Page 37 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate fărlle, unlil»Yă|
lin sfert de secol de activitate a Muieului

de istorie a partidului comunist, a mişcării

revoluţionare şi democratice din România
Cu prilejul împlinirii a 25 a arătat vorbitorul, muzeul
de ani de la înfiinţarea Mu­ s-a înscris ca o instituţie cul-
zeului de istorie a partidului tural-educativă, ideologică, de
comunist, a mişcării revolu­ propagandă a partidului în
ţionare şi democratice din contextul marilor eforturi
România, luni dimineaţa a creatoare ale maselor munci­
avut loc în Capitală o adu­ toare, pentru edificarea baze­
nare festivă. lor construcţiei socialiste în
La adunare au participat ţara noastră. Ancorat în sar­
militanţi ai mişcării muncito­ cinile ce stau în faţa fron­
reşti, reprezentanţi ai unor tului ideologic, muzeul îşi va
instituţii centrale, muzee din aduce şi pe viitor o contribu­
Capitală şi din ţară, istorici, ţie de seamă la rezolvarea u-
cadre didactice, activişti de nor probleme ale teoriei şi
partid şi de stat, oameni de şi metodologiei muzeografiei
ştiinţă şi cultură. contemporane, Ia îmbunătăţi­
Cuvîntul de deschidere a rea profilului tematic şi teh­
BgaBa-gsagBffiûaaoasapaa»
fost rostit de tovarăşul Ion nic muzeografic, al oglindirii
ANUL XXV Nr. 5 729 MARŢI 12 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Popescu-Puţuri, directorul In­ istoriei moderne în muzeele
stitutului de studii istorice şi de istorie, la înfăţişarea tre­
social-politice, care a arătat cutului glorios al clasei mun­
că Muzeul de istorie a parti­ citoare, al Partidului Comu­
mişcării
dului comunist, a democratice nist Român, muncii eroice a
pentru
edi­
popor
întregului
VIZITA PRESE din România reflectă prin ficarea, sub societăţii socialiste
revoluţionare
şi
conducerea
par­
tidului,
a
exponatele
is­
sale
procesul
toric de dezvoltare a mişcă­
mîntul României.
rii muncitoreşti în strînsă le­ multilateral dezvoltate pe pă-
gătură cu viaţa social-politi- Reprezentanţi ai unor insti­
că, economică şi spirituală a tuţii centrale şi muzeale din
poporului, redă, In linii fun­ Capitală şi din ţară au adre­
damentale, drumul parcurs sat apoi cuvinte de salut co­
în ultimul sfert de veac de lectivului muzeului sărbătorit.
cercetarea şi gindirea istorică Intr-o atmosferă de puter­
marxist-leninistă din ţara nic entuziasm s-a dat citire
La Invitaţia preşedintelui dependenţei şi suveranităţii La coborîrea din avion, nare — primarul general al noastră pe fondul activităţii scrisorii adresate tovarăşului
Consiliului de Stat al Repu­ naţionale, neamestecului în înalţii oaspeţi sînt salutaţi cu Capitalei, miniştri, conducă­ multilaterale desfăşurate de Nicolae Ceauşescu de partici­
blicii Socialiste România, treburile interne, avantajului cordialitate. Cei doi şefi de tori de instituţii centrale, ge­ partid, al dezvoltării genera­ panţii la adunarea festivă.
Nicolae Ceauşescu, luni şi-a reciproc, singurele In măsură stat işi strîng cu căldură nerali. le a României socialiste. ★
început vizita oficială în ţara a garanta tuturor naţiunilor mina. Ceremonia se încheie cu In continuare, tovarăşul , In după-amaiz® aceleiaşi
noastră, preşedintele Republi­ condiţii de a se dezvolta ne­ Conducătorul Republicii defilarea gărzii de onoare. Nicolae Cioroiu,' directorul zile, a început o dezbatere
cii Volta Superioară, genera­ stingherite pe calea progre­ Volta Superioară prezintă Miile de bucureşteni aflaţi muzeului, a prezentat activi­ ştiinţifică pe tema „Cerceta­
lul Sangoule Lamizana. sului şi civilizaţiei, a bună­ p r e ş e d i n t e l u i Nicolae pe aeroport, participă cu în­ tatea desfăşurată în decursul rea ştiinţifică muzeistică şi
Vizita în România a pre­ stării lor materiale şi spiri­ Ceauşescu pe dr. Joseph Co- sufleţire la întîlnirea dintre O discuţie ad-hoc a maistrului Nicolae Ţeghe — şeful secţiei celor 25 de ani de colectivul contribuţia sa la cunoaşterea
şedintelui Voltei Superioare tuale. nombo, ministrul afacerilor cei doi şefi de stat, aclamînd prese, de la F.I.L. Orăştic — cu mal mulţi muncitori, despre ca­ acestei prestigioase instituţii. istoriei patriei, a istoriei miş­
reprezintă o vie şi pregnantă Cu aceste sentimente de externe, Tiemoko Marc Ga- îndelung pentru prietenia litatea unul nou lot de produse destinat în exclusivitate expor­ Inaugurat în perioada cînd cării muncitoreşli, a partidu­
mărturie a bunelor relaţii sta­ caldă prietenie, de solidarita­ rango, ministrul finanţelor şi româno-volteză. tului. Pe feţele celor din imagine se poate citi satisfacţia muncii ţara noastră se afla la înce­ lui comunist.
Împlinite.
tornicite între cele două ţări te militantă, a întîmpinat o- comerţului, Felix Tiemtara- In aplauzele celor prezenţi, Foto: VIRGIL ONOIC putul construcţiei socialiste, (Agerpres)
şi popoare, a dorinţei lor de plnia publică din ţara nbăs- boum, ministrul tineretului şi preşedinţii Nicolae Ceauşescu
sportului, Gregoire Nana, de­
a promova, In planuri eupe- tră pe şeful statului vdltez. putat In Adunarea Naţională, şi Sangoule Lamizana, iau
rioare, aceste raporturi de Solemnitatea sosirii pre­ pe celelalte persoane oficiale loc într-o maşină deschisă,
prietenie şl colaborare, In in­ şedintelui Sangoule Larrifca- care 11 însoţesc în vizita sa escortată de motocicliştl, ln- Calitatea şi diversitatea servirii —
teresul reciproc, al cauzei în­ na a avut loc la aeropwftil în România. dreptîndu-se spre reşedinţa
ţelegerii şi păcii în lume. Otopenl. La rîndul său, preşedintele rezervată înalţilor oaspeţi.
Militînd consecvent In fron­ Aerogara este Împodobită Consiliului de Stat prezintă De-a lungul traseului, lo­ Pagina a lil-a imperative cotidiene aie relaţiei cu publicul
tul forţelor antiimperialiste, sărbătoreşte. Aici, sînt arbo­ preşedintelui Sangoule Lami­ cuitorii Capitalei fac celor
r rordlnd o mare atenţie dez- rate drapelele de stat ale doi preşedinţi o caldă primi­
Noltăril legăturilor sale cu ti­ României şi Voltei Superioa­ zana personalităţile române re. Ei îşi exprimă simţămin­
nerele state africane, spriji­ re, care încadrează portrete­ venite în întîmpinare, pre­ tele de stimă şi preţuire faţă
nind lupta lor dreaptă pentru le preşedinţilor Nicolae cum şi pe membrii misiunii de solul poporului voltez prie­ sport „Bestanţieri“ la punctualitate,
române ataşate pe lîngă înal­
consolidarea independenţei Ceauşescu şi Sangoule Lami- tul oaspete. ten, satisfacţia deplină faţă
politice şi economice, împo­ zana. Pe mari pancarte sînt ţSlnt de faţă Pierre Ilboudo, de vizita generalului Sangou­
triva politicii imperialiste, înscrise urările : „Bun venit ambasadorul Republicii Volta le Lamizana în ţara noastră,
colonialiste şi néocolonialiste, în România Excelenţei Sale Superioară la Bucureşti, şi convingerea că ea va marca P » ■
România a salutat cu profun­ preşedintele Republicii Volta membrii ambasadei. o etapă superioară în evolu­ atenţie, solicitudine...
dă satisfacţie apariţia pe Superioară, general Sangoule ..Ceremonialul sosirii conti­ ţia relaţiilor bilaterale. Am Ironici
harta Africii noi a Republicii Lamizana !", „Să se dezvolte nuă. O gardă militară pre­ asistat, totodată, la o nouă
Volta Superioară, a stabilit şi să se Întărească prietenia zintă onorul. Sînt Intonate şi entuziastă manifestare de de oră răpită abuziv şi bru­ nităţii. Parcă ar călca de trei
cu ea relaţii bazate pe ega­ dintre popoarele Republicii imnurile de stat ale celor dragoste şi recunoştinţă fa­ Zi de duminică dimineaţa. tal din timpul oamenilor ? — ori intr-un loc...
litate în drepturi, stimă şi Socialiste România şi Repu­ ţă de tovarăşul Nicolae folie!, Mai mulţi consumatori aş­ îşi spun lucrătoarele unităţii. Cu o hîrtie de o sută lei
respect reciproc. blicii Volta Superioară !". două ţări, în timp ce se trag Ceauşescu, care, în fruntea teaptă la uşa bufetului din — De ce nu respectaţi ora­ am bătut duminică, la prime­
21 de salve de salut.
oraşul nou din Brad. Privesc
Sub aceste auspicii favora­ Ba ora 17,00, nava prezi­ Cei doi preşedinţi trec în partidului şi statului nostru, orarul afişat, îşi privesc cea­ rul de deschidere ? — între­ le ore ale dimineţii, la uşa
bile, are loc dialogul la nivel denţială îşi face apariţia dea­ revistă garda de onoare. desfăşoară o activitate neo­ surile. A trecut de ora 8,00 băm pe soţia gestionarului, multor unităţi comerciale din
înalt româno-voltez, eveni­ supra aeroportului, însoţită Urmează prezentarea şefi­ bosită în slujba edificării u- rezultate, — ora scrisă pe orar pentru aflată în magazia unităţii cu Brad, deşi există o dispoziţie
ment de cea mai mare în­ de avioane ale forţelor noas­ lor de misiuni diplomatice a- nei lumi mai bune, mai drep­ deschidere, dar o salariată a nişte prietene, dumnealui, obligatorie pentru fiecare u-
semnătate, el urmînd să pu­ tre armate. creditaţi la Bucureşti, pre­ te, o lume a păcii, securităţii bufetului continuă să stea gestionarul, fiind lipsă. nitate de a avea bani mă­
nă în valoare, să fructifice şi Preşedintele Consiliului de cum şi a persoanelor oficia­ şi colaborării. planton la uşă şi să se răţo- — Iertaţi-ne şi dumnea­ runţi de schimb.
să materializeze largile posi­ Stat, Nicolae Ceauşescu, îm­ le române sosite în întîmpi­ (Agerpres) iască la cei care — normal, voastră — vine răspunsul. — Vă rog, un pachet de
bilităţi existente pentru ex­ preună cu Ion Gheorghe clasamente conform orarului — vor să Abaterile de la îndeplinirea ţigări — ne adresăm vînză-
tinderea şi diversificarea ra­ Maurer, preşedintele Consi­ intre. Trece un sfert bun de îndatoririlor nu se pot ier­ toarei de la tutungeria nr.
porturilor bilaterale. In ace­ liului de Miniştri, Emil Dră- oră peste 8,00 şi un consuma­ ta. Nici nesocotirea cerinţelor 61, din Gurabarza.
laşi timp, vizita şefului sta­ gănescu, vicepreşedinte al In pagina a IV-a tor încearcă din nou să intre. justificate ale clienţilor. Mai — Nu pot, tovarăşe. Nu
tului Volta Superioară în Consiliului de Miniştri, Geor- Abia atunci se îndură salari­ ales că la numita unitate se vezi că închid ? Plec la o
România exprimă năzuinţa ge Macovescu, ministrul afa­ atele bufetului să deschidă. succed cu repeziciune aseme­ şedinţă, la Brad. M-a chemat
şi hotărîrea ţărilor noastre cerilor externe, Bujor Almă- * Alte ştiri Dar unitatea, nu-i pregătită nea abateri. tovarăşul director Balţer.
de a contribui la edificarea şan, ministrul minelor, petro­ Alte relatări cu privire la i Şi lucrătoarea de la tutun­ — Dar e ora 8,40. Orarul
unui climat de destindere şi lului şi geologiei, şi Alexan­ pentru a începe procesul de geria din Oraşul nou Brad dv. este pînă la ora 10,00.
securitate, de rodnică coope­ dru Lăzăreanu, ambasadorul vizita preşedintelui Republicii vînzare. Abia de-acum înce­ întîrzie.
rare, la instaurarea între sta­ României în Republica Volta sportive pe să se aducă marfă, să se — Vine tare anevoie — GH. I. NEGREA
aranjeze. Un sfert de oră se
te a unor relaţii bazate pe Superioară, vin în întîmpi- aşteaptă la uşă, altul la tej­ cum spunea un om din cei
principiile deplinei egalităţi narea preşedintelui Sangoule Volta Superioară în ţara noastră mulţi care aşteptau la uşa u- (Continuare in pag. a 2-a)
în drepturi, respectului in­ Lamizana. ghea. Ce contează o jumătate
i n cac ru
j i consiliului intercooperatist Brad
SareiBiie statici W t
tMM ¡II Decalajele dintre praşiia mecanică şi
realizate Mep! 1
Mite à temi
manuală să fie grabnic înlăturate !
"m
Deviza fiecărui colectiv de muncă: Ingeniozitatea tehnică în acţiune
® Fiecare fereastră de timp prielnic — satisfăcător cu întreţinerea
51 Şeful de echipă Petru cest mod creşte productivita­ folosită la praşiia manuală culturilor prăşitoare se gă­
Bolea, de la Fabrica de pro­ tea muncii la reparaţii cu 1 seşte şi cooperativa agricolă
SMILE, UTILAJELE, TIMPUL duse refractare Baru, a pus la sută, uşurîndu-se conside­ ® Programul de lucru al preşedinţilor de producţie din Lunca. Ast­
la punct a nouă tehnologie rabil munca în acest sector. fel, din suprafaţa de 52 ha
de fabricare a cărămizilor re­ ■ Un nou sistem de fişe şi specialiştilor din unităţile agrico­ însămînţată cu porumb, s-au
DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE fractare. La maşinile de pre­ pentru lămpile de probă şi a- le este ziua-lumină prăşit mecanic 47, dar ma­
nual numai 17. Cu un plus de
sare se folosesc matriţe din
paratele de măsură a realizat
metal, crescînd astfel produc­ şeful de echipă Ion Mihăilă, Nu mai este un secret pen­ tat decit pe 15 ha. Va trebui, efort şi în această unitate
ItTŞ tivitatea muncii cu 50 la sută. de Ia atelierul de reparaţii e- tru membrii cooperatori în deci, să se urgenteze şi cu decalajul existent între praşi-
Bl La atelierul de zonă terminarea praşilei manua­ le poate fi substanţial dimi­
lectrice al C. S. Hunedoara. ceea ce priveşte obţinerea
C.F.R. Petroşani, maistrul Vir- producţiilor mari la hectar. le, pentru că posibilităţi de nuat.
La exploatările miniere din Valea Jiului gil Colceru şi şeful de echipă Se asigură securitate în mun­ Cheia succesului o constituie înlăturare a decalajului sînt. La cooperativa agricolă din
loan Iliuţă au confecţionat un că la probarea diferitelor mo­ fără nici o îndoială. întreţi­ Unitatea dispune de un nu­
dispozitiv pentru ridicat. In a- toare şi controlere. nerea culturilor, care trebuie măr însemnat de braţe de N. PANAITESCU
muncă.
Fiecare minut de lucru - folosit din plin, să se facă în timp optim şi Intr-un stadiu nu tocmai (Continuara tn pag. a 2-a)
de calitate superioară. In a-
A ceastă perioadă lucrarea res­
pectivă este oarecum îngreu­
eficient, pentru realizarea sarcinilor de plan intr-un sezon, cit intr-un schimb! nată de ploile abundente, ca­ Vizita în judeţul Hunedoara a tovarăşului
re cad aproape în fiecare zi.
Desigur, umiditatea îşi adu­
In vederea ridicării gradului de mecanizare a lucrărilor în ce contribuţia sa de necontes­ Mihail Gheorghevici Galkin,
şi a angajamentelor în întrecerea socialistă legumicultură — sector unde se resimte acut lipsa forţei de pede. Nu trebuie însă uitat lector al G.C. al P.C.U.S.
tat : plantele se dezvoltă re­
muncă în unele perioade —, prin intermediul staţiunilor pentru
mecanizarea agriculturii, la dispoziţia cooperativelor agricole din că odată cu ele cresc şi bu­
judeţul nostru s-au pus, între alte utilaje, 9 maşini de plantat ruienile, care lăsate în preaj­ Tovarăşul Mihail Gheor­
Cea de-a cincea lună din acesta, minerii din acest pu­ tificare obiectivă pentru a- răsad — M.P.R.-4. Norma de lucru pentru o maşină pe un vici Galkin a prezentat la
acest an hotăritor al cincina­ ternic centru carbonifer se ceastă nerealizare ? Cu toate schimb fiind de 0,70 ha, s-a prevăzut ca în acest an să se plan­ ma culturilor însămînţate dij- ghevici Galkin, lector al C.C. Cabinetul judeţean de partid
lului a fost încheiată de mi­ aliniază ferm eforturilor cre­ că în majoritatea unităţilor teze mecanizat răsadul de legume pe 176 de hectare. muiesc producţia. De aceea al P.C.U.S., care face o vi­ o amplă şi documentată ex­
nerii Văii Jiului cu un bilanţ atoare pe care le depun con­ miniere din bazin se mani­ trebuie să se intervină hotă- zită în judeţul Hunedoara, punere pe tema: „Activi­
pozitiv in întrecerea de rea­ fraţii lor din Apuseni şi Po­ festă o accentuată tendinţă Din păcate, realizările sint încă departe de a reflecta o si­ rît pentru ca prima praşilă a fost primit ieri la sediul tatea P.C.U.S. în domeniul
lizare a sarcinilor de plan şi iana Ruscăi, siderurgiştii Hu­ de a „justifica" această nere­ tuaţie cit de cit satisfăcătoare. Dovada î In dotarea S.M.A. De­ mecanică şi manuală să se Comitetului judeţean de accelerării progresului ştiin­
angajamentelor asumate pri­ nedoarei şi Călanului, toţi alizare prin felurite cauze va, respectiv a secţiilor care servesc cooperativele agricole din termine într-un timp cit se partid de către tovarăşii ţific şi tehnic“, care s-a
vind sporirea producţiei de oamenii muncii hunedoreni, aşa-zise obiective, realitatea Deva şi Hărău, se află două „M.P.R.-4". Cu toate că sezonul poate de scurt, pentru a se David Lazăr, secretar al bucurat de o deosebită a-
cărbune. Măsurile luate pe întregul popor pentru accele­ demonstrează evident exis­ de plantare a răsadurilor este aproape încheiat, la C.A.P. Deva începe cea de-a doua, sau a Comitetului judeţean Hune­ preciere din partea audito­
baza indicaţiilor date de se­ rarea dezvoltării socialiste a tenţa — chiar şi în condiţiile s-au plantat mecanizat abia 0,80 ha, iar la C.A.P. Hărău numai treia — după caz. doara al P.C.R., vicepreşe­ rilor.
cretarul general al partidului, ţării-. mai dificile de la unele ex­ 0,50 ha legume (?). Fireşte, într-o asemenea situaţie, venitul re­ La C.A.P. Ţebea dato­ dinte al Comitetului execu­ Astăzi oaspetele sovietic
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Relevînd acest rezultat po­ ploatări — a unor importan­ alizat pe o maşină nu se ridică nici cel puţin la valoarea amor­ rită faptului că membrii tiv al Consiliului popular vizitează Combinatul side­
cu ocazia memorabilei vizite zitiv, de importanţă majoră, te rezerve de creştere a ran­ tismentului ce se plăteşte anual — peste 1 500 lei. Realizări cooperatori au folosit chib­ judeţean, şi Petru Stoican, rurgic Hunedoara. La sediul
de lucru din toamna anului reflectat în munca mineri­ damentelor în abataje, a că­ sub nivelul aşteptărilor se înregistrează şi în celelalte S.M.A. zuit fiecare oră bună de lu­ preşedintele Comitetului ju­ comitetului de partid al
trecut în judeţul nostru îşi lor din Valea Jiului, nu se ror valorificare mai deplină Vina pentru slaba folosire a acestor maşini se pasează intre sec­ cru, o parte din culturi, cum deţean de cultură şi educa­ combinatului, tovarăşul Mi­
arată rezultatele în acest dp- poate trece cu vederea peste ar asigura nu numai realiza­ ţiile S.M.A. şi fermele legumicole, pierderile fiind evidente pen­ ar fi de pildă sfecla de zahăr ţie socialistă. In cadrul în- hail Gheorghevici Galkin are
meniu. Munca plină de en­ un aspect de natură să pro­ rea, dar chiar şi depăşirea tru ambele părţi. Nu se găseşte oare o soluţie în vederea ieşirii şi cartofii au fost prăşite o tiinirii a avut loc o convor­ o discuţie cu membri ai
tuziasm pe care o desfăşoa­ voace îngrijorare : sarcina de prevederilor de plan. din impas ? Dacă şefii fermelor legumicole şi cei ai secţiilor de dată şi este pe terminate şi bire cordială, tovărăşească, comitetului de partid pri­
ră minerii de la toate exploa­ creştere a productivităţii mecanizare ar dovedi mai multă receptivitate faţă de ridicarea cea de-a doua praşilă, la cul­ în deplină înţelegere reci­ vind stilul şi metodele mun­
tările din bazin, în frunte cu muncii nu se ridică la nive­ C. MAGDALIN gradului de mecanizare a lucrărilor şi preocupare susţinută pen­ tura porumbului se stă însă procă. cii de partid în această ma­
organizaţiile lor comuniste, lul prevederilor planului de tru a asigura buna funcţionare a maşinilor, problema şi-ar găsi mai rău. Dacă mecanic s-a In cursul după-amiezii,
ca răspuns la chemarea ce stat şi hotărîrii conferinţei rezolvarea aşteptată. prăşit o suprafaţă de 48 ha tovarăşul Mihail Gheorghe­ re unitate industrială.
le-a fost adresată de condu­ judeţene de partid. Pe an­ (Continuare in pag. a 2-a) din 84, manual nu s-a execu­
cătorul iubit al partidului şi samblul bazinului, productivi­
statului, de a asigura cărbu­ tatea în abataje nu a fost
nele necesar dezvoltării rapi­ realizată în medie cu 322 kg
Minelor,
Petro­
de a producţiei de energie e- pe fiecare post prestat. In SPECTACOL proiecţie „Tehnocin 16“ şi voci cunoscători semnate folclo­ MATERIALE nisterului Geologiei. Datorită VREMEA
egale,
de
şi
lului
ai
buni
instalaţii
cu
pen­
lectrică şi metal, este reflec­ primele patru luni din acest IN STAŢIUNE prevăzut proiectarea filmelor rului local: Ion Muntea- DE CONSTRUCŢII bogatelor cunoştinţe teo­ Pentru 24 ore
tru
Vremea
se
încă
tată în cele peste 15 000 tone an numai două exploatări cinemascop. Coresponden­ nu, D. D. Stancu, Tiberiu PENTRU POPULAŢIE retice şi practice de care uşor instabilă, menţine cerul
cu
Formaţiile
de cărbune cocsificabil şi miniere — Paroşeni şi Petri- dicatelor din Clubului sin­ tul nostru. Ion Stegăres- Bardan, Gheorghe Bero.ea, La depozitul de materia­ a dat dovadă, hunedorca- schimbător. Local se vor
la
elev
nul
Antal
Vilmoş,
Gurabarza
Corneliu
Bogarixt,
ci­
de
sectorului
energetic extrase peste plan de la — au realizat acest indica­ au prezentat, pentru oa­ cu, şeful Haţeg, precizează Bota, Eftimie Bugaru, Vasile le de construcţii din De­ Şcoala profesională din semnala averse de ploaie,
Hu­
neficare
la începutul anului. In felul tor de plan. Există vreo jus­ menii muncii aflaţi la o- faptul că saia în care ria Făgărăşanu, Nicolae va, aparţinînd Direcţiei Petroşani, anul I D. a o- însoţite de descărcări elec­
dihnă în staţiunea balneo­ funcţionează noul cinema­ Icobescu, Ilie Spineanu, comerciale judeţene, au cupat locul 2 pe ţară la trice. Vînt slab pînă Ia
climaterică Vata de .Tos, tograf sătesc din Baru a- Nicolae Suclu. intrat şi s-au pus în vîn­ meseria de strungar. potrivit din nord-vest.
precum şi pentru numero­ sigură spectatorilor o pro­ zare noi cantităţi de ma­ Temperaturile minime vor
fi cuprinse între 10 şi 15
între
care:
şii localnici şl turişti, un iecţie şi audiţie de bună CONCURS teriale, ţiglă, var, gips, cără­ SECŢIE DE PLAPUME grade, iar maximele între
ci­
midă,
E x p u n e r e spectacol de muzică popu­ calitate. DE SELECŢIE ment şi în condiţii mai La Fabrica de industrie 21 şi 26 de grade.
a
pentru
lară. La realizarea sa şi-au
altele,
Penfr». lirmcttooreJe
satisface
dat
vocali
instrumen­
liştii concursul şl taraful, so­ O NOUĂ APARIJIE Clubul sindicatelor din bune cerinţele populaţiei locală din Hunedoara a doue rile
luat fiinţă o secţie de pln-
tişti. EDITORIALĂ Lupeni a fost organizato­ municipiului. piime, profilată pentru o- Vreme cVduroasă. cu
O expunere inedită, cu tema „Principalele pro­ rul şi gazda unui reuşit xecutarea de plapume cerul schimbător. Local *e
în
A
in
bleme ale omenirii în urm ălorii 100 de ani“, a fost pre­ CINEMATOGRAF SĂTESC lucrări apărut culegerea „Pre­ concurs de în muzică uşoară, : LOC DE FRUNTE pentru export. s-au Pînă realizat vor semnala. averse cursul
selec­
organizat
scopul
de
editată
corale“,
aici
prezent,
de
după-amiezelor.
zentată ieri în sala festivă a Liceului pedagogic din Deva IN LOCAL NOU Centrul judeţean de în­ ţionării celor mai buni La Uzinele „Steagul ro­ 475 de plapume mari — ploaie. însoţite de descăr­
creaţiei
popu­
de către prof. dr. docent ing. Isaiia Niculescu, profesor con­ drumare a a mişcării artisti­ solişti în vocali şi instrumen­ şu“ Braşov a avut loc de 1,20/1,70 metri, şi 626 pla- cări electrice Vînt slab
vederea
şi
tişti
curînd etapa finală a con­
participă­
lare
punie mici — 1.20/1,20 me­
potrivii
nord-
în
Duminică,
sultant la Institutul de mine Petroşani. nului cultural sala cămi­ ce de masă. De larg inte­ rii la viitoare întreceri or­ cursului pe meserii, orga­ tri. Cele mai destoinice pînă la Temperaturile din mini­
Baru,
din
vest
Auditoriul, format din oameni de ştiinţă, artă şi cultu­ dat de curînd în folosin­ res pentru mişcarea artis­ ganizate pe plan judeţean. nizat de Ministerul Educa­ lucrătoare din secţii» sînt. me vor fi cuprinse între
concurenţi
pen­
ră din judeţ, din numeroşi tineri, a manifestat un deosebit ţă, şi-a reînceput activita­ tică hunedoreană, lucrarea Au la participat cluburile din ţiei şi elevii Invăţămîntului profe­ Doina Drăgan, Ana ii şi 16 grade, iar maxi­
şcolilor
tru
toate
de
Ferenţ,
interes pentru datele bogate şi interesante comunicate de tea cinematograful sătesc, cuprinde 14 cîntecc pen­ Valea Jiului. sionale aparţinătoare Mi­ Iovănescu. Ana Ionuţ şi mele între 2,’t si 28 de
tru coruri mixte şi de
grade.
dotat acum cu aparat de
către conferenţiar.