Page 33 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate Jărlle, unlfl-vă!

Un sfert de veac de la actul revoluţionar al naţionalirării
f'f'*** Municipiul,
1
SALa u| ' Hsvj;
CLASA MUNCITOARE

în fruntea naţiunii, pe drumul

luminos al socialismului

Sărbătorim un sfert de veac cu uriaşe semnificaţii pentru producător al bunurilor ma­
de la marea victorie istorică destinele clasei muncitoare, teriale create de societate,
a clasei muncitoare din Ro­ ale tuturor oamenilor muncii partidul nostru comunist a
mânia asupra marii burghezii, din ţara noastră. Naţionalizînd deschis larg calea edificării
un sfert de veac de la în­ marea industrie, transporturile victorioase a socialismului pe
făptuirea, sub conducerea şî băncile, clasa muncitoare, pămîntul românesc.
ANUL XXV Nr. 5 728 DUMINICA 10 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Partidului Comunist Român, a sub conducerea partidului său Legitate fundamentală, ne­
actului revoluţionar al naţio­ comunist, a dat lovitura de cesitate obiectivă a succesului
nalizării, moment fundamental graţie marii burghezii, a o- revoluţiei şi construcţiei soci­
ol desfăşurării cu succes a bligat această clasă reacţio­ aliste, naţionalizarea princi­
revoluţiei şi construcţiei socia­ nară, retrogradă, să părăseas­ palelor mijloace de producţie
Cu prilejul vizitlirii ex[poziţiei „125 de ani de la le izoluticdin M in Ror nânia“ liste in ţara noastră. că scena istoriei. Expropri- şi transferarea acestora în
stăpînirea poporului, a fost
Venerăm acel fierbinte iu­
9 nie ’48 cînd eroica noastră indu-i pe exploatatori — ideal concepută şi realizată de că­
proletariatului
al
înflăcărat
clasă muncitoare, in frunte cu din chiar momentul existenţei tre partid in funcţie de con­
comuniştii, la fel ca In toate sale — clasa noastră munci­ diţiile concret istorice ale Ro­
momentele cruciale ale Româ­ mâniei, ceea ce constituie o
niei contemporane, s-a situat toare a luat în propriile sale dovadă edificatoare a con­
cu demnitate la înălţimea mi­ mîinî cîrma societăţii româ­ secvenţei cu care Partidul Co­
siunii sale istorice, afirmîn- neşti. Puterea politică — cu­ munist Român militează pen­
du-se ca cea mai înaintată, cerită de oamenii muncii în tru respectarea şi aplicarea
focul marilor bătălii victori­ creatoare a adevărurilor ge­
mai puternică şi revoluţionară oase pentru eliberarea ţării nerale ale marxism-lemnismu-
clasă a societăţii, ca purtă­
A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI toarea celor mai înalte idea­ de sub jugul fascist, instaura­ lui. Deschizînd o etapă nouă
rea primului guvern democra­
luri ale poporului român, uni­
tic, abolirea monarhiei şi in­
în istoria relaţiilor de produc­
> * ca clasă capabilă să unească staurarea republicii — a fost ţie în ţara noastră — aşa
în jurul său toate forţele pro­
gresiste ale societăţii şi să le puternic consolidată şi dez­ cum arăta tovarăşul Nicolae
Ceauşescu — naţionalizarea a
In prezenţa tovarăşului De asemenea, erau prezenţi conducă în lupta pentru edi­ voltată prin trecerea puterii creat premise favorabile tre­
Nicolae Ceauşescu, secretar membri ai C.C. al P.C.R., mi­ ficarea societăţii socialiste, a economice în mîinile clasei cerii la conducerea planifica­
general al Partidului Comu­ niştri, conducători de institu­ Cuvintarea tovarăşului unei Românii înfloritoare. muncitoare şi aliaţilor ei. Prin
nist Român, preşedintele Con­ ţii centrale şi organizaţii ob­ Privită în perspectiva sfer­ întronarea muncitorilor la con­ tă a economiei naţionale, la
siliului de - Stat, s-a deschis, şteşti. Sînt de faţă participanţii tului de secol, prin prisma co­ ducerea uzinelor, fabricilor, înfăptuirea operei de industri­
slmbătă la amiază, la sala 3a Conferinţa naţională a U- vârşitoarei sale însemnătăţi, minelor, societăţilor de trans­ alizare socialistă — baza dez­
„Dalles“ din Capitală, expo­ niunii Artiştilor Plastici, mulţi NICOLAE CEAUŞESCU naţionalizarea principalelor port şi bancare, prin ridica­ voltării rapide a ţării pe ca-
ziţia jubiliară de artă plasti­ dintre ei prezenţi eu opere în mijloace de producţie ni se rea clasei muncitoare Ia ran­
că „125 de ani de la Revolu­ expoziţie, critici de speciali­ înfăţişează co un eveniment gul de autentic proprietar şi (Continuare In pag. o 2-a)
ţia din 1848 în România“. Ea tate şi alţi oameni de cultu­ Stimaţi tovarăşi, liza atunci cînd vă propuneţi
reprezintă un vibrant omagiu ră. să daţi expresie unor momente înţelegeţi că mi-ar fi greu
pe care pictorii, sculptorii şi Aş dori să încep — deşi sîn- importante din istoria naţio­ să vă spun ce mi-a plăcut mai
graficienii de pe întreg cu­ Este ora 12,15. La intrarea teţi la sflrşitul lucrărilor con­ nală, să înfăţişaţi eroismul, mult. Mi-ar fi greu ca,
prinsul ţării II aduc glorioa­ în sala expoziţiei, secretarul ferinţei — prin a vă adresa In faţa tuturor celor ca­
sei aniversări, marilor înain­ general al partidului este în- salutul şi felicitările Comite­ lupta pentru o viaţă mai bună, re au expus aici, să ex­
mai
dreaptă,
pentru
tîmpinat de Ion Jalea, pre­
progres
taşi, celor ce au purtat stea­ tului Central, ale Consiliului şi civilizaţie, a poporului nos­ prim preferinţele mele. Pot
gul mişcării revoluţionare pa­ şedintele de onoare al Uniu­ de Stat şi guvernului, ale me­ tru. Impresia pe care mi-am spune însă că, în general, atît
şoptiste, luptînd, cu inimile nii Artiştilor Plastici, Brăduţ le personal, pentru încheierea format-o despre expoziţie es­ ca orientare, cît şi ca expresie
înflăcărate de o nobilă iubire Covaliu, preşedintele U.A.P., cu succes a conferinţei pe ţa­ te bună. Sînt înfăţişate, prin artistică, nii-au plăcut mai
de neam şi ţară, pentru li­ d-a membrii Biroului de con­ ră a Uniunii Artiştilor Plas­ imagini variate, momente im­ toate lucrările. De aceea, as Economia judeţului oferă largi posibilităţi de calificare
bertate şi progres, pentru u- ducere al U.A.P. tici. (Vii aplauze). portante, în stiluri deosebite. dori să-i felicit călduros pe toţi CE MESERIE IŢI ALEGI, TINERE ABSOLVENT?
nitatea şi independenţa na­ Creatorii plastici, care timp Am fost invitat de conduce­ Ceea ce constituie însă carac­ artiştii plastici care au contri­
ţiunii române. de trei zile au dezbătut In rea uniunii să particip la des­ teristica generală a expoziţiei, buit la realizarea expoziţiei,
care au creat lucrări consacra­
¡La vernisaj au luat parte cadrul Conferinţei lor naţio­ chiderea Conferinţei. Nu am caracteristică ce corespunde o- te acestui eveniment — chiar
tovarăşii Manea Mănescu, nale problemele majore ale avut acea9tă posibilitate. rientărilor date de Congresul dacă ele nu sînt expuse aici —
Paul Niculescu-Mizil, Gheor- artei căreia i s-au dedicat, au al X-lea şi de Conferinţa Na­ propunîndu-şi ca prin arta lor
ghe Pană, Gheorghe Ră- ţinut să fie prezenţi la aceas­ Ne-am gîndit, pînă la urmă, ţională ale partidului este că, să evoce unul din marile mo­
dulescu, Virgil Trofin, Ilie tă festivitate. Ei au făcut o să mai aducem şi aici unele folosindu-se stiluri şi maniere mente ale istoriei României,
inovaţii, să ne Întâlnim în ca­
Verdeţ, Maxim Berghianu, călduroasă şi însufleţită pri­ drul acestei expoziţii alcătuite diferite de expresie, s-au rea­ şi să le urez succese şi mai
Gheorghe Cioară, Emil Dră- mire tovarăşului Nicolae de artiştii plastici în cinstea lizat lucrări bune, cu un con­ mari în viitor. (Aplauze pu­ Ü OL II IN SLUJBA POPORULUI
gănescu, Janos Fazekas, Pe­ Ceauşescu, exprimlndu-şi sa­ aniversării a 125 de ani de la ţinut menit să servească edu­ ternice).
tre Lupu, Dumitru Popes- tisfacţia pentru prilejul de Revoluţia din 1848. Cred c§ cării poporului. Cred că a- Desigur, aşa cum se întîm-
cu, Leonte Răutu, Gheorghe a se întîlni din nou cu con­ am făcut bine că am procedat ceastă expoziţie a reuşit în plă întotdeauna, cînd vezi Creată . din rîndul maselor şi metodele specifice muncii, denţiem de fapt permanenta
6toica, Ştefan Voitec, Cornel ducătorul partidului şi statu­ în felul acesta, deoarece, vî- mod minunat să dea expresie că se pot face lucruri bune, progresiste de oameni ai acţionează în direcţia realiză­ perfecţionare a aparatului de
miliţie chemat şi azi să apere
Burtică, Mirón Constantines- lui. zitînd expoziţia, am putut că­ orientării date de Congresul începi să devii mai pretenţios. muncii, la iniţiativa şi sub di­ rii obiectivelor generale ale cu întreaga-i responsabilitate
pe
popor,
calea
întregului
recta conducere a Partidului
cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, păta o Imagine a ceea ce aţi al X-Iea al partidului nostru. Comunist Român, miliţia este propăşirii sale economice, so­ marea proprietate socialistă,
Ion loniţă, Vasile Patilineţ. (Continuare hi pag. a 4-a) realizat, a ceea ce puteţi rea­ (Aplauze puternice). (Continuare in pag. a 4-a) chemată să apere cuceririle ciale şi spirituale, răspunzînd drepturile cetăţenilor, liniştea
poporului, proprietatea socia­ pe deplin năzuinţelor şi inte­ şi ordinea publică. Evoluţia
listă, drepturile şi libertăţile reselor vitale ale naţiunii. calitativă a organelor Ministe­
cetăţeneşti încă din primii ani rului de Interne, în general,
ai revoluţiei socialiste din ţa­ se înscrie în ascensiunea po­
WMt adui Wî\ » -V'.' : »_• *•' mm ' Augi pi ci-x’.'sV.v! Contractările, ra noastră. Alături de clasa Ziua miliţiei porului român, angrenat ple­
ţilpl 1
nar în marea operă de edifi­
muncitoare — noua proprie­
mÈË0Êm , /iWIflfj realizate tară a principalelor mijloace care a societăţii socialiste. Lo­
cul şi atenţia de care se bu­
de producţie, după actul de
RITMICITATE a CALITATE e EFICIENŢA w! la 11 iunie 1948 —, miliţia Pe parcursul desfăşurării e- cură organele de miliţie şi
ÎwSw exemplar populară poartă’ steagul lup­ tapelor revoluţiei socialiste, securitatea au fost cu clarita­
miliţia continuă să fie prezen­
Una din preocupările tei împotriva tuturor celor care tă în acţiunile de apărare şi te evocate de către coman­
actuale de mare impor­ au continuat să atenteze la ave­ consolidare a orînduirii nou dantul nostru suprem — tova­
tanţă ale Comitetului rea poporului, viaţa şi inte­ create, dînd dovadă de price­ răşul Nicolae Ceauşescu —
comunal de partid şi gritatea cetăţenilor, proprie­ pere, abnegaţie, dăruire şi care, de la înalta tribună a
ale Consiliului popular tatea personală a acestora. spirit de sacrificiu. In memoria Congresului al X-lea, a arătat
I N I Ţ I A T I V E L E realizarea şi Băiţa este Astfel, crearea miliţiei ca or­ poporului rămîn întipărite fap­ principalele direcţii ale acti­
al
comunei
Ministerului
vităţii
organelor
gan al administraţiei de stat
depăşirea
planului la achiziţii şi coincide cu profundele trans­ te şi nume de eroi care au de Interne în etapa actuală,
contractări. formări petrecute în ţară, du­ înţeles că realizarea celor mai precum şi necesitatea perfec­
înalte idealuri este posibilă
pă
ţionării mijloacelor şi metode­
Republicii,
proclamarea
colectivităţilor de muncă— contractat 670 bovine, fiind în acelaşi timp o trans­ cu jertfe, la fel de măreţe de­ lor sale de muncă, pentru a
Pînă in prezent s-au
puse pe cîmpui de bătălie îm­
din care mal bine de punere în viaţă a liniei parti­ potriva răufăcătorilor. Colonel GHEORGHE ŞIMON
dului de creare a condiţiilor
500 au şi fost predate Subliniind una din trăsătu­
statului. Peste 200 de corespunzătoare noii etape de rile sale definitorii — ştiinţa şef ai inspectoratului judeţean
puternică forţă mobilizatoare porci au fost predaţi Concepţional deosebită de adaptării activităţii la condi­ Hunedoara al Ministerului ds
dezvoltare a României.
statului din cei 310 con­
ţiile cele mai actuale de dez­
tractaţi. La ovine s-au vechiul aparat poliţienesc, în­ voltare a naţiunii noastre so­ Interne
contractat 110 capete deplinind sarcinile trasate de
din care au fost pre­ partid, miliţia, prin mijloace!« cialiste — intenţionăm să evi- (Continuare in pag. a 3-a)
date deja 80. ...i
f ,0 zi pe luna, transporturile reali­ „Prietenii noului angajat“
VENITURI SUPLIMENTARE
za t e cubenzii^
HAŢEG. Colectivul de Pregătirea din Praşilele, aplicate la timp şi de calitate,
muncă al centrului de repa­
raţii al S.M.A. Haţeg îşi în­
deplineşte exemplar sarcini­ Secretul? Spirit de
le de plan şi angajamentul „mers“ a tinerilor asigură sporuri substanţiale de recoltă
asumat în întrecere. In afa­
ra intervenţiilor făcute la u-
tUajele agricole, aici s-au e- buni gospodari muncitori
fectuat reparaţii la 14 auto­ Practica de producţie a do­ 0 Un adevăr care nu trebuie ignorat : o praşilă efectuată unitatea are planificat să rea­
camioane proprietate a vedit, fără a mai fi nevoie in bune condiţii aduce sporuri de peste 400 kg porumb la hec­ lizeze o producţie medie de
C.A.P din judeţul nostru. deci de vreo altă demonstra­ tar 2 200 kg boabe la hectar. Op­
Activiiatea rodnică desfăşu­ Mai întîi, ce îşi propune iniţiativa celor de Izvorîte din înţelepciunea de veacuri a ţie, că o praşilă efectuată în • Se impune ca decalajele existente intre praşilele meca­ timist, inginerul afirma că
rată se concretizează in de­ Ia secţia de transporturi auto Haţeg. Pe popoarelor, proverbele şi cugetările repre­ condiţii ireproşabile, la timp nice şi cele manuale să fie grabnic înlăturate este posibil ca prevederile să
păşirea cu 12 la sută a pre­ scurt, ar fi vorba ca toate autovehiculele zintă — aşa cum spunea cineva — laturi de şi de calitate, aduce sporuri e La C.A.P, Sintâmâria-Orlea a început praşila a treia la fie depăşite. Pentru ca afir­
vederilor planu/ui de veni­ secţiei să lucreze o zi pe lună cu benzină adevăr care seînţeie, o imensă zestre spiri­ apreciabile de recoltă. In ca­ cartofi. maţia să aibă acoperire în
turi aferent primelor cinci economisită. Ce înseamnă acest lucru intr-un tuală a lumii întregi. Românii, locuitorii a- zul culturii porumbului, a- fapte este imperios necesar
luni ale acestui an. an ? In jur de 30 000 litri de benzină, care cestui spaţiu carpato-dunărean, au dat la plicarea unei praşile echiva­ rioare la hectar. Efectul apli­ şi vreo 3-4 cazuri, unde co­ însă ca decalajul creat între
aduc o economie de 40 000 de lei, fiind posi­ iveală adevărate nestemate ale gindirii lor lează cu o producţie de peste cării formei respective de re­ operatorii au efectuat lucrări praşila mecanică şi cea ma­
bil să se realizeze în cadrul planului 35 000 sănătoase şi trainice — aşezînd mai presus 400 kg boabe la hectar. E- tribuire se evidenţiază în o- superficiale, nu ca pe loturile nuală — aproape 100 hectare
GOSPODĂRIA OE tone, 500 000 tone kilometrice şi peste 1 mi­ de orice nobleţea muncii, cît şi relaţiile de vident, într-o asemenea si­ perativitatea şi conştiinciozi­ în folosinţă personală, fapt — să fie grabnic înlăturat.
lion călători kilometri. omenie care trebuie să-i lege între ei pe tuaţie, merită să fie făcut tatea cu care se fac interven­ ce ne-a determinat să pretin­
CIMENT-ÎN FUNCŢIUNE Care sînt realizările de pînă acum. De la membrii unei societăţi. Azi, în epoca drep­ orice efort, cunoscind că este ţiile la întreţinerea culturilor. dem refacerea lucrărilor. Praşilele mecanice s-au e-
începutul anului din calcule a reieşit o eco­ tăţii, eticii şi echităţii pe care o trăieşte, răsplătită din plin munca Cartofii, spre exemplu, s-au In ceea ce priveşte efectua­ fectuat pe suprafeţe aprecia­
LA TERMENUL STABILIT nomie de 48 000 litri de benzină, ceea ce dezvoltă şi întăreşte întregul nostru popor, depusă la întreţinerea cultu­ prăşit de două ori pe întrea­ rea praşilelor mecanice, rezul­ bile şi la C.A.P. Haţeg, Pui,
întrece cu mult sarcina anuală, valoarea sub conducerea partidului, procesul spiritual rilor. ga suprafaţă, iar la porumb tate meritorii s-au înregistrat Sîntămăria-Orlea (unde car­
CHIŞCADAGA. Pentru economiilor realizate in acest caz ridicîn- de elaborare — pe baza cunoaşterii şi expe­ prima praşilă mecanică şi şi la C.A.P. Silvaş. Inginerul tofii au fost prăşiţi de 3 ori)
impulsionarea lucrărilor de du-se la 73 000 lei. rienţei — a celor mai adevărate adevăruri Ţinînd seama de însemnă­ manuală s-a realizat pe toate şef, Constantin Cotolan, a şi altele. întreţinerea cultu­
construcţii la Fabrica de — In fiecare lună din acest an — ne spu­ continuă la cote superioare, avîndu-şi rădă­ tatea pe care o prezintă apli­ cele 20 de hectare neierbici- ţinut să evidenţieze aportul rilor este mult întirziată în­
ciment şi var de la Chişcă- nea tovarăşul Gheorghe Valea, şeful secţiei cinile în existenţa sa nouă şi demnă. De carea praşilelor — ne relata date. Tractoristul Andrei tractoriştilor Ion Fătan şi să la cooperativele agricole
daga a fost pusă în func­ — iniţiativa colectivului nostru a fost res­ aceea, nu ne mai miră faptul că, uneori, Ecaterina Crăciunescu, inginer Breazu a efectuat numai lu­ Ion Puşcaş, care au prăşit din Rîu Alb, Sălaşu de .Jos,
ţiune o gospodărie de ci­ pectată întocmai. Cea mai mare economie şef la C.A.P. Bărăşti — co­ crări de calitate, cum dealt­ porumbul de pe 118 hectare Ruşi, Bretea Straiului etc.
ment alcătuită din 4 silo­ s-a realizat în luna februarie, cînd cantita­ găsim în colectivităţile de muncă variante operatorii şi mecanizatorii fel au procedat şi cooperato­ din cele 196 existente. O at­ Precipitaţiile abundefite că­
zuri ce însumează o capa­ tea de benzină a atins cota de peste 21 000 moderne ale unor vechi proverbe româneşti, participă cu tragere de inimă rii Pătruta Belea. Maria Bre- mosferă bună de lucru se în­ zute în ultimele zile au creat
înţeleaptă
a
gindire
din
inspirate
iniţiative
citate de 2 000 tone. De re­ litri. poporului şi aduse la nivelul noilor relaţii la aceste lucrări. Dealtfel, tetean. Lidia Dragoş, Opriţa tâlneşte şi în rîndul coopera­ condiţii favorabile creşterii
marcat că Ia darea în — Care este secretul acestui succes ? şi necesităţi. Aici îşi află sorgintea şi iniţia­ retribuirea muncii in acord Belea, Violeta Tomescu, Floa­ torilor, care acum efectuează rapide a gradului de îmburu-
funcţiune a staţiei în ter­ — Nu este nici un secret. In principal tiva „Prietenii noului angajat", lansată de global — în funcţie de pro­ rea Belea şi alţii, care şi-au praşila a doua pe cele 13 hec­ ienare a terenului, neinter­
menul stabilit o contribu­ ne-am preocupat să utilizăm intensiv întreg puţin timp la Uzina de utilaj minier şi re­ ducţia realizată la hectar — prăşit printre primii terenu­ tare ocupate cu sfeclă fura­ venţia la tâmp cu praşile
ţie deosebită şl-a adu­ parcul de autocamioane şi în mod special paraţii Crişcior. Pe baza unei analize te- constituie un factor decisiv rile repartizate. De aseme­ jeră. La cultura porumbului, mecanice şi manuale determi-
s-o colectivul şantierului cel de remorci. în ansamblul măsurilor luate nea, brigadierii Bălănel Vulc praşila I manuală s-a aplicat nînd diminuarea considerabi­
I.C.C.F. Arad, care a ter­ C. DUMITRU MARIN NEGOIŢĂ de conducerea partidului pen­ şi Cornel Bretean au dovedit pe 40 de hectare, lucrările lă a recoltei sau chiar com­
minat în timp optim ra­ tru cointeresarea materială a mult interes în îndeplinirea fiind avansate in brigada con­ promiterea acesteia.
cordul de linie ferată. lucrătorilor ogoarelor în ob­ sarcinilor ce le sînt încredin­ dusă de Samoilă Dragota.
(Continuare tn pag. a 3-a) (Continuare In pag. a 3-a) ţinerea de randamente supe- ţate. Este adevărat, am avut Am reţinut din discuţie că N. TIRCOB
>
i
pentru
INTILNIRE CU dern dotat cu muncitorii SECŢII PRESTATOARE asumate „Tineretul-factor între­ cu Zeci migală planşe măiestrie VREMEA
în
lucrate
de
cadrul
forjori,
dulapuri
şl
cerii
ac­
Fruntaşii confirmă CITITORII pentru centrală, bănci, încăl­ DE SERVICII tiv In îndeplinirea cinci­ vorbesc, prin viziunea co­ Pentru 24 ore
haine,
caldă,
zire
apă
frumuseţile
despre
duşuri pentru baie. DELA nalului înainte de ter­ piilor, despre copilăria lor
ţării,
men“.
Cu prilejul prezentării In cadrul cooperaţiei de fericită. Vremea va fi uşor insta­
romanului „Zilele“, la li­ consum din Băiţa s-au în­ bilă. cu cerul variabil, mai
vor
fiinţat
noi
DEVA. Printre echipele poate mai puţin. Mai mult brăria „Ion Creangă“ din SPLENDIDA prestatoare patru servicii. secţii SEARA LITERARA mult noros. Temporar for­
precipitaţii
sub
cădea
Es­
de
Petroşani a avut loc o în­
fruntaşe de la şantierul nr. spun vorbele tovarăşului Ioan tâlnire a cititorilor cu scri­ TINEREŢE ! te vorba de o secţie de VARZA Şl GULII mă de ploaie. Vîntul va
1 al T.C. Deva se numără şl Stoian, secretarul comitetu­ itorul Radu Clobanu. Cu reparat radio-T.V., ttmplă- O ZI La Clubul sindicatelor LIVRATE PIEŢEI sufla slab din sud-est.
Temperaturile
minime
vor
cele conduse de zidarul Du­ lui de partid al şantierului: acest prilej, autorul a ofe­ Majoritatea lucrătorilor fie-dulgherie şi ceasorni­ din Simerla a avut loc o fi cuprinse intre 11 şi 14
cărie, In centrul de comu­
rit autografe.
mitru Ghelase, electricianul „Numeroasele echipe frun­ din cadrul Atelierului de ni Băiţa şi o cizmărie în seară literară intitulată : grade, iar maximele între
sînt
din
Cooperativa
Vasile Stanciu, instalatorul taşe pe care le avem confir­ zonă C.F.R. Petroşani vîrsta satul Hărţăgani. „Nicolae Iorga — Istoricul Geoaglu este agricolă unita­ 22 şi 24 grade.
prima
cu
tineri,
şi omul“.
oameni
Vasile Sm.eu şi altele. Intre- mă încă o dată hărnicia, pri­ VESTIAR PENTRU cuprinsă Tn magica sferă te din judeţ care a înce­ Pentru următoarele
dăruirii.
gindu-şi eforturile pentru MUNCITORI a cutezanţei şt repararea CONSFĂTUIRE LA put să livreze consumato­
explică
rilor varză din solar. Pînă
Aşa
se
a întâmpina ziua de 23 ceperea şi responsabilitatea peste prevederi a 10 va­ EXPOZIŢIE DE acum, de la această unila- doua zile
August cu rezultate me­ cu care constructorii şantie­ Conducerea I.U.M. Petro­ goane de marfă, colecta­ ARTA PLASTICA te s-au preluat 1 000 kg
La Orăştie, în cadrul Zi­
ritorii în muncă, echi­ rului nostru răspund impe­ şani acordă o grijă deo­ rea a 20 tone fier vechi lei’ secretarilor, a avut loc varză, Iar alte 8 tone, con­ cu Vremea va fi instabilă,
se vor li­
form graficului,
variabil.
cerul
Tempo­
pele amintite prezintă Indici rioaselor cerinţe ale planului sebită, permanentă, îmbu­ prin muncă patriotică, e- o consfătuire pe tema Holui sălii „Arta“ din vra In zilele următoare. rar vor cădea precipitaţii
nătăţirii
condiţiilor
de
de realizare a sarcinilor de muncă şi de viaţă ale sa­ xecutarea unor ample lu­ „Forme şl metode folosite ALTA Deva găzduieşte, pînă in Concomitent, de la C.A.P. sub formă de ploaie. Tem­
Orăştie
livrat
plan cuprinşi între 1,35 şi 1,40 de investiţii din acest an şi lariaţilor. In aceste zile, crări de înfrumuseţare a- de organizaţiile U.T.C. 28 Iunie, expoziţia de artă matorilor s-au 000 kg consu­ peraturile minime vor fi
gulii,
2
13
cuprinse
10
la sută. Aceste ciîre spun cincinal“. la secţia turnătorie se a- tât In zona atelierului cît pentru mobilizarea tineri­ plastică a pionierilor şi acţiune ce se află în pli­ grade, iar între maximele si intre
menajonză un vestiar mo­ şl pe teritoriul oraşului. lor la realizarea sarcinilor şcolarilor din Hunedoara. nă desfăşurare. 21 şi 24 grade.
J