Page 50 - Drumul_socialismului_1973_06

CMKSiiæXf’ as£v&si BEKP
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 732 • VINERI 15 IUNIE 1973

si deciziile—emanaţie a gindirii colective, in cinstea Zilei

In toate unităţile de pionieri tătorl al cravatelor roşii cu nui băgat popas folcloric. A-
de pe raza judeţului au loc tricolor. lături de expuneri competente
privind
pregătiri Intense pionierilor. intlm- IZVOR DE SANATATE folclorului bogăţia spirituală a
pentru
frumuse­
românesc,
Se
reflectare a nierilor, şcolare cu camerele picturi, plantele medicinale de sănătate, ţea şi „C. originalitatea din Hobiţa.
Zilei
pinarea
gor-
celui
ornează
şcolile,
pio­
jenesc. de vizite la casa memo-
expo­
se
organizează
Veritabil
izvor
desene,
ziţii
rială
Brincuşi“
a-
fac
îşi
lucrări
fotografii,
Beleşti
do
odată cu
în
spectaoole
obiecte lucrate artizanat, cadi'ul cer­ parlţia primăverii şi primele semne la muzeul satului din partici­
de
folclorice,
încarcă
ale
pă­
curilor tehnice şl orelor de vegetaţi- panţii la concurs vor vizita
pregătire practică. mîntul în tot timpul obiectivele economice şi social-
et. Ploneril îşi fac o datorie pa­
Consiliile populare şi co­ a populaţiei, atribuirii tiv, care sînt analizate cu buie însă subliniat că, res- diţiilor. Consiliul popular triotică, de cinste, din sţrînsul culturale ale municipiului Tir-
mitetele lor executive — or­ de locuinţe proprietate per­ grijă. Astfel, au fost făcute pectînd cadrul legal, mă­ orăşenesc Orăştie îl exerci­ PRIETENIE PIONIEREASCA şi valorificarea acestora. Ast­ gu Jiu.
Reprezentanţii
pionierilor,
judeţului
gane locale ale puterii şi sonală şi altele. In stabili­ propuneri valoroase cu pri­ surile şi obiectivele cuprin­ tă, in primul rînd, prin fel, în cinstea Zilei Şcolii gene­ tru, Tamara Mocanu de nos­ la
elevii
şi
pionierii
administraţiei de stat — rea priorităţii obiectivelor vire la fixarea traseelor de se în hotărîrile şi deciziile membrii comitetului execu­ De curînd, elevii Şcolii gene­ rale nr, 2 din Hunedoara au Şcoala generală Baia de Criş
au
sint investite cu o largă ce urmează a fi puse în transport în comun, corela­ noastre ţin seama de re­ tiv, care au responsabilităţi rale Crlstur Hărău. fost Cu oaspeţii colectat 200 kg plante medici­ şi Adrian Ciurdărescu de la
din
acest
colegilor
competenţă, dar şi o mare dezbatere se au în vedere te eu necesităţile de depla­ zolvarea unor nevoi vitale pe probleme şi, de aseme­ prilej au avut lpc interesante nale. Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăş
răspundere în ce priveşte oportunitatea lor, mijloacele sare ale populaţiei, extinde­ ale populaţiei, de interesele nea, prin comisiile perma­ confruntări pe teme de cultură tie vor recita, conform regula­
creaţie
o
mentului
concursului,
„Cine
concurs
organizarea şi conducerea materiale existente, forţele rea reţelei de apă potabilă concrete de dezvoltare eco­ nente. Fiecare comisie, în generală, într-un întreceri sportive, „PE FIR DE BALADA" populară culeasă do cercul fol­
ştie,
cîştigă",
activităţii pe plan local. A- ce pot concura la realiza­ pe străzile Libertăţii, Oituz, nomică şi socială a oraşu­ ramura sa de activitate, fotbal, volei după care a ur­ In zilele de 16 şi 17 iunie la cloric al şcolii şi vor cînta cîte
ceasta impune o activitate rea lor şi gradul de satis­ Unirii, 9 Mai, Morii şi 23 lui. Această îmbinare re­ preia sarcinile din dome­ mat o reuşită reuniune. Tra­ Tîrgu Jiu se va desfăşura con­ o balzdă, doină pe ş.a. specific
zonei
o
care
folplorice
re­
cele
interjudeţean
întilnirea
dintre
intensă de investigaţie pen­ facere a nevoilor populaţiei. August, parcelarea şi atri­ prezintă garanţia mobilizării niul respectiv, le prinde în diţională, unităţi înfrăţite contri­ cursul fir folcloric baladă". Dedicat prezintă, De asemenea, ei vor
două
„Pe
de
tru cunoaşterea situaţiei re­ O dată stabilite problemele buirea unor locuri pentru maselor la înfăptuirea a planurile de activitate şi buie la cimentarea prieteniei „Zilei pionierilor", concursul participa la parada portului
ale din fiecare sector, pen­ de analiză şi prioritatea lor, construcţii de casă proprie­ ceea ce hotărîm. urmăreşte şi ajută la rezol­ dintre copiii români şi ma­ antrenează cîte doi reprezen­ popular dedicată „Zilei pionie­
tru ca hotărîrile şi deciziile s-au format colective pen­ tate personală, construirea După adoptarea hotărîri- varea lor. ghiari, la Interesante schimburi tanţi din flecare judeţ partici­ rilor“.
pant şl constituie prilejul u-
— aceste mijloace principa­ tru control şi întocmirea ştrandului şi a băii popu­ lor şi deciziilor, preocuparea Pentru folosirea unor for­ de experienţă ale micilor pur-
le de exercitare a atribuţii­ me simple şi cît mai efici­ J
lor — să fie oportune, fun­ materialelor ce urmează a lare şi altele. de seamă a comitetului e- ente de urmărire a realiză­
damentate pe necesităţile rii sarcinilor din hotărîri şi
reale ale unităţii teritorial- decizii, la nivelul Comitetu­
administrative respective. Din activitatea consiliilor populare lui executiv al Consiliului
In scppul elaborării şi a- popular al oraşului Orăştie
doptării unor hotărîri şi de­ se conduce un scadenţar al
cizii cît mat eficiente, Co­ hotărîrilor şi deciziilor.
mitetul executiv al Consi­ fi dezbătute în sesiunile xecutiv este organizarea Fiecare sarcină se înregis­
liului popular al oraşului consiliului popular sau şe­ Măsurile adoptate prin muncii pentru aplicarea în trează la data cînd are ter­
Orăştie pune un accent dinţele de comitet executiv. hotărîri şi decizii vizează, viaţă a sarcinilor izvorî te men de realizat, iar în şe­
deosebit pe cuprinderea, în desigur, aplicarea concretă din aceste acte. Astfel, du­ dinţele de birou permanent
tematica anuală de analiză, Materialele au la bază cu­ şi corectă a legilor şi a al­ pă adoptare ele se transmit sau comitet executiv se pre­
a celor mai oportune pro­ noaşterea temeinică a secto­ tor acte normative ale or­ zintă o notă cu problemele Factorii care determină eficienţa
bleme. Astfel, la sfîrşit de rului analizat. Propunerile ganelor centrale sau a celor Unităţilor şi persoanelor cu ce aveau termen de rezol­
sarcini de aplicare sau de
fiecare an, comitetul exe­ de măsuri incluse în mate­ locale ierarhic superioare. vat în săptămîna expirată ;
urmărire
aplicării
lor,
cutiv, ajutat de comisiile riale sînt reluate de un co­ Astfel, în baza atribuţiuni- cpeîndu-se, a totodată, condi­ cei cu răspunderi arată cum
la
nivelul
lectiv
comitetu­
permanente, de un larg co­ lui executiv care, analizînd lor şi sarcinilor stabilite ţiile necesare pentru înfăp­ au urmărit şi cum s-au rea­ să fie valorificaţi integral
lectiv de specialişti, condu­ prin Legea nr. 5771968 de tuire. Aşa spre exemplu, la lizat sarcinile respective.
cători de unităţi, deputaţi, modalităţile de rezolvare şi organizare şi funcţionare a lucrările de încălzire cen­ Tot aici sînt reamintite sar­
reprezentanţii organizaţii­ condiţiile necesare, le for­ consiliilor populare s-au a- trală a Liceului de cultură cinile ce stau în faţă în (Urmare din pag. 1) sortimente, această unitate de junctura cea mai favorabilă.
lor de masă şi obşteşti, In mulează sub formă de pro­ doptat măsuri în probleme generală „Aurel Vlaicu" săptămîna următoare, pen­ prestigiu a industriei judeţu­ Considerăm că, deşi în judeţ
urma consultării comitete­ iecte de hotărîri sau deci­ de buget local, agricultură, s-au asigurat şi materiale­ tru a fi în atenţia celor cu lui obţine o eficienţă sporită s-au făcut progrese însem­
lor de cetăţeni, comisiilor zii. De asemenea, la multe, sănătate, învăţămînt, cul­ le cerute, pentru extinderea răspunderi în rezolvarea Lutnd ca bază de compara­ la laminatele exportate. Ac- nate, trebuie să se acţioneze
de control obştesc şi locui­ din problemele puse în a- tură, autoritate tutelară şi reţelei de apă potabilă s-a lor. ţie prevederile pe anul aces­ ţipnînd asupra reducerii con­ mai hotărît şi în timp scurt
naliza
consiliului
popular,
torilor, fixează tematica a- comisiile permanente au asistenţă socială, paza avu­ procurat ţeava necesară, la Comitetul executiv al ta, constatăm o îmbunătăţire sumurilor specifice şi a celor­ pentru îmbunătăţirea struc­
obştesc,
tului
gospodărirea
nuală orientativă cu proble­ venit cu proiecte proprii de extinderea zonelor verzi s-a Consiliului popular al ora­ simţitoare a cursurilor de lalte cheltuieli, reducînd sen­ turii sortimentale, creşterea
mele de analiză. Datorită hotărîri, ca de exemplu a- şi înfrumuseţarea oraşului. transportat pămîntul şi asi­ şului Orăştie va căuta să-şi revenire. Acestea sînt sibil costurile de producţie, ponderii produselor cu grad
acestor consultări s-a reuşit Măsuri au fost stabilite şi gurat sămînţa de iarbă, ră­ îmbunătăţească în perma­ superioare faţă de planificat s-au realizat preţuri medii ridicat de prelucrare şi va­
ca în tematica anului 1973 tunci cînd s-au analizat în aplicarea Legii nr. 127 sadurile qe flori şi tranda­ nenţă stilul şi metodele de cu 4 la sută Ia C.S. Hune­ interne mai reduse decît cele lori mari. In strînsă legătură
să fie cuprinse probleme probleme de comerţ, de gos­ 1971 privind încadrarea şi firi. muncă, pentru ca hotărîrile doara, 8,7 la sută la I.F.E.T. planificate, obţinîndu-se nu­ cu aceasta, este nevoie ca în
din cele mai importante podărie comunală şi locati- promovarea în muncă a şi deciziile să reflecte ce­ (Deva, 10 la sută la „Vidra" mai în primul trimestru al întreprinderi să se asigure
pentru oraşul nostru: ana­ vă, sau prestaţiile de ser­ personalului din unităţile Urmărirea şi controlul a- rinţele şi nevoile populaţiei, Orăşţie. Damn de relevat es­ anului o influenţă favorabilă pdapţarea operativă a pro­
lize asupra realizării planu­ vicii către populaţie. socialiste de stat, a Legii plicării hotărîrilor şi deci­ iar măsurile stabilite să du­ te faptul că pe relaţia devize de peste 7,6 milioane lei. ducţiei la cererea pieţei ex­
lui economic, a bugetului, Desigur, o mare contri­ nr. 271971 privind perfecţi­ ziilor constituie o latură că la rezolvarea unor pro­ libere, faţă de ţotal export, Pe de altă parte, prin orien­ terne, orientarea rapidă spre
folosirii în întregime a ca­ buţie în elaborarea hotărî- onarea pregătirii profesio­ foarte importantă a muncii. bleme de interes obştesc. cursurile de revenire sînt mai tarea şi structurarea pro­ produsele cele mai căutate,
pacităţilor şi spaţiilor de rilor şi deciziilor au nume­ nale a lucrătorilor din uni­ Controlul, dacă se vrea e- mari, ceea ce denotă o preo­ ducţiei de laminate pe sorti­ deci mai bine plătite în
producţie în unităţile su­ roasele propuneri şi -obser­ tăţile socialiste dş stat, a fieient, trebuie organizat nu PETRU RUSU cupare mai susţinută a fur­ mentele cu conjunctura cea exterior Pe baza celor con­
bordonate, ridicării nivelu­ vaţii făcute in discuţiile Decretului nr. 30371972 pri­ după luni de zile, ci con­ secretar al Comitetului execiir nizorilor noştri pentru spori­ mai bună, preţurile medii statate pînă acum, opinăm
lui de salubrizare a oraşu­ participanţilor la sesiuni sau vind organizarea şi exerci­ comitent cu transmiterea tiv al Consiliului populqr rea competitivităţii pe pieţe­ externe au deviat pozitiv, a- asupra necesităţii de a se
lui, activităţii de deservire şedinţe de comitet execu- tarea pazei bunurilor. Tre- sarcinilor şi asigurarea con­ orăşenesc Orăştie le occidentale, concomitent portul acestora fiind, în peri­ respecta cu stricteţe preve­
cu reducerea cheltuielilor o- oada respectivă, de peste derile contractuale şi terme­
cazionate de realizarea pro­ 500 000 lei valută. Iată deci nele de livrare, realizarea
duselor destinate beneficiar}^ pn exemplu care pledează ritmică a exportului în ve­
valutei
derea
încasării
în
lor din această zonă, convingător pentru fermitate cursul perioadei de plan, a-
şi exigenţă maximă în redu­
Cele enunţate mai sus con­
Şcoala la stituie un evident progres ca­ cerea cheltuielilor materiale propierea de consumatorii fi­
întreprinderilor
noastre
şi totale a producţiei la ex­
litativ al activităţii de export
diversificarea
din judeţ. In acelaşi timp, port, pentru şi îmbunătăţirea nali din exterior prin renun­
diverşi
intermediari.
ţarea
la
sortimentală
însă,
exemplele
vacanţa! monstrează că în citate de­ calitativă a acesteia. Fireşte că toate aceste mă­
domeniul
creşterii eficienţei exportului Dar cele două căi nu sînt suri trebuie întreprinse pe
rezultatele nu reflectă posi­ unice, întreprinderile noastre fondul unei intense preocu­
(Urmare din pag. 1) număr de tineri Intr-un fel bilităţile reale de care dispu­ dispun de multe alte posibi- pări pentru ridicarea nivelu­
deosebit. Este vorba de ab­ nem şi nu se ridică la nive- Jităii. Este vorba de creşte­ lui tehnic şi calitativ al pro­
solvenţii şcolilor generale şi Iul cerinţelor impuse de eco­ rea aportului net în valută duselor, pentru ca fiecare
mai pune la socoteală pe cei liceelor, care mai au de fur­ nomie, Aceasta face necesar la unităţile care lucrează cu produs hunedorean să con­
care se vor recrea in tabe­ că în privinţa unor examene, ca în pepioada rămasă pînă materii prime, materiale, pie­ tribuie la ridicarea prestigiu­
rele organizate în judeţul urmînd ca după... să por­ la finele anului şi în conti­ se de schimb din import. Va­ lui şi competitivităţii econo­
nostru (3 000 de locuri in nească cu toate pînzele sus nuare, concomitent cu creşte­ lorificarea materialelor im­ miei româridţ'ti pe plan ex­
plus faţă de anul- trecut I) ; pe toboganul vacanţei mari rea în cît mai mare măsură portate în produse de înaltă tern. . ... ^
expediţiile cutezătorilor pio­ pînă la data scadentă de... a volumului exportului, să se complexitate, urmărirea exi­ Asemenea cerinţe şi exigen­
nieri, acţiuni de muncă pa­ 15 septembrie. acţioneze ferm asupra tutu­ gentă a consumurilor şi re­ ţe au în judeţul nostru condi­
triotică în I.A.S., C.A.P., pe Şi încă ceva : dacă din ror pîrghiilor care determină ducerea acestora, utilizarea ţii propice de a fi realizate.
şantierele construcţiilor şco­ punct de vedere calendaris­ eficienţa. In acest scop, la de înlocuitori indigeni, extin­ Dotarea de înaltă tehnicitate
lare etc., etc. sint doar cîte- tic azi se declanşează vacan­ îndemîna fiecărui colectiv derea producţiei proprii de a întreprinderilor, asigurarea
va spicuiri din substanţialul ţa mare, după o z| de pau­ stau, în primul rînd, două piese de schimb, subanşam- unor materii prime şi mate­
program de acţiuni elaborat ză, duminică, la toate unită­ păi principale: reducerea ble, utilaje şi aparatură pen­ riale corespunzătoare, folosi­
din vreme de Comandamen­ ţile şcolare vor avea loc ser­ preţului de cost, respectiv tru diminuarea importurilor rea tehnologiilor moderne de
tul judeţean pentru organi­ bări, iar posesorii mediilor realizarea unui preţ intern sînt mijloace care pot şi tre­ lucru şi a formelor avansate
zarea vacanţei '73. ridicate vor fi premiaţi după de livrare cît mai redus; buie să fie angajate din plin de organizare şi conducere,
„Ultimul clopoţel" de azi tradiţie cu laurii ce se cuvin obţinerea unor preţuri medii în unităţile noastre. dar mai presus de toate ca­
va suna pentru un însemnat celor harnici- de vînzare în exterior cît Căile prin care întreprin­ lificarea ridicată, experienţa
mai ridicate. derile trebuie să atingă o efi­ vastă, competenţa şi respon­
Pentru a demonstra în­ cienţă ridicată sînt indicate sabilitatea cadrelor de mun­
semnătatea şi, mai cu seamă clar în documentele recentei citori şi specialişti sînt fac­
Cei ce se regăsesc eficacitatea punerii în valoa­ plenare a C.C. al P.C.R.. Uni­ tori hotărîtori care, mai de­
re a celor doi factori, vom
tăţile din judeţ, cu sprijinul
la
combi­
exemplul
recurge hunedorean. Deşi pe centralelor şi ministerelor de plin angrenaţi în procesul
valorificării, vor asigura cer­
natului
planului
în cifrele din grafic treţinerii cadrul secţiei utilajelor, in de construcţii a I.M.C. Deva. se — acordă atenţie o deosebită pen­ piaţa mondială a metalului resort, trebuie să-şi lărgească titudinea depăşirii la cote
materiale
de
în­
In
sfera de prospectare a pieţei
la
ridicarea
export,
mecanicul
fotografie,
şi
maşinilor
revizie
cxecutînd
Ioan
Badea
tru buna funcţionare a maşinii de ridicat. se manifestă oscilaţii de pre­ externe, să contracteze pro­ înalte a exportului de pro­
ţuri nefavorabile la unele dusele în perioadele cu con­ duse hunedorene.
(Urmare din pag. 1) Sînt demne de toată lauda
faptele fruntaşilor de la blu-
ming-semifabrlcate. Dar în
mult. Acest fapt a determinat cifrele înscrise pe graficul în­
ca, faţă de aceeaşi perioadă trecerii, în angajamentul asu­ Avutul obştess—avutul nostru. Să-l ferim de pagube
a anului trecut, productivita­ mat in cinstea celei de-a 29-a Angajamentul îmbunătăţit
tea muncii să fie mal mare cu
72,3 tone de laminate pe sa­ aniversări a eliberării patriei,
lariat. Sporirea indicilor de u- nu se oglindesc numai citeva
nume. In ele se regăseşte se înfăptuieşte cu succes
tilizare şi a productivităţii
muncii ne preocupă în conti­ munca întregului colectiv, hp- Mangiofrenia şi uimim „LUCRA“
nuare, pe această bază ur­ tărîrea tuturor larninâtorilor de
mînd să producem suplimentar a dobîndl în întrecere succese (Urmare din pag. 1) rul II iniţiativa de a efec­
pînă la 23 August încă 2 000 decisive peniţa bătălia înde­ tua 50 la sută din lucrările
tone de blumuri şi semifabri­ plinirii înainte de termen a de pregătire cu armătură cîţiva gurâ-cască ci Miile n
recuperată cunoaşte o extin­
cate peste plan. cincinalului. te şansele să-şi menţină lo­ dere tot mai mare.
cul fruntaş. La începutul
lunii august vom ataca un Iniţiativele pornite, căută­
nou strat de unde estimăm rile pentru organizarea mai Ciml a părăsit Capitala zut că „merge treaba“ i-a
Aurel
O lucrare în agricultură care că vom putea extrage zil­ bună a muncii sint dublate în căutarea unei „Arcadii“ scris şi lui frate-său vitreg: tionar al Neiconi, fost ges­ vei ca avans la cumpărarea
tehnice,
printre
de
măsuri
de
magazinului
iar
obiectelor-fantomă
200
nic cîte 800 tone de cărbu­
ne brut, faţă de 120 cit ob­ care de perspectivă imedia­ a leneşilor şi afaceriştilor — „Hai aici că-i rost de pri­ confecţii al cooperativei de lei i-au fost „Împrumutaţi"
şi-o fi închipuit că există
copseală". Şi astfel „ospă­
reclamă maximă urgenţă ţinem in prezent. înfăptui­ tă sînt punerea în funcţiu­ aşa ceva pe la noi ? Geor- tarul“ numai pe jumătate consum din Haţeg, are de lui Neiconi. Emil Birlea,
ne încă în luna august —
rea acestui salt impune o cu 30 de zile nţai devreme ge Simion om de multe angajat avea şi el „angaja­ executat o pedeapsă de 3 responsabilul restaurantului
mai bună organizare a mun­ — a complexului de tăiere profesii şi îmbăiat de mama tul“ său. ani şi jumătate pentru că, din Haţeg, avea şi el ne­
a
în
calitatea
care
pe
voie de bani — 4000 lei. La
RECOLTAREA FURAJELOR cii, aprovizionarea cu irepro­ şi susţinere mecanizată, con­ sa cu somnoroasă să aibă Intr-o seară, după ce în­ avut-o, a păgubit coopera­ ce i-or fi trebuit ? Sau
re­
aplicarea
şabilă,
noroc la adormit naivi, a
producţiei
zultate bune a metodei de centrarea introducerea în 7 consultat în prealabil şi o casase banii pe consumaţii, tiva, deci avutul nostru, al poate că „prietenul adevă­
peste 2700 lei, un alt ospă­
tuturor, de aproape 30 000
trans­
abataje,
rat la nevoie se cunoaşte ?".
O lucrare care reclamă maximă urgenţă este re­ podire cu plasă metalică. portului cu benzi, deschi­ mămăruţă. „Mămăruţă-ru- tar, Dan Dumitru, l-a rugat: lei. Fapt constatat este că din
coltatul furajelor, îndeosebi al trifolienelor care se Sint sarcini mari dar, după derea de noi cursuri de ca­ ţă, suie-mă-n căruţă şi mă „Fii bun, aranjează-mi şi înainte de a intra în aten­ suma de 6730 lei cît valor
află în faza optimă (Ia îmbobocire) pentru efectuarea cîte îmi cunosc ortacii, am lificare pentru mineri şi du curat, unde-s aşteptat, la mie banii ăştia". Erau vreo ţia expresă a organelor de rează „contractul« 1630 s-au
primei coase. Evitarea pierderilor impune ca în fie­ convingerea că le vom face ajutori de mineri. loc cu fereală şi cu pricop­ 1819 lei. Şi Simion „i-a a- anchetă, Aurel Neiconi pu- întors ca avans în casierie,
care unitate să se depună eforturi susţinute în vede­ faţă. Agenda activităţilor co­ seală". Şi mămăruţă şi-a de 1100 lei Birlea a luat,
rea strîngerii neîntîrziate a întregii producţii. La succesele de pînă acum lectivului de la E.M, Vulcan luat zborul spre Carpaţii acolo de ochii lumii, nişte
Există însă şi unităţi unde se constată că nu fiecare colectivitate are o consemnează şi alte preocu­ meridionali. „In Valea Jiu­ haine iar 4000 lei au acope­
lui, acolo-i de mine", şi-a
s-a intervenit cu toate forţele la recoltat. Spre exem­ contribuţie bine conturată. pări de majoră însemnăta­ zis George Simion. Şi s-a Plată dreaptă pentru fapte strîmbe rit, „nişte goluri care nu
plu, pînă Ia începutul primei decade a lunii iunie Astfel, sectorul VI deţine te. E].e semnifică holărîrea urcat — ce-i drept — nu sufereau amînare" ale lui
ax., Ia C.A.P, Silvaş se recoltaseră numai 4 ha din întîietatea la randamente minerilor de aici de a fi în căruţă ci în tren, „des- E. B. Precaut însă, gestio­
cele 7 existente, iar trifoiul doar de pe 8 ha din 62. (100 de kg de cărbune în prezenţi■ în întrecerea închi­ cinzind“ în municipiul mi­ ranjat". „Cţt peste 4500 lei in tea fi văzut adesea in tim­ narul restaurantului n-a în­
Asemenea restanţe se întîlnesc şi în alte unităţi, plus pe post), cei de la in­ nată sărbătorii de la 23 nerilor de pe Jiu. Numai că buzunar“ s-a făcut „căruţă". cheiat contract pe numele
ceea ce obligă conducerile C.A.P. să acţioneze energic vestiţii au executat cu 100 August cu rezultate pe mă­ pe-aici dacă te fereşti de După citeva ore, cu o ma­ pul serviciului în localuri, său, ci pe cel al lui Gheor­
sau — dimineaţa — cu ochii
pentru a finaliza recoltatul trifolienelor în timpul ml mai multe lucrări decît sura condiţiilor create şi a muncă nu prea ai cum să te ghe Tudor. Stabilirea ade­
şină de ocazie descindea la
de
nesomnul
cel mai scurt ppsibil. cele prevăzute, iar la secto­ bunului renume cîştigat. pricopseşti. S-a angajat el Hunedoara, apoi la Deva şi roşii de din timpul şi nop­ văratului beneficiar al ba­
„munca"
la mină la Dîlja, apoi la de-acolo pe litoral in căuta­ ţii. Căci nopţile, Aurel nilor s-a făcut la anchetă,
Lupeni, dar prieten cu mun­ re de alţi gură-cască. N-a Neiconi avea o muncă grea : cînd Gheorghe Tudor n-a
avut încotro şi a trebuit să
In
ca nu se prea arăta.
manevra pietre; de rummy;
găsit. L-au găsit in schimb
Luarătile de întreţinere a culturilor scurt timp i-a spus minei a- alţii pe el. Pentru delapida­ pe bani. recunoască cum că s-a pus
mijlocitor pentru E. Birlea.
dio şi s-a prezentat
re a fost condamnat la un
la
Viciul
băuturii
mania
Ovidiu
Rădulescu,
I.C.L.S.A.P. ,.Angajaţi os­ an şi trei luni. „N-a ţinut" jocului pe bani şi trebuiau stantin Cornigoiu, Con­
Ioan
(Urmare din pag. 1) ua. Aici, ca şi la Rapoltu Ma­ generală şi consiliul de con­ buruieni şi terenul afinat, Nu­ pătari ?". „Angajăm". Şi i nici povestea cu schizofrenia alimentate ...cu bani. Şi Horvat au împrumutat di­
re, sînt unii cooperatori care ducere. Cine nu-şi îndeplineş­ mai aşa se pot evita pierde­ s-a pus în mină o fişă de pe care a încercat s-o arun­ bani cîţi îi trebuiau lui de verse sume de bani, din ca­
pricepere tractorul şi maşini­ încalcă disciplina muncii şi te sarcinile ce-i revin trebu­ rile de recoltă şi se pot ob­ angajare. Nu l-a întrebat ce pe balanţa argumentelor unde ? Exista deci „necesi­ re „partea leului“ o avea
nimeni de unde vine, unde
le agricole. Aceşte strădanii nu-şi îndeplinesc sarcinile ce ie să dea socoteală. Nimănui ţine producţiile dorite ia are de gind să se ducă, da­ în apărare. Experţii erau de tatea", exista întrebarea „de tot Neiconi. Şi aşa,
alţă părere Nu era vorba
şi eforturi nu pot însă să le revin din planul de pro­ nu-j este permis să păgu­ toate culturile. că are vreun act aşa că, de schizofrenie ci de man- unde bani ?", se cerea că­ gestiunea se subţia şi banii
suplinească lipsa forţei de ducţie. Intre cei care n-au bească — într-un fel sau al­ Comitetul comunal de mai că-i părea rău de ce nu glofrenie, adică boala „de­ utată modalitatea. A găsit-o din vinzări care trebuiau să
muncă. prăşit sfecla de zahăr — ne tul — avutul obştesc. partid şi consiliul popular, a spus că i specialist in ali­ fără prea multă bătaie de reintre în circuit intrau in
La C.A.P. din Bobîlna, unde spunea tovarăşul Sergiu Sbu- La cooperativa din Foit, Consiliu] intorcooperatist Si- venci, baclavale şi alte go­ getelor prea lungi". cap. încheia contracte ficti­ alte buzunare sau alimen­
prima praşilă mecanică şi chea, inginerul şef al unităţii unde prima praşilă mecanică meria, organizaţiile de partid goşi ; că era. Citim în „post-scriptum" ve de vînzare a unor con­ tau „pasiunile" gestionaru­
manuală s-a făcut la sfecla — se numără Ion Brumaru, şi manuală s-a făcut pe în­ din unităţile de producţie şi referatul responsabilei Ma­ fecţii în rate la diverşi ce­ lui ; pînă intr-o zi, cînd s-a
de zahăr — 25 ha — cartofi Petru Matiş, Nicolae Fica, treaga suprafaţă de 35 ha consiliile de conducere, spe­ Cu fişa de angajare şi ria Dodu către, conducerea . tăţeni... cărora le dădea nu pornit ancheta, apoi acţiu­
— 38 ha — şi sfeclă furaje­ Dionisie Bucur, Dan Vasile, cultivată cu cartofi şi 4 ha cialiştii, trebuie să acţioneze două examene medicale în­ întreprinderii. De acolo re­ confecţii, ci bani gheaţă ; nea de judecată şi apoi a
ră — 5 ha, datorită ploilor Gheorghe Irimie, Titus Dudău cu sfeclă furajeră, prima pra­ cu fermitate şi hotărîre pen­ scrise pe ea s-a prezentat zultă că „ospătarul" Moise din gestiune. Dar asta nu­ venit deznoxlămîntul cu care
care au favorizat dezvoltarea şi alţii. In conformitate cu şilă manuală la porumb s-a tru ca fiecare cooperator să-şi la Maria Dodu, responsabi­ George a fugit cu încasările mai după ce-şi lua „pitica". am început aceste rinduri,
buruienilor, acestea nici nu prevederile statutului şi legii realizat numai pe 10 ha. Sta­ îndeplinească îndatoririle ce-i la grădinii de vară „Parc“ în sumă de ...3097 lei“. Aşa Pe calea aceasta, a con­ adică plata pentru fapte.
se cunosc că au fost prăşite. cu privire la organizarea mun­ rea de vegetaţie a culturi­ revin, să execute la timp şi din Petroşani. „Am venit la de bine ii cunoştea că nici tractelor fictive de vînzare Plată dreaptă pentru fapte
De asemenea, la porumb, pri­ cii şi a producţiei în agricul­ lor, gradul mare de îmburu- în condiţii calitative corespun­ lucru". „Fii binevenit. Bani numele corect nu i-l ştia. de obiecte cu plata in rate, strîmbe. Nici nu se putea
ma praşilă mecanică s-a fă­ tură, ţăranii cooperatori sînt ienare, impun executarea zătoare lucrările de întreţi­ ştii să numeri ?". „Ştiu". Dar cu toate acestea, res­ i-a vîndut lui Casian Tau- altfel. Ar urma acum mij­
cut pe 38 ha şi manuală nu­ obligaţi să efectueze la timp praşilei ori de cîte ori este „Atunci eşti bun. Ia hala­ ponsabila nu s-a „sfiit“ să rescu... bani în sumă de locitorii.
mai pe 10, La toate cultu­ şi de calitate toate lucrările nere la toate culturile, să tul şi treci la treabă". pună ea banii în locul ce­ 3000 lei din care 600 s-au Procuror IOSIF POP
rile se impune executarea fă­ agricole, să îndeplinească sar­ necesar pentru a se putea participe activ la muncă în Cind George Simion a vă­ lor delapidaţi. întors în casieria cooperati­ TH. MĂRCUŞ
ră întîrziere a praşilei a do­ cinile stabilite de adunarea menţine culturile curate de cadrul cooperativelor.