Page 42 - Drumul_socialismului_1973_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 730 ® MIERCURI 13 IUNIE 1973
' r&x rav.' • uaw .v«* r. v . SEptiM' v»*ts- wy- .v3*v*

In toate

unităţile

agricole

socialiste *»
Hetade şl tehnologii modeme de lucru @ Producp ridicate !a hectar şi pe cap de animal @ Forme eficiente

de organizare şi retribuire a muncii @ Indicatorii de plan şi angajamentele—realizate în mod exemplar

Coi se acţionează pentru înfăptuirea £n CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST

sarcinilor izvorîte In programul
Succese ale lucratorilor d© pe ogoare

judeţean le dezvoltare a zootehniei

în întrecerea socialista

In comunele Romos, Geoagiu, Turdaş şl Bada

vederea Mecanizatorii realizează
Comunele Romos, Geoaglu, nale de partid şl de stat. acţiuni energice în
Turdaş şi Băcla dispun de largi O Imagine concludentă a- recuperării pagubelor aduse
posibilităţi pentru a spori a- supra faptului că rezultatele avutului obştesc. importante venituri
tît efectivele de animale înregistrate pînă acum în în­ In ceea ce priveşte asigu­
propietate obştească cît şi făptuirea sarcinilor Izvorîte rarea bazei furajere, la C.A.P.
producţia acestora. Contrar din programul judeţean de din satul Aurel Vlaicu şi Ro­ S.M.A. SIMERIA Ganea, Aron Braşoveanu, Pe­
oricăror aşteptări Insă, po­ dezvoltare a zootehniei. nu mos există deficituri de peste tru Paveliuc, Vasile Pienar,
tenţialul existent nu este ju­ pot fl considerate nici pe de­ 600 tone la sortimentul de Ilie Ghiura, Nicolae Nicola-
dicios fructificat, datorită U- parte ca satisfăcătoare este suculente, acţiunile pentru Cele 5-luni de intensă acti­ e.scu, Ioan Băluşe, Petru Mezel,
nor deficienţe de ordin teh­ oferită de situaţia realizării substituire fiind destul de vitate care s-au scurs din acest Ioan Gore, Petru Trifu, Io-an
nic şi organizatoric a căror producţiei de lapte marfă. anemice. Ca dovadă, deşi în an le-au adus mecanizatorilor Filip şi alţii.
curmare grabnică constituie Dar lată cum se prezintă lu­ jurul grajdurilor există su­ de la S.M.A. Simeria satisfac­
ţii
datorită
o obligaţie de prim ordin ce crurile la cîteva din coopera­ prafeţe apreciabile ce se pu­ muncii depline. Astfel, desfăşurate S.M.A. GEOAGIU
entuziaste
stă în faţa organelor comu- tivele analizate : teau cultiva cu nutreţuri, de de întregul colectiv de salari­
abia după verificările făcute Şi mecanizatorii de la
1 , , Lapte marfă Lapte marfă de comisii s-a stabilit să se aţi ai acestei unităţi, planul S.M.A. Geoagiu se pregătesc
de venikiri a fost depăşit cu
! Unitate« 1 planificat realizat pe treacă la însămînţarea lor. să întîmpine ziua de 23
1 anual (hl) 5 luni (hl) Participarea la programul peste 120 000 lei, iar cheltuieli­ August cu realizări de presti­
de lucru în zootehnie nu este le au fost reduse cu aproape giu. Astfel ei au depăşit pla­
C.A.P. Aurel Vlaicu 1 2 400 313 urmărită cu severitate de că­ 25 000 lei. In aceeaşi perioadă nul la indicatorul venituri cu
C.A.P. Romos J ¡2 700 543 tre comitetele de partid şi s-a economisit combustibil în peste 160 000 lei. La această
consiliile populare comunale, valoare de peste 38 000 lei. La realizare o contribuţie de sea­
C.A.P. Pişchinţl 540 43 fapt pentru care desfăşurarea t obţinerea acestor rezultate a mă au adus-o secţiile de meca­
C.A.P. Romoşel 630 67, activităţii este lăsată la lati­ concurat — ne-a informat di­ nizare Geoagiu I. Cigmău şi
tudinea îngrijitorilor. rectorul S.M.A. Simeria, Emil Geoagiu II, care şi-au îndepli­
C.A.P. Vaidei 1 1 800 301 Situaţia în care se găseşte Szekely — buna organizare a nit şi depăşit cu mult sarci­
C.AP. Cigmău 180 47 sectorul zootehnic al coope­ muncii, folosirea judicioasă nile de plan în perioada a-
rativelor agricole este o o- a utilajelor şi mecanismelor, mintită. S-au evidenţiat prin
C.A.P. Geoagiu 4 000 775 glindă fidelă a preocupă­ munca depusă şi rezultatele Secţia de mecanizare Hărău, aparţlnînd S.M.A. Deva. Atei se fac ultimele lucrări dc revi­
rii primarului, preşedintelui lucrările de bună calitate exe­ obţinute mecanizatorii Roman zie, reparaţie şl etanşărl la combine şl presele de balotat pale, la toate utilajele care vor fl fo­
1 Datele înfăţişate nu au ne­ Romoşel, Pişchinţl — să a- C.A.P., inginerului şef, şefu­ cutate. Dintre mecanizatorii Suciu, Gligor Trif, Gheorghe losite în campania de recoltare a păioaselor.
voie de prea multe comenta­ mintim cîteva exemple — a- lui de fermă şi medicului ve­ care şi-au adus un aport deo­ Zapodeanu, Cornel Betea, Ioan Ne onorăm cu cinste sarcinile
sebit la realizările amintite şi
rii. Cu restanţe îngrijorătoa­ semenea probleme nu şi-au terinar faţă de gospodărirea Ilieş, Nicolae Todea. Nicolae de producţie
re se prezintă şi unele uni­ găsit o soluţionare eficientă, eficientă a potenţialului pro­ pe care colectivul S.M.A. Si­ Stanciu. Aurel Lai. Adrian
tăţi din comunele Turdaş şi nu se poate aştepta ca po­ ductiv al fiecărei unităţi, în meria le dedică zilei de 23 Serban, Ion Florea. Ei şi-au Tot cei care muncesc în acestui an. De asemenea, la Toţi cooperatorii care lucrea­
Băcia. Din analiza cifrelor tenţialul animalelor să fie funcţie de rezultatele obţinu­ August, interlocutorul a amin­ depăşit sarcinile de plan cu sectorul zootehnic al coopera­ fătări faţă de un număr de ză în zootehnie, datorită re­
cuprinse în tabel se desprin­ valorificat pe deplin. îngriji­ te în ireşterea efectivelor, a tit pe Pavel Vinereanu, Ion 20 — 50 la sută. tivei noastre depun eforturi 70 planificate pe 5 luni s-au tribuţiei muncii în acord glo­
de concluzia că, deşi ne a- rea animalelor prin rotaţia producţiei de lapte şi carne, pentru a întâmpina ziua de 23 realizat 73. bal, ţinîndu-se seama de pro­
flăm aproape la jumătatea oamenilor şi retribuirea aces­ apreciindu-se şi activitatea a- August cu noi realizări în., Importante succese s-au ducţia realizată de fiecare,
îndeplinirea sarcinilor de plan
anului, o serie de cooperati­ tora cu plată fixă sînt factori cestor factori cu răspunderi Secţie trufaşă pi S.M.A. obţinut şi în realizarea planu­ obţin cîştiguri frumoase, stră­
ve agricole nu şi-au îndepli­ care influenţează negativ deosebite în realizarea pre­ şi angajamentelor luate în lui la producţia animalieră. La daniile şi eforturile făcute
nit nici 20 la sută din preve­ soarta indicatorilor de plan. vederilor programului de dez­ întrecerea cu celelalte coopera­ carne, de pildă, sarcinile de fiindu-le pe deplin răsplătite.
derile contractelor, ceea ce a- In cazul C.A.P. Romoşel, voltare a zootehniei. Se des­ Secţia de mecanizare din le de sezon, a reviziilor şi re­ tive din judeţ. Prin strădaniile plan pe primele 5 luni ale Rezultatele de pînă acum
fectează serios şi situaţia e- Vaidei, Spini şi Totia s-au prinde din cele relatate că Hărău, aparţinând de S.M.A. paraţiilor la maşini agricole şi şi eforturile depuse de coope­ constituie pentru noi toţi un
conomico-financiară ia uni­ semnalat pierderi ridicate sînt suficiente motive de re­ Deva, se numără între uni­ tractoare. Datorită strădaniilor ratorii noştri, în frunte cu cei anului au fost depăşite cu puternic imbold în obţinerea
6 000 kg, iar la producţia de
tăţilor respective. Căror cau­ prin mortalităţi, în special, la flecţii pentru comitetele de tăţile fruntaşe pe staţiune. depuse s-a reuşit să se termi­ şapte comunişti care lucrează lapte cu 500 litri. La obţine­ de. .producţii şi mal mân.’
ze se datoresc rămînerile în ovine, acestea constituind e- partid şi consiliile populare ne lucrările de revizii şi repa­ în zootehnie, pentru mai buna rea acestor importanţe reali­ cinstind în acest.fel,.ziua,
urmă şi ce măsuri trebuie vidente pagube, pentru unită­ ale comunelor Geoagiu, Ro­ Colectivul acestei secţii şl-a raţii la combine şi prese de îngrijire si furajare a anima­ berării patriei noastre de sub
întreprinse în scopul recupe­ ţile respective. Rău este că mos, Băcia si Turdaş, unde îndeplinit cu o lună mai de­ balotat paie. Acum se fac lelor. s-a reuşit ca prevederile zări şi-au adus contribuţia jugul fascist cu noi succese
rării lor ? îndeosebi, pro ' - s-a încetăţenit obiceiul de a se impun măsuri energice şi vreme planul de venituri pe etanşările la combini' şi ve­ de plan să fie îndeplinite şi îngrijitorii mulgători Ştefan în muncă.
ţiile nesatisfăcătoare sin; ne­ trece cu vederea toate pier­ hotărîte în scopul strîngerii prima jumătate a acestui an. rificările la tractoarele care depăşite. La bovine total, faţă Deme, Arpad Salosi, membri
mijlocit legate de slaba fu­ derile, vinovaţii rămînînd a- fără pierderi a furajelor, asi­ Harnicul colectiv de la aceas­ vor fi folosite în campania de de 470 .capete plan anuabs-nu de partid. Ileana Demeter, ARPAD FURCA
rajare a animalelor, la care nonimi. Oricum, conducerile gurării unei îngrijiri cores­ tă secţie, în frunte cu Ioan recoltare. întregul colectiv al realizat în numai 5 luni 476. Albert Dcmetcr şi alţii, secretarul organizaţiei
se adaugă lipsa de grijă faţă C.A.P. şi cadrele tehnice punzătoare a efectivelor şi Achim, şeful secţiei, munceşte secţiei depune eforturi pentru iar la efectivul matcă am rea­ Maria Sos ,şi Ioan Ba­ de bază P. C. R.
de permanentizarea şi coin­ poartă o mare răspundere retribuirii muncii în acord cu abnegaţie şi răspundere la a întâmpina ziua de 23 August lizat 250 capete, atît cît pre­ laş, care răspund de îngrijirea şi brigadier zootehnic
teresarea materială a îngriji­ faţă de soarta îndeplinirii e- global — condiţii decisive executarea lucrărilor agrico- cu noi succese în muncă. vede planul să avem la finele tineretului pus la îngrăşat. la C.A.P. Cristur
torilor. In condiţiile cînd la fectivelor, ceea ce le creează pentru îndeplinirea ireproşa­
C.A.P. Vaidei, Romos, Spini, şi obligaţia de a întreprinde bilă a indicatorilor de plan.

O activitate de maximă responsabilitate
ÂdăpGsturile de animale

Recoltarea, strîngerea şi
nu se construiesc singure ! depozitarea furajelor

Recoltarea, strîngerea şi de­ se aşează apoi un nou strat coltarea, strîngerea şi depozi­
Construcţia noilor adăposturi muş, cărămida nu-i asigurată.
pentru animale a demarat, Sn Se află — aşa cum se vede şl pozitarea furajelor — acţiune de lucernă. tarea furatelor. In aceste uni­
unele din cooperativele agri­ în fotografie — în stadiu de... care trebuie grabnic finaliza­ Care sînt avantajele acestei tăţi sînt de recoltat încă mari
cole de producţie din Judeţ, cu pămlnt. A fost adusă presa de tă — este necesar să se facă metode? In primul rînd sînt suprafeţe cultivate cu trifoi.
încetinitorul. Sîntem la Jumă­ cărămidă şi pusă alături de o
tatea anului, şl la C.A.P. din grămadă de pămlnt. Cînd se va cu grijă şi răspundere în toa­ înlăturate pierderile ce se La C.A.P. Rapoltu Mare s-a
Hărău şi Şoimuş abia s-au tur­ începe confecţionarea cărămi­ te cooperativele agricole de produc prin scuturarea frunze­ cosit trifoiul numai de pe 10
nat fundaţiile la cele două zii, apoi uscarea şi arderea a- producţie. Bine procedează în lor în cazul uscării în brazde, ha din cele 85 cultivate, iar
grajduri caro sînt planificate a cestela ? Incertitudine totală.
fi construite şi date în folosin­ Această situaţie trebuie să a- această privinţă C.A.P. Cris­ iar în al doilea rînd se obţine la C.A.P. Bobîlna mai este
ţă. La Hărău — unde sînt asi­ lerteze comitetele comunale de tur, unde, datorită preocupări­ un fin . vitnrainos şi aromat de recoltat o suprafaţă de 34
gurate 128 000 buc. cărămizi şi partid şi consiliile populare, lor manifestate de organizaţia pe care animalele îl consumă ha. Trebuie depuse eforturi
2 300 buc. ţiglă — ne spunea care sînt datoare să intervină
Ing. Cornel Tărăpoancă, lucră­ energic pentru lichidarea ac­ C.A.P. Hărău. Construcţia noului grajd se află ţrt aici la... fundaţie. de partid, consiliul de condu­ cu foarte multă plăcere. La stăruitoare pentru ca paralel
rile de înzldire vor începe în tualei stări de lucruri. Trebuie cere şi specialişti, anul aces­ această unitate s-a terminat cu recoltatul, invăţîndu-se din
ultima decadă a lunii Iunie. făcut totul ca adăposturile de de recoltat lucerna de pe în­
Cind va fl gata însă construc­ animale să fie terminate şl da­ ta, pentru a evila pierderile experienţa anului trecut, cînd
ţia, n-a putut preciza. La Şol- te In folosinţă la timp. de recoltă prin uscare în braz­ treaga suprafaţă de 20 ha şi însemnate cantităţi de furaje
de, s-a trecut la aplicarea me­ s-au uscat prin ventilare cu s-au depreciat nefiind la timp
todei de uscare a lucernei cu curenţi de aer rece 40 tone. transportate şi depozitate în
curenţi de aer rece produşi de Această metodă avantajoasă bune condiţiuni, să se facă si
un electroventilator. Recolta­ poate fi extinsă şi aplicată în transportul furajelor din
rea lucernei s-a făcut meca­ toate unităţile agricole socia­ cîmp. Toate unităţile trebuie
nic in stadiul optim de vega, liste, mai ales în condiţiile în să asigure furajele de care au
tatie, la Smbobocire, şi apoi, care timpul este ploios. La ob­ nevoie atît in ce priveşte can­
după ce s-a lăsat în brazdă ţinerea acestor rezultate şi-au titatea, calitatea cit şi sorti­
6—8 ore pînă umiditatea a adus contribuţia mecanizato­ mentul. Nu mai trebuie admis
scăzut la 40 la sută; s-a adu­ rii Gheorghe Beteag, Ioan ca unităţile să cumpere furaje,
nat cu grebla mecanică şi s-a Coşoi, Viorel Vulturaru şi aşa cum s-a întîmplat Ia
transportat cu remorcile la cooperatorii Gheorghe Ciorn, C.A.P. Bobîlna. Această uni­
electroventilator. Toate lucră­ Augustin Turbac, Sipismund tate pe lingă faptul că a cum­
rile s-au făcui cu mijloace Furca-Crîsnicu, Jiga Horvat, părat furaje în valoare de
meranizaie. Transportată ru Horman Berei şi alţii. peste 25 000 lei, n-a putut asi­
remorcile, lucerna se aşează La recoltarea lucernei au gura în ultimele 2 luni înain­
în straturi groase de 4 metri obţinut rezultate bune şi alte te de scoaterea animalelor la
şi se ventilează pînă ce umi­ cooperative agricole. Astfel păşunat decît raţii de între­
C.A.P Şoimuş. Cărămida necesară construcţiei noului grajd se află în stadiu de... pămînt (fotografia din stînga). Lingă movila de pămînt a fost adusă şl ditatea scade la 20 la sută. Sn la C.A.P. Foit s-a terminat re­ ţinere, fapt care s-a repercu­
stă nefolosită presa de confecţionat cărămidă. Nici construcţia noului adăpost pentru animale (fotografia din dreapta) n-a depăşit nivelul fundaţiei.
ridică coşurile de aerisire şi coltarea lucernei care a fost tat negativ în realizarea sar­
slrînsă şi aşezată în prepeleei. cinilor de producţie. Aşa se
La C.A.P. Rapoltu Mare s-a explică de ce această unitate
Unul dintre cei mai impor­ mu ostii» stmiuţm cu muía vahare met şi toate plantele străi­ cosit lucerna de pe 60 ha din n-a realizat in primele 5 luni
şurinţă,
tanţi factori care contribuie la ne, prin scoatere ; eliminarea 65 şi s-a strîns de pe 50, iar ale acestui an producţia de:
creşterea recoltei este sămîn- timpurie şi repetată a plan­ la C.A.P. Bobîlna s-a terminal lapte planificată şi sarcinile de
ţa de calitate superioară a- telor virozate, slab dezvolta­ prima coasă la lucernă şi s-a livrare la fondul de stat.
parţinînd soiurilor producti­ te, cu simptome evidente de recoltat şi trifoiul de pe 20 Luînd măsuri de pe acum
ha.
asigurarea
pentru
degenerare,
bolnave
înne-
de
ve. CULTURAIA—LUCRĂRI Di ÎNTREŢINERE Pi TOATE LOTURILE SiMtTH întregului
agricole
cooperativele
In
Rezultatele obţinute în ul­ grirea tulpinei. îndepărtarea necesar de furaje, asigurăm
timii ani de către întreprin­ acestor plante se face de 2-3 de producţie din comuna o hrană corespunzătoare a a-
derile agricole de stat şi co­ colă să se cultive 2-3 soiuri iuri. Lucrarea de purificare eliminarea plantelor altor biologice, care se efectuează ori în timpul vegetaţiei. Rapoltu Mare sînt necesare nimalelor în perioada de sla-
operativele agricole de pro­ cu precocitate diferită, care se execută pe loturile semin­ specii — spre exemplu secara în două faze : la înflorit şi De asemenea, se vor efec­ eforturi pentru o mai bună bulaţie, creăm condiţii bune
ducţie dovedesc în mod con­ pe lingă mai buna folosire a cere începînd cu înspicatul sau orzul din grîu cit şi de în stadiul de pîrgă. tua cu grijă lucrările de com­ organizare a muncii şi mobi­ realizării planului de pro­
vingător că prin folosirea bazei materiale şi a forţei de şi se continuă pînă înainte alte soiuri străine soiului de In cazul culturii de mazăre batere preventivă şi curativă lizare a cooperatorilor la re­ ducţie la carne şi lapte.
seminţelor din soiuri produc­ muncă să permită echilibra­ de recoltare. bază — este o lucrare obli­ se acordă atenţie eliminării a bolilor şi dăunătorilor. Efi­
tive. cu înaltă valoare biolo­ rea şi eşalonarea lucrărilor Din cauza amestecului me­ gatorie. Această operaţie tre­ prin smulgere a plantelor ne­ cacitatea tratamentelor pen­
gică şi culturală, adaptate de recoltare. canic care poate avea loc la buie să se efectueze de înda­ tipice în perioada înfloritului. tru mana cartofului depinde
condiţiilor locale, se pot ob­ Obţinerea unor seminţe în recoltat, treierat sau chiar în tă ce se pun în evidenţă o Pentru combaterea în lan a de executarea lor la timp şi
ţine sporuri de recoltă do cantităţile necesare şi de ca­ magazii, în lanuri se întîlnesc serie de însuşiri caracteristi­ gărgăriţei mazărei se vor e- în bune condiţiuni, urmărind
10-15 la sută sau chiar mai litate superioară obligă con­ uneori destul de frecvent ce soiului respectiv italia fectua tratamente care se re­ ca frunzele inclusiv cele de
mult. ducerile unităţilor agricole şi plante din alte specii cultiva­ plantelor, prezenţa sau ab­ petă după 10 zile. la bază să fie bine stropite,
Cunoscînd diversitatea ma­ te, străine culturii de bază şi senţa aristelor, culoarea şi iar combaterea gîndacului
Culturile de cartofi — des­
re de condiţii de sol şi climă cadrele tehnice să întreprindă ale căror boabe se separă greu forma spicului etc.), caracter tinate producerii materialului din Colorado se va face cu
din cuprinsul judeţului nos­ o serie de acţiuni pe loturile sau deloc cu ocazia condi­ ce apare în evidenţă înce­ de plantat — trebuie să fie multă atenţie, pentru a evita
tru, s-au organizat puncte de semincere. In această perioa­ ţionării. Uneori în lanurile pînd cu înspicatul. pierderile mari ce le poate
sprijin pentru a verifica mo­ dă pe loturile semincere tre­ cultivate pentru sămînţă se De reţinut ca un fapt foar­ în centrul atenţiei pentru a produce.
putea obţine producţii sporite
dul de comportare a noilor buie efectuate cu grijă lu­ întîlnesc, plante din aceeaşi te important — plantele ne­ de tuberculi sănătoşi. Ca
soiuri. Astfel, cu sprijinul co­ crările specifice fiecărei cul­ specie, însă din alte soiuri, tipice se smulg împreună cu Efectuînd la timp şi cu
operativelor agricole de pro­ turi, lucrări care condiţionea­ înrudite. Prezenţa plantelor fraţii şi se îndepărtează din principale obiective ale lu­ grijă lucrările de îngrijire pe
ducţie din Geoagiu, Turdaş, ză obţinerea unei seminţe de din alte soiuri micşorează pu­ lan. Concomitent cu ’ ultima crărilor ce se execută sînt: loturile semincere vom con­
Pricaz, Ostrov, Beriu, Vaidei bună calitate. Astfel la cerea­ ritatea biologică a soiului purificare este bine să fie întreţinerea culturilor curate tribui la obţinerea de semin­
de buruieni : purificarea la­
şi altele se urmăresc în con­ lele păioase, o lucrare de cultivat, dînd naştere la < ul- îndepărtate şi spicele tăciu- nurilor de toate plantele ne­ ţe cu înaltă valoare biologică
diţii de producţie soiurile foarte mare însemnătate du­ turi neuniforme în cîmp, atît nate, care se vor îngropa în tipice, străine soiului de bază, şi culturală.
propuse a fi extinse în cul­ pă plivitul buruienilor o con­ în timpul vegetaţiei, cît şi la afara lanului. pentru menţinerea purităţii Ing. HOMORDDEAN ŞTEFAN
tură. stituie purificarea lanurilor coacere,, aducînd în final pre­ La leguminoasele pentru biologice, în care scop se vor cercetător principal la
Se creează astfel posibilita­ prin eliminarea plantelor ce judicii producţiei. boabe trebuie de asemenea înlătura, în perioada înflo­
tea 4« în îiecar? -mitote aari- ipi- n altor culturi sau so­ Purificarea culturilor prin acordată atenţie purificării ritului, cînd se disting cu u- Staţiunea experimentală
l;
Geoagiu