Page 38 - Drumul_socialismului_1973_06

j3flBsnass®5äBiS23a>jK»->M?.; am
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 729 0 MARTI 12 IUNIE 1973

Fv Ja

Omagiu lui literar „Lira", de pe Artişti hunedoreni la
lîngă clubul sindicatelor, a manifestări
Sîmbătă, comuna Vaţa de luat fiinţă o nouă secţie :
Jos a fost gazda unei ma­ cercul rebusiştilor. Acţiunea interjudeţene
nifestări deosebit de emoţio­ — originală, ţinind seama
nante. Cu prilejul Zilei mi­ de faptul că în prezent, în a- @ La Festivalul dc mu­
liţiei. la mormîntul eroului fară de cercul lupenean, în zică populară „Maria Tăna-
căzut în 1956 la datorie, mi- . Valea Jiului şi în judeţ nu se", de la Craiova. solista
Lărgirea atribuţiilor şi privind bunul mers al unită­ gospodărirea şi înfrumuseţa­ liţianul Sabin Bulz — a a- există un astfel de for al vocală Lica Mihai, de la
creşterea rolului consiliilor ţilor economice, precum şi la rea cartierelor, a oraşului. vut loc un impresionant pe­ iubitorilor de enigmistică — Casa de cultură din Hune­
F'rontului Unităţii Socialiste adunările cetăţeneşti din cir­ Numai pentru întreţinerea şi lerinaj. Cu acest prilej, o a reunit, pentru început, un doara, a fost distinsă cu
în coordonarea activităţii cumscripţiile respective“. repararea străzilor, la buge­ delegaţie formală din colegi număr de 12 tineri, munci­ premiul special al Muzeului
desfăşurate de organizaţiile Avînd ghid documentele tul local al municipiului au de luptă ai celui căzut, con­ tori mineri, elevi, intelec­ Olteniei oferit pentru auten­
componente in soluţionarea plenarei, Biroul executiv al fost alocate circa 5 milioa­ dusă de locotenent-eolonel tuali. Printre aceştia se nu­ ticitatea interpretării şi a
unor probleme obşteşti, edi­ Consiliului judeţean al Fron­ ne lei, pentru amenajarea Dumitru Popa, adjunctul co­ mără Lucian Albu — res­ costumului pădurenesc.
litare ca şi a celor legate de tului Unităţii Socialiste a a- zonelor verzi şi a parcurilor mandantului Miliţiei muni­ ponsabilul cercului, Maria © Soliştii vocali Miron
ridicarea nivelului de trai au probat, în şedinţa de la sfîr- peste 600 000 lei iar pentru cipiului Arad, şi-a adus o- Niţu — elevă la liceu, Con­ Coleşie de la Lăsau şi Ele­
constituit obiect de dezbate­ şitul lunii trecute, organiza­ iluminatul public şi salubri­ Restaurantul turistic „Gambrl nus“, din Petroşani, la ora des­ magiul cinstind vitejia şi stantin Pera — electrician na Mărunţ din Rapoltu Ma­
re în cadrul Plenarei Consi­ rea unor întîlniri de lucru ale tate aproape 2 milioane lei. chiderii. La bar, „tabloul“ este sumbru. Scaune cu picioarele în abnegaţia eroului, şi a de­ la mină, tehnicianul Ioan re au reprezentat judeţul
murdărie
dezordine.
Cum
goale,
pahare
nespălate,
liului Naţional al Frontului deputaţilor Consiliului popu­ întîlnirile de la Deva au sus, sticle seara, de la închidere. Cînd vor şt Înţelege lucrătorii lo­ a pus o coroană de flori. In Bonţa, prof. N. Bogdan Hunedoara la Festivalul de
de
rămas
Unităţii Socialiste din 28 fe­ lar judeţean cu alegătorii din făcut cunoscut locuitorilor e- calului, şeful unităţii că ora deschiderii trebuie respectată? Nu prezenţa familiei şi a sute Panţiru, ing. Lucian Zamfi- doine şi balade ,,Pe un mal
bruarie — 1973. In hotărîrea circumscripţiile respective. forturile depuse pentru îm­ numai în privinţa orarului, dar şi a modului în care primim de cetăţeni au mai fost de­ rescu şi alţii. frumos“, Ia Cimpulung Mus­
adoptată la această plenară Măsurile stabilite se materia­ bunătăţirea condiţiilor de lo­ clienţii. Or, pentru dînşii impresiile consumatorilor nu contează? puse coroane de flori din Intenţia membrilor cercu­ cel.
se sublinfază că ..Prin în­ lizează. In aceste zile, se des­ cuit. Cele peste 1200 de apar­ partea Comitetului comunal lui este de a realiza şi crea­ @ Duminică, 17 iunie
treaga lor* activitate, consilii­ făşoară întîlniri ale deputa­ tamente ce se construiesc în de partid Vaţa de Jos şi a ţii proprii de enigmistică, u- formaţia de căluşari a că­
le Frontultui Unităţii Socialis­ ţilor cu cei care le-au dat acest an — din care aproape unităţii de pionieri. Au fost nele careuri care prin te­ minului cultural din Musa-
te trebuie să-şi îndeplinească mandatul de a-i reprezenta în jumătate sînt proprietate per­ evocate momente esenţiale matica lor să reliefeze via­ riu va participa la ,,Festi­
mai direct atribuţiile ce le organele locale ale puterii de sonală, realizate cu sprijinul din viaţa şi activitatea erou­ ţa minerilor Văii Jiului, valul jocului fecioresc din
revin de a) organiza, coordo­ stat. statului şi contribuţia cetăţe­ lui, fapte inedite, iar elevii frumuseţile turistice şi geo­ Transilvania“, care va avea
na şi îndruma munca deputa­ La Deva, întîlnirile alegă­ nilor —, magazinul universal şcolii generale au prezentat grafice, istoria glorioasă a loc Ia Cluj.
ţilor, întîlntirile acestora cu torilor cu deputaţii din cele care va fi dat în folosinţă în un montaj literar-muzical. acestei părţi a judeţului nos­ @ La Slatina, judeţul
alegătorii, participarea lor 15 circumscripţii electorale luna decembrie, încheierea f tru. Se preconizează colabo­ Olt are loc „Festivalul că­
la activităţile obşteşti şi cul- judeţene au prilejuit vii dia­ lucrărilor de construcţie a rări cu diverse publicaţii de luşarului românesc". Judeţul
tural-educalive din circum­ loguri. La întîlnirile din unui rezervor de 10 000 mc (Urmare din pag. 1) Cerc de rebus specialitate.
scripţii. Toţji deputaţii Marii circumscripţiile electorale nr. care va contribui la îmbună­ nostru va fi reprezentat de
Adunări Naţionale şi cei ai 2, 3, 6, 9, 10, 11, deputaţii VI- tăţirea alimentării cu apă a — Nu ştiu, tovarăşe. Am fost chemată, plec. la Lupeni Şedinţele cercului se des­ formaţiile de căluşari din
consiliilor populare, îndepli- chente Bălan, Soos Andrei, oraşului, începerea construc­ Şi pune zăvoarele, urcă în autobuz şi pleacă. Implica­ făşoară în fiecare joi, cu Dineu Mare şi Geoagiu.
nindu-şi îndatoririle de aleşi Alexandru Voiculescu, Con­ ţiilor la o nouă policlinică, a ţiile acestei nevinovate — la prima vedere — închideri Urmînd intenţia de lăr­ începere de la ora 18, in © Ansamblul de cînloce
ai poporului! trebuie să par­ stantin Iaremschi, Veronica unei creşe în cartierul Dacia, înainte de ora fixată ? Cei ce doreau ţigări se loveau de gire a orizontului creator şi sala cercului de arte plasti­ şi dansuri al căminului cul­
ticipe la admnările oamenilor Costache, Singer Robert şi pavarea a peste 19 000 mp uşa încuiată. Se adresau bufetului „Minerul“. Dar aici se de impulsionare a activită­ ce a clubului din localita­ tural Cristur va fi solul ju­
muncii din Industrie şi agri­ alţii au făcut cunoscut — străzi — sînt doar eîteva din­ deschide duminica la 10,00, cînd se închide tutungeria. Aşa ţilor spiritual-culturale din te. deţului Hunedoara la festi­
cultură în ci're se dezbat şi prin dările de seamă prezen­ tre obiectivele ce se vor rea­ că jnuiţi oameni urcau în autobuz şi plecau Ia Brad, după oraşul minerilor, Lupeni. nu ION GIF-DEAC valul „Pe coardele frăţiei"
ce va avea loc la Miercu-
ţigări. Timp şi trei lei cheltuiţi in plus. Oare tovarăşul di­
se aprobă sarcinile de plan tate •—• preocupările consiliu­ liza în 1973. Ele sînt, totoda­ rector Balţer n-ar fi putut convoca şedinţa — dacă într- de mult, în cadrul cenaclu- student rea-Cluc.
sau se analizează probleme lui popular municipal pentru tă, o invitaţie la acţiune, o adevăr a fost' o şedinţă — după ora 10,00 ?
chemare la activitate obşteas­
că pentru grăbirea realizării Ba raionul de mîncăruri al bufetului „Expres" din Brad
lor. mai mulţi consumatori aşteaptă. Vînzătoarea a dispărut.
Dialogul deputaţi-alegători Cîţiva oameni mai grăbiţi bat în sticla vitrinelor. Abia in­
Decalajele dintre de la Deva a relevat intere­ tr-un tîrziu vine vînzătoarea. In loc de un eventual „vă Trofeele decernate
sul localnicilor pentru pro­ rog să mă scuzaţi", ţipă la oameni şi urgent îi pune la
blemele edilitar-gospodăreşti. punct. Să înveţe consumatorii minte ! Să îndrăznească să-i
fantezie
„Dr.
dovedind
Vineri,
generală
Şcoala
şi manuală să îie grabnic înlăturate! Prin participarea cetăţenilor mai zică o vorbă vreodată... Petru Groza“ din Deva şl Clu­ tări, cutezanţă. Un multă le-a 1- plus, tuturor cxpediţionarilcr
le-au fost înmînate, vineri, di­
şi
film
din municipiul Deva la acţi­
Barmana unităţii vinde sticle cu bere cărora — nu ştie
din
aventurile,
un
unile de muncă patriotică, prin ce împrejurare ! — li s-au luat capsele cu mult înain­ bul „Siderurgistnl“ două Hune­ mortaltzat rîvnlt a poposit, tro­ ploma „Expediţiile Cutezătorii“,,
feu
vi­
tesîivi-
au
mult
găzduit
doara
Medalia de onoare şi două cor- 4 ’
(Urmare dlö' pag. 1) atunci cînd vremea o permi­ organizate în acest an la în­ te. De ce ? Nu ştie. Iar responsabilul bufetului e plecat. Va­ tăţi sui-generis : decernarea neri, la ei : „EGRETA DE FIL­ turi în valoare de 3000 lei.
te, dimineaţa sau după-amia- treţinerea, extinderea şi ame­ trofeelor, diplomelor şi meda­ DEŞ“. Ovidiu Zotta, redactorul lteferindu-se la succesele cu­
Ovidiu
„Cuteză­
hunedoreni,
Cărăstău, datorită hărniciei za. Se constată însă un as­ najarea zonelor verzi, a zo­ canţă duminicală... liilor cucerite de în eîteva echi­ şef adjunct al revistei echipajului tezătorilor redactor şef adjunct al
înmînat
hunedorene
Zotta,
a
torii“,
paje
expediţiile
mecanizatorilor repartizaţi să pect : preşedinţii unităţilor nelor de agrement, ca şi la — La raionul acesta nu vinde nimeni ? — întreabă cî- „Cutezătorii“ din vara anului trofeul şi, fiecărui expediţio- revistei „Cutezătorii“ — iniţia-
deservească aceustă unitate, agricole, specialiştii se cam repararea străzilor şi trotua­ teva cumpărătoare, care se săturaseră de atîta aşteptare la 1972. La momentul solemn al nar, diploma „Expediţiile Cute­ toarea concursului — ne decla­
onoare
de
şl
Medalia
s-a reuşit să se prăşească grăbesc să părăsească coope­ relor, s-au realizat lucrări în raionul de confecţii al magazinului „Lumea copiilor" din încununării au eforturilor cu isteţimii, zătorii“, un premiu în obiecte ra : „In general, judeţul Hune­
cutezanţei,
sosit
flori,
tuturor
doara
de
colecţionar
un
este
întreaga suprafaţă însămînţa- rativele în jurul orelor 15-16. valoare de aproape 20 mili­ Deva. admiraţie şî entuziasm repre­ în valoare de 3000 lei. locuri I, de medalii, diplome şi
tă cu porumb : 47 ha. Dar Spunem aceasta întrucît în oane lei. — Imediat, imediat — ... încurajează o altă vînzătoare. zentanţi de la fiecare unitate „IOAN CORVIN“. Echipajul trofee la acţiunile revistei „Cu­
1
sute
obţinute
de
şi aici praşila manuală este ziua în care am organizat întîlnirile de la Deva au Trecînd întîmplător pe lingă casă o observăm pe vîn­ membri pionieri, echipajelor de copil, Şcolii generale nr. 9 Hunedoa­ tezătorii“. sînt Trofeele artistice în
vor
opere
ai
care
acum
ra, format din 10 fete şi con­
rămasă în urmă. * S-au pră- raidul — 8 iunie a.c. — n-am fost, totodată, locul unde ce­ zătoarea dispărută. Stă şi ascultă poveştile casierei despre porni în această vară pe cără­ dus do prof. Marius Constan- unicat, realizate de studenţii
, şit abia 12 Iţa. întîlnit în cooperativele agri­ tăţenii s-au angajat să fie măritiş. Ce-o fi -dacă aşteaptă şi cumpărătoarele un pic... rile patriei. tinescu, luase, în vară, pieptiş de la Institutul de arte plasti­
„MARIS
’72“.
Echipajul
'' Cum trebuie acţâ\onat pen­ cole pe care le-am vizitat participanţi vrednici la reali­ mai mult ? generale „Dr. Petru Groza“ Şcolii piedicile munţilor, cucerind ce din Bucureşti.
din
veritabile
popu­
copiilor,
bucură
succesele
Ne
tru recuperarea nâmînerilor nici un factor de răspundere zarea noilor obiective, au fost Ne-am oprit asupra unora dintre cei mai recenţi res- Deva, format din 13 pionieri şi lară, de trofee de artă realizînd cu atît mai mult cu cît expe­
etnografie,
In urmă la praşiîa nianuală se cu care să putem sta de vor­ cadrul în care s-au făcut tanţieri de la regulile bunei cuviinţe, ale solicitudinii şi a- condus de prof. Erlca Drăgan, importante cercetări privind diţiile „Cutezătorii“ ca şl con­
ştie ‘ prin muncă I (¿le aceea bă. Dacă vor proceda în propuneri valoroase, menite tenţiei faţă de publicul cumpărător. Chiar dacă numărul înfrunta — în vara anului tre­ istoria, etnografia şi folcloru. cursul „Minitehnicus“ sînt uni­
cut — pe o plută amintind de
este necesar ca mentorii con­ continuare la fel. sînt puţine să aducă un spor de frumu­ lor este în continuă descreştere va trebui să ne ocupăm în­ timpurile cînd Mureşul consti­ zonelor cercetate. Rezultatul ? ce — prin caracterul lor perio­
dic şi deschis — în Europa şi
siliilor' de conducere, specia­ speranţe ca lucrările de în­ seţe chipului nou al oraşului. deaproape de ei, pentru a-i „ajuta“ să promoveze exame­ tuia un drum mult circulat — Trofeul „SCUTUL DACIC“ şl poate şi în lume“.
apel
vitregiile
şl
capriciile
liştii sâ mobilizeze la' lucru treţinere a culturilor să se nele comportării civilizate. turii, făcînd interesante cerce­ na­ premiul special al Ministerului I. LASCU
Educaţiei şi Invăţămtntulul. In
pe toţi membrii cooperatori. încheie In timp optim. L. LICIU
\
(Urmare din pag. î) randamentele prevăzute în a- Sarcina creşterii tot mai de plan la toate genurile de
batajele frontale ar putea fi accentuate a productivităţii lucrări şi pe toate fazele pro­
B B V> realizate şi depăşite. Dar în muncii — condiţie funda­ cesului de producţie !
avuţie inest i mecanizarea statului pentru prezent, vitezele de avansare mentală a progresului social- Posibilităţi materiale există
Eforturile
grele
lucrărilor
la acest gen de lucrări se re­
şi cu volum mare de mun­ alizează în proporţie de nu­ econpmic — formulată în Di­ la toate exploatările miniere,
rectivele Congresului al X-lea
price­
excepţie.
Oameni
fără
silvicultorilor o preocupare că au sporit de la an la an. tor deficienţe cum sînt orga­ al partidului ca un imperativ puţi şi harnici care să pună
mai 80 la sută datorită şi al­
Spre exemplu, în prezent sînt
major
progresului
ţării,
al
introduse în minele din Va­ nizarea defectuoasă a muncii, avînd un rol decisiv în asigu­ cît mai deplin în valoare a-
de
aseme­
posibilităţi
ceste
ntru inariiirea si dezvoltarea ei lea Jiului 5 complexe de me­ lipsurile existente în aprovi- rarea dinamismului nostru e- nea cunoaşte In acelaşi trebuie
există.
timp,
canizare a susţinerii şi tăierii,
ce
se
ceea
un însemnat număr de com­
bine de tăiere în abataje şl făcut; în recentele analize
In perimetrul Ocolului sil­ faţă însemnată. Nevoia lor produşi în pepiniere sub ma­ prin folosirea integrală a lucrări de înaintare, maşini din şedinţele de lucru
vic Lupeni s-a desfăşurat un. mare de lumină reclamă o în­ siv, sînt superioare metodei tuturor suprafeţelor din fon­ de încărcat precum şi alte u- Fiecare minut ie lucru—folosit comune ale organelor de
schimb de experienţă, orga­ grijire atentă, permanente lu­ semănăturilor directe. dul forestier. Paralel, se are tilaje şi instalaţii miniere. La partid şi comitetelor oameni­
lor muncii la nivelul fiecărei
nizat de către Inspectoratul crări, care, în final, să ducă In munca de plantare a în vedere lichidarea arbore- indicaţia secretarului general exploatări miniere — s-au
silvic al judeţului Hunedoara,, la păstrarea a ceea ce e mai puieţilor, silvicultorii din a- telor slab productive şi extin­ al partidului, se depun efor­ din plin, eficient, pentru realizarea stabilit măsuri precise în a-
avînd ca punct de plecare valoros şi degajarea prin ră­ ceastă zonă a Văii Jiului au derea răşinoaselor şi foioase­ turi susţinute pentru creşte­
analiza activităţii desfăşurate rire sau măsuri radicale de întîmpinat greutăţi serioase în lor repede crescătoare. Este rea ritmului dotării, pentru cest sens. Ceea ce se cere fă­
cut acum este o vie mobiliza­
pe linia apărării, conservă­ extragere integrală a speciilor cucerirea mai ales a căratu­ vorba, în primul rînd, de exr asimilarea şi producerea de
transpunerea
in
rii şi dezvoltării fondului fo­ ce 'stînjenesc buna lor dez­ rilor (formaţii geologice cal- tinderea plantaţiilor speciale noi utilaje miniere mai adec­ şi a angaja­ re pentru acestor măsuri. Să
viaţă
a
restier din această zonă. Dis­ voltare. caroase). Aceste soluri stîn- pentru producerea lemnului vate specificului zăcămintelor asigurăm în toate exploatări­
cuţiile purtate au evidenţiat Ga un fapt deosebit trebuie coase spălate de ploi nu sînt necesar fabricării celulozei şi, de cărbune din Valea Jiului. le o organizare superi­
căutări continue, modalităţi amintit că puieţii de arbori deloc prielnice plantării. S-au odată cu aceasta, creşterea Din păcate, utilajele din do­ oară a producţiei şi muncii, să
noi de lucru, cu largă apli­ plantaţi în raza ocolului vizi- făcut şi se fac încercări de necesarului de material sădi- tare sînt departe de a fi uti­ mentelor in întrecerea socialistă îmbunătăţim tehnologiile şi
cabilitate şi eficienţă, au sta­ tor ce se produce în pepi­ lizate corespunzător. Unele metodele de lucru în vederea
bilit măsuri pentru perioada niere. din ele nu sînt introduse în folosirii depline a capa­
care urmează în scopul dez­ Tot în vederea creşterii subteran, iar o parte din cele zionare, slaba deservire, fo­ cqnomic, în creşterea venitu­ cităţilor de producţie, uti­
voltării şi creşterii producti­ k producţiei de masă lemnoasă introduse nu sînt folosite la losirea iraţională a forţei de lui naţional şi ridicarea ni­ lajelor şi fondului de timp !
vităţii pădurilor. La schimbul s-au luat măsuri de asigurare întreaga capacitate. Este muncă. Dacă adăugăm la toa­ velului de trai al poporului Să creăm brigăzilor de mineri
de experienţă au participat;, de experienţă organizat de a unei densităţi sporite la poate nepotrivit să se dea te acestea frecventele defec­ are o importanţă deosebită condiţii optime pentru a
şefii de ocoale şi inginerii f hectar. exemple concrete de nefolo- ţiuni de natură electromeca­ în extracţia de cărbune, ca munci cu randamente maxi­
de specialitate de la ocoalele? Un alt aspect, asupra căruia sire a utilajelor — cazurile nică cauzate de întreţinerea ramură de bază a industriei me tot timpul programului
silvice Petroşani, Hunedoara, f Inspectoratul silvic judeţean va trebui să se îndrepte în sînt prea numeroase! — dar şi revizuirea necorespunză­ noastre socialiste. Acest lu­ de lucru, fiecare minut, fie­
Retezat, Haţeg, Dobra, Ilia, i. viitor munca silvicultorilor, toare a utilajelor şi instala­ cru nu mai trebuie demon­ care oră ! Să sporim entu­
1
Orăştie, Geoagiu, Simeria, îl constituie zonarea funcţio­ redarea unui singur aspect ţiilor, actele de indisciplină strat. Ceea, ce trebuie mai ziasmul general pentru a în-
Pui, Brad. Baia de Criş şi- nală legată de protecţie. In privind situaţia de ansamblu care se manifestă în diverse bine înţeles este necesitatea tîmpina Ziua minerului şi cea
ocolul gazdă. tat (şef ing. Adrian Tatulici), acoperire a lor cu vegetaţie cadrul ei urmează să se car­ este, credem, semnificativă: forme, avariile şi întreruperi­ ca toţi factorii din unităţile do-a XXIX-a aniversare a
Este cunoscut faptul că în sînt produşi în pepiniere pro­ şi în parte s-a reuşit. A fost teze suprafeţe din ce în ce producţia extrasă cu tăiere le de producţie determinate eliberării patriei cu rezultate
perioada care urmează ca şi prii. In incinta cîtorva dintre un cîştig al omului, obţinut mai mari care să asigure pro­ miniere, sub îndrumarea or­ care să se concretizeze nu
în perioadele anterioare — acestea — Cîmpu lui Neag, însă cu mari greutăţi. tecţia împotriva acţiunii dis­ mecanică se realizează în îndeosebi de stările de lu­ ganizaţiilor de partid, să ac­
consumul de lemn va cu­ Cîmpu Mielului, Cîmpuşel — Discuţiile purtate în cadrul trugătoare a inundaţiilor, de proporţie de numai 82,6 la cruri enumerate avem o ima­ ţioneze cu toată răspunderea numai într-o producţie fizică
noaşte o continuă creştere. s-au purtat discuţii fructuoa­ schimbului de experienţă au colmatare a lacurilor de a- sută ! Chiar şi dacă numai gine mai completă a cauzelor pentru lichidarea neajunsuri­ sporită, ci şi printr-o rodnicie
De aceea, se impune sporirea se privind condiţiile locale de abordat, de asemenea, necesi­ cumulare cu apă industrială acest indicator s-ar realiza — care au condus la nerealiza- mai mare a fiecărui minut
considerabilă a producţiei pă­ creştere, temperatură, umidi­ tatea continuării într-un ritm şi potabilă. Stăvilirea aluviu­ lucru pe deplin posibil — rea productivităţii planificate. lor care frînează realizarea din programul de lucru !
acestui important indicator
durilor. La nivelul judeţului tate şi, în funcţie de aces­ susţinut a experimentelor, a nilor se realizează prin trata­
Hunedoara, suprafaţa împă­ tea, lucrările de îngrijire cercetării ştiinţifice pe linia mente fine sau extinderea
durită reprezintă 45 la sută solicitate. In aceste pepinie­ găsirii unor ierbicide specia­ codrului grădinărit, unde nu
din teritoriu, şi ocupă locul re, printr-o muncă plină de le care, în anumite concen­ se permite'înlăturarea vechiu­
III pe ţară la suprafeţe îm­ pasiune, tenace, localnicii, traţii, să distrugă numai spe­ lui arboret prinţr-o singură,
pădurite şi locul V ca procent stabiliţi ca lucrători perma­ ciile „copleşitoare" (nefolosi­ două- sau trei tăieri. Exploa­ re si
de împăduriri. nenţi, efectuează zilnic lu­ toare). Aceasta ar conduce la tarea se va face prin extra­ >
-In cadrul schimbului de crări de întreţinere a puieţi­ o rezolvare a greutăţilor ridi­ geri dispersate a arborilor a-
experienţă s-au efectuat vizi­ lor aflaţi în diverse stadii de cate de asigurarea forţei de junşi la maturitate („exploa-
te în bazinele Straja, Valea dezvoltare. muncă atît de fluctuantă, la tabilitate"), astfel ca versan- atribute ale macii şi activităţii intrepului ca
de Peşti, Arcanul, Dosul Ne­ Una dintre preocupările lu­ reducerea preţului de cost la ţii să nu se descopere de ve­
grului, Cîmpu lui Neag, Va­ crătorilor Ocolului silvic Lu­ lucrările de îngrijiri. getaţia lemnoasă.
lea Buţii, Valea Rostoveanului, peni a constituit-o introduce­ S-a scos, în acelaşi timp, Cu aceeaşi acuitate se pu­
Pleşa, Cîmpu Mielului. Cîmpu- rea, în bazinul Valea Rosto­ în evidenţă necesitatea meca­ ne problema creării pădurilor întreprinderea mecanică de altor situaţii care ar putea măşuri şi sarcini concrete chemării la întrecere lansate
şel. Aici, celor de faţă le-a fost veanului, a bradului în făgete. nizării acestor lucrări. Dacă de protecţie şi cu funcţii hi­ material rulant din Simeria pune în primejdie clădirile, pentru personalul de condu­ de formaţia de pompieri din
reţinută atenţia de masivele Asemenea acţiuni de înrăşi- ele sînt rezolvate în pepinie­ drologice iar în jurul centre­ — important obiectiv ai in­ instalaţiile unităţii, ori viaţa, cere şi salariaţi în vederea cadrul C.S. Hunedoara, ac­
lucrări de împăduriri efec­ nare a făgetelor prin comple­ re, nu acelaşi lucru se în- lor sau platformelor indus­ dustriei judeţului nostru — integritatea corporală sau să­ eliminării neregulilor şi de­ ţionează cu energie şi abne­
tuate în anii din urmă. Mii tarea regenerărilor naturale tîmplă cu cele de plantare triale a unor zone filtrante îşi aduce o contribuţie im­ nătatea unor persoane. Apă­ ficienţelor constatate în folo­ gaţie pentru a finaliza inte­
de hectare, distribuite pe ver- cu specii răşinoase de mare şi îngrijire pe versanţii în­ pentru micşorarea efectelor portantă la buna funcţionare rarea şi buna gospodărire a sirea şi exploatarea reţelelor gral angajamentele asumate,
sanţii însoriţi sau neînsorîţi valoare economică, există, de­ clinaţi din fondul silvic. A- nocive ale gazelor şi pulberi­ a transportului pe calea fera­ bunurilor proprietate socia­ electrice de forţă şi lumină, pentru a se achita cu cinste
ai munţilor, au fost împînzi- altfel, şi în raza ocoalelor sil­ semenea preocupări există lor din atmosfera poluată, tă şi a celui uzinal. Munci­ listă este o îndatorire de în respectarea normelor pri­ de sarcini. Prin muncă pa­
te, printr-o muncă migăloa­ vice Dobra, Orăştie, Baia de în momentul de faţă. Se expe­ Toate aceste măsuri sînt torii, inginerii şi tehnicienii, mare răspundere pentru toţi vind executarea lucrărilor de triotică s-a amenajat o ca­
să, cu puieţi de cea mai bu­ Criş, Haţeg, Hunedoara, Pui. rimentează maşini, adaptate expresia unor preocupări con­ avînd în frunte comuniştii, salariaţii. sudură, în cunoaşterea şi meră de documentare şi ş-au
nă calitate şi nu rareori în Pentru asigurarea unei creş­ condiţiilor locale de sol, pen­ tinue ale silvicultorilor din muncesc cu hărnicie şi exe­ Activitatea de propagandă respectarea acestor norme la confecţionat 220 panouri eu
condiţii şi cu eforturi deose­ teri mai rapide s-a ajuns la tru efectuat gropi, plantarea judeţ pentru îngrijirea şi dez­ cută lucrări de reparaţii pe­ şi educaţie desfăşurată de fiecare loc de muncă, în ate­ texte şi desene p.c.i., fărân-
bite. Molizii, pinii, brazii, fra­ concluzia introducerii bradu­ puieţilor sau semănat. voltarea fondului de păduri, a riodice şi capitale de bună către comisia tehnică p.c.i. — liere. depozite, în toate com­ clu-se economii în valoare de
sinii, paltinii, cu toată iarna lui (specie de umbră) în fă­ Pentru perioada care ur­ cărui valoare este inestima­ calitate la vagoane şi loco­ preşedinte ing. Nistor Gri- partimentele de activitate. 30 000 lei. La confecţionarea
grea şi geroasă care a bîn- gete atît prin semănături di­ mează Inspectoratul silvic ju­ bilă, o materializare a indi­ motive. panourilor şi-au adus contri­
tuit, se dezvoltă viguros, ofe­ recte făcute „sub masiv“ cît deţean a stabilit eîteva mă­ caţiilor şi măsurilor stabilite In ultimii ani, activitatea buţia Ion Grand, Aurel Savu,
rind perspectiva unor păduri şl prin plantaţii cu puieţi în suri a căror materializare es­ de conducerea superioară de de producţie a întreprinderii Ion Stroilă, NIcolae Slînea,
bine închegate. teren deschis (după tăierea te urmărită cu atenţie. Ast­ partid şi de stat. s-a dezvoltat în mod simţi­ Aron Colcer, Iosif Cătălina şi
Răşinoasele, cu multiple arboretului bătrîn). Rezulta­ fel, pentru creşterea produc­ tor. S-au construit şi amena­ Ion Mateş, din formaţia de
întrebuinţări, ocupă o supra­ tele obţinute, folosind puieţi ţiei de lemn se acţionează M. 30DEA jat noi spaţii de producţie, pompieri.
s-a îmbogăţit parcul de ma- întreaga activitate a co­
şini-uneite şi agregate. In­ misiei tehnice p.c.i. şi a for­
tr-un cuvînt, a sporit conti­ gore — are drept scop cu­ In cadrul I.M.M.R, o acti­ maţiei de pompieri — ca or­
nuu averea obştească dată în noaşterea temeinică şi respec­ vitate bună pe linia apărării gane de specialitate — este
păstrare şi gospodărire colec­ tarea normelor şi regulilor şi bunei gospodăriri a avuţiei axată pe instruirea şi pregă­
tivului acestei unităţi. întrea­ de pază contra incendiilor, obşteşti desfăşoară şi forma­ tirea salariaţilor în vederea
ga activitate de producţie, întărirea disciplinei şi răs­ ţia civilă de pompieri condu­ cunoaşterii, respectării şi a-
eforturile ce se depun pentru punderii salariaţilor faţă de să de Moise Pribeag, care, plicării în practică a norme­
îndeplinirea sarcinilor de plan sarcinile ce le revin în apă­ în afară de faptul că are o lor şi regulilor p.c.i. Toţi
şi angajamentelor asumate în rarea şi buna gospodărire a bogată experienţă în această salariaţii — muncitori, ingi­
întrecerea socialistă, pentru avutului obştesc. Paralel cu muncă, se manifestă ca un neri, tehnicieni şi funcţio­
realizarea cincinalului îna­ munca de propagandă şi edu­ bun organizator şi bun gos­ nari — educaţi în spiritul
inte de termen, este pătrunsă caţie, se exercită un control podar. Avînd sprijinul per­ înaltelor îndatoriri şi răspun­
de un înalt spirit gospodă­ sistematic şi permanent asu­ manent al comisiei tehnice deri ce le au în calitate de
resc, de răspundere şi grijă pra modului în care sînt în­ p.c.i., formaţia de pompieri producători şi proprietari ai
pentru avutul obştesc. treţinute şi exploatate insta­ îşi îndeplineşte cu bune re­ mijloacelor de producţie —
Salariaţii întreprinderii — laţiile, cum se respectă nor­ zultate sarcinile şi atribuţiile dovedesc prin munca lor de
în dubla lor calitate de pro­ mele p.c.i. ia fiecare loc de ce-i revin, se pregăteşte cu zi cu zi, a rezultatelor pe
ducători şi proprietari ai muncă. De asemenea, sub seriozitate Şi răspundere pen­ care io obţin în îndeplinirea
mijloacelor de producţie — conducerea directă a comi­ tru a întîmpina Ziua pompie­ sarcinilor de producţie şi an­
au, aşa cum prevede legea siei tehnice se desfăşoară în­ rilor şi a 125-a aniversare a gajamentelor asumate în în­
organizării şi disciplinei mim- treaga activitate de pregăti- luptelor revoluţionare ale trecerea socialistă că sînt ho­
PÎ1 în unităţile socialiste de re şi instruire a personalului. pompierilor din Dealul Spirii, tărâţi să facă totul pentru a-
Aliaţi pe unul din versantele de pe Valea Jiului de vest, participanţii Ia schimbul de experienţă urmăresc cu atenţie ex­ In controalele care se fac în cu noi succese în muncă.
plicaţiile tovarăşului ing. Emil Maiorescu, directorul Inspectoratului silvic judeţean, privitoare la lucrările de plantaţii şi îngriji­ stat. îndatorirea de a res­ părarea şi buna păstrare a
rea arboretului din acest bazin. Foto: VIRGIL ONOIU pecta normei de prevenire a secţii, ateliere, depozite, ma­ întregul colectiv al forma­ bunurilor proprietate socia­
incendiilor, sau a oricăror gazii etc. se stabilesc pe loc ţiei de pompieri, răspunzînd lii’ I.