneficia de trenul lor şl urmărim o cît mai apro­ rioare constituie o mare re­ tot mai viu,
viteză maximă de 140 km/oră accelerat 232, care este prelun­ piată cuplare între traficul fe­ zervă ce trebuie pusă inte­
şi a sporit numărul trenurilor git pînă în Constanţa, avînd la roviar şi rutier îneît să se re­ gral în valoare. tot mai departe,
cu viteză maximă de 120 km/ dispoziţie vagon de dormit şi ducă cit mai mult timpul de
oră. Colectivele din judeţul semn al biruinţei noastre —
restaurant. In acest sezon esti­ aşteptare al călătorului la nostru au înregistrat în acest
Extinderea numărului trenu­ val va fi pus in circulaţie tre­ schimbul între transportul fe­ inimă fără de moarte,
rilor cu viteză sporită de la nul accelerat 205 206 ce face le­ roviar şi cel rutier. Pentru a- an certe succese în îndeplini­ unde fiece fărîmă
Bucureşti spre Simeria prin gătura cu litoralul bulgar şi ceasta, autogara din Deva a rea cantitativă a planului de
Petroşani, Sibiu—Simeria, Si­
românesc, cu trecere prin ju­ căutat ca să stabilească în export. Intensificînd ritmul de căldură şi dogoare,
meria—Arad este posibilă dato­ deţul nostru. noul mers al autobuzelor legă­ şi volumul livrărilor spre be­ e din truda,
rită faptului că pe aceste rute Avînd în vedere faptul că în turi cît mai bune cu toate tre­
vor circula locomotive cu va­ întreprinderile şi uzinele din nurile, chiar să deschidă noi neficiarii externi, colectivele din avintul
goane apte pentru astfel de trasee ca : Deva—Sibiu—Mediaş, de muncă, în frunte cu orga­
viteze. Creşterea vitezei de cir­ judeţul nostru se generalizează Ilia—Boiţii de Jos, Deva—Geoa- clasei noastre muncitoare
din ce in ce mai mult schim­ nizaţiile de partid, sînt da­
culaţie precum şi Introducerea bul doi şi se extinde schimbul giu-Băi şi altele.
unor mijloace de remorcare trei de lucru, C.F.R. a intro­ toare să acţioneze cu toată
mai puternice au drept rezul­ Discuţie consemnată de competenţa şi responsabilita­ LUDOVIC VARGA
tat şi reducerea duratelor de dus în noul grafic mai multe CONSTANTIN AOANEI tea ca şi din punct de vede­
parcurs ale mai multor tre­ trenuri de persoane şi curse re al eficienţei producţia Şcoala generală Călan
nuri. De exemplu trenul 202 muncitoreşti care asigură trans­ Deva
pentru export să se ridice la
cote înalte.