Page 40 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 729 ® MARJI 12 IUNIE 1973

Vizita preşedintelui Republicii Volta Superioară, Cinema cert de prînz ; 14.00 Compozito­
rul
săptămînil
;
Cintăreţi
14,40
ai satelor noastre ; 15,00 Buletin
de ştiri ;
die pentru 15,05 Radioenciclope- Din
15,25
;
tineret
operetele lui Milâcker ; 15.40
Muzică de estradă ; 15,00 Ra­
DEVA : vtntului („Patria“) şi ; diojurnal ; 16,15 Melodii popu­
bandiţi
Bătrînil
generalul Sangoule Lamizana, in ţara noastră MERIA : Drumul spre Vest lare executate la 16,50 Publici­ ;
aripile
Pe
acordeon
Cornul de capră („Arta") ; SI-
16,30 Ştiinţa la zi ; 16,35 Cînte-
cul săptămînii ;
(„Mureşul")
HUNEDOARA
Pe aripile ; vîntului („Siderur- : tate radio : 17,00 Muzică de
glstul") ; Călătorie pentru un fanfară ; 17,10 Şantierele cerce­
surîs („Constructorul") ; Quel- tării sociologice ; 17,30 Muzică
mada („Arta") ; CÂLAN : Ma­ populară ; 18,00 Orele serii ;
rele premiu, seriile X-II („11 20.00 Zece melodii preferate ;
Dineu oferit în onoarea preşedintelui Republicii Volta Superioară Templul Soarelui („Minerul“) : recltal Ion Bogza : 21,00 Revista
20,45 Consemnări ; 20,50 Micro-
Tintin şi
Iunie"); TELIUC:
PETROŞANI : Eu nu văd, tu şlagărelor : 21,25 Moment poe­
nu vorbeşti, el nu aude („7 No­ tic : 21,30 Bijuterii muzicale ;
iembrie") ; Grozavul din a V-a 22.00 Radiojurnal ; 22,30 Concert
Preşedintele Consiliului de nescu, Paul Niculescu-Mizil, Păţan, Constantin Stătescu, preşedintele Academiei Repu­ Tiemtaraboum, ministrul ti­ Au fost intonate imnurile B („Republica") ; LUPENI : de seară ; 24,00 Buletin de
Stat al Republicii Socialiste Gheorghe Pană, .Gheorghe secretarul Consiliului de Stat, blicii Socialiste România, alţi neretului şi sportului, Pierre de stat ale României şi Vol­ Domnului profesor, cu dragos­ ştiri , 0.03—5,00 Estrada noctur­
nă.
(„Mun­
Tinerii
;
România. Nicolae Ceauşescu, Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie George Macovescu, ministrul reprezentanţi ai conducerii u- Ilboudo, ambasadorul Voltei tei Superioare. te („Cultural") LONEA : Fete în
;
citoresc")
a oferit, luni, un dineu ofi­ Verdeţ, Maxim Berghianu, afacerilor externe, membri ai nor instituţii centrale, gene­ Superioare la Bucureşti, Gré­ In timpul dineului, desfă­ soare („Minerul") ; PETRILA :
co­
şi
cial în onoarea preşedintelui .Gheorghe Cioară, Emil Dră- Consiliului de Stat, ai guver­ rali. goire Nana, deputat în Adu­ şurat într-o atmosferă de Binecuvîntaţi animalele ; VULCAN: Televiziune
piii
(„Muncitoresc")
gănescu,
Janos
Fazekas,
Pe­
Republicii Volta Superioară, nului, ambasadorul tării noas­ Au luat parte, de asemenea, narea Naţională, celelalte per­ caldă cordialitate, preşedintele Veronica („Muncitoresc") O-
tre Lupu, Ştefan Voitec, Con­ tre In Republica Volta Supe­ Joseph Conombo, ministrul RAŞTIE : O anchetă dificilă
general Sangoule ¡Lamizana. stantin Băbălău, Cornel Bur­ rioară. secretarul general al afacerilor externe, Tiemoko soane oficiale care însoţesc Nicolae Ceauşescu şi preşe­ („Patria") : Lumea animalelor 9,00 Teleşcoală;
GEOAGIU-BAI
La dineu au participat Ion tică, Miron Constantinescu, Ligii române de prietenie cu Marc Garango, ministrul fi­ pe înaltul oaspete în vizita sa dintele Sangoule Lamizana au („Flacăra") în ; munţi ; HAŢEG : : 10,00 Telex;
Explozie
10,05 Publicitate;
;
(„Popular")
BRAD
Gheorghe Maurer, Manea Mă- Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion popoarele din Asia şi Africa, nanţelor şi comerţului, Félix în România. rostit toasturi. Legenda om mare („Steaua ro­ : 10.15 Avanpremieră;
10,20 Tele-enciclopedia;
Micul
şie" ; GURABARZA : Sfînta 11,00 Desene animate;
Tereza şl diavolii („Minerul") ; 11.15 Telecinemateca pentru ti­
ILIA : Marea evadare, seriile neret: „Să aprinzi un foc".
I-II („Lumina"). Adaptare după Jack Lon-
prealabilă în pregătirea ca­ dem speranţa de a întîlni 12,10 Formaţii romăneştl de
don:
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui re măsură, întîrzierile pe ca­ bunăvoinţă care să ne permi­ Radio muzică uşoară;
drelor explică, într-o oareca­
tă
să
depăşim
dificultăţile
de
manivelă"
re le-am înregistrat în cursul prezente. 12.30 „Primul tur documentar, pro­
film
—
primilor ani ai independen­ In faza actuală a dezvoltă­ ducţie „Al. Sahla“;
PROGRAMUL I : 5,00 Buletin
moiM mtişfscu smoniE irnim ţei ; datorită înţelegerilor pe rii sale, Volta Superioară a de ştiri ; 5 05 Melodii in zori 12,45 52 de iniţiative In 52 de
săptămîni;
care noi le-am găsit în nu­ putut apreeia realitatea unor de zi ; 5,20 Drag mi-e clntecul 13.00 Telejurnal;
meroase ţări prietene, această şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar ; 17.30 Curs de limba rusă.
Domnule preşedinte, Guineea-Bissau, Namibia pen­ Domnule preşedinte al se formule care exprimă pro­ lucrări ; ea ştie cum se cîn- 5.50 Muzică uşoară ; 6,00—8.08 Lecţia a 57-a;
Domnilor, tru scuturarea jugului colo­ Consiliului de Stat, funzimea ideii unitare ; azi, dificultate iniţială este pe ca­ tăreşte interesul micilor na­ Radioprogramul dimineţii : 8.08 18.00 Telex;
nial, pentru libertate şi in­ Excelenţe, în afara Consiliului Antantei, le de a-Şi găsi rezolvarea ; ţiuni în balanţa marilor pu­ Matineu muzical ; 8,25 Moment 18.05 Publicitate: polară — emisiune
Steaua
18,10
poetic : 8.30 La microfon, me­
Este o mare plăcere de a dependenţă naţională. Pro­ Domnilor, creat în mai 1959, şi din care îmi este plăcut de a subli­ teri, dar ea şi-a putut, de a- lodia preferată ; 9,00 Buletin de orientare şcolară şi
că
Republica
nia
Socialistă
vă avea ca oaspeţi dragi ai funda simpatie şi solidarita­ i fac parte Coasta de Fildeş, semenea, da seama cît de de ştiri ; 9.30 Atlas cultural ; profesională;
Muzică uşoară ; 10.00 Bule­
României socialiste şi de a tea militantă cu mişcarea de Faptul că ne este dat să Dahomey, Volta Superioară, România nu este absentă din mult aceste naţiuni pot im­ 9.50 de ştiri ; 10,05 Orchestra 18,40 Pe-un picior de plai —
tin
„Tlnjaua de pe Mara“;
vă adresa, şi cu acest pri­ eliberare naţională, cu lupta fim în Republica Socialistă Niger şi Togo, de cîţiva ani această mişcare de solidarita­ pune realitatea valorilor u- de muzică populară din Bis- 19.00 Timp şi anotimp In agri­
lej, un călduros salut noilor state pentru consolida­ România reprezintă o expe­ s-a manifestat o accelerare te internaţională, de vreme mane şi spirituale esenţiale ; triţa-Năsăud. dirijor Cornel cultură;
prietenesc din partea Consi­ rea independenţei constituie rienţă deosebit de bogată. foarte clară în vederea pro­ ce chiar în acest moment noi in acest sens, România este, Pop : 10 30 Start la intersecţie ; 19.20 1001 de seri;
liului de Stat, a guvernului una din trăsăturile esenţiale Delegaţia mea şi eu însumi movării unei noi perspective avem aici, Ia Bucureşti, 3 cu siguranţă, exemplul cel 10.45 Seiecţiuni din opereta 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
„Viva Napoli" de Lopez ; 11,00
studenţi In agronomie şi un
inte de termen. 1973 — an
şi a poporului român, pre­ ale politicii externe a Româ­ vă mulţumesc deosebit de economice vest-africane ; se student în electronică. mai admirabil. Buletin de ştiri : 11,05 Recital hotăritor;
cum şi din partea mea per­ niei socialiste. cordial pentru această primi­ poate cita în această pri­ In concluzie, domnule pre­ de violoncel Alfons Capitano- 20.00 Clntecul săptămînii: „In
vici ; 11,15 Melodii de Camelia
sonal. Cooperarea internaţională ţara din Carpaţi“ de Şte­
Acordînd o atenţie deose­ re călduroasă pe care dum­ vinţă Organizaţia pentru pu­ ne-ar fi, de asemenea, folo­ şedinte, am tot temeiul să Dăscălescu ; 11,30 Corul Liceu­ fan Kardoş;
Deşi România şi Volta Su­ bită întăririi raporturilor de neavoastră, domnule pre­ nerea In valoare a fluviului cred că şederea mea actuală lui nr. 25 din Bucureşti : 12,00 20.05 Reflector;
prospectarea
perioară se află situate în zo­ prietenie, colaborare şi alian­ şedinte, guvernul şi întregul Senegal (O.M.V.S.), Comunita­ sitoare pentru minieră; într-a- în Republica Socialistă Româ­ Discul zilei : 12,15 Recital de 20.20 Universitatea Tv. Istoria
şi
geologică
ne diferite ale globului, po­ ţă cu ţările socialiste, — de popor român ne-aţi rezerva­ tea Economică a Africii de nia va fi punctul de plecare operă — Elena Brănişteru : civilizaţiilor;
poarele noastre se simt a- care se simte legată prin ţe­ t-o astăzi. Vest, recent creată etc. devăr acesta este unul din a unei noi prietenii, trainice 12,30 Intîlnire cu melodia popu­ 21,00 Telcrecital Alexandru Giu-
proape unul de altul, pentru luri şi aspiraţii comune în Moştenitori ai unei istorii In sfîrşit, simbolul voinţei mijloacele posibile ale aces­ şi eficiente ; totul ne face să lară şi interpretul preferat : garu;
că nutresc şi luptă pentru a- făurirea noii orînduiri — prestigioase de la civilizaţia întregului continent de a-şi tui progres rapid care ne este credem că România şi Volta 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avan­ 22 30 24 de ore. Contraste în lu­
firmarea aceloraşi nobile România dezvoltă, totodată, daco-romană, prezenţi în toa­ afirma personalitatea, Orga­ indispensabil ; într-adevăr, 95 Superioară sînt făcute pentru premieră cotidiană ; 13,30 Con- mea capitalului.
idealuri ale libertăţii şi drep­ largi relaţii cu toate ţările te ceasurile eroice ale isto­ nizaţia Unităţii Africane, la sută din populaţia volteză a se înţelege, pentru a se sti­
tăţii, ale progresului şi păcii lumii, fără deosebire de orîn- riei europene, românii nu creată la 25 mai 1963. s-a re­ se consacră producţiei rurale, ma şi pentru a cultiva îm­
în lume. Iată de ce consider duire socială, pe baza princi­ pot rămîne indiferenţi faţă de unit în acest an, Ia ceea ce, ţinînd seama de riscu­ preună o anumită viziune
că în manifestările pline de piilor coexistenţei paşnice. marile progrese ale epocii Addis-Abeba, pentru a face rile climaterice, reprezintă un despre om şi scopurile s:\le.
cordialitate, în primirea căl­ Doresc să subliniez, în acest noastre. un bilanţ necesar. Afirmarea venit naţional brut de o va­ înainte de a ridica paharul
duroasă pe care v-a rezer­ context, importanţa deosebită Nu este deci o întîmplare unei finalităţi comune, în loare scăzută. La I.C.l.S. penfru alimentaţia
vat-o astăzi populaţia Capi­ pe care o acordăm promovă­ dacă realităţile africane de ciuda unor obstacole deosebi­ Insă, deja înaintea indepen­ aş vrea să vă exprim, dom­
talei, îşi găsesc o vie reflec­ rii relaţiilor noastre cu ţările azi au un ecou şi o rezonan­ te, O.U.A. a obţinut deja re­ denţei, Volta Superioară ex­ nule preşedinte, cele mai bu­
tare prietenia dintre popoa­ care s-au eliberat de sub do­ ţă deosebită în România ; zultate ce dovedesc voinţa ploata o mină de aur a cărei ne urări de sănătate şi feri­
rele noastre, dorinţa comună minaţia străină şi au păşit ceea ce trebuie să subliniez, efectivă care o animă. Dacă producţie anuală se apropia cire personală, precum şi de publică din Pefroşani
de a dezvolta colaborarea pe calea dezvoltării de-sine- încă, este mişcarea firească nimic nu este încă stabilit, de 2 tone ; indicii interesante prosperitate pentru poporul
dintre ele. stătătoare. Sprijinim din toa­ de simpatie care se manifestă dacă drumul comun este pre­ de cupru, de plumb, de anti­ român.
Vizita în România vă oferă tă inima eforturile remarca­ în favoarea statelor africane sărat cu obstacole, cel puţin moniu etc., ca şi un impor­ Trăiască prietenia şi cola­
prilejul de a cunoaşte nemij­ bile ale acestor ţări de a-şi cel mai puţin avantajate, cum s-a născut o idee care nu va tant zăcămînt de mangan, borarea dintre popoarele Se acordă atenţie permanentă
locit viata şi preocupările u- consolida independenţa poli­ este cazul Voltei Superioare. putea pieri. au şi fost deja descoperite; noastre !
nui popor care, scuturînd de­ tică şi economică, lupta lor Intr-adevăr, începînd cu Intr-adevăr, Africa se gă­ problema noastră este de a a- Trăiască pacea, înţelegerea
finitiv cu aproape trei dece­ pentru valorificarea în inte­ perioada 1957—1960, care a seşte străbătută de toate ma­ junge la stadiul cel puţin şi fraternitatea dintre na­ profilării unităţilor, pentru a răspunde
nii in urmă jugul exploatării resul propriu a bogăţiilor na­ marcat sfîrşitul colonizării eu­ rile curente create şi între­ semiindustrial, pentru a com­ ţiuni !
şi dominaţiei străine, şi-a ţionale. ropene în Africa şi naşterea ţinute de influenţe exterioa­ pensa dezavantajul distanţei, Trăiască Republica Socia­
luat soarta în propriile miini Apreciind că lichidarea unui mare număr de state re ; piaţa potenţială, nelimi­ şi aici încă noi nu ne pier­ listă România ! gusturilor şi preferinţelor consumatorilor
şi a trecut să-şi făurească în subdezvoltării constituie una independente, situaţia con­ tată pentru lumea industria­
libertate propriul său destin, din problemele cele mai im­ cretă relevă diferenţe consi­ lă, rezervor de materii pri­
construind orînduirea nouă, portante ale zilelor noastre, derabile şi grave dezacorduri. me, avantaj esenţial în cal­ Un accent permanent acor­ gură salariaţilor, în pauza de
socialistă, pe pămîntul pa­ consider că statele avansate Fireşte, aceste state au re- cule de geo-politică venită Intîlnire protocolară dă conducerea I.C.L.S, pen­ masă, toate cele necesare,
triei sale. Aflîndu-vă în au datoria şi obligaţia de a dobîndit bogăţiile existente în prea tîrziu totuşi la împărţirea tru alimentaţia publică din reţeaua bufetelor de incintă
România, veţi putea cunoaş­ acorda un ajutor mai sub­ solul şi subsolul lor; cele pieţei mondial? şi încă insu­ Petroşani profilării unităţilor
te, dragi oaspeţi, nu numai stanţial şi un sprijin mai ac­ ficient echipată. Africa nu din reţea, diversificării spe­ putindu-se extinde la solici­
realizările şi preocupările po­ tiv eforturilor ţărilor în curs mai favorizate nu au avut putea să scape oscilaţiilor şi Preşedintele Republicii Vol­ atmosferă de caldă prietenie, cificului acestora în --scopul tarea întreprinderilor şi in­
porului nostru, ci şi marea de dezvoltare pentru a eli­ nici o greutate în a obţine contradicţiilor lumii actuale. ta Superioară, generalul San­ de înţelegere reciprocă. de a răspunde gusturilor 5l stituţiilor.
sa dorinţă de pace şi cola­ mina marile decalaje care le concursul imediat al investi­ Străduindu-se să schimbe si­ goule Lamizana, a făcut, luni In acest cadru, preşedin­ preferinţelor exprimate de La fiecare unitate repre­
borare cu celelalte popoare. despart de ţările industriali­ ţiilor externe : dar există, de tuaţia în sensul propriilor după-amiază, o vizită proto­ tele Nicolae Ceauşescu a în- consumatori. zentativă din Valea Jiului,
Volta
asemenea,
toate
celelalte
ca­
statului
în România, sînt cunoscute zate. na nu au putut să se biizuie sale interese, intensificînd în colară preşedintelui Consiliu­ mînat şefului Ordinul „Steaua La restaurantele „Minion“ consumatorilor,, li se ofcr'ă
lui de Stat al Republicii So­
Superioară,
şi se bucură de o înaltă a- România se pronunţă ho- decit pe o realitate internă fiecare zi condiţiile propriei cialiste România, Nicolae Republicii Socialiste Româ­ şi „Carpati“ — Petroşani, zilnic „specialitate^ casei”,
preciere eforturile depuse de tărît pentru excluderea for­ austeră. sale coeziuni, Africa are încă Ceauşescu. nia" clasa I. „specialitatea bucătarului",
poporul ţării dumneavoastră ţei şi ameninţării cu forţa Volta Superioară care, în un drum greu de parcurs. „Aş dori ca, în numele „Cina"—Lupeni se vor în­ preparate şi semipreparate
în vederea creării unei eco­ din relaţiile internaţionale, plus, se găseşte la o depăr­ împrejurările nu tind deloc La întîlnire au participat Consiliului de Stat. al meu fiinţa secţii cu meniuri die­ gospodina, produse de pati­
nomii de-sine-stătătoare, a pentru lichidarea focarelor să uşurez» eforturile depuse Ion Gheorghe Maurer, pre­ — a spus tovarăşul Nicolae tetice, destinate consumato­ serie etc. Pe baza solicitări­
îmbunătăţirii condiţiilor de de tensiune şi război care tare de cel puţin 800 km de pînă acum ; mai Intîi, aceas­ şedintele Consiliului de Mi­ Ceauşescu — să vă înmînez rilor suferinzi de diferite a- lor publicului consumator,
maritim,
întîm-
litoral
viaţă ale întregii popu­ primejduiese pacea lumii. Ne orice cele mai grele piedici tă secetă persistentă care se niştri. Emil Drăgănescu, vice­ cel mai înalt ordin al Repu­ fectiuni; în funcţie de soli­ multe dintre aceste specia­
pină
laţii. Ştim din proprie ex­ pronunţăm în mod ferm Pen­ agravează neîncetat distru- preşedinte al Consiliului de blicii. în semn de prietenie citări, Ia unităţile reprezen­ lităţi culinare se prepară
perienţă că făurirea unei tru soluţionarea politică a în perspectivele sale de dez­ gînd de mai mulţi ani toate Miniştri. George Macovescu, faţă de dumneavoastră, faţă tative din toate oraşele Văii din carne de pasăre şi peş­
vieţi noi nu este posi­ conflictului din Orientul A- voltare economică şi socială : progresele agricole scontate : ministrul afacerilor externe, de poporul Voltei Superioare, se va asigura servirea me­ te, reţetele acestor aprecia­
bilă fără eforturi şi sa­ propiat, pe baza rezoluţiei totuşi, ea are. ca şi România, catastrofa, în afara aspectelor Bujor Almăşan, ministrul mi­ ca o expresie a dorinţei noas­ sei pentru elevi, la preturi
crificii, că în aepastă operă Consiliului de Securitate din acest imens avantaj al unei sale umane, este deosebit de nelor, petrolului şi geologiei, tre de a dezvolta relaţiile de te mîncăruri fiind cu spe­
complexă pot apărea şi une­ noiembrie 1967. populaţii supuse unor aspre semnificativă avînd în vede­ şi Alexandru Lăzăreanu, am­ colaborare în toate domeniile accesibile şi în spaţii sepa­ cific local, tradiţional, pre­
le dificultăţi: în acelaşi timp, Considerăm că toate ţările, încercări, minunată şi cura­ re locul sectorului rural în basadorul României la Oua­ de activitate, atît bilaterale, § rate de restul consumatori­ cum şi cu specific din di­
însă, ştim că orice obstacole de pe toate continentele, — joasă cu inima deschisă tutu­ economia statelor noastre. gadougou. — pentru progresul economic lor ; Ia „Cina“ — Lupenî a verse zone ale ţării.
pot fi înlăturate prin unirea fie ele mari, mijlocii sau ror prietenilor care îi respec­ Apoi, pe un alt plan. efor­ înaltul oaspete a fost înso­ şi social, pentru bunăstarea
tuturor forţelor înaintate, mici — fără deosebire de o- tă independenţa sa naţională. tul pe care noi trebuie să-l ţit de dr. Joseph Conombo, materială şi spirituală a po­ fost introdus meniul-cantină, Prezentarea succintă a e-
progresiste ale ţării. Fără în­ rînduire socială, trebuie să Şederea mea în România depunem pentru înlăturarea ministrul afacerilor externe, porului, cît şi în lupta împo­ iar la restul unităţilor cu forturilor şi realizărilor ob­
doială că realizările obţinute participe cu drepturi egale dobîndeşte valoarea de expe­ sechelelor coloniale de pe Tiemoko Marc Garango, mi­ triva colonialismului, neoco- bază de producţie proprie, ţinute în direcţia diversifi­
de poporul ţării dumneavoas­ Ia soluţionarea tuturor pro­ rienţă excepţională ţinînd continentul nostru. Războiul nistrul finanţelor şi comerţu­ lonialismuluî, pentru o politi­ consumatorilor le sînt asi­
tră pe plan economic şi so­ blemelor de care depind pa­ seama de apropierile care se retrograd al Portugaliei, re­ lui, Félix Tiemtaraboum, mi­ că de pace şi colaborare în­ cării şi sporirii reţetelor cu­
cial constituie premise favo­ cea şi progresul omenirii. întrevăd posibile în toate do­ gimurile rasiste din Rhodesia nistrul tineretului şi sportu­ tre popoare". gurate zilnic meniuri-pensiu- linare se vrea o invitaţie la
rabile pentru consolidarea Ca ţară europeană, direct meniile. intre România şi şi Africa de Sud şi toate în­ lui, şi Pierre Ilboudo, amba­ Inmînînd preşedintelui ne. a vizita localurile de ali­
continuă a independenţei şi interesată în înfăptuirea u- Volta Superioară. ţelegerile secrete din care ele sadorul Voltei Superioare în Nicolae Ceauşescu „Marele Numărul bufetelor de In­ mentaţie publică din Valea
a suveranităţii naţionale. nui climat de securitate si Avînd o suprafaţă cu puţin beneficiază sînt tot atîţia fac­ România. Cordon al Ordinului Naţio­
colaborare pe continent. cintă a sporit în ultima pe­ Jiului, unde vă aşteaptă lis­
Ne bucură să constatăm că mai mare, dar cu o populaţie tori de întîrziere, de confuzie Vizita protocolară, care a nal", şeful statului Volta Su­ rioadă de la 11 Ia 19, Infiin- te de meniu încărcate cu
relaţiile dintre ţările noastre România salută cu satisfacţie de 3 ori mai mică, Volta Supe­ şi de dezbinare. inaugurat, de fapt, dialogul perioară, Sangoule Lamizana,
au bune perspective de a se convocarea conferinţei gene­ rioară s-a proclamat Republi­ In sfîrşit, problema Orien­ dintre cei doi şefi de stat, a spus : „Am deosebita onoa­ tîndu-se asemenea bufete cele mai delicioase şi apre­
dezvolta, pe baza stimei şi ral-europene la 3 iulie. Sîn- că la 11 decembrie 1959 şi a tului Mijlociu şi implicaţiile consacrat dezvoltării relaţii­ re, la rîndul meu, în numele la Liceul industrial Petroşani, ciate mîncăruri — adevăra­
tem hotărîţi, aşa cum am ac­
respectului reciproc, a egali­ ţionat şi în cadrul lucrărilor obţinut deplina suveranitate sale internaţionale redutabile; lor româno-volteze, a conlu­ poporului Voltei, să vă înmî­ Liceul nr. 1 Petroşani, Pre- te succese ale artei culi­
tăţii în drepturi şi avantaju­ pregătitoare de la Helsinki, internaţională la 5 august această problemă apasă, în- crării fructuoase în principa­ nez această înaltă distincţie, paratia Coroeştl, Institutul nare.
lui mutual. Sînt încredinţat 1960. Ea se mîndreşte cu o tr-adevăr, asupra oricărei vi­ lele probleme ale vieţii in­ pentru prietenia pe care
să facem totul pentru reuşita
că în cadrul convorbirilor pe lucrărilor conferinţei, pentru veche civilizaţie a cărei isto­ ziuni pe termen lung a unei ternaţionale, în folosul am­ vrem să o consolidăm, înce­ de cercetări miniere, Prepa­ (Material publicat Ia
care le vom avea se vor evi­ instaurarea unor noi relaţii rie datează din secolul al Africi hotărîte să pună re­ belor ţări şi popoare, al cau­ pînd de acum, şi pentru coo­ rata Lupeni şi în alte uni­ cererea I.C’.L.S.A.P.
denţia o serie de posibilităţi între toate statele din Europa XI-1-ea ; civilizaţie a măsurii, sursele şi mijloacele sale perarea între popoarele noas­ tăţi economice unde se asi­ Petroşani).
concrete de a pune bazele a- care să ofere fiecărui popor a echilibrului social, a disci­ doar în slujba dezvoltării şi zei înţelegerii, cooperării şi tre, pe care o dorim şi o
cestei colaborări, în folosul garanţia deplină că nu va fi plinei liber consimţite în cul­ independenţei sale economice. păcii în lume, a decurs într-o vrem durabilă".
deplin al ambelor popoare, al victima vreunei agresiuni, a tul valorilor strămoşeşti ; ea Sintem deosebit de fericiţi
cauzei generale a înţelegerii folosirii forţei ori a amenin­ explică încă' şi azi această de a ne afla aici timp de mmtm
şi păcii în lume. artă de a trăi care este re­
ţării cu forţa. Aceasta cores­ cunoscută voltezilor. cîteva zile în această ţară,
Domnule preşedinte. punde nu numai năzuinţei România, care constituie un
Veniţi de pe un continent ţărilor europene, ci şi cau­ Republica Socialistă Româ­ model de experienţă datorită jBRj§W^ telegrame • note ♦ Informaţii
care a cunoscut, în ultimul zei păcii şi colaborării între nia, care a sărbătorit acum acţiunii inteligente a celui
sfert de veac, profunde pre­ toate ponoarele. cîteva luni cea de-a XXV-a mai prestigios dintre fiii săi,
aniversare
Re­
a proclamării
faceri înnoitoare, şi unde, pe Domnule preşedinte, preşedintele Nicolae Ceauşescu.
ruinele fostelor imperii colo­ Pe deplin încredinţat că vi­ publicii, se bucură, totuşi, în Dacă relaţiile bilaterale, Cambodgia
cu
Superi­
Volta
comparaţie
niale, s-au născut zeci de zita pe care o faceţi în Româ­ stabilite între Volta Superi­ Lucrările celei de-a 60-a
state noi, printre care şi cel nia, convorbirile pe care le oară, de avantajele naturale oară şi România, nu repre­
al dumneavoastră. Africa vom purta vor deschide noi considerabile din care ea a zintă decît un volum restrîns sesiuni a F.A.O.
este însă continentul în care, perspective prieteniei şi co­ ştiut să tragă cele mai bune de schimburi, trebuie să ve­ Forfele populare de rezisfenfă
cu toate progresele înregis­ laborării dintre ţările şi po­ profituri posibile. Adăugind la dem în aceasta, în mod esen­
trate pe linia decolonizării, o poarele noastre, permiteţi-mi aceasta stimulentul unei vizi­ ţial, consecinţa distanţei geo­ şl-au intensificat atacurile
serie de popoare continuă să să toastez : uni politica curajoase, în sluj­ grafice, pe de o parte, şi ROMA 11 (Agerpres). — Intre altele, participanţii vor
se afle sub dominaţia colo­ în sănătatea dumneavoas­ ba interesului general, a in­ structurile comerţului exterior Luni au început la Roma examina propunerea directo­
nialismului, să fie înrobite şi tră, dependenţei naţionale, a coo­ voltez, pe de altă parte. împotriva trupelor ionnoliste lucrările celei de-a 60-a se­ rului general al F.A.O., Adde-
exploatate. Poporul român în sănătatea celorlalţi oas­ perării, fără nici o imixtiu­ Tratatul comercial, pc care siuni a Consiliului Organiza­ ke Boerma, privind crearea
care ştie ce înseamnă asupri­ peţi din Republica Volta Su­ ne, şi a păcii, România bene­ l-am semnat, n-a primit de- ţiei Naţiunilor Unite pentru unui stoc internaţional de
rea străină, el însuşi fiind perioară ; ficiază de o excepţională a- cît o aplicare restrinsă dato­ CAMBODGIA 11 (Agerpres). eliberate ale Cambodgiei — Alimentaţie şi Agricultură alimente, rezervat acţiunilor
nevoit să ducă o grea şl în­ pentru prosperitatea şi fe­ tenţie internaţională. Ea şi-a rită faptului că, în general, — Detaşamentele forţelor de a anunţat un purtător de cu- (F.A.O.). de combatere a foametei şi
delungată luptă, să dea mari ricirea poporului dumnea­ cîştigat dreptul la prietenie nu sîntem exportatori decit rezistenţă populară din Cam­ vint oficial al comandamen­ Pe agenda sesiunii care va vor audia raportul asupra si­
jertfe pentru cucerirea inde­ voastră ; şi respect din partea tuturor de produse primare iar nece­ bodgia şi-au intensificat, în dura pînă Ia 22 iunie, sînt tuaţiei în Sahel (ca urmare a
pendentei şi făurirea statului pentru prietenia şi colabo­ popoarelor dornice de liber­ sităţile noastre de produse ultimele zile, acţiunile împo­ tului forţelor militare ameri­ secetei care a bîntuit în su­
naţional unitar, este pe de­ rarea dintre România şi Vol­ tate, de demnitate şi pace. industriale şi importurile pen­ triva principalelor poziţii de­ cane din Oceanul Pacific. înscrise numeroase probleme. dul Saharei).
plin solidar cu lupta popoa­ ta Superioară, pentru pace în In Africa independentă de tru industrializare sînt con­
relor din Angola, Mozambic, întreaga lume 1 azi, aceste mari idealuri nu siderabile. Acest dezechilibru ţinute încă de trupele lonno-
pot decît să întîmpine ecoul liste. Urmînd atacului efec­
cel mai favorabil. Totuşi, tre­ indică în mod clar necesita­ tuat cu succes slmbătă noap­ TEL AVIV. — Willy Brandt, Iscaro — este un protagonist
Volta
Superioară
tea
pentru
buie să se ia în consideraţie
Depunerea de coroane de fiori un mare număr de factori de să intensifice eforturile depu­ tea, forţele patriotice au bom­ cancelarul Republicii Federale Cadran activ al procesului care are
Germania, şi-a încheiat, luni,
loc, în prezent, în ţară. Mili­
se în ultimii ani. Pentru a-
din
bardat
nou
aeroportul
internă
diversiune
de
origine
şi externă. ceasta, ea trebuie să continue militar şi civil din capitala vizita oficială întreprinsă In tanţii partidului nostru luptă,
primului
la
Israel,
invitaţia
alături de muncitori, ţărani şi
La scurt timp după sosire, parte Gheorghe Cioară, pri­ In afara diviziunii — uşor să beneficieze de concursul ministru, Golda Meir.
preşedintele Republicii Volta marul general al Capitalei, de depăşit —, între Africa susţinut al tuturor prietenilor Pnom Penh, asupra căruia a cei doi oameni de stat au studenţi, pentru concretizarea
Superioară, generalul San­ Bujor Almăşan, ministrul mi­ anglofonă şi francofonă. în­ săi din întreaga lume. fost îndreptat, în cursul serii PARIS. — O nouă reuniune procedat la un schimb de pă­ obiectivelor progresiste formu­
goule Lamizana, a depus o nelor, petrolului şi geologiei, Rezultatele concrete şi în­ de duminică un puternic tir a convorbirilor consacrate în­ reri cu privire la situaţia in­ late de actualul guvern ar­
coroană de flori la Monu­ Nicolae Ecobescu, adjunct al tre Africa Neagră şi Africa curajatoare au fost deja ob­ de rachete. Atacul a fost lan­ deplinirii prevederilor Acordu­ ternaţională actuală şi îndeo­ gentinian",
mentul eroilor luptei pentru ministrului afacerilor exter­ Albă, există îndeosebi deose­ ţinute, în special prin crea­ lui de pace asupra Vietnamu­ sebi asupra evenimentelor din
libertatea poporului şi a pa­ ne, general-maior Constantin biri considerabile de suprafa­ rea unui important complex sat de la numai 15 km dis­ lui a avut loc luni după-amia- Indochina. TRIPOLI. — Preşedintele Re­
triei, pentru socialism. Opriţă, adjunct al ministru­ ţă, de numărul populaţiei, de textil, a unui complex in indus­ tanţă de centrul capitalei, ză, la Paris. Au participat publicii Arabe Egipt, Ariwar
, împreună cu înaltul oaspe­ lui Apărării Naţionale, gene­ potenţialul economic, de tra­ tria zahărului, a unor indus­ provocînd avarii ale pistei şi Nguyen Co Thach, adjunct al BUENOS AIRES. — In ca­ Sadat, aflat In vizită la Tri­
te, se aflau persoanele ofi­ rali şi ofiţeri superiori. diţii istorice şi umane. trii de materii plastice, diver­ ministrului afacerilor externe drul unui miting organizat la poli, a conferit cu preşedinte­
ciale volteze care îl însoţesc La sosire, o gardă militară Domeniul economic astfel se uzine de montaj şi asam­ instalaţiilor militare din a- al R. D, Vietnam, şi William Buenos Aires, Rubens Iscaro, le Consiliului Comandamentu­
în vizita sa în România. prezintă onorul. fragmentat, necesitatea poli­ blare : datorită costului foar­ propierea aeroportului. Sullivan, subsecretar de stat membru al Comitetului Execu­ lui Revoluţiei din Libia, Mioa-
Şeful statului voltez a fost Sînt intonate imnurile de tică de a depăşi aceste divi­ te redus al mîinii sale de lu­ adjunct al S.U.A. tiv al C.C. al Partidului Co­ mer El Geddafi.
însoţit de Constantin Stătes­ stat ale României şî Voltei zări au condus pe oamenii cru, Volta Superioară poate munist din Argentina, a expri­
cu. secretarul Consiliului de Superioare. de responsabilitate să caute rămîne competitivă, în ciuda IIONOLULU 11 (Agerpres). BELGRAD. — In localitatea mat sprijinul comuniştilor ar­ LONDRA. — Două persoa­
Stat, Alexandru Lăzăreanu, După depunerea coroanei un remediu acestei divizări distanţei. — Formaţii ale aviaţiei tac­ Karadjordjevo, au avut loc gentinieni fată de procesul de ne şi-au nierdut viaţa in
ambasadorul României la de flori, se păstrează un mo­ nefaste. începînd din primele Un alt domeniu, nu mai duminică, convorbiri între pre­ transformări iniţiat de guver­ cursul unor !n:id»nfe care au
Ouagadougou, general-locote- ment de reculegere. ore ale independenţei s-au puţin esenţial al perspective­ tice americane, incluzînd şedintele !. B. Tito, şi prinţul nul Hector Campora, in viaţa avut loc duminică, in Irlanda
nent Constantin Popa, locţii­ Sînt prezentate apoi perso­ schiţat unele regruoări, apoi lor noastre de dezvoltare, bombardiere de tipul B-52, au Norodom Sianuk, aflat in vi­ social-politică a ţării. de Noul. Au fost înregistraţi,
tor al şefului Marelui Stat nalităţile române aflate la au evoluat din ce în ce mai constă în formarea, la toate efectuat, în cursul zilei de zită în Iugoslavia. După cum „Partidul Comunist din Ar­ totodată, mai mulţi rânjiţi,
Major, de alte persoane ofi­ solemnitate, după care înaltul mult în spiritul practic al nivelurile, de tineri voltezi în informează agenţia Taniug, gentina — a relevat Rubens dintre care patru copii.
ciale române. oaspete primeşte defilarea cooperării economice. toate disciplinele ştiinţifice şi duminică, noi operaţiuni de
La solemnitate au luat gărzii militare. S-au succedat astfel diver­ tehnice; această chestiune bombardament asupra zonelor iran ruti/ «wmmmm «■
Redacţia şl administraţia darululi Deva, *tr, Dt. Petra Qroza, nt. I*, felefonne t fi 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audlenţe -scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P Deva.