Page 35 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 35

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 723 © DUMINICA 10 IUNIE 1973
         BgBWHffihW&MB!*
                                                                                                                                                                                       Pregătirea „din mers“

                                                                                                                                                                                        a tinerilor muncitori


                                                                                                                                                                    (Urmare din pag. 1)     tinerii   muncitori,   trebuie   să   de  sudori  care  vor  lucra,  du­
           Va p r e z e n t ă m                                                                                                                                                             rezolvăm   această   problemă   pă  cele  8  luni  de  calificare
                                                                                                                                                                                                                          la  locul  de  muncă,  în  secţiile
                                                                                                                                                              rnelnice  a  perspectivelor  ime­  în   mod   colectiv   şi   „din   unităţii   simt   din   plin   pre­
                                                                                                                                                              diate  de  dezvoltare  a  unită­  mers".  Din  cauza  aceasta  a   zenţa   tovărăşească,   priete­
                                                                                                                                                                                                 lansată
                                                                                                                                                                                                                  „Prie­
                                                                                                                                                                                                         iniţiativa
                                                                                                                                                                                            fost
                      ŞCOALA PROFESIONALA                                                                                                                     ţii,  comuniştii,  întregul  colec­  tenii noului angajat".  nească  a  muncitorilor  cu  ex­
                                                                                                                                                              tiv  de  muncă  au  ajuns  la
                                                                                                                                                              concluzia  că  în  perioada  ce   „Ar   putea   trăi   mai   mult   perienţă  din  uzină.  Unii  din­
                                                                                                                                                              urmează  vor  păşi  pe  poarta   decît  o  zi  cel  din  urmă  om   tre  cursanţi,  ca  Avram  Rusu,
                                                                                                                                                                                                                                                Stingă,
                                                                                                                                                                                                                                Poenar,
                                                                                                                                                                                                                           loan
                                                                                                                                                                                                                                        Mircea
                                                                                                                                                                                                           încredinţa
                                                                                                                                                                                                                     că
                                                                                                                                                                                            după
                                                                                                                                                                                                      s-ar
                                                                                                                                                                                                  ce
                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                          cadre
                                 MINIERĂ LUPEN!                                                                                                               uzinei   noi  Intr-un   timp   tineri   nicăieri   nu-şi   mai   află   un   Radu  Leahu  şi  alţii,  lucrează
                                                                                                                                                              muncitori  care  trebuie  să  se
                                                                                                                                                                                                                           deja  —  după  numai  2  săptă-
                                                                                                                                                                                            tovarăş  ?“  —  se  întreba  un
                                                                                                                                                                                       cît
                                                                                                                                                              integreze
                                                                                                                                                               mai   scurt   în   obligaţiile   şi   mare   învăţat,   vizînd   prin   mîni  de  pregătire  —  la  di­
             'Avind  o  existentă  de  peste  specialişti  cu  veche  experien­  şcolii   generale   avînd   vîrsta                                            responsabilităţile  ce  le  au  de   aceasta  viaţa  socială,  de  co­  verse   operaţii   pentru   robi-
           50  de  ani,  Şcoala  profesio­  ţă  în  minerit  care  predau  la   între  15  şi  18  ani  (pentru  me­                                           rezolvat meseriaşii unităţii.  lectiv  a  oamenilor.  Dar,  a  da   neţi   de   aer   comprimat   şi
           nală   minieră   din   Lupeni   a  şcoala   noastră   —   maiştrii-   canizatori  minieri  vîrsta  între                                             —  Cît  de  curind,  urmează   acestor   lucruri   un   caracter   piese  de  schimb  pentru  per­
           pregătit  de-a  lungul  timpului  instructori  de  gradul  II  Iuliu   15—20  ani),  iar  examenul  de                                              să   intre   în   funcţiune   noua   organizat,   propriu   societăţii   foratoare.   în   cooperare   cu
           sute  şi  mii  de  muncitori  ca­  .Gado  sau  Cornel  Tîmpea,  in­  admitere   (înscrierile   se   fac                                             linie   tehnologică   de   fabrica­  noastre   sporeşte   şi   mai   I.M.  Barza  este  organizat  un
           lificaţi,   cadre   de   specialişti  ginerii   Ioan   Işvănuţ,   Rodica   pină  la  30  iunie  a.c.)  constă                                       re  a  vagoneţilor  de  mină  —   mult   valoarea   reflecţiei.   curs  de  calificare  pentru  bo­
                                                                                                                                                                                                                                                  însă
                                                                                                                                                                                                                           binatori.
                                                                                                                                                                                                                                     Săptămînal
           cu  temeinice  cunoştinţe  pro­  Flaider,   Tiberiu   Păcuraru,   din  probe  orale  şi  scrise  la                                                 ne-a   declarat   tovarăşul   Flo-   La  U.U.M.R.  Crişcior,  pentru   maiştrii   bobinatori   din
           fesionale.   Bunul   renume   de  Maria  Năsturică  etc.  In  tim­  obiectele matematică şi fizică.                                                 rea   Mihoc,   directorul   uzinei.   fiecare   nou   angajat   a   fost   U.U.M.R.   Crişcior   fac   ore
           care  se  bucură  şcoala  a  fă­  pul  lor  liber,  elevii  iau  par­  In   tot   timpul   şcolarizării                                             De   asemenea,   potrivit   sarci­  ales  cîte  un  muncitor,  dintre   suplimentare,   practice,   cu
           cut  ca  în  anul  acesta  şcolar   te   la   activitatea   diferitelor   elevii   beneficiază   de   bursă,                                        nilor  actuale,  vor  fi  extinse                           viitorii   bobinatori   pentru   a-i
           ea  să  fie  frecventată  de  pe­  cercuri  de  specialitate  —  ra-   echipament  de  protecţie,  ma­                                              sectoarele  de  turnare  şi  bo-   cei  mai  buni  pe  care-i  are   pregăti  şi  mai  bine.  Şi  pen­
           ste  800  de  elevi  (!)  care,  sub  dio-tehnică,   radioamatori,   lă-   nuale  şcolare  gratuite,  caza­                                         binaj   ale   unităţii.   Toate   a-   uzina,  pentru  a  se  ocupa  de   tru   viitorii   formatori-turnă-
           atenta  îndrumare  a  celor  28  cătuşerie, literatură".  rea  şi  masa  la  internatul  şi                                                         cestea   presupun   mărirea   nu­  pregătirea   lui   profesională   şi   tori,   care   învaţă   în   prezent
           cadre   didactice   şi   maiştri-   Ne-am   convins   de  spusele   cantina   şcolii.   Pentru   pe­                                                mărului   de   meseriaşi   pe   integrarea   deplină   in   colec­
           fnstructori,   se   pregătesc   în  directorului   cînd   am   aflat   rioada   instruirii   practice   din                                         care-i  avem,  lucru  ce  se  rea­  tiv.  Ioan  Vlad,  Indrei  Bulz,   la  F.I.L.  Orăştie,  sînt  pregă­
           meseriile  de  „mecanizator  mi­  despre   frumoasa   comportare   unităţile   miniere   elevii   pri­                                              lizează  în  prezent  prin  parti­  Ioan  Stanciu,  Emil  Guga  sint   tite   toate   condiţiile   penlru
                                                                                                                                                                                                                           a  deveni  în  scurt  timp  mun­
           nier",   „lăcătuş   de   mină",  a   reprezentanţilor   şcolii   la   mesc  20  la  sută  din  valoarea                                             ciparea  la  cursurile  de  cali­  numai  cîţiva  dintre  cei  inves­  citori  de  bază  ai  uzinei.  „Do­
           „electromecanic   de   mină“,  recentul   concurs   pe   meserii   muncii   efectuate,   iar   celor                                                ficare  a  unui  mare  număr  de   tiţi   cu   înalta   titulatură   de   uă  idei  stau  la  baza  iniţiati­
           „strungar“,   „preparator   de  din   cadrul   Ministerului   Mi­  care  domiciliază  în  alte  lo­                                                 tineri  dornici  să-şi  însuşească   „prieteni"   ai   tinerilor.   Pe   vei   noastre   —   ne   spuneau
           cărbune"  şi  „mecanic  motoa­  nelor,  Petrolului  şi  Geologiei,   calităţi  li  se  asigură  gratuit                                             o  profesie,  să  fie  utili.  Se   Iîngă  muncitorul  care  se  ocu­  cîţiva   comunişti   din   uzină.
           re cu combustie internă".   desfăşurat   la   Cîmpina,,   şi   transportul  dus  şi  întors  de                                                     înţelege  că  noi,  in  acest  ritm,   pă  personal  de  noul  angajat,   Noii  angajaţi  să  fie  formaţi
             „Şcoala  noastră  —  ne  spu­  unde   printre   premianţi   s-au   la  şcoală  plnă  la  domiciliu                                                nu   mai   putem   include   în   întreaga   formaţie   de   lucru   cît  mai  repede  ca  buni  me­
           ne  cu  mîndrie  directorul  ad­  impus  elevii  Ioan  Radu  (anul   în  perioada  vacanţelor.  La  ab­  Cu   astfel   de   ilustrate   îşi   întîmpină   vizitatorii   Hunedoara   program   o   „perioadă   de   a-   are   această   responsabilitate.   seriaşi   şi   să   poată   produce
           junct,  Virgil  Alex.  Murgu  —  I)  şl  Constantin  Cojocaru  fâ­  solvire,   elfevul   are   asigurat   modernă   pe   care   gospodarii   o   fac   în   flecare   an   tot   mal   fru­  daptare" individuală pentru  Totodată,  la  fiecare  zece  noi   tot  aşa  de  repede  în  mod  in­
           oferă   elevilor   condiţii   exce­  nul  II)  care  au  obţinut  locul   locul  de  muncă,  iar  după  un   moasă.                                                               muncitori  există  cîte  un  teh­  dependent.   Pînă   atunci,   nouă
           lente  de  studiu  şi  viaţă  !  Mă  întîi,  iar  Nicolae  Iordăchescu   stagiu  de  trei  ani  în  meserie                                                                       nician   sau   un   inginer   care   ne  revine  sarcina  să  fim  a-
           refer  la  cele  zece  laboratoa­  (anul III) locul doi.  se  poate  înscrie  la  şcoli  de                                                                                       supraveghează    îndeaproape   devăraţii  lor  prieteni.  Şi,  bi­
           re  şi  cabinete  (electrotehnică,   Un  domeniu  care  nu  poa­  maiştri,  să  urmeze  liceul  se­                                                                               pregătirea  lor  şi  •  informează   neînţeles,   să   continuăm   —
           fizică,  chimie,  protecţia  mun­  te   fi   omis   din   palmaresul   ral,  sau  se  poate  înscrie  direct
           cii,  de  desen,  maşini  şi  trans­  şcolii  este  sportul  şi  activita­  în  anul  III  al  liceului  in­                                                                      săptămînal   comitetul   de  par­  pentru  că  aceasta  este  o  pri­
           port  minier,  de  preparare,  de  tea   culturală.   Trei   campioni   dustrial minier.                                                                                          tid şi conducerea unităţii.   etenie  care  trebuie  să  se  va­
           exploatări   miniere   ş.a.),   la  şcolari  la  lupte,  locul  II  pe   Frumoasele   perspective   ofe­                                                                            Cei 60 de strungari şi 30   dă şi să se audă !“.
           moderna  bază  sportivă,  la  clu­  minister  ocupat  de  echipa  de   rite  de  această  instituţie  de
           bul,   cinematograful,   interna­  fotbal  a  şcolii,  o  fanfară  re­  învăţămînt   profesional,   îhalta                                            Ioan  Furca  —  Cristur.  U-
           tul şi cantina şcolii.      numită  în  judeţ,  orchestră  de   calificare  şi  temeinicele  cunoş­  astăzi despre: Salarii • Vechime
                                                                                                                                                               nităţile  nu  pot  fi  obligate  să
             Cit  priveşte  nivelul  cunoş­  muzică  uşoară  şi  populară,  e-   tinţe  de  cultură  generală,  vor                                            acorde   transferul   salariaţilor,     Secretul ? Spirit
           tinţelor  pe  care  le  asimilea­  chipă de dansatori, cor ş.a.  constitui,  fără  îndoială,  moti­                                                 nici  în  interesul  serviciului  şi
                                                                                        şcolilor  în muncă ® Alocaţii ® Diverse
           ză   elevii   pe   tot   parcursul   In  anul  şcolar  viitor,  Şcoa­  ve  de  opţiune  pentru  foarte                                              nici la cererea acestora.
           şcolarizării,  cred  că  este  su­  la   profesională   minieră   din   mulţi   absolvenţi   ai                                                       Ioan  Damian  —  Vaţa  de           de buni gospodari
           ficient să amintesc cîţiva  Lupeni primeşte absolvenţi al  generale din judeţul nostru.                                                             Jos.  Decizia  de  imputare  pu­
                                                                                                     Ghcorghe  Gheorghe  —  O-   muncă   pe   durată   nedetermi­  teţi  s-o  contestaţi  la  comisia
                                                                                                   răştie.   Salariul   tarifar   este   nată  şi  tot  după  90  zile  ca­  de  judecată  din  cadrul  uni­  (Urmare din pag. 1)  —  Sînt  şofer  de  cursă  lun­
                      P o ş t a                r u b r i c i i                                     cel  cuprins  în  contractul  de   lendaristice,   socotite   de   la   tăţii,   organ   legal   competent   —   Cum  aţi  realizat  acest   gă  pe  un  autocamion  cu  şa.
                                                                                                                                 data  cînd  au  devenit  anga­
                                                                                                   muncă  al  angajatului,  în  ,  ra­
                                                                                                   port   cu   clasa   şi   gradaţia,   jaţi  cu  contracte  de  muncă   să   se   pronunţe   în   această   lucru ?       Merg  în  toată  ţara.  In  primul
                                                                                                                                                               cauză.  Dacă  comisia  de  ju­
                                                                                                                                                                                                                           rînd,  caut  ca  pe  nici  un  tra­
              MIHAI   CIOBANU   —   Vulcan.   In   judeţul   nostru   ION  PARAN  —  Bolţa.  Licee  industriale  cn  spe­  pentru   personalul   tehnico-ad-   pe  durată  nedeterminată,  pen­  decată  va  stabili  că  aţi  fost   —  Prin  executarea  de  son­  seu  să  nu  circul  gol,  iar  în
            funoţlonează   o   şooalS   de   specializare   postllcealâ   cialitatea   „Depanarea   aparatelor   de   radio   şi   tele­  ministrativ   sau   cu   categoria   tru  cei  angajaţi  anterior  ca
            sanitară (Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 1).  viziune“  se  află  în  oraşele  Brăila  (Bd.  Cuza,  nr.       temporari sau sezonieri.      încadrat   contrar   legii,   din   daje  ia  beneficiarii  din  raza   al  doilea  rînd,  pe  cit  posibil,
              Pentru   comerţ,   există   la   Petroşani   (str.   23   138,  telefon  11244)  şi  Constanţa  (str.  Caraiman,  nr.   şi  treapta  de  încadrare  pen­  care  cauză  aţi  beneficiat  de   noastră   de   activitate,   pentru   la  tonajul  maşinii.  Pe  de  altă
            August,  nr.  6)  pe  lingă  şcoala  profesională  comer­  1, telefon 14612).          tru   muncitori.   Există   unele   Ladislau   Căidărar   —   Bă-   anumite  sume  de  bani  ne­  depistarea   partizilor   de   măr­  parte,  caut  ca  prin  reviziile
            cială   o   clasă   care   pregăteşte   conducători   de   uni­             necesare   acte  normative  prin  care  se   răşti.   Dacă   soţul   concubinei   cuvenite,   recuperarea   acesto­  furi,  culegerea  datelor  şi  in­  zilnice  să  înlătur  orice  pier­
            tăţi (cu durata de şcolarizare de doi ani).  SIMINIC   POIANA   —   Cerbăl.   Actele   acordă   unor   persoane   înca­
              ANONIM  —  Certcju  de  Sus.  Pentru  meseria  de   înscrierii  la  un  liceu  de  specialitate  sînt  :  certifi­  dv.  cu  care  aveţi  doi  copii   ra  se  face  de  la  persoana  ca­  formaţiilor   necesare.   Defal-   dere.  O  picătură  prelinsă  pe
            oţelar,   absolvenţii   şcolilor   generale   se   pot   înscrie   catul  de  naştere  (in  original  şi  în  copie),  adeve­  drate  în  muncă  pe  anumite   este  condamnat  la  20  ani  în­  re  a  beneficiat  în  mod  nele­  carea  pe  autocoloane  a  nece­  undeva  fără  rost  aduce  pier­
            In   vederea   calificării   prin   ucenicie   la   locul   de   rinţă  de  promovare  a  clasei  a  VlII-a,  fişa  medi­  funcţii,  pe  iîngă  salariul  ta­  chisoare.  mama  copiilor  poa­  gal de sumele respective.  sarului   de   autovehicule   pen­  deri.  Mai  am  grijă  de  modul
            muncă   la   Grupul   şcolar   siderurgic   din   Hunedoa­                             rifar   de   încadrare,   şi   alte
            ra   (str.   23   August,   nr.   17).   Cît   priveşte   cealaltă   cală,  buletin  de   analiza   sîngelui   şi  rezultatul   exa­  te   cere   judecătoriei   desface­  Silviu  Moldovan  —  Cîrneşti.   tru   executarea   transporturi­  cum   efectuez   reglajele,   cum
            informaţie   pe   care   o   solicitaţi,   întreprinderea   de   menului radiologie pulmonar.  sume   de   bani.   Prin   actul   rea  căsătoriei,  iar  după  ob­  In  rezolvarea  celor  scrise,  so­  lor   prevăzute,   precum   şi   a   funcţionează bujiile.
            construcţii   forestiere   din   Deva   (str.   Dorobanţilor,   MARIUS  FIRU  —  Călan.  La  liceele  de  speciali­  normativ   respectiv   se   speci­  ţinerea   hotărîrii   definitive   vă   indicatorilor  de  plan  şi  a  in­
            nr   28)   a   rezervat   Inspectoratului   judeţean   şcolar                                                                                      licitaţi   sprijinul   comitetului                            Preocupările   pe   linia   gos­
            opt   locuri   pentru   calificare   prin   şcoala   profesio­  tate  înscrierile  se  fac  între  1—19  iunie  a.c.  Exame­  fică   că   aceste   sume   fac   puteţi  căsători  cu  dînsa.  Du­  sindicatului   din   unitate,   care   dicilor tehnico-economici.  podăririi   benzinei   sînt   evi­
            nală în meseria de „mecanic-auto“.         nul  constă  din  o  probă  scrisă  şi  orală  la  mate­  parte   din   salariul   tarifar.   pă  căsătorie,  dacă  sînteţi  an­  va  ţine  seama  de  prevederile   I-am  aflat  şi  pe  cei  care   dente.   Rezultatele   din   a-
              ADRIAN   PAitAN   —   Haţeg.   Liceul   industrial   matică,  precum  şi  o  probă  scrisă  şi  orală  la  ale­  Exemplificăm   :   indemnizaţia   gajat  cu  contract  de  muncă   art.  19  din  H.C.M.  nr.  914/   în  acest  an  au  realizat  cele   cest  an  reprezintă  un  cîştig
            pentru   construcţii   de   maşini   nr.   2,   din   Bucureşti   gere Intre limba şi literatura română şl fizică.  de  conducere  acordată  cadre­  pe   durată   nedeterminată,   mai  mari  reduceri  de  com­
            (str.  Zborului,  nr.  7—9,  telefon  22.04.00,  sectorul  4)                                                                                      1968  şi  art.  6  din  H.C.M.  nr.                         pentru   întregul   colectiv,   ex­
            are   o   secţie   de   „Tehnici   şi   tehnologii   nuclea­                           lor didactice, medicale ş.a.  sînteţi  în  drept  să  primiţi  a-   904/1972.             bustibil.  Printre  ei  îi  amin­  primă   conştiinciozitatea,   pu­
            re“.                                                            C. DROZD                 Petru   Irimie   —   Vălişoara.   locaţia  de  stat  pentru  cei  doi                   tim  pe  şoferii  Ion  Cioară,  A-   terea  de  acţiune  a  comuniş­
                                                                                                                                                                 I.  A.  H.  —  Brad.  Unitatea
                                                                                                   Solicitaţi   adeverinţă   de   ve­  copii.                  la  care  lucraţi  a  procedat  le­  ron  Coşa,  Eugen  şi  Vaier  Şei­  tilor,   a   tuturor   salariaţilor
                                                                                                   chime  în  muncă  de  la  Di­   Iosif  Ignuţa  —  Deva.  Con­                             tan,  Luca  Popa  şi  Aurel  Şte-   pentru   transpunerea   în   fapt'
                                                                                                   recţia   agricolă   judeţeană.   In   form  prevederilor  H.C.M.  nr.   gal.  IOAN VASILIE   fănescu.                   a   obiectivelor   propuse   spre
                                                                                                   cazul  in  care  nu  mai  posedă
                                                                                                                                                                                               —
                                                                                                                                                        pînă
                 Z I U A               M I L I Ţ I E I                                             arhiva  din  perioada  respecti­  la  850  lei  lunar,  realizate  de   VASILE AVRAM      benzină,  Reducînd   consumul  de   realizare,   în   acest   an   hotă-
                                                                                                                                           veniturile
                                                                                                                                 545/1970,
                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                                                              desigur,
                                                                                                                                                                                                                      la
                                                                                                                                                                                                     realizaţi,
                                                                                                                                                                                                                                 pentru
                                                                                                                                                                                                                           rîtor
                                                                                                                                                                                                                                         realizarea
                                                                                                                                                                                                                                                  cin­
                                                                                                   vă,  iar  dv.  aveţi  calitatea  de
                                                                                                                                                                                             finele  fiecărei  luni,  o  econo­
                                                                                                                                         permanenţi
                                                                                                                                 angajaţii
                                                                                                                                                         sa­
                                                                                                                                                    din
                                                                                                   angajat,   vă   puteţi   reconstitui   larii  şi  din  alte  forme  de  re­  de la Direcţia judeţeană   mie  de  benzină.  Cum  reuşiţi   cinalului   înainte   de   termen,
               (Urmară din pag. 1)      tode  de  muncă.  Modemele    persoane  fizice  pentru  modul   acea   vechime   cu   sprijinul   tribuire   a  muncitorilor  şi  a   pentru probleme de muncă   să  faceţi  acest  lucru,  tovară­  obiectiv  pe  care  îl  înfăptu­
                                        laboratoare   criminalistice,   a-   exemplar  de  acţiune  a  unor   comitetului   sindicatului   din   personalului   tehnico-adminis-   şi ocrotiri sociale  şe Luca Popa ?     iesc cu succes zi de zi.
                                        paratura  complexă  din  dota­  cadre  din  miliţie  în  diverse  si­  cadrul   unităţii   la   care   sîn-   trativ,  se  scutesc  de  ‘impozit.
          putea  răspunde  cu  fermitate                                                           teţi încadrat în muncă,
          sarcinilor ce-i revin.        rea  compartimentelor  de  cir­  tuaţii.  Aceasta  explică  de  fapt                     Orice  alte  sume  primite  de
            In  acest  context,  ridicarea   culaţie  stau  la  dispoziţia  or­  că  miliţienii,  în  posturile  care   Ghcorghe  Vărzaru  —  Deva.   ..angajaţi  ca  plată  a~~-muncii
          continuă  a  nivelului  pregătirii   ganelor  de  miliţie  pentru  a   li  s-au  încredinţat,  îşi  îndepli­  Din  moment  ce  contractul  de   se  cumulează  la  cîştigul  lu­  [ţepi decisivă pentru Corvinul Hunedoara
                                        desfăşura   o   luptă   eficientă   nesc  cu  cinste  misiunea,  fără   muncă  s-a  desfăcut  la  cere­  nar  impozabil.  Persoanele  ca­
          profesionale,  militare,  Ideolo­
                                        împotriva  celor  care  încalcă   a-şi precupeţi eforturile.  rea  dv.  —  cu  preaviz  —,  a-   re  realizează  venituri  din  sa­
          gice  şl  culturale  a  cadrelor                                                         tît  vechimea  în  muncă,  cît  şi
          de  miliţie  şl  securitate  se   legile  ţării,  de  multe  ori  stă-   Sub  directa  îndrumare  a  or­               larii  de  la  mai  multe  unităţi   Privim  —  cu  vădită  îngri­  talurgistul Cugir — cu Ni-  bal   şi   şansele   hîrtiei   sînt
          înscrie  ca  preocupare  de  ba­  pinl  şl  el  pe  metode  subtile   ganelor  şl  organizaţiilor  de   în  aceeaşi  unitate  s-a  între­  sînt  obligate  să  le  declare  în   jorare  I  —  clasamentul  se­  tramonia   Făgăraş   (azi,   în   neputincioase   în   faţa   posi­
          ză  a  conducerii  de  partid  şl   de acţiune.             partid,  sub  controlul  exigent   rupt,  chiar  dacă  ulterior  v-aţi   scris,  în  luna  următoare,  la   riei  a  Il-a  a  diviziei  B,  a-   deplasare),  cu  Metrom  Bra­  bilităţilor,   uneori   stranii,
          de  stat,  a  Ministerului  de  In­  Legătura  strtnsă  cu  masele   al  comandanţilor  şi  conduse   reîncadrat   în   muncă   la   o   locul permanent de muncă.  lăturat   programului   ultime­  şov  (a),  C.F.R.  Arad  (a)  şi   ale acestui joc sportiv.
          terne,  In  vederea  realizării  in   constituie   Izvorul   succeselor   de  înalta  lor  conştiinţă  cetă­  subunitate   a   întreprinderii   la   Petru  Crăciun  —  Gurabar-   lor   patru   etape   ale   cam­  Politehnica Timişoara (d).  De  aceea,  Corvinul,  astăzi,
          cele  mal  bune  condlţiunl  a   organelor  de  miliţie  In  lupta   ţenească,  bazate  pe  experien­  care  aţi  lucrat  anterior  des­  za.   Problemele   ridicate   de   pionatului.  In  clasament,  pe   Deci toate cele trei ame­  va  trebui  să  mizeze  numai
          sarcinilor  ce  le  revin.  Activi­  împotriva  Infracţlonalltăţli.  la­  ţa  acumulată,  organele  de  mi­  facerii   contractului   de   mun­  dv.  în  scrisoare  nu  pot  fi   ultimele  trei  locuri,  la  ega­  ninţate joacă în deplasare.  şi  numai  pe  puterile  şi  am­
                                                                                                   că.
                                                                       liţie  vor  şti  să  lupte  şi  în  vii­
          tatea   miliţiei   este   cuprinsă   tă  de  ce,  normele  care  regle­  tor  cu  aceeaşi  hotărire,  nu               rezolvate  fără  o  verificare  a   litate  de  puncte  (21),  distan­                   biţia  sa,  să  depună  tot  e-
          intr-un  cadru  juridic  bine  defi­  mentează  activitatea  miliţiei,   numai  împotriva  celor  care   Elena  Nechita  —  Hunedoa­  actelor.  De  aceea,  vă  îndru­  ţate  doar  prin  golaveraj,  se        fortul  de  care  sînt  capabili
          nit  ;  alături  de  alte  principii   pregătirea   profesională   şi   încalcă   legalitatea   socialistă,   ra.   Dreptul   la   alocaţia   de   măm   sfi   solicitaţi   rezolvarea   află  echipele  Corvinul  Hu­  jucătorii  săi,  să  nu  aştepte
          de  muncă,  respectarea  lega­  ideologică   pun   la   loc   de   dar  şi  împotriva  propriilor  gre­  stat   pentru   copii   se   naşte             nedoara,  Olimpia  Oradea  şi   FOTBAL                  jocul   şanselor   din   celelalte
           lităţii  socialiste  ocupă  locul   frunte  necesitatea  întăririi  le­                 după   90   zile   calendaristice   lor  unităţii  în  cadrul  căreia   Metalurgistul  Cugir.  In  pro­                meciuri.   Sperăm   cu   toată
                                         găturii   cu   oamenii   muncii.   şeli,  abaterilor  de  la  prevede­  de   la   încadrare,   pentru   cei   lucraţi  sau  organului  ierarhic   gramul   competiţional,   fieca­
           primordial  in  ansamblul  misi­                            rile  legale,  în  intenţia  de  a                                                                                                                 încrederea   că   sportivii   de
           unilor  încredinţate  de  popor.   Puternica  forţă  de  înriurire  —                   nou angajaţi cu contracte de  superior al acesteia.            re  dintre  cele  trei  formaţii   Astăzi  deci  poate  fi  etapa   ia   Corvinul   vor   lupta   cu
           Pentru   aceasta,   cunoaşterea   acea  opinie  publică  pe  care   oferi  celor  care  le  privesc,                                                   mai  are  de  jucat  cîte  două   decisivă  :  formaţia  care  rea­  toată   ardoarea   pentru   a
                                                                       modelul  omului  cerinţelor  ac­
           actelor  normative  ce  regle­  o  formează  împotriva  încălcă­  tuale  de  dezvoltare  a  întregii                                                   meciuri  acasă  şi  cîte  două  în   lizează  un  succes  poate  să   realiza,  în  acest  meci  şi  în
           mentează  activitatea,  sarcinile   rii  regulilor  de  convieţuire  so­  noastre vieţi.                                                               deplasare,  după  cum  urmea­  spere  serios  în  salvare.  Cal­  următoarele,   ceea   ce   n-au
           aparatului  de  miliţie  ca  şi   cială,  sprijinul  direct  acordat                             Intervenţie prompta                                   ză  :  Corvinul  —  cu  Mine­  culele  hîrtiei.  bazate  pe  va­  realizat   pînă   acum.   Dorim
           drepturile  cetăţeneşti  pe  care   „omului  în  albastru*  în  resta­  La  mal  puţin  de  un  sfert                                                  rul  Anina  (azi,  în  deplasa­  loarea  şi  forma  partenerelor   deplin  succes  echipei  Cor­
           sint  chemate  să  le  apere,  for­  bilirea   ordinii   sau   a   unor   de  veac  de  la  înfiinţare,  mi­  La   apelul   unui   cetăţean   ca   televizorul  să   nu   mai   re),  cu  C.F.R.  Timişoara  (a),   celor  trei  echipe  ameninţa­  vinul,   spre   satisfacţia   mi­
           mează  codul  tuturor  acţiunilor   drepturi  încălcate,  atestă  în   liţia  se  prezintă  ca  un  aparat   de   pe   strada   Traian   din   funcţioneze normal.  Olimpia  Satu  Mare  (d)  şi   te,  arată  un  uşor  avantaj,  o   ilor   de   suporteri   hunedo-
           fiecărui  ofiţer,  subofiţer  sau   suficientă  măsură  ataşamentul   închegat,  un  mecanism  efica­  Simeria,   echipa   de  electri­  După   rfteva   minute   de   Gloria  Bistriţa  (a)  ;  Olim­  şansă  în  plus  pentru  Cor-   reni.
                                         şl  încrederea  de  care  se  bu­  ce,  pregătit  să  răspundă  cu
           angajat  civil  din  aparatul  mi­                                                        cieni   a   sectorului   electric,   lucru  la  înălţime,  s-a  aş­  pia  Oradea  —  cu  C.S.M.  Si­  vinu]  la  Minerul  Anina,  fa­  N. STANCIU
           liţiei.  In  şcoli  de  calificare,   cură  organele  de  miliţie  în   fermitate  sarcinilor  încredinţa­  condusă   de   Josin   Lucaci,   ternut   bucuria   pe   feţele   biu  (azi,  în  deplasare),  cu   ţă  de  ale  Olimpiei  Oradea
                                         faţa  populaţiei.  Aceeaşi  ex­  te  de  partid  şi  popor,  hotărit
           cursuri  speciale,  ori  la  locul                                                        a   intervenit   cu   promptitu­  tuturor.   Conştiinciozitatea   e-   C.F.R.  Arad  (a),  C.F.R.  Ti­  la  C.S.M.  Sibiu  şi  Metalur­  Tot  astăzi,  Jiul  Petroşani
           de  muncă,  personalului  mili­  plicaţie  o  au  şl  mulţumirile   în  totalitate  să  acţioneze  cu   dine   în   remedierea   unei                                                                          întîlneşte  pe  F.C.  Argeş.  A-
                                         adresate  aparatului  Ministeru­                                                        lectricienilor   şi-a   spus   cu-   mişoara  (d)  şi  Metalul  Dro-
           ţiei  îi  sînt  create  condiţii  con­                      toată  energia  pentru  realiza­  defecţiuni  de  reţea.  Scăzuse                                                      gistului   la   Nitramonia   Fă­  celeaşi  sentimente  şi  speran­
           crete  de  pregătire,  însuşire  a   lui  de  Interne  de  către  orga­  rea  măreţelor  edificii  ale  so­  tensiunea. Aceasta a făcut  vîntul.       beta Tr. Severin (a) ; Me­  găraş. Dar, fotbalul e fot­  ţe ne leagă şi de acest meci.
           celor mai perfecţionate me­   ne, organizaţii socialiste orî  cietăţii noastre socialiste.
                                                                                                                                                                                                        inevitabil   apare   sentimentul   inutilităţii.   Or,
                                                                                                                                                              Film                                       acest  sentiment  implică  generarea  unui  conflict
                                                                                                                                                                                                         dintre generaţii.
                                                                                                                                                                                                          Natura  acestui  conflict,  prezent  şi  în  „Bătrî-
                                                                                                                                                                                                         nii  bandiţi",  are  ceva  din  drama  lui  Lear,  chiar
                                                                                                                                                                         „Hain mi                        dacă  veacul  nostru  operează  în  virtutea  unor
                                                          originile  şi  evoluţia  spiritului  laic  (laic  nu  se                                                                                       legi  foarte  umanitare,  în  fond,  denumind  actul,
                         Editorial©                       confundă cu ateist I).                              Pentru melomani                                                                           eufemistic,  drept  o  retragere  în  limanul  tihnit
                                                            Analiza  convingătoare  a  faptelor  de  cultură                                                                                             al odihnei binemeritate.
                                                          se  însoţeşte  la  autor  cu  apelul  la  artă,  la  mani­                                                       bandit!“
                                                                                                             ©  Orchestra  „Electrecord"  dirijată  de  Alex.
                Alexandru Tănase:                         festările  artistice  şi  de  referinţe  critice  autori­  Imre  oferă  un  disc  cu  melodii  nepieritoare;             j                     - .            v‘   1 ---------------  ,  gicv,
                                                                                                                                                                                                                                  ovc ajp
                                                          zate.  Clarificînd  teoretic  o  serie  de  probleme  si   „Tangouri  celebre  româneşti".  Printre  cele  12                                  din  ce  motiv  venerabilii  noştri  semeni  cu  păr
                                                          termeni  ai  culturii  primitive  (totemism,  magie,   melodii  înregistrate  figurează  cîntece  cu  adînci                                   argintiu  se  folosesc  de  orice  ocazie  de  a  evi
                          „Sul iu fă                      mit,  alegorie,  simbol  etc.),  cercetătorul  român   valenţe  nostalgice  :  „Tangoul  de  demult“,  „Vrei   cît  mare  e  mirarea  spectatorului  cînd  constată   inactivitatea.  Pentru  că  este  greu,  cumplit  c
                                                                                                                                                             Titlul  acestui  film  este  atît  de  categoric  în-
                                                                                                                                                                                                          eu  ca  un  om  care  a  muncit  cu  rost  o  viai
                                                          socoteşte  sincretismul  laic-religios  ca  o  domi­
                                                                                                           să  ne-ntîlnim  sîmbătă  seara“,  „Sub  balcon  eu
                                                                                                                                                                                                         întreagă  să  se  aşeze  la  gura  sobei  şi  să-şi  di
                                                          nantă  inclusiv  a  statutului  de  existenţă  al  omu­
                                                          lui  primitiv.  Laicizarea  spirituală  este  urmărită   ţi-am  cîntat  o  serenadă",  „Nu-ţi  pare  rău  cînd   că  se  referă  la  cu  totul  altceva  decît  s-ar  putea   pene  amintirile.  Sentimentul  de  nelinişte  viz
                                                                                                           vezi că plîng?".
                                                                                                                                                            crede.  Din  nou  trebuie  să  spunem  ce  s-a  mai
                      şi                     religi       apoi  în  cultura  Evului  Mediu,  în  Renaştere,  în   ©  Se  mai  găseşte  în  librării  unul  dintre  nu­  spus  în  nenumărate  rînduri,  anume  că  „Româ-   bilă  este  provocat,  de  bună  seamă,  de  dezrăd
                                                                                                                                                                                                         cinarea  dintr-un  sol  obişnuit.  Cel  care  a  îi
                                                          epoca  luminilor  şi  a  Reformei,  în  secolele  de
                                                          mai tîrziu.                                      merele  de  succes  ale  colecţiei  „Debuturi  pe   nia-film"  traduce  cam  anapoda  titlurile  pelicu­  fruntat  decenii  de-a  rîndul  valurile  vieţii,  c
                                                                                                                                                            lelor  achiziţionate,  creînd  deseori  confuzii  pe­
                                                            Un  capitol  special  este  dedicat  tradiţiilor  lai­  disc"  —  Olimpia  Panciu  şi  Doina  Moroşan.   nibile.                            ce  a  muncit  cu  rost  într-o  viaţă  rodnică,  acce]
                                                          ce  în  cultura  românească,  începînd  cu  creaţia   Acompaniate   de   orchestrele   conduse   de   Sile                                     ta  cu  greu  vegetarea  de  seră.  Pentru  că  ace
                                                          orală,   cu   cultura   populară   şi   sfîrşind   cu   Dinicu,  Alex.  Imre  şi  Alexandru  Avramovici,   „Bătrînii  bandiţi“  (sîntem  nevoiţi  să  accep­  mod  de  a  trăi  este  străin  de  însăşi  esenţa  um;
               Cartea  lui  Alexandru  Tănase  „Cultură  şi  re­                                                                                            tăm  această  denumire...)  este  un  caz  tipic  în   nă, cristalizată în timp.
             ligie"  (Editura  Politică)  nu  este  o  operă'  de   perspectiva laic-umanistâ a societăţii socialiste.  tinerele  interprete  de  muzică  uşoară  ne  oferă   acest  sens.  Aceasta,  pentru  că  nu  este  vorba  de
                                                                                                                                                                                                          „Bătrînii bandiţi" vehiculează această idee
             strictă  teorie  riguros  circumscrisă  lucrărilor  de   Creaţia  este  privită  ca  atribut  al  întregii  ac­  şlagăre  mult  îndrăgite  :  „Iubire“,  „Luna",  „Tu   nişte   răufăcători   încărunţiţi   într-ale   păcatului,   Inca foarte pregnant. Proiecţia satirică a coi
                                                                                                           m-ai fermecat" ş.a .
             filozofie  a  culturii.  Este  mai  curind  un  eseu  a   tivităţi  umane  şi  nu  numai  al  activităţii  ideolo-                                                                         inelului scoate şi mai mult în evidenţă mot
             cărui  generoasă  temă  constituie  un  nou  prilej   gico-spirituale,   în   contextul   relaţiei   om-valoa-   @  Pentru  iubitorii  muzicii  populare,  Tiberiu   ci  mai  degrabă  de  avatarurile  a  doi  oameni   vaţia sentimentelor instaurate în sufletul nei
              de pledoarie pentru valorile umane.         re,  deci  axiologic,  şi  în  perspectiva  caracteru­  Ceia.  acompaniat  de  orchestra  George  Vancu,   vîrstnici  foarte  oneşti,  care,aleg  o  cale  cam  bi­  sionarilor.
                                                          lui ei Inepuizabil.
               Autorul   îşi   structurează   volumul   în   funcţie                                       interpretează   cîteva   cîntece   mult   fredonate:   zară,  e  drept,  dar  deosebit  de  eficientă  pentru   Eroii  povestirii,  un  ofiţer  de  miliţie  şi  un  in­
              de   cîteva   idei   dominante:   evoluţia   spiritului   Remarcabil  este  în  studiu  patosul  pledoariei   „Mîndră-i  lumea  cu  feciori"  „Tot  am  stat  şi   a demonstra că mai pot fi încă utili societăţii.  giner,  prieteni  de  o  viaţă,  fac  parte  din  această
              uman,  laicizarea  culturii,  demistificarea  —  ur­  pentru  modelul  socialist  al  omului,  ca  model   m-am mirat", „La gură de ogăşel" ş.a.  Cu  toate  că  este,  în  fond,  o  bună  comedie  de   categorie  de  oameni  cărunţi  cu  inimă  tînără.
              mărită  istoric  —  a  ideii  de  om,  umanismul,   ideal,  rezultantă  a  unui  întreg  proces  de  muncă                                    situaţie,  filmul  impune  o  problemă  gravă,  nu   Ajunşi  la  vîrsta  pensionării  se  simt  neîndrep­
              creaţia ca atribut uman, filozofie şi cultură.  şi viaţă colectivă.                                                                           lipsită   de   anumite   înrîuriri   sociale   negative.   tăţiţi  şi-şi  pun  firesc  întrebar  ă  •  ..Cum  adică
               Abordarea  acestor  idei  porneşte  de  la  înţele­  In   perspectiva  construcţiei  unui  nou  model                                                                                    pensionari  ?  De  ce  pensionari,  din  moment  ce
              gerea   marxistă   a   relaţiei   om-natură-eultură,   uman  se  creează  nu  numai  premisele  elimină­                                      Aceasta  problemă  este  legată  de  viaţa  oameni­  dispunem  de  o  forţă  nealterată  şi  mai  putem  fi
              de  la  situarea  culturii  şi  a  religiei  în  contextul   rii  religiei,  ci  şi  climatul  obiectiv  al  dispariţiei   Spectacole         lor  bătrîni,  în  care  pensionarea  reprezintă  mo­  folositori,  ehei.  încă  mulţi  ani"  ?  interogaţia  este
              soeial-uman determinant.                    acesteia   :   civilizaţia   tehnico-ştiinţifică   actuală.                                       mentul existenţial cel mai dureros, deoarece  cu  atît  mai  legitimă,  cu  cît  locul  vacant  al  ofi­
                Statutul  existenţial  al  omului  (aparţine,  deo­  Climatul   subiectiv   (propria   noastră   conştiinţă,                                                                             ţerului  este  ocupat  de  un  tinerel  cam  imperti­
              potrivă,   naturii   şi   culturii)   determină   cultura   fiinţare  subiectivă)  mai  păstrează  însă  —  firesc                                                                        nent.  cam  plin  de  sine  şi  cu  deosebite  disponi­
                                                                                                             ©  Mîine,  la  orele  17,  pe  scena  sălii  „Arta“
              (şi,  implicit,  religia);  ea  se  naşte,  „în  dialogul   —  redutele  spiritului  religios,  şi  aici  —  sublini­  din  Deva,  cercul  dramatic  al  Casei  pionierilor               bil ilăti pentru gafe.
              activ  al  omului  cu  natura,  este  coextensivă  cu   ază  autorul  —  trebuie  să  acţionăm  printr-o  lar­  din  Alba  Iulia  prezintă  piesa  în  5  acte  „Inşir-                     Pentru   a-şi   dovedi   profesionalismul   neatins
              societatea  însăşi".  Religia  este  o_  formă  _a  con­  gă  informare  cultural-ştiinţifică  a  publicului.  In   te mărgărite" de Victor Eftimiu.                                      de  dinţii  timpului,  bătrînui  ofiţer  de  miliţie  a-
              ştiinţei  sociale  şi  deci  subsumată  culturii  ;  este                                                                                                                                 lege  o  modalitate  de  o  originalitate  insolită  •
                                                           această   confruntare   cu   ultimele   redute,   rolul                                                                                      împreuna  cu  prietenul  său  organizează  un  de­
              o  formă  a  cuLturii  spirituale.  Atît  cultura  cît  şl                                     ©  Marţi,  la  Ghelar  şi  Hunedoara,  orchestra
              religia  au  apărut  ca  necesităţi  istorice,  dată  fi­  artei  —  care  apelează  la  sensibilitate  —  devine   de   muzică   populară   „Doina   Ilfovului"   din                    lict  de  anvergură,  tot  ei  fiind  cel  care  soluţio­
                                                                                                                                                                                                        nează  enigma  inaccesibilă  succesorului  cu  tu­
              ind  vocaţia  interogativă  a  omului  în  raporturi­  prioritar faţă de ştiinţă — consideră autorul.  Bucureşti  prezintă  spectacolul  „De  la  Dunăre-n                                peu.
              le  sale  cu  lumea.  Tocmai  în  determinarea  cau­  Neputîndu-ne  opri  la  toate  ideile  cuprinse  în   Carpaţi".                                                                       Filmul^  lui  Eldar  Riazanov  nu  omite  ocazia  să
              zalităţii  şi  în  rezolvarea  acestor  raporturi  se   actualul   volum,   reluăm   totuşi   remarca   unei                                                                              servească  nişte  bobîrnace  bine  plasate  şi  ustu­
                                                                                                             ©  Tot  marţi,  la  Aninoasa  şi  Vulcan,  Ansam­
              confruntă  religia  şi  umanismul,  cultura  religi­  contribuţii  reale  la  elucidarea  faptelor  de  cul­  blul  artistic  „Banatul"  din  Timişoara  aduce  iu­                       rătoare   administraţiei   birocratizate,   acelei   ad­
                                                           tură  pe  care  o  aduce  cartea  lui  Alex.  Tănase,                                                                                        ministraţii  care  dispune  cu  mare  uşurinţă  pen­
              oasă şi cultura laică.                                                                       bitorilor  melosului  şi  jocului  popular  spectaco­                                        sionarea  bătrînilor  şi  care  facilitează  organiza­
                Din  perspectiva  dualităţii  de  spirit  pe  care   însoţind-o   de   o   sinceră   recomandare   pentru   lul folcloric „Dulce-i graiul strămoşesc".                                  rea loviturii.
              autorul  o  disociază  în  mişcarea  culturii  —  laic   lectură.
              şi religios — sint urmărite, în paginile cărţii,                      Prof. EUGEN BURZA                                                                    Scenă din film.                                               AL. COVACI
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40