Page 49 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 49
Proletari din toate fărlle, unlil-văl
5 C August
RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFICIENŢA;
SUCCESE 0E PRESTIGIU ALE
MUNCII HUNE00RENI ÎN ÎNTRECERE
3 luni avans în 150 ml de drumuri
betonate
indeplinirea cincinalului
rea CHIŞCADAGA. în întrece
declanşată
întîmpi-
BRAD. Colectivele dc muncă din întreprinderile narea zilei dc 23 August
oraşului Brad raportează în cinstea zilei de 23 August generează noi valenţe în
ANUL XXV Nr. 5 732 VINERI 15 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI un succes remarcabil : obţinerea pînă în prezent a munca constructorilor de
unui avans de 3 luni în îndepliniroa cincinalului. pe şantierul Fabricii de ci
Mobilizaţi de organele şi organizaţiile dc partid, ment şi var de Ia Chişcă-
muncitorii, tehnicienii şi inginerii de Ia întreprinde daga. Astfel, paralel cu lu
rea minieră, Uzina de reparat utilaj minier, Fabrica eforturi stăruitoare şi pen
crările de bază se depun ; t
Vizita preşedintelui Republicii Volta Superioară, 5 luni ale anului o producţie marfă vîndută şi înca tru betonarea căilor dc ac- j
de industrie locală, cooperativa „Moţul" şi din cele
lalte unităţi au realizat suplimentar numai în primele
ces din incintă. Pînă în ;
sată în valoare de peste 15,7 milioane lei. De remar
mult de 150 ml de drumuri, ;
cat că toţi indicatorii tehnico-economici, pe ansam prezent, s-au betonat mai :
alţi 200 ml fiind pregătiţi j
blul oraşului, se prezintă cu considerabile depăşiri. în vederea aşternerii beto- j
generalul Sangoule lamizana, în tara noastră mele 5 luni cu 12,5 la sută, producţia marfă cu 11,2 ma tovarăşul inginer Vasi- ;
Astfel producţia globală a fost suplimentată pe pri
nului. După cum ne infor- j
la sută etc. Paralel a crescut şi aportul pe care oraşul
1 t Brad şi l-a adus Ia formarea fondului valutar ai ţă Ie Şandor, şeful şantieru- j
lui nr. 7, pînă la 23 Au- j
activitatea
de
export,
Intensificînd
rii.
au
brădenii
livrat partenerilor externi, peste prevederi, impor gust se vor realiza cel pu- j
tante cantităţi de mobilă, piese mecanice, produse ţin 500 ml de drumuri be- ;
tonate.
specifice cooperaţiei meşteşugăreşti.
La Uzina de Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune
„Angajamentul
îmbună
Da Palatul Consiliului de mânia, Nicolae Ceauşescu, şi Maurer, Niculescu-Mizil, Mănescu, niţă, Ion Păţan, Ştefan An tăţit al colectivului de mi Cei ce se regăsesc
Manea
Stat, în după-amiaza zilei de preşedintele
Gheor
drei, Constantin Stătescu, se
Volta Paul
Republicii
autocamioane 14 iunie, a avut loc ceremo Superioară, Documentul Sangoule ghe Pană, Gheorghe Rădules- cretarul Consiliului de Stat, neri din Vulcan, ne spu
general
Gheorghe
nea
tovarăşul
poar
Lamizana.
so
cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri ai guvernului şi alte
Declaraţiei
semnării
nia
lemne comune a Republicii tă de asemenea semnăturile Maxim Berghianu, Gheorghe persoane oficiale, precum şi Săcăluş, secretarul comite
Socialiste România şi Repu miniştrilor afacerilor externe Cioară, Florian Dănălache, Alexandru Lăzăreanu, amba tului de partid pe exploa în cifrele din grafic
blicii Volta Superioară. ai celor două ţări — George Emil Drăgănescu, Janos Fa- sadorul ţării noastre în Re tare, de a jurniza indus
din Brasov nă a fost semnată de pre Macovescu şi Joseph Conom- zekas, Petre Lupu, Leonte publica Volta Superioară. ne net, se înfăptuieşte cu
triei 6 000 tone de cărbu
comu
Declaraţia
solemnă
Au fost prezenţi Tiemoko
bo.
Răutu, Gheorghe Stoica, Şte
Ca peste tot în combinatul principali loan Şerban şi Mir-
şedintele Consiliului de Stat La ceremonie au fost de fan Voitec, Miron Constan- succes. Nivelul realizărilor hunedoreon, la secţia blu- cea Gavrilă se impun prin
de pînă acum este de 4 800
-
a? * Republicii Socialiste Ro faţă tovarăşii Ion Gheorghe tinescu, Mihal Gere, Ion Io- (Continuare In pag. a 4-a) ming-semifabricate întrecerea măiestrie şi hărnicie în reali
tone, ceea ce confirmă efi
Programul vizitei oilclal« cienţa măsurilor politice şi cîştigă in aceste zile avîntul zarea unor ritmuri înalte de
pe care O face In ţara noas organizatorice aplicate de caracteristic apropierii marii laminare, în timp ce maistrul
tră preşedintele Republicii sărbători de la 23 August. Do Viorel Barbu imprimă întregu
vada o constituie efortul stă
lui schimb o judicioasă orga
Volta Superioară, general Cuvintul preşedintelui Cuvintul preşedintelui ruitor al fiecărui laminator nizare a lucrului.
Sangoule Damlzana, a cu la E.M. Vulcan de a asigura desfăşurarea in
Dar nu numai cei de la
prins, joi dimineaţa, o Intll- tensivă a procesului de pro „1 300“ sînt înscrişi la „eveni
nire cu colectivul Uzinei de NICOLAE CEAUŞ ESC 1/ SANGOULE LAMIZANA ducţie. elanul fiecărui schimb mentul zilei“. Revin aici cu o
autocamioane din Braşov, de a obţine realizări de pres
Domnule preşedinte, rele noastre. Puteţi fi sigur Angajamentul lăudabilă frecvenţă numele
una din cele mai puternice Domnilor, că guvernul român, Româ Domnule preşedinte. vins că relaţiile noastre, că tigiu in competiţia pentru la macaragiului loan Bilă, al şe
unităţi ale industriei noastre Tovarăşi, * nia vor face totul pentru a Excelenţe, H această cooperare vor fi fruc minate mai multe. de bună fului de echipă Ionel Mitu din
constructoare de maşini. A I înfăptui în cele mai bune Domnilor, tuoase în beneficiul celor îmbunătăţit se calitate. ajustajul laminorului „750“, al
— Avem o bază solidă în
fost un nou prilej pentru Doresc să exprim satisfac condiţiuni tot ceea ce am două popoare. Aşa cum am actuala etapă a întrecerii — lăcătuşilor din echipele con
oaspeţi de a cunoaşte mo ţia Consiliului de Stat, a convenit. Aş dori să folosesc acest' spus şi în cadrul convorbiri ne-a spus tovarăşul loan Dia- duse de loan Petreanu şi
mulţumi
pentru
prilej
vă
a
mente din munca pentru fău guvernului, a mea personal, Dorim în mod sincer ca încă o dată pentru primirea lor, Volta Superioară este un înfăptuieşte conescu, economistul secţiei. Gheorghe Manafu care se si
rirea unei industrii socialiste precum şi a întregului popor colaborarea noastră să con atît de frăţească, atît de cal stat tinăr, un stat care şi-a Ea constă în rezultatele fru tuează în fruntea întrecerii
de
moderne, a unei economii di român pentru semnarea de tribuie la dezvoltarea eco dă pe care ne-aţi rezervat-o cucerit independenţa politică cu succes moase cu care s-au încheiat pentru o producţie sporită de
laminate.
către dumneavoastră şl
a
ambelor
namice. către mine. ca reprezentanţi nomică, socială bucuroşi să de la sosirea noastră în şi care acum, bineînţeles, va primele 5 luni de muncă. In
Sîntem
popoare.
Preşedintele Sangoule Ba- ai popoarelor noastre, a De împărtăşim din experienţa România. Am parcurs o par face tot ce poate pentru a-şi această perioadă, laminatorii — Aportul celor mai buni
mizana a fost Însoţit In a- te din ţara dumneavoastră ; dobîndi şi independenţa eco- noi". In acest succes, care noştri au dat peste plan a- muncitori, mai ales al comu
claraţiei solemne. pe care am obţinut-o în dez niştilor, este hotărîtor in în
ceastă vizită de Constantin Apreciez semnarea acestui voltarea unei economii inde am văzut unele din realiză * nomică. Am venit aici pentru situează colectivul de aici proape 5 700 tone de blumuri trecere — afirmă secretarul
Drăgan, preşedintele Consiliu Important document ca un pendente, aşa cum dorim să rile dumneavoastră industria a beneficia de o experienţă ; în fruntea întrecerii ce se şi ţagle de relaminare. S-au comitetului de partid din sec
desfăşoară în Valea Jiului
lui popular al judeţului Bra moment de o importanţă de cunoaştem experienţa dum le, am fost încîntaţi de calita de cînd sînteţi în fruntea a- in intimpinarea zilei de 23 economisit 600 tone de metal, ţie, tovarăşul Gheorghe Şer
ceea ce ne-a permis să redu
şov, Constantin Stătescu, se osebită pentru relaţiile din neavoastră. tea muncii din aceste uzine, cestei ţări, economia româ August, fiecare sector şi cem cheltuielile de producţie ban. Eforturile lor sînt susţi
nească depăşeşte cu mult ori
cretarul Consiliului de Stat, tre ţările şi popoarele noas Ţările noastre slnt anga din aceste cooperative; am ce previziune. brigadă se regăseşte cu o cu 1,5 milioane lei. nute de măsurile întreprinse
Bujor Aknăşan, ministrul mi tre. In această declaraţie sînt jate pe un drum greu, care fost încîntaţi, de asemenea, contribuţie concretă, efica de organizaţia de partid şi
nelor, petrolului şi geologiei, Înscrise principiile de bază cere o muncă încordată, dar de starea de disciplină, de Aş dori ca, în numele dele ce. Sînt cifre, intr-adevăr, fru conducerea secţiei. Intre aces
care vor călăuzi ţările şi po care deschide o perspectivă coeziune şi aş dori ca aici, gaţiei mele, încă o dată, să moase. Ele reflectă faptic ho-
Alexandru Ilăzăreanu, amba poarele noastre în colabora minunată pentru ridicarea în numele delegaţiei, să vă vă mulţumesc şi să vă spun — Sectorului IV — spu tărîrea laminatorilor de a rea tea, aş menţiona procentul ri
sadorul României la Ouaga- rea lor, angajamentul solemn lor economică, pentru bună adresez felicitările mele. că populaţia volteză va fi nea Florea Pelrişor, şef de liza exemplar planul şi anga dicat de lingouri calde de la
dougou, precum şi de persoa brigadă — ii revine din jamentele pe acest an hotări- oţelării, asigurarea pieselor şi
de a acţiona în spiritul de starea popoarelor noastre. Am semnat o serie de do deosebit de fericită să vă pri subansambleior de rezervă
nele oficiale volteze. plinei egalităţi în drepturi, Sîntem convinşi că colabora cumente. Cred că ele vor de mească pe teritoriul său, ceea depăşirea totală de plan tor pentru îndeplinirea cinci
Salutaţi, ca şi în ziua pre al respectului independenţei rea noastră va contribui la veni de acum înainte baza ce ne va permite să consoli pe exploatare aproape 50 nalului inainte de termen. pentru utilajele cheie, încadra,
rea in termen a reviziilor şi
cedentă, cu multă căldură de şi suveranităţii naţionale, ne realizarea acestor obiective, noastră de plecare pentru dăm mai mult relaţiile pe ca la sută şi aceasta în con Autorii lor sînt numeroşi — reparaţiilor, respectarea întoc
braşoveni, oaspeţii străbat amestecului în treburile in aşa cum sper că ea va con dezvoltarea colaborării şi co re le dorim rodnice. diţiile în care producţia muncitorii şi maiştrii din toa mai a tehnologiilor de liicru
medie zilnică a crescut in
străvechiul oraş, indreptîn- terne şi avantajului reciproc. tribui la soluţionarea multor operării între România şi Vă mulţumesc mult, dom luna mai (faţă de ianuarie) te schimburile, începînd de la pe întregul flux.
du-se spre uzină. In întlmpi- Luîndu-ne angajamentul de probleme care privesc ţările Volta Superioară. Sînt con nule preşedinte! (Aplauze). in mod considerabil, iar cuptoare şi pînă la halele a- Ca urmare, indicii de utili
narea lor au venit Constan a acţiona In relaţiile din în curs de dezvoltare, pro pe ansamblul minei cu 138 justajelor. Panoul cu „eveni zare sporesc continuu. Com
tre noi în spiritul acestor gresul lor economic indepen mentul zilei“, care fotografia
tin Cirţtnă, primarul muni principii, afirmăm, totodată, dent, la cauza păcii şi cola Astăzi, in jurul orei 8,15, posturile noastre de radio şi te tone. Apreciem că brigada parativ cu primul trimestru, de
cipiului, alte oficialităţi loca dorinţa popoarelor noastre de borării In întreaga lume. leviziune vor transmite direct, de Ia Aeroportul internaţional noastră. în întrecerea ce se ză cotidian cele mai remarca pildă, în prezent se obţin la
le, reprezentanţi ai conducerii Otopeni, ceremonia plecării preşedintelui Republicii Voita Su desfăşoară în cinstea zilei bile fapte de muncă, reco ora efectivă de lucru cu pes
a milita ca şi în relaţiile cu In acest spirit, exprimînd mandă pe cei mai buni. Cup-
întreprinderii, numeroşi mun alte state, precum şi în re încă o dată bucuria de a vă perioară, general Sangoule Lamizana, care, la invitaţia pre de 23 August, are toa- torarul Gheorghe Lupescu, te 350 kg de laminate mai
citori. laţiile dintre toate popoarele avea ca oaspeţi în România, şedintelui Consiliului de Stat ai Republicii Socialiste România, N. ALEXANDRU spre exemplu, depune străda L. VISKI
După ce iau cunoştinţă de lumii aceste principii să se aş dori să urez poporului Nicoiae Ceauşescu, a făcut o vizită oficială in ţara noastră. nii deosebite pentru a asigura
principalele realizări, de pre afirme şi să devină baza ri Voltei Superioare succese tot (Continuare în pag. a 2-a) ritmic lingourile calde pentru
ocupările actuale ale acestei nei colaborări trainice. mai mari pe calea dezvoltă blumingul „1300“. Manevranţii (Continuare In pag. a 2-a)
întreprinderi reprezentative Sîntem convinşi că discu rii economico şi sociale in
pentru industria noastră con ţiile pe care le-am avut, dependente, bunăstare şi fe
structoare de maşini, directo Declaraţia solemnă pe care ricire. Reluarea lucrărilor In plenul
rul general adjunct al uzinei, am semnat-o In seara aceas Dumneavoastră, domnule
ing. Octav Căpitanu, îi invi ta, celelalte documente care preşedinte, vă doresc cele
vor fi semnate, acordul re mai mari succese în întreaga Marii Adunări Naţionale Produci pentru export--! a tl
tă pe oaspeţi să viziteze u- alizat cu privire la extinde activitate pentru atingerea ]
zina, unde anual se produc rea colaborării economice, acestor obiective şi sper că 8 £
tehnico-ştiinţifice şi culturale relaţiile noastre viitoare se Biroul Marii Adunări Naţio nale a stabilit ca lucrările în cu înftjIte: • itat:
Intre popoarele noastre vor vor dezvolta, vor servi cau şedinţe plenare ale sesiunii Marii Adunări Naţionale să fie
influenţa în mod pozitiv re zei popoarelor noastre. reluate miercuri, 20 iunie, ora 10 dimineaţa.
{Continuare in pag. a 4-o) laţiile viitoare dintre popoa- (Aplauze).
In activitatea de realizare a produselor
destinate pieţei externe
(Şr.eaia la startul j La C.Â.P. Lucrările de întreţinere a
l \
vacanţei FACTORII CARE OH UIMI Vi EFICIENTA
I ■ Rapoltu Mare culturilor trebuie intensificate
i Azi, după ultima oră de j
j curs, in veşnic tînăra şi agi- j
( tata lume şcolară incepe... \ îngrijirea culturilor — sar mul rînd faptului că n-a fost SĂ FIE VALORIFICAU INTEGRAL
: trimestrul al patrulea, cunos- : cină de mare răspundere pa • PRĂŞITUL CULTURILOR DE SFECLA, CARTOFI Şl PO asigurată forţa de muncă ne
cut de elevi, părinţi (şi ve- j triotică şi cetăţenească a lu RUMB — FĂCUT LA TIMP Şl DE BUNĂ CALITATE. ® LA cesară, iar în al doilea rînd,
cini) sub denumirea plăcută ; crătorilor de pe ogoare — tre FERMA LEGUMICOLĂ A C.A.P. RAPOLTU MARE ÎNSĂMÎNŢA- dezinteresului manifestat de
de „Vacanţa mare" I REA CASTRAVEŢILOR, PLANTAREA ARDEIULUI Şl A VERZEI Dezvoltarea largă a activi competitivităţii produselor, va cu pondere ridicată in expor
buie făcută 1« timp, de ca-» consiliul de conducere pentru
Se încheie, deci, un an j litate. Neefectuarea la timp TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIATE. £ ÎNCĂLCAREA DISCIPLINEI mobilizarea cooperatorilor la tăţii de comerţ exterior — lorificarea în cit mai bune tul judeţului — avem în ve
rodnic de muncă în clase, j a lucrărilor de întreţinere — MUNCII — SANCŢIONATĂ CU TOATA SEVERITATEA. executarea lucrărilor din le- parte esenţială a procesului condiţii a produselor româ dere Combinatul siderurgic
| laboratoare, ateliere-şcoală j praşila mecanică şi manuală gumicultură. La toate lucră de accelerare a progresului neşti pe piaţa externă, creş Hunedoara, I.F.E.T. Deva,
: şi începe o etapă fără ca- : — duce la pierderi însemna praşilă mecanică pe întreaga pe cale chimică. Situaţia in rile de Ia ferma legumicolă economiei româneşti — im terea continuă a eficienţei co „Vidra“ Orăştie, I.M.C. De
j talog, fără ore, extemporale, j te şi uneori chiar la com suprafaţă de 60 ha cultivată care se află această cultu se foloseşte doar o echipă pune în actuala etapă efor merţului nostru exterior“. va — cursurile de revenire
i teze şi toate celelalte obliga- j promiterea recoltei. Ploile ră — porumbul nu se vede permanentă formată din 34 turi conjugate ale tuturor Confruntate direct cu a- obţinute în acest an sînt su
[ ţii legate de ghiozdan şi ceas j căzute cu intermitentă în ul cu sfeclă de zahăr şi manu din buruieni — nu mai poate femei. Or, cu toate strădaniile factorilor din întreprinderi şi ceastă problematică majoră, perioare celor din 1972, cu
ală pe 56 ha. La cartofi, pri
j deşteptător. Urmează aproa- j timele două săptămîni au în ma praşilă mecanică s-a fă fi tolerată. Praşila trebuie pe care le depun, ele nu re centrale pentru sporirea con unităţile exportatoare din ju toate că piaţa externă occi
un
j pe trei ' ' de odihnă acti- i greunat executarea, îndeosebi, cut pe 20 ha şi cea manu făcută de urgenţă. uşesc să facă faţă lucrărilor tinuă a volumului schimbu deţul nostru depun strădanii dentală este influenţată de
vă : activităţi în cluburi, ta- ;• a praşilei mecanice. Dar nu-i ală pe 16 ha, iar la sfecla La ferma legumicolă, dato de plantare, întreţinere şi re rilor comerciale externe şi, lăudabile pentru a se înca conjuncturi nefavorabile, ca
i bere, excursii, sport şi alte ; mai puţin adevărat că, folo- furajeră s-a aplicat praşila rită lipsei de preocupare ma coltare. Femeile, în rîndu.l îndeosebi, ridicarea eficien dra în sarcinile cantitative urmare, îndeosebi, a crizei
; asemenea „greutăţi". Peste I sindu-se ferestrele dintre nifestată de comitetul de cărora se află Margareta Fi- ţei exportului. Trasînd di şi calitative de export. Fap monetare. Creşterea cursului
î 5 000 dc şcolari hunedoreni : ploi, aşa cum au procedat mecanică pe întreaga suprafa partid şi consiliul de condu limon, Minerva Ardeu, Mari- recţiile de acţiune pentru tul că pe primele 5 luni. pla de revenire chiar în condi
i sînt aşteptaţi la odihna in ; ţăranii cooperatori din alte ţă de 12 ha şi manuală pe 8. cere al C.A.P., s-a tărăgănat oara lancu, Maria Jurca, Ma înfăptuirea acestui deziderat, nul de export pe judeţ s-a ţiile arătate relevă preocupa
cultura
porumbului
La
—
! tabere de 14 şi 7 zile la unităţi, se putea lucra din în mod nepermis însămînţarea rfa Jurj lui Vasiie, Elena care condiţionează hotărîtor depăşit cu 12,9 milioane lei rea întreprinderilor hunedo-
i munte sau la mare, fără a plin cu sapa la prăşitul cul din cele 136 ha — nu s-a castraveţilor, plantarea ar Magda, Ludovica Deac, Fri- participarea tot mai activă valută, iar pe relaţia devize rene pentru diversificarea sor
făcut prima praşilă pe nici
| - C. D. turilor şi in cele trei coo un hectar. Toate culturile — deilor şi a verzei de vară. vonia Iacob şi altele, sînt zi a ţării noastre la diviziunea libere s-au realizat suplimen timentelor cu calităţi tehni
ce superioare şi finisare, e-
perative agricole din comuna sfecla şi cartofii — la care Astfel, din 11 ha ardei s-au de zi la muncă şi obţin rezul internaţională a muncii, la tar aproape 15,6 milioane lei xemplară, realizarea de pro
Rapoltu Mare. O situaţie cu s-a făcut prima praşilă sînt plantat pînă acum numai 7,5 tate bune. Numai într-o singu schimbul mondial de valori, valută atestă în mod eloc
totul nesatisfăcătoare se în- acum din nou îmburuienite. ră zi ele au plantat 1,5 ha vent acest lucru. Trebuie duse competitive şi cu pre
(Continuore in pag. a 2-a) ha, iar din 15 ha varză de Rezoluţia plenarei C.C. al ţuri ridicate.
tîlneşte la C.A.P. Rapoltu Ma Prăşitul trebuie făcut acum la vară numai 10. De aseme cu ardei şi au recoltat 800 P.C.R. din februarie-martie subliniat, de asemenea, că
re. Aici, s-a aplicat prima intervale scurte pentru a se nea, din cele 10 ha castraveţi kg salată. De asemenea, şe a.c. subliniază necesitatea ca realizările cantitative sînt CONSTANTIN MARACU
distruge buruienile care, fa s-a semănat o suprafaţă de ful fermei, ing. Petru Mate- întreprinderile, centralele şi marcate de evidente creşteri directorul Sucursalei judeţene
vorizate de ploi şi căldură, 7 ha. Toate aceste culturi ievici, participă direct la exe sub aspectul eficienţei. O a- a Băncii Na(ionale
cutarea lucrărilor, mînuind cu
de
CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA au invadat culturile. La po trebuiau demult însămînţate ministerele, toţi factorii preocupe naliză recentă întreprinsă de
răspundere
se
„să
COMITETUL EXECUTIV rumb, n! s-a spus că se va şi plantate. Intîrzierea înre (Continuare In pag. a 2-a) în mod deosebit de creşterea organele noastre bancare ara
tă că la o seamă de unităţi
face combaterea buruienilor gistrată se datoreşte în pri (Continuare In pag. a 2-a)
DECIZIA m. 188/1973
INT1LNIRI CU CITITORII loc o consfătuire cu pro la dispoziţia fiilor lor Încă lor dc muzică uşoară, de perete a comitetului de staţiune balneoclimaterică
află
Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului pagandiştii, care au pre în cursul lunii septembrie. sportive. partid, se U.T.C. gazeta or Geoagiu-Băi, Hunedoara şi
„Tinere
ganizaţiei
Ia
Hunedoara ; Ieri, în prezenţa unul dat U.T.C., învăţămîntui poli FESTIVAL LA BRAD — tul şi producţia“. Ceea ce lacul dc acumulare de la
Cinciş.
desfăşurat
tic
în
In temeiul dispoziţiilor art. 23, alin. 2, art. 47 din mare număr de cititori, la instituţii şi unităţi econo reţine atenţia, e modul în Excursia a prilejuit mo
librăria „George Coşbuc“ CULTURAL-SPORTIV UN NOU COMPLEX
formă
efici
Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consi din Hunedoara, profesorul mice, organizată de către MEŞTEŞUGĂRESC care această agitaţie vizuală mente de cit reconfortare şi
Comitetul
municipal
destindere,
cunoaş
şi
Pe
entă
de
la
zile,
Timp
Traian
clujean
liilor populare, universitar prezentat recentul troşani al U.T.C. Lupeni, de s-au două desfăşurat contribuie la popularizarea terea la faţa locului a
a
Pop.
D E C I D E : său volum „Marx-Engels, acţiuni cultural-sportive in In cartierul Oraşul nou rezultatelor obţinute de multor realizări înfăptui
de
Art. unic. — Convoacă Consiliul popular al judeţului filosofia operei de tine PENTRU FIII cadrul primului festival din Brad. s-au terminal tinerii şi mineri, şefi Sint e- te în ultimii ani pe harta
a-
brigadă.
judeţului nostru.
chipă
de
Hunedoara in cea de a XXI-a sesiune pentru ziua de 23 reţe". CONSTRUCTORILOR organizat la nivelul loca o- lucrările complex construcţie la bordate în acelaşi timp
de
servire
lităţii
consiliul
de
către
Ia
un
iunie 1973. orele 9 a.m.. în sala festivă a Consiliului O lntllnlre ★ asemănătoare Pentru copiii preşcolari răşenesc al Frontului Uni al cooperaţiei meşteşugă probleme de etică şi e-
care
socialistă,
Socialiste,
comitetul
popular judeţean, cu următorul proiect de a avut loc la Liceul nr. 2 ai constructorilor din ora tăţii cultură şi educaţie so reşti. In curind, vor func cbitate direct uteciştil vi VREMEA
zează
din
de
de
dat
Deva,
din
scriitorul
unde
ORDINE DE ZI : IV Martinovici, recent dis şul Hunedoara a în fost această cialistă şi conducerea clu ţiona aici o unitate pentru cadrul exploatării.
croitorie-comandă
folosinţă,
în
1. Concluziile desprinse şi măsurile necesare in acti tins cu Premiul pentru primăvară, un complex bului sindicatelor. In pro bărbaţi, femei şi copii, o IN DRUMEŢIE Pentru 24 ore
vitatea de instruire tehnico-productivă a elevilor din şco poezie al Asociaţiei scrii (creşă şi grădiniţă) cu o gram au figurat evocarea frizerie, reparaţii dc în
„1848“, realizată prin inter
torilor din Braşov, s-a în- capacitate de 180 locuri. călţăminte şi o alta de
lile şi liceele de cultură generală. Pregătirea condiţiilor tilnlt cu elevii şi a ofe mediul unui montaj lite- ţesut covoare. Zilele trecute, un grup Vremea va fi frumoasă
6
microraioanele
7
pentru deschiderea noului an şcolar. rit autografe pe volumele In află în construcţie şi încă rar-artistic, însoţit de pro de muncitori de la între şi călduroasă, cu cerul
se
iecţii
un
„Victoria»;
şi
Că-
2. Proiect de hotărîre privind stabilirea şi sancţiona „Ochii şi ploile" şi „Pe 2 grădiniţe, fiecare cu o program de dc diapozitive patrio „TINERETUL prinderea pornit în drumeţie temporar acoperit, mai a-
a
lan
cîntece
după-amiaza.
rea unor contravenţii la normele de folosire a drumurilor sub arcada porţii negre”. capacitate de 120 locuri. tice interpretate de corul Şl PRODUCŢIA“ pe cărările de frumuseţi les sufla slab din Vîntul
va
nord-
Constructorii şantierului 4 localitate.
Au
judeţene şi comunale. CONSFĂTUIRE CU s-au angajat să grăbească sindicatelor din ale judeţului. Orăştie, poposit est. Temperatura minimă
intîi
mai
unde
la
au
avut loc
PROPAGANDIŞTII lucrările la cele două o- In continuare, brigăzilor ar In incinta minei Vulcan, au vizitat muzeul din lo va oscila intre 12 şi 15
ale
întreceri
Preşedinte, Secretar, alături de un panou al grade, iar cea maximă în
Azi, la Petroşani, are biective, pentru a le pune tistice de agitaţie, solişti- fruntaşilor şl de gazeta calitate, apoi Ia minunata tre 25 şl 30 grade.
IOACHIM MOGA VICTOR COCA