Page 30 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 727 • SIMBÂTĂ 9 IUNIE 1973
OTWSîat«aEwvjrantOS® 1

„Revoluţia de la 1848 a zgu­ maselor muncitoare, pentru rea­
duit din temelii vechile rînduieli lizarea unităţii naţionale, forma­
feudale care frînau mersul îna­ rea statului naţional unitar ro­
inte al societăţii româneşti, a mân, scuturarea jugului domina­ Z O R I I I S T O R I E I
marcat începutul unei noi etape ţiei străine şi cucerirea indepen­
A
in dezvoltarea economico-socială denţei şi suveranităţii patriei
a ţărilor române, în lupta pen­ noastre“. MODERNE A ROMÂNIEI
tru libertate şi o viaţă mai bună, 1848
împotriva exploatării şi asupririi NICOLAE CEAUŞESCU

I
ISLÂZ, 9 UNIE 1848 Andrei Mureşanu

Un răsu U
Străvechiul sat de la gura prima oară, tricolorul ro­ de Eliade este ascultat cu moşii proprietarilor, pe mo­ 99
Oltului a intrat în istorie mânesc îşi flutura faldurile atenţie şi într-o linişte de­ şii lor, pe părinţii lor, pe
într-o dimineaţă de iunie a in faţa poporului liber. plină. „Timpul mîntuirii aceşti proprietari înşişi şi (fragment)
anului 1848... Radu Şapcă, împreună cu noastre a venit; poporul ro­ au drept înaintea generozi­
Revoluţia se apropia imi­ încă doi preoţi oficiază sluj­ mân se trezeşte... şl îşi cu­ tăţii proprietarilor, înaintea ■..Priviţi măreţe umbre :
nent. In luna mai atmosfera ba pentru izbînda revoluţi­ noaşte dreptul său de suve­ dreptăţii patriei, îşi ccr o Mihai, Ştefan, Corvine,
era atît de încărcată în Ţa­ ei. In timpul slujbei, Radu ran. Pace vouă, pentru că 1 părticică de pămînt îndestu­
ra Românească înciţ în ori­ Şapcă blestemă iobăgia şi vi se vesteşte libertate lă pentru hrana familiei şi Româna naţiune, al
ce moment se putea declan­ toate împilările suferite de vouă I... Poporul român îm­ vitelor sale, părticică răs­ voştri strănepoţi,
şa o acţiune populară de ţărani de-a lungul vremii, parte dreptatea de o potri­ cumpărată de atîtea veacuri
amploare. Domnitorul Bi- îmbărbătată de discursul a- vă la toţi şi dreptatea o dă cu sudorile lor. Claca dar, Cu braţele armate, cu
bescu emite două circulare, cesta, mulţimea, ca un sin­ pentru toţi şi mai vîrtos şi acea infamă iobăgie se focul vostru-n vine,
una pentru armată, alta gur om, jură „să lucreze şi pentru cei săraci. Săracii, desfiinţează, lucrarea la lu­ ,,Vieaţa-n libertate, ori
pentru ţărani, cerîndu-le să să moară pentru regenera­ sătenii, plugarii, hrănitorii crul drumurilor, se desfiin­
se abţină de la orice mani­ rea ţării“. Eliade dă citire oraşelor, fiii patriei cei a- ţează, săteanul fără pămînt moarte", strigă toţi.
festări împotriva domniei. programului revoluţionar, in­ devăraţi, ce au purtat toate se face proprietar".
In acest timp, revoluţio­ trat în istorie sub denumi­ greutăţile ţării, prin munca Intr-o atmosferă de entu­
narii paşoptişti pleacă în rea de „Proclamaţia de la lor de atîtea veacuri au lu­ ziasm general, în strigătele
judeţe pentru a pregăti ma­ Islaz“. crat moşiile şi le-au îmbu­ de „Trăiască România",
sele. Pentru Islaz au fost Preambulul la actul citit nătăţit, au hrănit pe stră- „Trăiască Constituţia" se Consemnări
desemnaţi Ion Eliade Rădu- constituie un Guvern pro­
lescu şi Ştefan Golescu. vizoriu format din Ion Elia­
Dintre toate localităţile de Rădulescu, Ştefan Goles­
ţării, Islazul avea cele mai cu, Cristian Teii, Nicolae © •
bune condiţii pentru izbuc­ Pleşoianu, Radu Şapcă. (A m presa vremii
nirea revoluţiei, deoarece fost ales şi Gheorghe Ma­
aici se putea conta pe spri­ gheru dar din motive tac­
jinul unor unităţi militare tice nu a fost trecut pe
apropiate, comandate de ofi­ listă). ade, şef al miliţiei — maior
ţeri devotaţi cauzei: Cris­ Revoluţia devenind un „11 iunfe Teii, şef al poliţiei — C. Ru-
tian Teii, Nicolae ¡Pleşoia- fapt împlinit, guvernul tre­ set, iar despre celelalte nu
nu, Alexandru Racotă, ce ac­ ce la acţiune. Primele mă­ s-a mai vorbit nimic' .
1
tivaseră înainte în societa­ suri au fost luate chiar la 9 la Bucureşti“
tea secretă „Frăţia". Tot de iunie, cînd, înainte de a (Fragment dintr-un articol pu­
partea revoluţiei era şi pre­ pleca spre Caracal, guvernul „Pe la 6 ceas, s-a arătat în blicat in „Gazeta de Transil­
fectul judeţului Romanaţi, numeşte pe prefectul jude­ piaţă în Lipscani iuncărul vania" nr. 49, din 17 iunie 1848)
Gheorghe Magheru. Totoda­ ţului Teleorman iar Maghe­ (cadetul) Magheru, cu patru
tă, se putea conta şi pe lar­ ru este însărcinat să plece tineri civili, s-a suit pe o „Obşteasca luptă
Bărbaţi ai faptelor t i gul sprijin al ţărănimii ol­ la Bucureşti şi să remită scară ce era răzămată pe
9V tene ce avea o bogată tra­ domnitorului o scrisoare prăvălia dl. .Daniilopulo Lip-
diţie de luptă. prin care i se cere acestuia scanu, a citit Constituţia ce a naţiilor împotriva
„In viaţa poporului sint uncie momente extraordinare, mo­ Sosind la Islaz, la 7 Iunie, să semneze Constituţia. o avea tipărită ; însă pănă a
mente de viaţă şi de moarte, cind ele îşi leagă soarta lor de conducătorii revoluţionari Islazul, ca punct de în­ nu se isprăvi de citit au în­
cite un nume, de cite un individ, căruia apoi ii urma oareşicum s-au întîlnit cU căpitanul ceput al revoluţiei de la ceput din popolul ce se adu­ dfspofîsmului“
orbeşte, şi Ia bine şi la rău, ca prin farmec şi predestinaţie. In­ Pleşoianu, maiorul Teii şi 1848 din Ţara Românească, nase să zică că este bună.
să tot aşa este iarăşi adevărat că numai epocile extraordinare cu preotul Radu Şapcă (ul­ reprezintă un moment re­ Ei au lăsat cititul, au intrat „O pace de treizeci şi
produc oameni extraordinari, precum şi că numai popoare ajun­ timul a fost chemat de Ple­ marcabil al afirmării dezi- într-o prăvălie şi, luînd ma­ trei de ani ţinuse mai toată
se la un grad oarecare al conştiinţei de sine şi al culturii se şoianu printr-o scrisoare ci­ zideratelor maselor popu­ terii, au făcut steag tricolor, Europa într-o ruşinoasă le­
ştiu folosi de asemenea epoci şi îşi aleg sau recunosc de con­ frată : „Vino cu crucea şi lare. 'De aici, naţiunea ro­ cu care, alergînd spre palat, targie, şi în toate locurile ti­
ducători pe bărbaţi de aceia care au venit tocmai la timp, nu evanghelia, spre a cununa mână porneşte cu paşi si­ striga : — Să trăiască patria, rania îşi ridicase capul cu
1
atit ca să vorbească, cit mai vîrtos ca să lucre, bărbaţi ai fap­ mireasa '...). guri spre înfăptuirea aspi­ libertatea şi noua Constitu­ mîndrie, Italia întîi ardică
telor...". Trupele din Zimnicea şi raţiilor sociale, spre făuri­ ţie I glasul' cerînd libertate şi în
' G. BARIŢIU Celei au primit poruncă să rea unităţii naţionale. La Venind în urmă şi după al­ vreme ce bravii italieni se
vină în dimineaţa zilei de fel ca şi adunarea din 3/15 te uliţi alte steaguri, pînă la luptară încă în contra des­
9 iunie la Islaz iar emisari mai de la Blaj, Adunarea 7 sau 8 ceasuri să adunase potismului, se dă în capitala
ai revoluţiei au anunţat pe de la Islaz a însemnat un* atîta popor, ineît din odăile Franţei şi a lumii semnalul
sătenii din satele vecine de­ din cele mai entuziaste cli­ libertăţii. Acest semnal, dat
fiis spre adunare. pe din timpul revoluţiei de palatului şi pînă la casele
pe malul Senei la 22, 23 şi 24
„Poporul suveran Miercuri, 9 iunie, se anun­ la 1848 din Ţările Române. Fălcoianului nu putea cine­ februarie răstoarnă guvernul
ţa o zi frumoasă, demnă de Masele populare şi-au dat va să străbată şi toţi striga ipocrit al lui Ludovic Filip,
vorbele de mai sus, rugind
Explicaţia fenomenului revoluţionar de la anul 1848 Izvo­ a întîmpina zorile unei noi seama că a sosit clipa eli­ întemeiază republica în Fran­
răşte din condiţiile economico-sociale caracterizate prin persis­ epoci în istoria poporului berării sociale. înlăturării pe prinţ să primească şi să ţa şi străbate chiar peste
tenţa unor instituţii feudale Incompatibile cu evoluţia firească a nostru. Mii de oameni se tuturor nedreptăţilor. subscrie Constituţia, care pe hotare, în toată Germania,
societăţii. Ridicarea la luptă nu a fost opera unui grup de ti­ adună în piaţa satului, iar la 9 ceasuri s-a şi subscris. popoarele se ardică, semnalul
petrecute
Evenimentele
în
neri „turbulenţi" ci, „revoluţia generală fu ocazia, Iar nu cauza compania a 5-a din regi­ dimineaţa zilei de 9 iunie ■După subscriere, poporul ste- ajunge pînă la România' şi
te cu totadinsul pentru schim­
revoluţiei române" — spunea lucid patriotul şl revoluţionarul mentul I de infanterie sub pe Cimpul de la Islaz au barea mai multor miniştri şi poporul român nu rămîne
Nicolae Bălcesou. Forţele revoluţionare au cuprins în primul rînd comanda lui Pleşoianu apa­ U.'.-.Xv.vííXvXvXvX: : încolţit şi au rodit noi tri­ se făcură : ministru dinlăun­ surd la chemarea libertăţii,
ţărănimea, cea mai lovita de nedreptăţile sociale, dar şi pă­ re echipată ca pentru para­ Conducătorii revoluţionari d e la 1848 din Ţara Românească umfuri în lupta generaţiilor tru — N. Golescu, secretar nu rămîne înapoi la obşteas­
turile orăşeneşti. dă. In mijlocul pieţei flu­ I. Eliade Rădulcscu c A Rosettl Nicolae Golescu care au urmat şi vor dăinui de stat — N. Bălcescu, logof. ca luptă a naţiilor împotriva
'
„
D. Brătianu
1 Revoluţia românească de la 1848, sprijinindu-se pe idealu­ turau două stindarde în I. C. Brătianu Iosafat Znagoveanu ¡ştefan Golescu totdeauna în mintea şi în al dreptăţii — Ştefan Goles­ dispotismului“.
G. Magheru
rile de înnoire şl dreptate ale maselor, a vizat progresul social culorile naţionale. Pentru C. Aristia I. Volncscu C. Bolliac inima poporului român. cu, log., al credinţii — I. Eli- („Pruncul român", 17 iunie 1848)
şi libertatea naţională. Proclamarea viguroasă de către revoluţi­
onarii paşoptişti a obiectivului eliberării naţionale şl al eliberă­
rii sociale a dus la dinamizarea maselor populare. Tocmai da­
torită acestei ample mişcări de mase, revoluţia românească o- espre Regulamentul Or­ care cel oprit mai aproape cerea să-l predea imediat în
cupă un loc însemnat în contextul european al seismului politic D ganic, impus Ţărilor de poartă, era gol, celălalt mîinile poporului. Ordinul
de la 1848, reprezentînd în răsăritul Europei cel mai înaintat „Am aruncat deunăzi Mai presus de împlinirea Româneşti de Imperiul cuprindea în loc de coşciug era formal.
avanpost al mişcării ce cuprinsese continentul nostru începînd ochii asupra unei hărţi ti­ ţarist, Karl Marx scria în o cutie mare de catifea nea­ Am crezut totuşi că tre­
de la marea revoluţie franceză din 1789. Aspiraţiile de părită la Viena, înainte de „Capitalul“ : „...sub pretextul gră, pe care erau puse zece buie să-l previn pe dl. Nico­
libertate naţională şl socială s-au dovedit a fi ale între­ 20 de ani, care hartă înfă­ că desfiinţează iobăgia, îi dă­ volume in folio, bogat legate
ţişa numai ţările locuite de proprior destine se află lae Golescu care asocia func­
gului popor. Cind trimisul lui Soleiman Paşa a trimis o scrisoa­ români, Valahia, Moldova, du putere de lege. Codicele şi împodobite cu închizători ţiei sale de locotenent pe a-
re „boierilor ţării“, prin care cerea nerecunoaşterea Guvernului Bucovina, Transilvania, Bana­ muncii de clacă, proclamat în de aur. Era Arhondologia ceea de însărcinat cu Depar­
provizoriu, conducătorii revoluţiei răspund că adevăratul desti­ tul. Ştiţi că ţările acestea ar 1831 de generalul rus Kise- sau Cartea de aur a boierimii tamentul de Interne. Persoa­
natar al scrisorii este „naţia“ şi numai ea are dreptul să hotă­ putea să formeze un regat interesele patriei! leff, a fost bineînţeles dictat pe care poporul mergea să o na pe care o trimisesem
rască cine o va conduce. Revoluţionarii au lansat îndemnul : frumos... cu frontiere indica­ de înşişi boierii. In acest fel ardă cu mare pompă în să-I caute nu l-a găsit. A
„Ţine cu poporul ca să nu rătăceşti I". Pentru prima dată in is­ te parcă de natura însăşi ?... De la Atlantic pină în ră­ nirii tuturor românilor din Rusia a cucerit cu o singură curtea mitropoliei. Cel de-al trebuit să ne executăm.
toria noastră, revoluţionarii de la 1848 au dovedit că poporul Ideea aceasta, care părea o săritul Europei, în Franţa, cele trei provincii, al înlătu­ lovitură şi pe magnaţii Prin­ Regulamentul a fost cobo-
român suveran este apt să-şi preia propriile destine şi să-şi ho­ utopie în anul trecut, ni se Germania, pe teritoriul Ita­ rării instituţiilor feudale ce cipatelor dunărene şi aplau­ rît în stradă şi plasat pe ca­
tărască singur soarta. pare azi realizabilă. Revolu­ liei, al popoarelor aflate sub frînau progresul firesc al ţă­ zele cretinilor liberali din rul mortuar. Un ura I for­
Măreţia lecţiei paşoptiste a fost demonstrată cu prisosinţă ţia franceză a proclamat stăpînire prusacă, ţaristă şi rii. Prin întreaga lor activi­ întreaga Europă". midabil s-a ridicat din mijlo­
de transformările petrecute în istoria poporului nostru în cele principiul naţionalităţilor. Fie­ austro-ungară, în ţările ro­ tate premergătoare revoluţiei, La puţin timp după izbuc­ ZILELE cul mulţimii, apoi convoiul
cinci pătrare de veac. Doborîrea feudalismului, integrarea ţării care naţiune are drept la mâneşti, revoluţia de la 1848 de luminare a maselor, de nirea revoluţiei de la 1848 în şi-a reluat drumul solemn
în structuri moderne, constituirea statului naţional unitar, con­ propria ei existenţă politică a zguduit ca un seism lumea conştientizare a poporului, Ţara Românească, Regula­ spre mitropolie.
struirea unei societăţi fără exploatarea omului de către om au şi toţi oamenii care vorbesc veche cu instituţiile ei feu­ paşoptiştii români s-au dove­ mentul Organic împreună cu Impresionat, fără voia mea,
fost dorinţele mult visate de masele populare. „Poporul — spu­ aceeaşi limbă trebuie soco­ dale anacronice. In această dit nu numai cărturari aleşi, Arhondologia — un. fel de REVOLUŢIEI... de această scenă, am coborît
nea recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la rolul ma­ tiţi că formează o singură ridicare generală, scriitorii ci şi oameni politici, condu- carte de aur a boierimii va­ la rîndul meu şi am urmat
selor în revoluţia de la 1848 din Ţările Române '•— a ţinut sus naţiune". au dus o» luptă deschisă, de cînd revoluţia prin meandre­ lahe — au fost arse cu ma­ de departe cortegiul. Este o-
steagul libertăţii şi independenţei naţionale pină la înfăptuirea la tribună, prin operele lor, le vicisitudinilor ce amenin­ re bucurie de către masele bieeiui în Valahia, cînd se
revoluţiei socialiste, care a adus adevărata libertate naţională şi ,DIMITRIE GOLESCU pe baricade, pentru elibera­ ţau realizarea idealurilor de populare din Bucureşti. doilea car aştepta Regulamen­ petrece un mort la locul de
socială pe pămintul României". rea socială şi naţională, pen­ „dreptate şi frăţie". Erau ti­ Iată cum descrie un martor tul Organic, destinat de ase­ veci, să se oprească coşciu­
tru libertate şi dreptate, îm­ neri, veneau de la universi­ ocular, diplomatul şi istoricul menea onoarei (nelizibil n.n.) gul de trei ori de-a lungul
potriva tiraniei. tăţile europene înarmaţi cu francez A. TI. J. Ubicini (1818- drumului de la biserică la
La 1848, scriitorii români pilda revoluţionară a zgudu­ 1884) în lucrarea sa „Valahia — Regulamentul Organic dat cimitir...
au devenit oameni de acţiune irilor din lume, conştienţi că 1848“ acest episod. de ultima ocupaţie rusă. Pro­ ■In curtea mitropoliei se
contele
mulgat
în
1831
de
Constituţia de la 11 iunie 1848 politică. acum comunitatea oară bări. Idealul lor nu a fost „Intr-o după-amiază, pe Kiseleff, el rămînea, în ochii pregătise un rug. Poporul a
prima
Pentru
a sosit clipa marilor între­
in­
apare
ternaţională scriitoricească cu utopic. Erau, aşa cum îi va cind mă aflam la mine ocu­ românilor, cu tot sfatul celor chemat cu strigăte pe Mitro­
polit. El a apărut curînd. îm­
Poporul român decretea­ buie să vină de la patrie, tulare, fără funcţii publice. idealuri comune. Nicolae caracteriza mai tîrziu Nicolae pat să redactez nu ştiu ce două adunări de la Bucu­ brăcat în hainele pontificale,
reşti şi de la Iaşi, opera străi­
ză : prin organul reprezentanţi­ 18. Abolirea pedepselor Bălcescu proclama în faţa tu­ Iorga, o „generaţie a speran­ telegramă, am auzit în stra­ nilor... şi a aruncat anatema.
1. Independenţa sa admi­ lor :• ti şi nu ai Prinţului. corporale, ca fiind degra­ turor popoarelor : „Vrem să ţei“. dă mare zarvă. M-am apro­ Bogatele volume, împodo­
nistrativă şi legislativă ba­ 10. Dreptul fiecărui judeţ dante. fim o naţie puternică şi libe­ Ar fi putut ajunge doar piat de fereastră pentru a Regulamentul valah nu fu­ bite cu închizători, au fosl
zată pe tratatele de la Mir- de 'a numi autorităţile sale, 19. Abolirea pedepsei cu ră pentru binele nostru şi al cărturari renumiţi, scriitori, privi. Am fost izbit de un sese tipărit, ca cel moldove­ deschise şi puse pe rug.
cea şi Vlad şi neintervenţia drept care purcede din a- moartea, de fapt şi de celorlalte naţii". Cu condeiul, istorici, oameni de ştiinţă, spectacol neaşteptat şi ciudat. nesc. Nu exista decît un ori­
nici unei puteri străine în ceea ca întregul popor să drept. de la catedră, luptînd cu artişti, dar au lăsat generaţii­ Două care mortuare, escorta­ ginal. Acest original, scris In Un ţăran a fost însărcinat
treburile sale interne. aleagă pe Prinţul său. armele în primele rînduri, lor viitoare un mesaj : mai te de o mulţime nesfîrşită, franceză, se găsea la mine, să pună focul şi în timp ce
2. Egalitatea drepturilor 11. Garda naţională. 20. Stabilirea de peniten­ scriitorii paşoptişti dinami­ presus de împlinirea proprii­ erau oprite în faţa porţii. Lu­ sau mai curînd în casa mea, flăcările se ridicau încet. în­
politice. 12. Emanciparea mănăsti­ ciare unde criminalii trebu­ zează masele populare, culti­ lor destine se află interesele minările şi torţele aprinse încredinţat în seama unuia ghiţind paginile blestemate,
ie să-şi ispăşească pedeap­
3. Contribuţii generale (la rilor. vă ideea sacrificiului pentru patriei. Momentul 1848, ardeau de jur împrejur. dintre compatrioţii mei pe una cite una, Mitropolitul în
sarcinile statului). 13. Emanciparea ţăranilor, sa pentru a ieşi îndreptaţi. binele patriei, lupta împotri­ punct ascendent, esenţial al Am privit carele mortuare care guvernul îl însărcinase picioare cu crucea în mină,
4. Adunarea generală, care devin liberi prin mij­ 21. Emanciparea evreilor va asupririi străine, ideea u- maturizării conştiinţei noas­ acoperite în întregime eu să facă o copie pentru gene­ îşi reînoia jurămîntul oe
compusă din reprezentanţi locirea plăţii unei despă­ şi drepturi politice acorda­ nirii tuturor românilor în­ tre naţionale, va rămîne în pinză neagră, coşciugul în ralul Aupik de la Constanti­ Constituţia care abolise claca
ai tuturor claselor socielă- gubiri (făcută prin mijloci­ te tuturor cetăţenilor de o tr-o singură ţară. O nouă i- veci, generaţie după genera­ care sta mortul, după obicei, nopol. O notă purtînd sem­ şi toate abuzurile sale mon­
ţii. rea plăţii unei indemnizaţii altă religie. deologie animă pe scriitori şi ţie, o revelatoare expresie a cu faţa descoperită. Unul din nătura agăi (şeful poliţiei) îi struoase“...
5. Un Prinţ responsabil, acordate proprietarilor). 22. Convocarea imediată a artişti. In anul 1849, în jurul umanismului şi cinstei socia­
ales la fiecare 5 ani, şi ales 14. Eliberarea robilor prin unei Adunări extraordinare publicaţiei „La Tribune des le a poporului român, a dra­
din clasele societăţii. plata unei indemnizaţii. constituante, reprezentînd peuples", editată de poetul gostei sale de libertate, ega­
6. Reducerea listei civile. 15. Un reprezentant al toate interesele, toate cla­ polon Adam Mickiewicz, se litate, progres.
7. Responsabilitatea mi­ ţării la Constantinopol, ales sele naţiunii. Această adu­ adună reprezentanţii tuturor „Atunci cînd nu va mai fi
niştrilor şi a tuturor func­ dintre români. nare va trebui să se ocupe naţiunilor. Din comitetul de nici rob, nici naţie roabă" —
ţionarilor publici. 16. Instrucţiune egală şi de redactarea Constituţiei redacţie făceau parte şi N. cuvinte care sintetizează tot
8. T.ibertatea absolută a întreagă pentru toţi românii ţării, bazată pe cele 21 de Bălcescu, Ştefan Golescu şi c.e este esenţial, tot ce arde
D. Brătianu.
presei. de ambele sexe. articole de mai sus decre­ ca o flacără revoluţionară în
9. Orice recompensă tre­ 17. Abolirea rangurilor ti- tate de poporul român. Artişti de teatru şi autori sufletul românesc, aparţin
dramatici, ca N. Luchian, N. celui mai cutezător roDrezen-
Teodoru, I. Poni, T. Teodo- tant de la 1848, lui Bălcescu,
rini, artişti plastici, ca Ro- filozof al istoriei, cel care a
senthal, Aman, Tattarescu, dat generaţiilor ce au urmat
„Interesele leagă pre oa­ Iscovescu. Negulici. împreună un exemplar destin de patri­
meni, dar interesele tre­ cu N. Bălcescu, Eliade Rădu­ ot, tribun remarcabil al lup­
buie să fie reciproce. Fun­ lescu, Vasile Alecsandri, T. tei noastre pentru libertate.
daţi programul libertăţii pe Ghica, M. Kopălniceanu, C. Aceste cuvinte, de o tulbură­
această bază simplă şi nu va A. Rosetti, C. Bolliac, Alecu toare actualitate, vor avea
mai exista duşmănie intre Russo, S. Bărnuţiu, T. Cipa- mereu ecou în conştiinţa po­
naţii, nici ură între oameni. riu, G. Bariţiu şi atîţia alţii, porului nostru, purtînd în
Nu ziceţi „fiecărui partea desprinzîndu-se de interesele miezul lor cele mai umani­
sa" ; dar ziceţi „tuturor a- clasei de unde proveneau, tariste concepţii despre socie­
ceeaş parte !“. s-au circumscris plenar în tate şi progres.
Cind şefii naţiilor se vor lupta pentru democraţie şi Condiţiile grele de viaţă
gindi serios la fericirea po­ dreptate socială, fiind adevă­ ale maselor, avintul romantic
poarelor şi vor înţelege că raţi deschizători de epocă al paşoptiştilor au creat o
mărimea lor adevărată con­ pentru istoria noastră. Ei e- atmosferă de dăruire şi de
sistă in binele comun, atunci rau reprezentanţii unei naţi­ luptă care a dus la acţiuni
ei vor fi cei dinţii care vor uni căreia i se refuzase de-a şi evenimente memorabile.
proclama libertatea, căci prin lungul timpului identitatea, Revoluţia de la 1848 rămî­
libertate mijloacele fiecăruia sfîşiată şi disputată do pu­ ne deci şi prin operele frun­
se întind, puterile-i se înze­ teri străine. In anul 1848, ei taşilor şi scriitorilor paşop­
5
cesc, dorinţele nobil ' îşi iau au înţeles că sosise momen­ tişti o nesecată sursă de edu­ “ • ' if? *
zbor şi inimile se unesc în­ tul afirmării dezideratelor u- caţie patriotică.
tr-o singură frăţie".
Ruptele eroice clin Dealul Spirit ele la 13 septembrie 1818. duse Pagină realizată de
,'ALECU RUSSO , de ostaşii români împotriva trupelor turceşti venito sâ înăbuşe
revoluţia din Tara Românească, (desen). ___________ CAROL DROZD
„Pedepsirea“ Arhondologiel şi a Regulamentului Organic (stampă de epocă).