Page 31 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 727 © SIMBĂTĂ 9 IUNIE 1973 3
Festivalul mondial
sistem de i re, al tineretului şi studenţilor
experimentat in organizaţiile de partid, (Urmare din pag. 1) tentică şi de solidaritate militantă plus, săptămîna 20-28 iulie va
apro
cooperare,
fi declarată săptămîna record
piere
tineretului
a
hunedorean.
o
a forţeloi progresiste ale ti
ticipă — mutaţiile care s-au nerei generaţii. săptămînă bogată, atît în rea
produc
pe
de
linie
lizări
— Ce mesaj va duce la fes-
produs şi se produc în cadrul val delegaţia română ? ţie, cît şi în manifestări cul
se materializează în măsuri concrete mentul precedent a acestora, muncitori, ţărani, elevi, stu tural-educative, în tineretu
angaja
mişpărli
de
tineret,
acţiuni
Alcătuită din 500 tineri
—
şi
activizarea
politică
cunoaşterii
dedicate
fără
lui lumii. Au loc înlîlniri ale
denţi, activişti ai U.T.C. şi
lărgirea rîndurilor tinerei ge
U.A.S.C.R.,
delegaţia
română
neraţii care se pronunţă şi va lua parte la Festivalul de tinerilor Hunedoarei cu stu
denţii străini aflaţi la studii
Perfecţionarea continuă a sul verbal, să le codifice şi, ne conditiuni a sarcinilor de acţionează pentru înfăptuirea la Berlin animată de dorinţa la Institutul de mine din Pe
formelor şi metodelor de avînd oglinda lor, noi sta plan. O propunere se referea obiectivelor fundamentale a- de a colabora activ cu toţi troşani, cu participanţi la
lucru folosite de organiza bilim mult mai uşor res la evitarea amestecului la le popoarelor. U.T.C. şi participanţii, pentru a crea alte ediţii ale festivalului. Cu
ţiile de partid în conduce ponsabilităţile în funcţie de cuptorul cu propulsie şi a- Lecţie (le muzică la Liceul pedagogic din Deva. La catedră U.A.S.C.R. se pronunţă pen în cadrul festivalului un cli ajutorul arhitecţilor de la In
rea activităţii politice se problemele în cauză. sigurarea locului de muncă — viitorul învăţător, care predă în prezenţa colegilor Băi Ia ora tru invitarea la festival a tu mat de stimă şi respect reci stitutul de proiectări Hune-
impune cu stringenţă în a- Cum se materializează, în cu un controlor de calitate. de practică pedagogică. Foto : I. LEIIOCZK1 turor organizaţiilor din ţările proc, de liberă exprimare a doara-Deva, în oraşele Deva,
ceastă etapă de profunde măsuri concrete, acest nou Cum propunerea depăşeşte socialiste, a tuturor organiza punctelor de vedere, pentru Călan, Haţeg se vor prezenta
mutaţii în întreaga viaţă e- sistem de informare, am în forţele noastre, am făcut-o ţiilor revoluţionare, demo a asigura o dezbatere pro filme, diapozitive cu imagini
conomică şi socială. Fără cercat să aflăm la organi cunoscută conducerii , secţiei, cratice şi progresiste de ti fundă a problemelor majore din diferite ţări ale lumii,
îndoială că biroul organiza zaţiile de bază din schim — iar în luna mai — cînd neret şi studenţi, care luptă ale contemporaneităţii şi ti
—
ţiei de bază, ca organ exe burile A şi D ale laminorului am informat adunarea ge Acţiuni prioritare menite să împotriva imperialismului, nerei generaţii, astfel încit a- deţul Cine va reprezenta ju
în
Hunedoara
delegaţia
cutiv, poartă o mare răs de 800 mm, unde se expe nerală în ce stadiu se află colonialismului şi neocolonia- ceastă manifestare internaţio
pundere pentru modul în rimentează de două luni. realizarea propunerilor, a lismului, pentru afirmarea nală a tineretului să fie o română a festivalului ?
care sînt duse la îndeplini In ultima adunare gene hotărîrilor luate — am ară dreptului popoarelor la auto reală contribuţie la întărirea — Cei mai buni mineri, o-
re sarcinile ce decurg din rală a organizaţiei schimbu tat că aceasta are termen conducă Ea îmbunătăţirea determinare, pentru democra solidarităţii şi unităţii de ac ţelari, studenţi, elevi ş.a.
hotărîrile adoptate de adu lui D, comuniştii au anali scadent în trimestrul IV al ţie, pace Şi progres, pentru ţiune a tineretului în lupta propuşi şi aprobaţi în adună
nările generale de partid zat stadiul pregătirii mate acestui an. La fel s-a proce realizarea idealurilor legitime împotriva imperialismului, rile generale ale U.T.C., ti
care, în fapt, reflectă sarci riale în vederea asigurării dat şi cu propunerea pri activităţii de protecţie a muncii ale tinerei generaţii. De ase colonialismului si neocolonia- nerii cei mai buni din jude
nile desprinse din hotărî reparaţiei mijlocii de cali vind montarea unui căru menea, în pregătirea şi des lismului, împotriva rcacţiunii ţul Hunedoara. Ei vor duce
rile organelor superioare tate şi a realizării sarcini cior pentru transportul pie făşurarea festivalului, U.T.C. şi războiului, pentru libertate, ia Berlin tradiţionalul mesaj
sau anumite cerinţe pentru lor de investiţii prevăzute selor de schimb de la linia şi U.A.S C.P. se pronunţă independenţă, democraţie, pa de prietenie, pace şi colabo
îmbunătăţirea muncii ceru a fi finalizate în această macaralei 12 în panoul po- Răspunzînd necesităţilor de organiza vizionări de filme pentru realizarea unei largi ce şi progres social. rare cu toate forţele progre
te de viaţă. De felul în ca perioadă. Tema pusă în lizoarelor noi, care, conform îmbunătăţire a activităţii de pe teme de protecţie a mun consultări între organizaţiile — Cum întîmpină tineretul siste ale lumii. Alături de ei,
re organizează munca pen proiectului întocmit, se va protecţie a muncii în unităţi cii, la municipii, oraşe şi co participante, pornind de la hunedorean acest amplu dia cei mai talentaţi tineri hune
tru transpunerea în viaţă a rezolva pînă în trimestrul I le industriale din judeţul mune. Unităţile care au în convingerea că festivalul, în log al vîrstelor tinere ale doreni au pregătit prin mun
hotărîrilor luate, de felul în al anului viitor. Hunedoara, Inspectoratul de dotare aparate de proiecţii lumii î că patriotică, din materialele
care stabileşte căile concre Cert este că prin noul sis stat pentru protecţia muncii vor introduce în mod obli ansamblul său,' trebuie să fie economisite, mici atenţii, ca
te de urmat ca şi forţele ce tem pe care-1 experimen a constituit un colectiv de gatoriu la efectuarea inştruc-, emanaţia tuturor forţelor pro — Din timp s-a procedat douri care vor duce pe cele
trebuie mobilizate depinde, tăm, observaţiile şi propu propagandă, din care fac tajului proiecţii de diafilme gresiste ale tinerei generaţii. Ia o largă informare a tine mai îndepărtate meridiane
In mare măsură, eficienţa nerile făcute în adunările parte inspectorii pentru pro şi diapozitive. — Care este, iu viziunea retului hunedorean, în. toate semnele priceperii, bogăţiei şi
activităţii biroului în solu generale se concretizează în tecţia muncii, lucrătorii din Colectivul de propagandă reprezentanţei noastre, scopul adunările de U.T.C., privind frumuseţii plaiurilor româ
ţionarea problemelor ce se măsuri a căror materializa cadrul Consiliului judeţean şi-a propus efectuarea unui primordial al acestor ample semnificaţiile majore ale fie neşti, ale Hunedoarei. Vor
ridică. re e mai uşor şi mai efici al sindicatelor, întreprinderii control la grupurile şcolare reuniuni ale tineretului mon cărei ediţii a festivalului, a figura, printre amintirile din
In rîndul căutărilor pri dezbatere s-a finalizat cu ent urmărită şi coordonată. judeţene pentru difuzarea fil profesionale de maiştri, pre dial ? celei din acest an, în special.
vind perfecţionarea muncii 10 propuneri, venite din Consider însă — e de păre mului şi altor factori care cum şi la liceele de speciali — In repetate rînduri am S-a accentuat asupra pregă România, miniaturi de lămpi
de partid se înscrie şi noul rîndul comuniştilor care au re secretarul organizaţiei de concură la activităţile de tate, insistînd asupra modu accentuat asupra ideii că pro tirilor care se fac de către de miner din Valea Jiului ori
sistem de informare ce se participat la discuţii. Cele bază a schimbului A — că protecţie a muncii. lui de predare a obiectului gramul festivalului trebuie să ţara gazdă a festivalului. Si Barza, frumoase cusături
experimentează, în ultima mai multe au fost grupate nomenclatorul prevăzut pen Colectivul amintit a întoc de protecţie a muncii, indi- permită o afirmare politică multan, pentru marea sărbă populare, casete lucrate cu
vreme, în organizaţiile de la codurile privind gospodă tru codificarea problemelor mit un plan de propagandă cînd, acolo unde este cazul, activă a tuturor reprezentan toare mondială a tineretului, multă fineţe In intarsi, eşan
bază, referitor la codifica rirea mijloacelor materiale care au făcut obiectul ob pe linie de protecţia muncii, înfiinţarea unor cabinete ţilor tineretului, o abordare uteciştii hunedoreni, antre tioane de minereuri montate
rea problemelor care au fă- şi financiare, întreţinerea şi servaţiilor critice şi al dez- în care au fost cuprinse une metodologice. responsabilă a problemelor naţi în ampla competiţie „Ti în marmură, miniaturi ale
V^t obiectul observaţiilor folosirea utilajelor şi la ac . baterilor în adunările gene le acţiuni menite să ducă la majore ale epocii noastre, să neretul, factor activ în înde diferitelor unelte de minerit
critice şi propunerilor din tivitatea cadrelor cu munci rale este, oarecum, restrîns. îmbunătăţirea acestei activi Ing. PETRE GOMOTIRCEANU asigure contacte largi şi un plinirea cincinalului înainte
cadrul dezbaterilor din adu de răspundere. Revizuirea Mă refer la gruparea pro tăţi. Se prevede, în primul inspector şef la Inspectoratul dialog .fără prejudecăţi şi de termen“, îşi dedică toate ş.a., toate lucrate cu multă
nările generale. instalaţiei pneumatice şi de blemelor în cele 9 coduri rînd, o reinstruire a tuturor de stat pentru protecţia muncii poziţii preconcepute, pentru a marile realizări şi depăşiri de măiestrie, cu arta proverbia
I — Noul sistem de infor ungere la răsturnătorul ce (de la 11 la 19). Şi, fiindcă inspectorilor obşteşti, acţiune Hunedoara—Deva lă a meşterilor din ţinuturile
mare pe care-1 experimen se va monta la caja fini- acest sistem se află în fază ce se va efectua în colabora fi efectiv ® manifestare au- plan acestui eveniment. In hunedorene.
tăm — ne mărturiseşte to soare a laminorului, asigu s de experimentare, aş pro re cu Consiliul judeţean al
varăşul Aurel Cenaru, se rarea şinei de glisare la dî pune să fie lărgit capitolul sindicatelor, consiliile muni
cretarul organizaţiei de ba mensiunile cerute pentru care se referă la măsurile cipale, orăşeneşti şi comitete
ză schimbul A de la lami cuptorul de propulsie, acce îndeplinirii planului şi a le sindicale din unităţi.
norul de 800 mm al C.S. lerarea lucrărilor de inves angajamentelor. Experienţa La întreprinderea minieră
Hunedoara, este binevenit. tiţii în vederea bunei desfă celor două adunări generale Barza şi Exploatarea minieră Economia kmaterii prime, materiale, timp, bani!
Prin el se poate ţine o evi şurări a reparaţiei mijlocii care au trecut de cînd am liOnca, în cursul lunii iunie
denţă . precisă atît a proble a laminorului sînt cîteva introdus noul sistem, ne-a a.c., vor avea loc consfătuiri
melor cît şi a propunerilor probleme care au trecut —• dovedit că problemele ridi de lucru cu organele ajută
ridicate în adunări, precum imediat după adunarea ge cate în ce priveşte îndepli toare de protecţie a muncii
şi a modului de rezolvare nerală — în răspunderea nirea sarcinilor, de protecţie de la toate unităţile econo Activitatea creatoare Mai există încă multe
a acestora. unor cadre competente an au o arie mult mai mare, mice din judeţ, privind mo
gajate să se ocupe îndea
— Mai mult — apreciază iar gruparea lor în cadrul dul de efectuare a instructa
tovarăşul Ioan Cărmăzan, proape de rezolvarea lor. altor teme e neavenită. jului de protecţie a muncii, „să ţină pasul“ cu
secretarul organizaţiei 'de — Prin acest sistem de Consider, deci, necesară jnsistîndu-se în mod deosebit resurse care trebuie
bază schimbul D, de la a- informare urmărim mai studierea acestui aspect pe instructajul demonstrativ.
ceeaşi secţie — pe lîngă uşor atît sarcinile ce le a- pentru că o lărgire a gru In atenţia colectivului de dezvoltarea unităţii
faptul că ai permanent o o- vem cît şi felul de rezolva pelor de coduri ar veni şi propagandă va sta prezenta
glindă clară asupra proble re a lor. In organizaţia mai mult în sprijinul mun rea unor filme cu caracter puse iu valoare
melor, că le poţi urmări noastră, schimbul A — ne cii biroului, în informarea de protecţie a muncii de_ că (Urmare din pag. 1) pozitive pentru creşterea ran
mult mai uşor, se înregis spune tovarăşul Cenaru — şi urmărirea măsurilor lua tre cinecluburile de pe lîngă damentelor acestora. Ingine
trează operativitate în in în adunarea generală din te, a materializării lor. consiliile sindicale municipa Dar, există şi o serie de alte rii Vasile Petruşa, Vasile (Urmare cfln pag. 1) — 19)7 mc. Un rol hotărîtor
formare, în , luarea măsuri luna aprilie membrii de De fapt, experimentarea le Deva, Hunedoara şi Petro soluţii tehnice rezultate în Banciu, Fabian Oprincsc, teh în această evoluţie favorabi
lor. Biroul organizaţiei de sistemului informaţional nu şani. - ■ urma activităţii specialiştilor nicianul Virgil Sida şi alte lă l-a avut susţinerea rosto-
bază se simte obligat să ex partid au făcut multe ob exclude îmbunătăţirile... In’ colaborare, cu Consiliul, noştri, care, transpuse în cadre cu o bună pregătire ale producţiei, sS meargă In goalelor cu piatră în loc de
tragă observaţiile şi propu servaţii şi propuneri menite judeţean al sindicatelor şi practică, au optimizat reali tehnică au semnat deja pînă pas cu activitatea de extrac lemn.
nerile consemnate în proce să ducă la realizarea în bu LUCIA LICIU întreprinderea judeţeană de zările“. în prezent multiple studii ţie şi preparare a minereuri In prezent, un program de
difuzare a filmului, se vor In planul tematic de cerce prin care sînt soluţionate lor. Iar rezultatele care se măsuri complexe este în a-
tare al uzinei, pe anul în probleme ale producţiei. obţin prin aceste căutări se tenţia specialiştilor care ur
curs sînt prevăzute teme ma Desigur — aşa cum su reflectă direct în realizarea măresc găsirea şi aplicarea
„PREAMBALAREA prevăzută la art. 13, lit. „c“, jore de cercetare, între care blinia şi tovarăşul Florea Mi- indicatorilor de plan, elimi unor metode de mare pro
LEGUMELOR, O METODA ■ • A* *5 -V Jv sr* din Legea nr. 1/1970 şi anu se remarcă : „Proiectarea ,u- hoc, directorul uzinei — e- narea unor deficienţe, îmbu ductivitate în activitatea de
CIVILIZATĂ DE SERVIRE. Pe urmele me retragerea unei trepte nui cuptor cu propulsie na xistă încă posibilităţi de ex nătăţirea activităţii geologi extracţie : metodele de ex
DAR CE „ASCUNDE“ de salarizare pe o perioadă turală pentru laminate ro tindere a cercetării proprii, ce şi îmbunătăţirea indicelui ploatare cu înmagazinarea
aripi
înclina
minereului,
cu
AMBALAJUL ?“ materialelor publicate de 3 luni pentru încălcarea tunde", „Raţionalizarea pro mai ales că în perioada ce calitativ al rezervelor de mi te şi cu subetaje. Prin astfel
cu
vinovăţie
obligaţiilor
a
nereu.
In articolul cu acest titlu, de muncă, respectiv pleca cesului tehnologic de execu urmează vor intra în func In perioada care a trecut de metode s-a extras, în
,a
burlanelor
ţie
aeraj“,
de
apărut în ziarul nostru nr. rea abuzivă în cursă, fără „Forjarea prin laminare a ţiune noi linii tehnologice şi din 1973, inginerii şi tehnici 1972, 38 la sută din întreaga
5659, se relatau cîteva as dispoziţia, şefului ' ierarhic clicheţilor pentru perfora capacităţi de' producţie. Or enii întreprinderii au studi cantitate de minereu, iar pe
pecte legate de felul cum se cu preambalarea produse lui nostru se relata despre şi fără foaie de parcurs. toare“ ş.a. Acestor preocupări ganizarea producţiei şi a at, în principal, problema 1973 proporţia este pînă a-
face preambalarea produse lor. De asemenea, s-a atras faptul că şoferul autoturis Şefului lotului II S.C.M. li se alătură mişcarea largă, muncii după criterii şi meto concentrării producţiei în cum de 39,3 la sută.
lor destinate vînzării, ară- atenţia şefilor de unităţi mului l-HD-3170, Vasile Petroşani i s-a imputat de masă s-ar putea spune, de ştiinţifice este un impera subteran — care constă în Depăşirea cheltuielilor de
al
tîndu-se că nu peste tot i să refuze loturile de marfă Diaconu, de la secţia reţele cursa efectuată de autotu de inovaţii şi raţionalizări, tiv major de etapei actuale, descoperirea unor zone mai producţie cu peste 10 mili
mobilizatoare
care nu se încadrează cali
deosebit
se acordă atenţia cuvenită, tativ şi s-au numit persoa Valea Jiului a I.R.E. Deva, rismul I.M.S. pe ruta Pe prin care se rezolvă tehnolo bune de minereu, a unor re oane lei demonstrează totuşi
că în pungile oferite cum ne din conducerea C.L.F. şi-a petrecut o zi liberă troşani — cabana Rusu (24 gii noi de execuţie, sînt e- prin sarcinile economice ce zerve de zăcămînt care ex că mai există suficiente re
părătorilor se mai găsesc Deva care să răspundă de plimbîndu-se cu maşina în km) pentru că nu a asigurat xecutate modificări funcţio le aşează în faţa unităţilor ploatate să ducă nemijlocit surse intelectuale şi tehnice
legume şi zarzavaturi de activitatea fiecărei unităţi treprinderii pînă la hotelul încărcătura corespunzătoare. nale la diverse utilaje şi dis industriale. la creşterea productivităţii care trebuie puse în valoare.
preciate sau de slabă cali în parte. In depozit va fi turistic Rusu din Parîng. Totodată vă comunicăm că muncii şi, implicit, a celor Acesta este, de fapt, şi punc
tate. condus un registru de ur Din partea organelor In articolul a avut efect edu lalte rezultate de producţie. tul de vedere exprimat de
Iată răspunsul trimis re spectoratului de control au cativ asupra conducătorilor De asemenea, a fost cerceta tovarăşul Loghin Dineş, se
dacţiei de întreprinderea mărire a executării cererii to al I.T.A. şi-a primit „ta auto". Ne bucură ! E bine tă tema „Reducerea consu cretând comitetului de par
judeţeană pentru valorifi prin notele de comenzi. Ar xa" şi amenda pe loc. Să dacă „întîmplarea" lui Va murilor specifice la lemn de tid al întreprinderii: „Faţă
carea legumelor şi fructe ticolul a fost prelucrat cu vedem însă ce măsuri a lu sile Diaconu va servi de în Structurarea producţiei mină, exploziv şi energie", de posibilităţile pe care le
lor : „Constatările semnala toţi factorii de răspundere at I.R.E. Deva în urma ce care a avut ca rezultat înlo avem — circa 80 de ingineri
te în presă sînt reale. Pen de la C.L.F. Deva*'. lor întimplate şi a publică văţătură şi altora tentaţi să cuirea lemnului de mină cu şi 170 de tehnicieni ! — nu
tru a preîntîmpina livrarea rii notei respective. Iată procedeze ca el, adică să fo de laminate pe sortimente susţinere prin toreret. S-a mărul studiilor şi temelor
de produse necorespunză „CU MAŞINA STATULUI răspunsul trimis redacţiei : losească maşinile întreprin experimentat, totodată. înlo cercetate este încă foarte
toare s-au format două e- LA PLIMBARE" „Şoferului Diaconu Vasile de derii în scopuri personale, cuirea bandajelor de lemn cu mic. In anul 1972 s-au înre
chipe, cu personal recrutat la lotul II S.C.M. Petroşani pentru plimbări de agre bandaje din plasă de oţel, gistrat numai 15 studii şi
dintre cele mai bune mun In nota cu acest titlu a- de mare complexitate obţinîndu-se rezultate bune. măsuri, din care au fost apli
citoare, care se vor ocupa părută în nr. 5684 al ziaru î s-a aplicat sancţiunea ment... Au fost stabilite locurile un cate doar 10 — deşi s-a vă
1 (Urmare din pag. 1) natorii, manevranţii, ajustorii de se pretează a fi aplicată zut că astfel de acţiuni aii o
şi ceilalţi muncitori din flu şi metoda se extinde. Iată cî mare eficienţă. Cit de curînd,
a profilului „1“, ceea ce a xul productiv au ajuns să teva rezultate obţinute de-a comitetul de partid şi comi
în
reducerea
lungul
anilor,
O viaţă închinata muncii făcut posibil să dăm la ex pectarea în permanenţă res consumului la lemn de mină tetul oamenilor muncii vor
asigure
analiza acest lucru, ca o pro
port 3 tipodimensiuni în can
strictă
tehnologii
a
tităţi mari. In fine, cred că lor şi instrucţiunilor de lu (pe mia de tone de substanţă blemă distinctă, şi în activi
merită subliniat şi faptul că cru, să lamineze numai pro- minerală utilă): consum în tatea de cercetare şi studiu
si construcţiei noi toate profilele destinate pie file de bună calitate. Mă re 1966 — 36 mc lemn de mi vor fi angrenate toate cadre
nă, în 1969 — 32,3 mc : 1972
noastre
tehnico-ingine-
le
ţei externe se laminează cu
fer cu deosebire la oameni ca
cilindri perfect calibraţi, ca Gligor Hada, Ioan Bran, A- — 20 mc, iar în 1973 (4 luni) reşti".
drian
Am trăit momente emo — Bătrinul de colo, cu tivităţile muncitoreşti, a res re exclud abaterile dimensio Filip Bîc, Viorel Munteanu, 1
Bălăcescu,
Alexandru
nale sau deformările.
ţionante in sala aceea în cămaşă albă... pectului şi stimei reciproce Asemenea măsuri s-au luat Neagu, Mihai Mesaroş, Gheor-
gustă cu bănci lungi de Şi în timp ce priveam ce s-au statornicit intre toţi şi în ajustaj. Aici a fost în ghe Costea, Iosif Daradici. Ei
lemn şi o masă acoperită spre acel om care, sincer membrii societăţii. Cei care tărită recepţia fiecărui lami sînt cei care dau în fiecare Vila
simplu cu pinză roşie. Pe vorbind, nu mi se părea de au vorbit în continuare — nat, evitîndu-se în totalitate schimb tonul întrecerii pen I ş b b P "
masă erau şi flori, nu doar loc in vîrstă, ci un pic mai Zamfir Necurici, Gavrilă amestecul de sortimente. A tru laminate de , înaltă cali
un buchet aşezat intr-o va mult îmbujorat la obraji Budiu şi alţii — s-au refe fost realizată o maşină origi tate.
ză, cum se obişnuieşte, ci decît ceilalţi, îl auzeam pe rit in mod special la grifa nală care pachetează lamina Mărturiile despre angajarea j De ce se difuzează prin luna februarie a.c. De
multe mănunchiuri de flori Munleanu spunind : „In cei purtată de partidul şi sta tele. se lucrează cu răspun şi dăruirea muncitorilor sînt atunci, cu toate insistenţele ^
învelite în foi colorate de 33 de ani de activitate ai tul nostru oamenilor muti dere sporită la încărcarea şi numeroase. Un exemplu eloc presa cu întîrziere ? la factorii răspunzători, pro
celofan cum erau pline bra reuşit. tovarăşe Stănculea, cii. Azi. pensionarea nu mai expedierea produselor spre vent alături de atîtea altele blema înlocuirii becurilor ar
ţele■ liceenilor absolvenţi, în să urci pe cele mai înalte are in conţinutul său acel beneficiarii străini. este şi faptul că aici, ia la In repetate rînduri, cititorii se a rămas nerezolvată. Si
zilele trecute, care mergeau trepte ale pregătirii profe- trist „adio" de la colectiv, Sînt măsuri care. dacă la minorul de profilc mijlocii şi presei centrale din Brad şi
ci reprezintă un strălucit pri împrejurimile oraşului, pre- tuaţia, după această tăcere
lej de sărbătoare pentru oa prima vedere nu au nimic benzi, comisiile muncitoreşti îndelungată, merită o solu
Conştiinţe şi brăţări de aur meni, este un apogeu al Prietenul cel spectaculos, prezintă în schimb de control al calităţii, avîn- ţ cum şi cei de pe raza Ofi ţionare grabnică.
ciului poştal Mintia ne-au
muncii însăşi. o eficienţă deosebită. Cei ca du-i în frunte pe şefii de sesizat că primesc presa cen-
— Ce simţiţi in acest mo re le-au conceput şi aplicat schimb Florin Răducanu, ţ trală cu multă întîrziere. Ca Două zile
acasă la dascălii lor să in sionale, să creşti în jurul ment, tovarăşe Stănculea ? mai apropiat sînt muncitorii, maiştrii şi Ioan Lup şi Traian Vasiu, ve uza acestor întîrzieri este s-au făcut... 152
toneze „Gaudeamus“. Ştiam dumneatale mulţi meseriaşi — Nu ştiu. n-aş putea să inginerii din s-ecţie. în pri ghează permanent la realiza modul defectuos în care se
că sala aceea este locul un buni... Comitetele de partid vă explic.. In sala aceasta mul rînd comuniştii, a căror rea şi derularea, producţiei la ţ face tranzitarea publicaţiilor înfiinţarea atelierului din
de se ţin, in mod curent, şi sindical. întregul nostru de şedinţe am fost de ati- ai zimbrilor competenţă profesională şi export. Este o activitate, ca Zam pentru reparaţia televi
şedinţele operative de lucru colectiv îţi aduc pe această tea ori. am discutat cu oa responsabilitate constituie fac dealtfel atîtea altele. în care centrale la Oficiul poştal zoarelor, în cadrul cooperati
Deva. Nu mai departe decît
ale colectivului de la tur cale sincere mulţumiri pen menii mei despre producţie torii hotărîtori de succes. rezidă nu numai rezultatele în 7 iunie a.c., ziarele „Mun- vei de consum, a constituit
Augustin
nătoria de radiatoare a în tru devotamentul şi abnega şi atîtea alte probleme. Cu mai mulţi Păran la lucrează de — Intr-adevăr, oamenii din de prestigiu dobîndite de co l ca" şi „Sportul" în loc să pentru locuitorii comunei un
ani
rezervaţia
treprinderii „Victoria“ Căi- ţia dovedite în muncă, pen mulţi dintre ei am trăit natmaiă de zimbri Haţeg. Este secţia noastră privesc pro lectiv în onorarea sarcinilor ' plece la Brad la orele 16,00, orilej de bucurie. Aceasta
lan, iar faptul că atunci, la tru toată activitatea neobo ziua naţionalizării, de la ca un om foarte destoinic şi pri ducţia pentru export ca un la export ci însuşi prestigiul au plecat abia a doua zi la le-a fost însă de scurtă du- »
—
Nico-
spunea
ne
ora primului, erau prezenţi sită desfăşurată in produc re se împlinesc in curind 25 ceput Mărgineanu, şeful ing. ocolu examen de mare exigenţă — mărcii laminatelor hunedore orele 9,00. Pentru Oficiul rată. Cauza ne-o explică >
lae
acolo toţi formatorii-tur- ţie de-a lungul anilor“. de ani, şi am simţit împreu lui silvic. EI manifestă o ma ne-a spus prim-laminatorul ne pe piaţa mondială a me din Mintia ziarele n-au ple Cornel Mariş din satul Po- ţ
nători şi miezuitorii din Este lesne de înţeles că nă răspunderile mari, dar re grijă faţă de animalele Ioan Maier. Cuptorarii, lami- talului. cat la ora stabilită, 7,50, ci găneşti care, in ziua de 5 ia- 4
sînt
parc,
care
schimbul l, crea şi mai Ioan Stănculea, turnător de deosebit de frumoase, ce ni sălbatice şi din ocrotite cu deose abia la orele 14,00. nuarie a.c., a dus un televi- /
îngrijite
mult ambianţa unei şe peste 30 de ani la între le dădea noua noastră ca bită dragoste. De asemenea, se Toate aceste întîrzieri se zor la reparat şi timp de ţ
dinţe operative, unde a- prinderea din Călan, şef de litate — de proprietari ai ocupă cu răspunderea cuvenită produc cu „concursul“ dezin- (deocamdată).,, 5 luni a aş- l
şi
veau să se discute probleme brigadă în ultima vreme, tuturor maşinilor cu care de crearea culturilor trifoi, asigu Cundiţii sociale mai bune pentru mineri teptat să i se facă interven- j
1
\ teresului manifestat faţă de
lucer-
rarea
furajelor
—
de interes general, de cea era sărbătorit de către co producem pentru ţară şi nă şi ghizdei — necesare hră- problema difuzării presei de ţiile necesare. Totul a fost 1
mai mare importanţă. Pri legii săi de activitate cu o- pentru noi. Azi. nu ştiu de nirii animalelor. In munca pe fn cadrul acţiunilor întreprinse pentru crearea unor către salariaţii Oficiului poş- zadarnic. Posesorul televizo- t
mul om care a luat cuvîn- cazia pensionării. Un i m ca ce mi-au venit in minte toa care o desfăşoară este ajutat condiţii tot mai bune de viaţă salariaţilor din ex \ tal Deva. rului a apelat la conducerea i
sa
către
tul a fost Dionisie Munlea re şi a închinat viaţa muncii te aceste lucruri... Parcă cu pasiune de îngrijeşte soţia ploatările miniere ale Văii Jiului, pentru ei au fosl fostei cooperative, însă n-a 1
care
Laura,
animale
nu, preşedintele comitetului şi construcţiei noi atinsese le-aş fi trăit ieri! le din rezervaţie cu aceeaşi date în folosinţă in perioada care a trecut de la în De oatru luni fost chip ca Gheorghe Dia- ^
sindical pe secţie, însă n-am virsta cind — ca o recom Cu aceste cuvinte, harni dragoste şi pasiune ca şi soţul ceputul anului 1G4 de locuinţe, din care 110 aparta conu, căruia i s-a dat să re- 1
ei.
putut reţine primele fraze pensă majoră — statul nos cul comunist Ioan Stănculea Datorită conştiinciozităţii, hăr mente noi, iar căminele pentru neiamili.şli au fost ţ pe întuneric pare televizorul, să mai fie >
pentru că un turnător de tru socialist ii acordă pen a plecat împreună cu colegii niciei, priceperii şi disciplinei dotate cu obiecte şi mijloace de inventar in valoare de găsit. Conducerea coope- ţ
sia de care se va bucura ani săi. Participase, de fapt, la de care dă dovadă în îngriji n satele Săcărîmb şi Cu-
lingă mine îmi şoptea ceva rea şi ocrotirea animalelor, a de 500 000 ici. In acelaşi timp, s-au destinat noi spa rativei de consum llia nu are (
mulţi. Momentul in sine, pe ultima şedinţă operativă — 1 cuiş — se arată în cores-
pe
manifes
la ureche : Ungă aureola sărbătorească o şedinţă despre viaţă şi o- răspunderii întreaga care sa o activitate, ţii pentru cantinele miniere de la I.onea şi Petrila şi , pondenţele trimise redacţiei oare nimic de spus în legă- /
' nnnrlcintz
tă
în
tură cu modul cum sînt ser- i
— Este o şedinţă pentru ce i se da, era o expresie menie, dacă se poate spune este stimat şi apreciat de în s-au amenajat corespunzător spaţiile celorlalte canti 1 — ultimele becuri destinate viţi clienţii în secţiile sale (
colectiv
ai
Stănculea... a spiritului „de echipă" în astfel. tregul Haţeg, fiind Ocolului sil ne. Minerii pot servi în aceste unităţi, contra unui ^ iluminatului public ardeau de prestaţii ? ^
exemplu
un
vic
— Cine-i Stănculea ? care acţionează toate colec MARIN NEGOIŢA demn de urmat. cost modest, meniuri diversificate, consistente şi de I
bună calitate.