Page 34 - Drumul_socialismului_1973_06

«*■ rjsrx

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 728 ® DUMINICA 10 IUNIE 1973
t
,
!R^j^M2^ C1i??gSg£a;a3gaa lty.sygr7Tyytyr»sqv3ra5

„Primul act care a avut un rol hotărî-
tor în desfăşurarea revoluţiei socialiste l-a
constituit trecerea principalelor mijloace
de producţie din industrie, la 11 iunie
1948, în manile poporului ; naţionalizarea
a deschis o etapă nouă în istoria relaţiilor
de producţie din ţara noastră, a dus Ia
lichidarea marii burghezii industriale şi
financiare, la crearea unui puternic sector
socialist de stat în economie, a permis
trecerea la conducerea planificată a eco­
nomiei naţionale“.

NICGLAE CEAUŞESCU

(Urmare din pag. 1) ridicarea României la nivelul o contribuţie de mare preţ la
unei ţări în plin avînt econo­ succesul operei de Industria­
mic, cu o industrie dinamică lizare. la înflorirea României VORBESC DESPRE NAŢIONALIZARE
lea progresului şl civilizaţiei şi modernă, determinantă socialiste.
socialiste. pentru progresul multilateral Astăzi, cind întregul popor
In dubla lor calitate de al ţării şi ridicarea nivelului sărbătoreşte Istorica victorie
proprietari şi producători, de trai al poporului. revoluţionară de la 11 Iunie
muncitorii din România s-au Muncitorii de pe meleagu­ 1948, ne gindlm cu respect Procesele verbale de inventariere Statisticile le ¡zi
înregimentat cu eroism şi rile hunedorene au mîndria şl şi admiraţie la minunata
înaltă conştiinţă de clasă in marea satisfacţie de a fi fost noastră clasă muncitoare, la
marele front al muncii pentru din chiar acea zi de 11 Iunie toţi muncitorii care n-au pre­ © La fosta fabrică de blănărie „Ion Sechell" din Orăştle averea in­
Industrializarea ţării. Cei 25 1948 in primele rînduri ale getat să-şi dăruie fiinţa edifi­ ventariată consta în : „398 lei în numerar, 5 437 piei ovine, 223 vulpi, 3 pi­ @ Fabrica „Vidra" Orăştie a intrat puternic in fluxul dezvoltării şi mo­
de ani trecuţi de la actul na­ luptei conduse de partid pen­ cării socialismului pe pămîn- sici, 47 cîini, 10 dihori, 9 lupi, 49 iepuri, 1 urs. Dotarea tehnică : o maşină dernizării. Aceasta se exprimă prin : fonduri fixe în valoare de peste 40 mi­
ţionalizării reprezintă un ne­ tru naţionalizare şi desfăşura­ tul românesc. lioane lei ; dotare tehnică : sute de maşini de tuns, ras, pieptănat, călcat,
întrerupt şir de bătălii şl vic­ rea pe front larg a procesu­ Venerăm eroismul muncito­ de tuns, una de cusut, una de uscat. Număr de salariaţi : 38. decimetrat, cusut piei etc. ; număr de salariaţi — 1 500 ; producţia fabricii
este azi de peste 18 ori mai mare decît in 1950, iar munca este de peste 3
torii repurtate de clasa mun­ lui de industrializare. Preluînd resc din anii primelor cinci­ @ Fabrica de la Căian, fostă proprietate a societăţii „Titan-Nădrag- ori mai productivă ; produsele fabricii purtind marca „Favior" sînt exportate
citoare pe marile schele ale de la burghezie o industrie nale, sărbătorim marile victo­ Călan", producea fontă de turnătorie intr-un furnal mic cu o tehnică din cele
înălţării obiectivelor Industria­ slab dezvoltată, întreprinderi rii dobîndite, admirăm abne­ mai rudimentare. O turnătorie extrem de modestă realiza radiatoare, cazane, in 12 ţări ale lumii.
le, in adincurlle minelor sau învechite, cu condiţii de mun­ gaţia şi pasiunea revoluţiona­ cratiţe şi oale smălţuite, sobe. In fabrică, practic nu exista o mecanizare a @ întreprinderea „Victoria" Căian se situează la ora actuală pe un loc
la gurile sondelor, pe plat­ că mizere, minerii din Valea ră cu care clasa muncitoare muncii, mai cu seamă la furnal şi turnătorie. Producţia de fontă din acel an de prestigiu in metalurgia românească. Colectivul de aici, format din 3 600
formele de foc ale furnalelor, Jiului, Apuseni şi Poiana Rus- dă astăzi bătălia pentru în­ abia echivala cu ceea ce se relizează în prezent în 23 zile, iar cea de piese salariaţi, utilizează pentru producţie un volum de fonduri fixe in valoare de
la strung sau la războiul de căi, siderurgiştil de la Hune­ deplinirea cincinalului înain­ turnate în numai 10 zile.
ţesut, peste tot unde tn a- doara şi Căian, chimiştii de te de termen, pentru realiza­ peste 630 milioane lei. Fondurile apreciabile de investiţii alocate acestei în­
ceastă ţară clocoteşte năval­ la Orăştle, lucrătorii de la rea grandiosului program ela­ @ Fosta societate „Mica" Brad, care îngloba minele auro-argintifere din treprinderi se concretizează în două furnale cu înalt grad de mecanizare şi
nic munca avîntată pentru „Vidra" ori din sectoarele fo­ borat de Congresul al X-lea Apuseni, se „mindrea" că in perioada dinaintea celui de-al doilea război automatizare, o uzină de produse cărbunoase, două turnătorii moderne,
propăşirea patriei socialiste. restiere, constructorii şl cei­ şi Conferinţa Naţională ale mondial îşi întinsese tentaculele asupra întregului ţinut aurifer, producînd pe­ centrală electrotermică proprie, atelier mecanic şi alte dotări.
Pătrarul de veac de indus­ lalţi muncitori din judeţ au partidului, privim cu optimism ste 60 la sută din producţia ţârii.
trializare socialistă, în care demonstrat prin faptele lor şl certitudine deplină străluci­ Dar acest renume a fost dobîndit prin exploatarea rapace a celor peste © Astăzi, întreprinderea minieră Barza este cea mai reprezentativă uni­
clasa muncitoare şl-a afirmat eroice, în aceşti 25 de ani, tele perspective de progres şi 2 COO de muncitori. Unele încercări timide de mecanizare s-au făcut nu în tate economică din Apuseni. Numărul salariaţilor a sporit la 5 000. Mecani­
plenar talentul şi inestimabila ataşamentul lor profund faţă civilizaţie socialistă pe care folosul minerilor, ci pentru intensificarea extracţiei. zarea masivă a transportului în subteran, introducerea în abataje a unor ma­
putere de creaţie, devotamen­ de cauza partidului, au luptat poporul român le va atinge Condiţiile grele de muncă, salariile reduse ¡-au determinat pe mineri să şini şi utilaje perfecţionate, aplicarea metodelor de lucru avansate au ridi­
tul şl responsabilitatea, cele cu tenacitate pentru ridica­ sub conducerea clasei munci­ se ridice la luptă pentru revendicări. Numeroase greve care au avut Joc la cat continuu volumul şi eficienţa muncii minerilor. Ca rezultat al hărniciei
mal nobile valori umane ale rea industriei hunedorene Io toare, a gloriosului său partid Gurabarza, Musariu, Ruda, Valea Morii vorbesc de hotărirea minerilor din şi dăruirii in întrecere, colectivul I.M. Barza a fost distins cu „Ordinul Mun­
societăţii noastre, a însemnat coordonatele actuale, aducînd comunist. Apuseni de a-şi dobîndi drepturile prin luptă. cii" clasa a ll-a.

Avînt îndrăzneţ

9

spre viitor

După un pătrar de veac de' le binefaceri ale industrializă­ de ciment, var, Ipsos, cheres­
luptă eroică pe marele front rii, este racordată ou tota­ tea, ţesături, mobilă, carne,
al industrializării, clasa mun­ litatea resurselor şi energii­ lapte si lactate, alte bunuri de
citoare se află angajată cu ţoa­ lor creatoare in vastul pro­ larg consum.
le forţele şi elanul său crea­ ces al accelerării creşterii Industria hunedoreană tace
tor pentru edificarea unei In­ noastre economice. Actualul în acest cincinal un salt sub­
dustrii româneşti de prim rang, cincinal va ridica industria stanţial şi m domeniul per­
capabilă să se ridice la nive­ hunedoreană la cote înalte de fecţionării calitative şi creşte­
lul ţărilor celor mai avansata dezvoltare sub toate aspec­ rii eficientei economice. Diver­
din lume. Privind spre acest tele. Un volum de investiţii sificarea, modernizarea şi rea­
tel măreţ, prefigurat cu clar­ de aproape 13 miliarde lei va lizarea unor produse de înaltă
viziune ştiinţifică prin hotărî- fi materializat în mari obiec­ tehnicitate, competitive pe pia­
rile Congresului al X-lea şi ale tive, sporind masiv potenţia­ ţa externă, domină tn această
Conferinţei Naţionale ale parti­ lul economic al judeţului. etapă preocupările fiecărei în­
In peisajul industrial hu-
dului, muncitorii din întreprin­ treprinderi. Mecanizarea si au­
derile noastre socialiste, avîn- nedorean s-au implantat mari tomatizarea proceselor de pro­
! du-i în frunte pe comunişti, şantiere unde prind contururi ducţie, îmbunătăţirea metode­
dau bătălia pentru îndeplini­ noi coloşi economici cum sînt lor de organizare si conduo-’-
ciment,
var
de
fabricile
şi
rea cincinalului înainte de ter­ re vor spori rodnicia muncii,
1. Cea mal nouă şl Impunătoare construcţie Industrială a Hunedoarei : furnalul nr. S de 1000 mc. 2. Această Imagine n-a existat pînă acum 5 ani. Ea dez­ ipsos, furnalul nr. 9 şi lami­
văluie silueta modernelor hale de prefabricate din beton de la Btrcea. 3. Secvenţă citadină a frumosului bulevard „Dacia“ din Hunedoara. 4. Aici, pe malul Jiu­ men, etapă hotârîtoare pentru norul de sîrmă, mina Live- astfel că în 1975. comparativ
lui, a fost deschisă o nouă mină de cărbune — Llvezeni, care respiră prin două Impunătoare puţuri de extracţie. 5. Iar aici, pe malul Mureşului, omul construc­ dezvoltarea rapidă a economi­ zeni, ori viitoarele fabrici ale cu anul 1970, fiecare salariat
tor al socialismului a zămislit una din cele mai mari termocentrale din ţară, ale cărei coşuri de fum, ca şl stîlpii metalici de înaltă tensiune se iau la între­ ei moderne în România. din industria hunedoreană va
cere in Înălţime cu dealurile din Jur. industriei uşoare şi alimen­
Hunedoara socialistă, judeţ tare. realiza o producţie mai mare
care a cunoscut din plin mari- Amplificarea potenţialului cu. peste 36 500 lef. Ridicarea
industrial aduce cu sine o eficientei se exprimă prin re­
creştere medie anuală a pro­ ducerea considerabilă a chel­
ducţiei cu aproape 1 miliard
materiale,
seama
pe
PROLOGUL ţionalizării. Constituţia a- Hunedoara în constelaţia lei, ceea ce va face ca pînă tuielilor La finele cincinalului,
micşorării
sne-
consumurilor
doptată în 1948 prevedea că
la finele anului 1975 Hunedoa­
rifice.
bogăţiile de orice natură ale
subsolului, apele, pădurile, ra să treacă de uriaşa cifră de fiecare mie de lei producţie
căile de comunicaţie fero­ 20 miliarde lei producţie in­ marfă obţinută tn judeţ va de­
înscrise pe stindardul de prealabil, pas cu pas, a mul­ viare, rutiere, fluviale şi dustrială pe -an. Se regăsesc
luptă al clasei noastre mun­ titudinii de condiţii, spe­ maritime, aeriene, telegra­ industrială a ţârii în această cifră impresionan­ veni mai ieftină cu peste 57
citoare încă In urmă cu opt cifice ţării noastre. A fost, ful, radioul, întreprinderile tă — ce reprezintă de 12 oYi lei, tn timp ce volumul total
decenii — la crearea parti­ astfel, necesară mai întîi valoarea producţiei judeţului al beneficiilor se va dubla.
dului său politic —, desfiin­ instaurarea, la 6 martie 1945 aparţin statului ca bunuri Industrializarea socialistă, amplu şi dina­ din Valea Jiului, creşterea productivităţii din 1950 — creşteri masive în Ţintind cu hotărîre şi lucidi­
ţarea relaţiilor de producţie a unui guvern care să ia comune ale poporului. mic proces de edificare a unei 'economii muncii ca urmare a ridicării gradului de me­ toate domeniile industriale. E- tate, cu responsabilitate şi spi­
capitaliste, preluarea uzine­ măsuri efective în etapa Toate aceste acte au dat moderne in România, are in judeţul Hune­ canizare şi îmbunătăţirii condiţiilor de lu­ nergia electrică sporeşte cu 60 rit patriotic spre sarcinile tra­
lor, fabricilor, minelor în revoluţiei populare, de în­ posibilitate plenarei C.C. al doara valori de o mare forţă evocatoare. cru. au condus, în aceeaşi perioadă, ia spo­ la sută, iar extracţia de căr­ sate do partid pînă ta finele
P.C.R. din 10—11 iunie 1948
proprietatea celor ce mun­ grădire a puterii economice Cei 25 de ani de industrializare inseamnă rirea de peste 3,3 ori a producţiei de căr­ bune cu 45 la sută. Siderurgia cincinalului, muncitorii hune-
cesc au constituit un obiectiv a burgheziei, de contracara­ — pe baza analizei apro­ astăzi : bune. se prezintă cu sporuri de .doreni. în frunte cu comuniş­
fundamental al programului re a împotrivirii sale la ori­ fundate a situaţiei politice 650 000 tone fontă, 400 000 to­ tii, militează cu energie şi de­
© Producţia siderurgică a anului 1950 se
Partidului Comunist Român, ce progres social: instaura­ şi economice a ţării — să realizează astăzi în judeţ in 30 zile la fon­ 0 Faţă de anul 1950, toate ramurile in­ ne oţel, 220 000 tone laminate. votament pentru îndeplinirea
de făurire a noii societăţi, rea controlului muncitoresc ia hotărirea istorică a tre­ tă, 20 zile la oţel şi 2,5 zile la laminate. dustriale din judeţ înregistrează o dinamică De peste 2,5 ori creşte produc­ marilor îndatoriri ce le revin,
obiectiv a cărui înfăptuire a în întreprinderi, etatizarea cerii principalelor mijloace alertă. Creşterile actuale sint de 10,5 ori in te’ do mase plastice şi de 1.87 mentinindu-se cu demnitate
urmărit-o cu neabătută con­ Băncii Naţionale, crearea o- de producţie în patrimoniul © Prin construirea şi punerea in funcţiu­ extracţia minereurilor neferoase, 19,8 ori în ori cea de prefabricate din be­ în primele rînduri ale opere
1
secvenţă şi In anii adîncii ficiilor industriale, inventa­ poporului. Ca urmare, au ne a termocentralelor de la Paroşeni şi Min­ industria materialelor de construcţii, 3,9 ori ton. De la noile capacităţi se de industrializare socialistă a
ilegalităţi, şi în cei care au rierea întreprinderilor indus­ fost naţionalizate 8 894 în­ tia, in prezent se produce în judeţ de 43 de în exploatarea lemnu|ui, 5,8 ori in industria vor obţine însemnate cantităţi tării.
urmat imediat după insurec­ triale, comerciale şi de treprinderi de interes repu­ ori mai multă energie electrică decît in 1950. alimentară.
ţia naţională antifascistă ar­ transport. Apoi, abolirea blican şi local — înfăptuin-
@ Ca efect al industrializării, numărul sa­
mată victorioasă. monarhiei şi proclamarea du-se astfel năzuinţele, i- @ In bazinul Poiana Ruscâi unde s-au lariaţilor a crescut in cei 25 de ani de la
Astăzi, cînd facem o re­ Republicii, preluarea pute­ dealul, crezul căruia comu­ deschis mine noi la Teliuc şi Ghelar şi s-a
trospectivă de istorie, ne rii politice de către clasa niştii, clasa muncitoare i-au construit uzina de preparare extracţia de naţionalizare de 2,6 ori. Populaţia urbană a Pagină realizată de
dăm seama şi mai bine de­ muncitoare în alianţă cu consacrat decenii de-a rîn- minereu de fier a sporit comparativ cu anul crescut în această perioadă cu 66,5 la sută.
cît atunci, în focul revolu­ ţărănimea muncitoare au diil întreaga activitate revo­ 1950 de peste 6 ori. Salariul mediu în judeţ a sporit, numai faţă I. MIRZA, D. GHEONEA, L. VISKI, M. NEGOIJÀ
ţiei, că naţionalizarea prin­ permis fundamentarea şi luţionară : eliberarea mun­ de 1960, cu 72 ia sută, fiind cel mai ridicat Montaj foto: VIRGIL ONOIU
cipalelor mijloace de pro­ din punct de vedere juridic cii, a omului de orice fel de @ Dezvoltarea şi modernizarea minelor din ţară.
ducţie a cerut făurirea in a necesităţii obiective a na- exploatare.
E u eram miner la Lu- muncitorii aclamau, cîntau. la arderea cu gaz, aducerea maistru principal turnător, vîrstă mă trimiteau cu
,,Victoria“
începea o nouă epocă isto­
veşti şi îmi cereau să le a-
la
peni — îşi aminteşte
întreprinderea
energiei electrice de la Ha­
azi pensionarul IOSIF rică. Şi am plecat la drum, ţeg şi adaptarea maşinilor Căian. Eram în cadrul în­ duc veşti de la ceilalţi mun­
PASCHUT. îmi plăcea foar­ în fnantea Fabricii de pro­ la curentul electric indus­ treprinderii încă de la eli­ citori. Au avut loc mani­
te mult meseria asta, deşi lu­ duse ceramice din Baru, cu trial. Au fost multe lucruri berarea ţării, din 1944, şi festaţii, era un entuziasm
vreo 150 de oameni, cu o general.
cram rudimentar, eram lip­ de pus la punct. Şi n-a fost urmam cursurile şcolii pro­
— Personal, ce aţi simţit
siţi de condiţii elementare dotare rudimentară, cu hale uşor. Dar oamenii au mun­ fesionale pentru a-mi însuşi în ziua naţionalizării ?
de protecţie a muncii, de a- din lemn, fără curent elec­ meseria de turnător. La 11 — Eram foarte fericit de
sistenţă medicală, eram a- tric, energia fiind furnizată cit cu sîrg, partidul a fost iunie 1948, ca proaspăt ab­ fericirea celorlalţi! Mi-am
păsaţi de grija zilei ce ur­ dat seama că e vorba de
ma. In seara de 10 iunie un adevărat eveniment isto­
1948 am fost chemat, îm­ ric şi — după cum îmi spu­
preună cu alţi muncitori co­ neau muncitorii vechi — eu,
munişti, la partid la Petro­ Ziua In cars am devenit împreună cu generaţiile de
şani. Nu ştiam pentru ce. Ni tineri care vor urma, nu a-
s-a spus că in ziua urmă­ veam să mai cunosc nicio­
toare (11 iunie) va avea loc dată munca tristă „la pa­
naţionalizarea principalelor tron".
mijloace de producţie, că STĂM FABRICILOR — Cum aţi ajuns mais­
patronii şi acţionarii vor fi tru ?
înlăturaţi pentru totdeauna, In urma rezultatelor bu­
că stăpîni pe fabrici şi uzi­ ne pe care le obţineam în
ne, pe munca noastră, vom muncă, am fost propus să
fi noi, muncitorii. Mie mi rirmez cursurile şcolii de
s-a spus că voi fi numit di­ de cîteva Diesele vechi. Ce întotdeauna cu noi. Şi le-am solvent, ştiu că am luat maiştri din întreprindere.
rector al Fabricii de produ­ produceam ? Sobe de tera­ biruit pe toate. In anul 1967, parte activă, dacă mă pot In 1955 mi-am început ac­
se ceramice Baru, pe care cotă şi cărămizi refractare. am predat ştafeta la condu­ exprima astfel, la naţionali­ tivitatea ca maistru la tur­
o conducea un oarecare Acea zi de 11 iunie 1948 a cere inginerului Petru An- zarea principalelor mijloace nătoria veche. Apoi, au ur­
Kluş Samoilă, unul din cei însemnat însă şi pentru mica draş. In Fabrica de produ­ de producţie din întreprin­ mat alte bucurii: în iunie
noastră fabrică din Baru un se refractare Baru a mai ră­ derea noastră. 1957 am fost primit in rîn-
5 asociaţi ai Societăţii Ano­ — In ce mod aţi partici­
nime Petroşani. Nu mă tră­ punct de plecare spre dez­ mas însă un Paschut, Fran­ pat ? durile membrilor de partid.
gea inima deloc la acest voltare şi modernizare. cise, fiul meu, chimist, care — Vestea naţionalizării a In cei 25 de ani care au tre­
continuă aici ceea ce eu am
fotoliu. Mie îmi plăcea mun­ Partidul ne sprijinea per­ început... fost primită cu multă bucu­ cut de la naţionalizare, eu
manent, oamenii munceau mi-am format o părere la
ca de miner. Dar partidul a rie de colectivul de turnă­
avut încredere in noi. cu tragere de inimă. Am în­ tori in care lucram, ca şi care ţin foarte mult: nici­
In ziua de 11 iunie, în ceput lărgirea şi moderniza­ de toţi muncitorii unităţii. odată, sub patroni, oameni
toată ţara a fost un entu­ rea halelor, reconstruirea Anul 1948 a constituit pen­ Fiind cel mai tinăr dintre simpli ca mine n-ar fi pu­
tut să se ridice Ia nivelul
ziasm de nedescris. La ora cuptoarelor, înlocuirea maşi­ tru mine un început in mun­ toţi. in ziua de 11 iunie 1948
14 se transmitea la radio nilor vechi cu altele noi, tre­ ca profesională — ne decla­ am fost un fel de curier in­ la care au ajuns azi. Parti­
dul Comunist■ Român ne-a
comunicatul naţionalizării, cerea de la arderea l«mn ră IO AN MUNTEANU, tre secţii. Turnătorii mai In condus spre aceste victorii!