Page 51 - Drumul_socialismului_1973_06

gaaffiaaMBÆMga»»^ ^y/myrr?fJTV’r.Ti/ aggaBP M&¿ÜSKfflBH
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 732 © VINERI 15 IUNIE 1973
<IUy f, •¿skTZX.t;

„Să educăm pe toţi cetăţenii, şi în special
tineretul, în spiritul cultului faţă de muncă,
faţă de munca liberă, despovărată de exploa­
tare din societatea noastră, singura sursă a
naţiunii noastre socialiste, mijlocul principal SA GÏNDIM, SÁ MUNCIM» SA TRĂIM
progresului şi prosperităţii poporului nostru, a

de afirmare a talentului şi forţei creatoare ale
tuturor cetăţenilor, de manifestare a persona­
lităţii şi autoperfecţionare morală a fiecăruia“. IN C H I P C O M U N I S T
NICOLAE CEAUŞESCU

r Î re urmă cu doi ani, în meca­ fi stat de vorbă cu ei în urmă cu doi ani
trece­
n
la
pe
şi astăzi, ati crede că sînt cu totul alţi
întreprinderea
nică de material rulant din oameni. Aveam mii de ore de absenţe — încă de pe la prînz am simţit că vine
Simeria, ne-am aruncat ochii pe nemotivate, învoiri şi o masivă diminuare ploaia. Am convocat inginerul şei şl cîţiva
gazeta de perete şi cea satirică. La ga­ a răspunderii personale pentru un lucru maiştri şi am stabilit planul de bătaie.
la Chtş-
zeta satirică, acolo unde sînt criticate as­ nefăcut la timp şi bine. Ştiam deja ce înseamnă o ploaie şantier şi
pe
ce
câdaga.
creează
necazuri
pecte negative ale comportării oamenilor Cu astfel de racile avea de lucru or­ voiam să iim pregătiţi din vreme. Dc unde
în producţie, membri ai colectivului de ganizaţia de partid din secţie, fiecare să fi ştiut însă dc... potopul ce avea să
muncă de la secţia montaj-locpmotive membru cu depline responsabilităţi din urmeze ? Spro seară cînd ne-am trezit cu
iasă
spumegind,
Caianul
gata
să
umflat,
Proiectul de norme ale vieţii tii Alexandru Şchiop şi Samoilă cu disc abraziv a diferitelor nea organizări şi a introduce­ apăreau tot mai des. Unii chiar „închi­ acest colectiv metamorfozat. Şi s-a înce­ din albie dintr-o clipă In alta, am înţeles
şi muncii comuniştilor, ale eti­ Burgstaler, care numai în tri­ profile mici şi mijlocii. Intr-o rii noului la fiecare loc de mun­ riaseră“ gazeta satirică. Secţia respectivă put lupta pe toate fronturile, în cadru că măsurile luate erau insuficiente. Trebu­
cii şi echităţii socialiste, adop­ mestrul I au înregistrat econo­ zi debităm cu acest dispozitiv 6 că, reducînd prin această cale devenise o problemă pentru comitetul de organizat sau de la om la om. In lupta iau concentrate de grabă forţe serioase în
amonte de magazia generală — acolo unde
tat de Conferinţa Naţională a mii de cite 4 tone de tablă. De tone de profile. De asemenea, efortul fizic. Cine vine azi în partid şi conducerea întreprinderii. aceasta nimeni n-a stat deoparte. Caianul ameninţa să rupă digul construit
partidului, constituie călăuza asemenea, săptămînal facem pe un colectiv din care fac parte secţia noastră poate constata Am trecut în urmă cu două zile din în pripă. Fină să ajungem cu buldozerele
şi
locului
oameni
de referinţă în confrunta­ formaţii „bilanţul săptăminii“. alături de maiştrii Luca Negru, cu satisfacţie acest lucru. nou prin întreprinderea simeriană. — De indisciplinaţi — continuă şeful se cu ceilalţi prin dig la faţa trezirăm apa
cu
infiltrase
Şi
ne
rea oamenilor cu faptele Aici se dezbat consumurile de Ion Lie şi lăcătuşii Ion Toth Am mai purtat discuţii şi cu Chipuri de tineri surîdeau de la gazeta secţiei — se lua fiecare membru al forma- inundaţii la o bună parte din lucrările din
lor. Normele vieţii şi mun­ materiale şi indicii de folosire a şi Ion Hening a lărgit gama alţi maiştri şi muncitori comu­ acea zonă. Ce să vă mai spun 7 A fost o
cii cer comuniştilor să fie în utilajului şi a timpului. de operaţii la două maşini a- nişti, oameni harnici şi price­ bătălie cruntă po tot parcursul nopţii, cu
fruntea luptei pentru apărarea Să vă redau un caz : Fiind duse din import, Cu prima, a- puţi ai acestui colectiv de mun­ scopul de-a salva şantierul de la o inun­
daţie de amploare. In zori eram frinţi. Şi
şi dezvoltarea proprietăţii socia­ sesizaţi că la atelierul de su­ dusă din Elveţia, nu executam că preocupat de a învinge ru­ mulţumiţi de izbindă dar şl necăjiţi.
spunea lăcătuşul comunist Puterea colectivului
liste — temelia orînduirii noas­ dură consumul de electrozi poa­ decît sudură liniară. După a- tina, vechiul, inerţia. — De ce necăjiţi v — îl întreb pe ingi­
tre noi, sursa progresului ne­ te fi micşorat, am organizat o daptarea introdusă executăm cu — Eu am lucrat şi la patron nerul Vasile Şandor, şeful şantierului nr. 7
de la Chişcădaga.
contenit al societăţii, a ridicării discuţie cu toţi sudorii privind ea şi sudură circulară de mare —
—
nivelului de trai al poporului —, Ion Pintea, care numai în zeristul Mai bine vă spun eu, intervine buldo­
necăjiţi
Izidor
Am
Tudoran.
fost
să acţioneze pentru gospodări­ I.C.S.H. munceşte de peste pentru că 3 dintre săpăturile de fundaţii,
fi
puteau
rea cit mai eficientă a mijloa­ două decenii fără întrerupere. \ abia executate, unul dintre salvate de inun­
n-ar
dacă
buldozerişti
daţii...
celor şi resurselor societăţii Am intrat la 15 ani la patronul li fugit de la locul cu pricina. Cind vezi
Dumitru Voinea, proprietarul u-
noastre. Normele vieţii şi muncii comuniştilor— de perete unde sînt înscrise faptele de ţiei de lucru. încet şi sigur fiecare con­ fricoşi şl laşi, care te lasă singur cînd ai
Comuniştii acţionează, dove­ nei fabrici de armament şi şu­ laudă ale oamenilor; tineri din secţia ştiinţă se înnobila cu valori noi pentru nevoie de ajutor, cum să nu fii necăjit ?
—
Eu am venit cu fraţii mei Gheorghe
desc prin faptele lor, mai ales program în acţiune ruburi din Braşov. Am lucrat montaj-locomotive. Secţia şi-a schimbat etica muncii, pentru etica noastră de pro­ şi Dorin, toţi trei pe cîte un buldozer şi
din sfera producţiei, că răspund greu. Ca ucenic veneam la ora locul la gazetă. Semn bun, semn de să­ ducători şi proprietari de bunuri.
acestor cerinţe, că tot ceea ce 5 să fac focul, să aprovizionez nătate morală a colectivului. Avem în faţă un om trecut de 40 de
întreprind capătă o încărcătu­ cu materiale, să ung maşinile s ani. Discutăm chestiuni de care altădată
ră politică angajantă. Acest lu­ manuale. O adevărată corvoadă. „Aţi avut vreodată un colectiv proble- ş-ar fi jenat să la discute, pentru că mon- Fuga din
cru se desprinde cu pregnanţă Importanţa economiilor de elec­ diametru. A fost adaptată şi Transportul pieselor grele se fă­ tatorul Ion Aron, „un meseriaş cu mînă
din preocupările comuniştilor trozi. S-au făcut propuneri şi maşina de tăiat cu flacără oxi- cea cu ranga pe role, In caz Cu întrebarea aceasta am deschis dis­ de aur“, a fost cîndva o problemă a co­
din atelierul de confecţii meta­ — după cum se poate vedea acetilenică importată din R.F.G. de accident patronul nu avea cuţia cu tovarăşul Florian Urican, secre­ lectivului. faţa greului
lice, secţia producţie industria­ în atelier — s-au şi instalat de­ De la profile mici şi o utilizare ochi şi urechi, Lucram la strun­ tarul comitetului de partid pe întreprin­ — Vedeam şi eu că treburile nu merg
lă, de la întreprinderea de con­ ja cutii pentru depunerea cape­ la maximum 20 la sută din ne­ guri cu pedale, la bormaşini dere,
strucţii siderurgice Hunedoara, telor de electrozi. In acest fel voile noastre, după studiul şi manuale. Condiţiile de acum, bine, că o luasem alături, Am găsit în
atelier şi secţie care au un cu- se economisesc săptămînal cîte adaptarea efectuată această mecanizarea introdusă nu su­ • — Era o vreme, în urmă cu un an şi mine puterea necesară să spun : „ajunge, am acoperit o bună bucată de ţărm — ne
vînt greu de spus în angaja­ 5-7 kg de electrozi la fiecare maşină este utilizată la confec­ feră comparaţii cu efortul fizic ceva, o secţie al cărei colectiv ne dădea Aroane". spunea Vasile Ungureanu. Pe Tudoran ii
mentul întreprinderii de a exe­ formaţie. ţionarea platbenzilor. Acum pe care-l depuneam atunci, destulă bătaie de cap — secţia montaj- Multe „dialoguri" cu propria conştiinţă aveam în dreapta, pe Constantin Stoia tre­
să-l
.„Prin
lui
stingă.
locul
buia
am
în
cuta 4 000 tone de confecţii In ce priveşte organizarea şi se lucrează în două schimburi, Munca ne-a devenit mai uşoa­ locomotive. Producţie — aşa şi aşa, rit­ au avut loc în acea vreme, Stoia a pornit puhoiul pe şantier. I-o fi
metalice pentru noua oţelărie. raţionalizarea muncii avem re­ executîndu-se lunar peste 200 ră. De aceea eu le spun mereu micitate — nu, disciplină — nu. Cam — Mă uit astăzi la unii care nu ştiu fost frică de ape, o fi avut vreun necaz,
— Pentru a încetăţeni nor­ zultate deosebite. Dar despre tone platbenzi. Adaptarea in­ ortacilor şi ucenicilor din bri­ asta însemna secţia... Am făcut din a- măsura şi-mi zic : Aşa or fi gîndit cîndva nu ştiu de ce a fugit părăsind buldozerul,
de
şi
era
mele vieţii şi muncii comuniş­ aceasta poate relata mai com­ trodusă a înlocuit astfel 7-8 gadă : „Nu anii trecuţi în car­ ceastă situaţie o problemă a tuturor co­ şi alţii despre mine. că doar Cînd au de serviciu, în tură
noapte.
observat
năvălind
puhoiul
tilor, biroul organizaţiei noastre petent şeful de atelier, tovară­ sudori, iar calitatea la tăieri tea de muncă te reprezintă, ci muniştilor din întreprindere, a întregului iar buldozerul înţepenit, inginerii şefi Velcu
de bază acţionează pe două şul Constantin Diaconescu, Erou este ireproşabilă. calitatea lucrului ieşit din mîna colectiv. Toate mijloacele de influenţare — Se spune că sînteţi un meseriaş şi Olaru au urnit chiar ei buldozerul.
părăsit
Stoia
—
n-ar
căi : prima — folosirea mijloa­ al Muncii Socialiste. Maistrul Vicenţiu Mea a ţinut ta te recomandă ca meseriaş“. a conştiinţei oamenilor le-am pus în miş­ foarte bun. locul Dacă muncă Constantin inundaţiei fi ar fi
de
efectele
celor curente de influenţare po­ — Se cunoaşte că I.C.S.H.-ul să adauge un lucru care de­ ...lată două succinte tablouri care şi am reuşit marea transformare. -- Asta o pot spune numai alţii. fost diminuate — ne spune inginerul şef
litică în cadrul cărora stimula­ este o creaţie a orînduirii so­ fineşte conţinutul nou al fapte­ care vorbesc despre condiţiile — Daţi şi altora din ceea ce ştiţi ? Gheorghe Velou. Atitudinea lui ne pare
rea morală şi exemplul perso­ cialiste, dar noi nu ne-am mul­ lor comuniştilor. de muncă de acum 25 de ani, Astăzi secţia locomotive e mîndria între­ — Dau bucuros. inexplicabilă. In timp ce echipa descărcă-
nal al comuniştilor au un rol ţumit numai cu ce ne-a dat Noi nu facem creaţie tehni­ cînd mijloacele de producţie prinderii. — Ce sentimente încercaţi acum, cînd torilor, condusă de Gheorghe Burlacu, înar­
mată doar cu nişte lopeţi, face minuni, el
important în îndeplinirea con­ statul. Deşi n-avem cadre cu că, raţionalizări, organizări nu­ aparţineau proprietarilor privaţi „Mă uit la unii şi zic : aşa or fi gîndit îi ajutaţi pe alţii ? — un buldozerist, dă bir cu fugiţii. Am
ştiincioasă a sarcinilor de pro­ studii tehnice superioare decît mai de dragul unui titlu de şî despre condiţiile de acum şi alţii despre mine". — Ceea ce nu puteam simţi altădată Încercat să-i cerem explieaţii dar am ră­
mas fără un răspuns concret.
ducţie ; a doua — crearea u- pe tovarăşul inginer llie Şer- inovator sau raţionalizator. Am făurite de proprietarii colectivi. cu-
petrecut
s-a
înlîmplare
de
...Această
nui spirit de autodepăşire, ceea ban, şeful secţiei, asta nu ne-a adus îmbunătăţirile amintite şi Ei le întreţin, le dezvoltă capa­ Marea transformare de care vorbea se­ — bucurie şi mîndrie. rînd, la una din ploile abătute peste şan­
ce comportă acţiuni mai deose­ scutit să nu introducem, prin vom face şi pe viitor asemenea citatea, le perfecţionează, prin cretarul comitetului de partid nu s-a pe­ tierul de la Chişcădaga, unde se constru­
bite — arăta tovarăşul Vasile propria noastră gîndire tehnică, intervenţii pentru că ne sînt gîndire inqenioasă, căci sînt ale ieşte una din cele mai moderne fabrici de
var
fost
povestită
Diaconescu, secretarul organi­ mica mecanizare, să adaptăm necesare, pentru că trebuie să lor şi-i ajută să se simtă la ei trecut peste noapte. Este rodul unor fră- Secţia, altădată problemă, se pregăteşte ciment şi adevărat, din de ţară. A participanţi la
ciţiva
simplu,
zaţiei de partid. unele maşini aduse din import, ne dezvoltăm, să ne adaptăm acasă si cînd sînt la lucru. mîntări de zile, săptămîni, luni ale colec­ ea.
Dar să trecem la concret. A- prin crearea de dispozitive de producţia la ritmul cerinţelor Sînt fapte, un mod de qnga- tivului, zile cînd s-a rîs caustic şi s-au să treacă la o tehnologie nouă. Trecerea Să stabilim în comparaţie eu chipurile
vem un sistem diversificat de a- înaltă productivitate, cu ajuto­ cerute de progresul ţării. Mai iare care arată că normele vie­ încercat chinurile remuşcării pentru pă­ se va face „din mers" cum s-a făcut şi stropite cu noroi dar luminoase ale con­
structorilor care s-au aflat o zi şi o noapte
gitaţie prin care popularizăm rul cărora am redus considera­ mult, comuniştii noştri au înţe­ ţii şi muncii comuniştilor — că­ călirea de sine. In „frecuşul" acesta „pe transformarea colectivului. Despre reuşită in bătălie cu apele „obrazul“ Iul Constan­
pe cei mai buni organizatori şi bil efortul fizic şi am mărit ca­ les indicaţia dată de secretarul rora tinerii le urmează exemplul centimetrul pătrat de conştiinţă" s-au oamenii nu se îndoiesc. In biroul şefului tin Stoia.
raţionalizatori, individual sau în pacitatea de producţie. general al P.C.R. că producţia — au intrat în comportamentul născut inegalabile valori pentru etica de secţie stă steagul de secţie fruntaşă. ...Bărbierit proaspăt, pare odihnit. Meşte­
formaţii, aşa cum a fost cazul Citeva exemple : Am conce­ şi productivitatea trebuie să oamenilor. ipu&cii. Este confirmarea puterii colectivului. reşte ceva în jurul buldozerului. Nu ridică
privirea. Ni se pare că se gîndeşte aiurea.
brigăzilor conduse de comuniş­ put un utilaj de tăiere rapidă crească pe seama unor aseme­ DUMITRU PAVEL —'• Am avut oameni cu vicii — spune Am putea crede că nu vrea să intîlnească
Dumitru Irinca, şeful secţiei. Dacă aţi ION CIOCLEI privirile camarazilor săi. De fapt, nici
aceştia nu-1 privesc.
— De ce nu vă salutaţi colegul ?
v
P e 4sta ? Dacă aş fi mai voinic ca el,
G â n d i r e a m ’~?r^S minte. Dar dumneata, de ce nu-ţi ajuţi cole­
i-aş trage o mamă de bătaie să mă tină
’
—
gul. Priveşte, ce face singur e o muncă de
doi.
— L-aş ajuta. Dar de ce nu ne spune de
ce a fugit în noaptea aia 7
muncitorească organizaţiei de partid. Comuniştii nu l-au
—
secretarul
sînteţi
Tovarăşe
Pălivan,
„judecat" pe Stoia pentru fapta sa ? N-ati
încercat să-i explicaţi gravitatea faptei
Echipa cîe electricieni condusă sale 7
de Aurel Stingă, de la Uzina de — Nu prea avem timp şi-apoi...
în evolu utilaj constituie şl un reparaţii colectiv ceput... Mai apoi... parcă era chemat intim-
încercăm să vorbim noi cu Stoia. La în­
Criş-
minier
de
parcă
nu-şi
aminteşte
clor,
bun
plpre.
la
de muncă. Mărturie stau depăşi­ cineva în sat. Ca pînă la urmă, sub pre­
siunea întrebărilor, să ne arunce cîteva
rea lună de lună a planului de cuvinte : „Eu am fost trimis pe acest şan­
Pe platforma oţelăriei Sie­ tudinea faţă de muncă, faţă producţie şi calitatea superioară tier. N-am venit din plăcere. N-am chef
mens Martin nr. 2, din com­ de producţie, faţă de utila­ a lucrărilor executate. să fac acte de bravură“.
binatul hunedorean, în apro­ jele şi agregatele cu care E drept, nu toţi constructorii de la Chiş­
pierea inimii de foc a cup- munceam. începeam să înţe­ Foto: VIRGIL ONQIU cădaga au venit cu plăcere pe şantier. Dar
toarelor-gigant, stăm de vor­ legem că uzina este a noas­ s-au acomodat. Şi-acum iubesc şantierul.
Acte de bravură 7 Ce act mai pot săvîrşi,
bă cu oţelarul Dionisie Kiss, tră, că tot ce facem este nu­ cind de fapt ei sînt participanţi la ridica­
azi muncitor-controlor. mai pentru noi. începeam rea uneia dintre cele mai mari fabrici de
ciment şi var din ţară 7
— De cind munciţi in com­ să înţelegem ce înseamnă să Ei muncesc normal şi Includ în acest
binat, tovarăşe Kiss ? ai grijă de cuptor, de strung, normal şi actele „de bravură“.
— M-am angajat ca topitor de maşină, ce înseamnă să
la oţelăria veche în ziua de munceşti cu drag. A început ILIE COJOCARU
24 martie 1948. Cu cîteva luni să crească nivelul producţiei,
înainta de ziua naţionalizării funcţionalitatea cuptoarelor
de la 11 iunie 1948. s-a îmbunătăţit, am început
— Vă amintiţi evenimente­ să ne gospodărim mai bine,
le din ziua naţionalizării, ce­ să iubim şi să întărim pro­
le din perioada imediat ur­ prietatea de-acum pentru DE AUR
mătoare ? totdeauna a noastră — avu-
— Da. Prin ţia întregului
organizaţia de popoj-. n u ne
partid din mai era indi­ [ducător si ce tăie au Atribute ciştigate
combinat — ferent dacă ci­ Dubla
sînt membru Pin amintirile neva strică, ri­
de partid din sipeşte sau dis­
1947 — fusese­ truge. Totul dai&ris a emis iui profesional al unuia dintre prin muu că
răm încunoş- unui participant la era al nostru, cei care s-au legat pentru
tinţaţi despre al fiecăruia şi toată viaţa de menirea şi
ceea ce avea să al tuturor lao­ destinele şcolii. Cădea o ploaie sicîitoare mîneam cu hambarul gol. Ca
se întîmple. La actul naţionaliiării laltă. — Ce lucraţi în dimineaţa de meşteri-modelari. Pină acum el a rămas prin­ peste salcimii ce înconjoară să nu-mi moară de foame
rîndul nostru, — Concret, aceasta ? — De cînd vă ocupaţi de tre dascălii cei mai ambiţi­ păşunea cooperativei agricole familia, trebuia să muncesc
nouă, comu­ în muncă, în — Avem de executat mo­ viitorii muncitori modelări, oşi şi mai hotărîţi să ridice de producţie din Veţel, situ­ pe la unul şi pe la altul.
niştilor, ne re­ producţia de o- dele şi cutii de miez pentru tovarăşe maistru ? necontenit calitatea învăţă- ată într-un loc plin de pito­ Cam aşa mi-am cheltuit eu
venea sarcina de mare impor­ ţel, cum se simţea această no­ mai mulţi beneficiari din ţa­ — De mai mult timp. Piuă mîntului la clasele 1-1V. Re­ resc. tinereţea.
tanţă d'e a explica muncito­ uă conştiinţă muncitorească ? ră — ne-a răspuns tovară­ acum am pregătit circa 130, centa sa lucrare pentru exa­ — O să-l găsim aici ? — L-am privit în tăcere pe
rilor ce înseamnă naţionali­ — Partidul a pus în faţa şul Victor Timiş, maistru la alit pentru întreprinderea menul de gradul I aduce l-am întrebat cu o oarecare septuagenarul Romulus Gaş­
zarea. trecerea în stăpînirea oţelarilor sarcini noi. Ţara, întreprinderea „Victoria“ Că­ noastră cit şi pentru Reşiţa, contribuţii însemnate la me­ neîncredere pe însoţitorul par. Pe chipul lui anii şi-au
noastră a mijloacelor de în iureşul ei de reconstruc­ lări. Aiud. Hunedoara... todica predării simultane, care-şi înfundase capul în încrustat adine trecerea. Oa­
producţie, saltul calitativ in­ ţie, avea nevoie de oţel mai — Alunei, să ne întîlnim — Dumneavoastră cind aţi vădind o îndelungată anali­ gluga unei pelerine. re a reuşit el să recupereze
tervenit în viaţa clasei mun­ mult şi mai bun. Noi toţi după-amiază, să discutăm învăţat modelăria ? ză şi experienţă. Cu aceeaşi — Da, pînă la culesul po­ ceva din timpul acela despre
citoare de a deveni proprie­ aveam nevoie de acest oţel. mai în tihnă — i-am propus — In anul 1935 am termi­ răspundere îndrumă comisia rumbului rămîne în păşune. care ne-a vorbit ? Încercăm
tara şi beneficiara acestor Oţelarii au înţeles că facem noi. nat şcoala profesională din metodică a învăţătorilor din Şi-a ridicat o colibă în care să rememorăm discuţia avu­
mijloace de producţie, a roa­ pentru noi, că muncim pen­ — Azi nu se poate, deoare­ Călan şi de atunci am înce­ cele 14 unităţi şcolare, con­ se adăposteşte peste noapte. tă cu inginerul şef al coope­
delor întregii sale munci. tru noi, că sîntem singurii ce trebuie să merg la Şcoa­ put să lucrez în cadrul atelie­ ferind dezbaterilor periodice Are obiceiurile lui de îngri­ rativei agricole, Ion Nistor, şi
Era vorba, la urma, urmei, beneficiari ai muncii noastre. la profesională din Călan rului de modelărie veche. o severă ţinută ştiinţifică şi jit animalele. Dacă nu mai brigadierul zootehnic, lulius
şi de un salt calitativ în con­ Rezultatele muncii lor au în­ pentru a mă ocupa de uceni­ Am trăit toate momentele un pronunţat caracter prac­ are somn. le păşunează şi Gaşpar. „Cel mai bun îngri­
ştiinţa muncitorilor, în atitu­ ceput să fie pe măsura aces­ cii—modelări. Mai bine să mai importante prin care a tic. Toate aceste rezultate au noaptea. Vitele dau producţii jitor ; cele mai bune produc­
dinea lor faţă de muncă, şti­ tor înţelegeri noi. Ştiţi ce „răpim" cîteva minute şi să trecut întreprinderea „Victo­ fost răsplătite la vreme, atri- bune de lapte. In medie re­ ţii ; cei mai mulţi viţei — 13,
ut find că de acum munceam spunea Bozan, din „Uzina stăm de vorbă acum. ria", cel mai semnificativ fi­ Cind la aceeaşi oră de di­ buindu-i-se titlul de „învă­ alizează anual c.am 1 400 litri obţinuţi de la lotul de 15
numai pentru noi. vie" a lui Sahia, cu mulţi ...înainte de a reproduce în ind, desigur, actul naţionali­ mineaţă învăţătorul Teodor ţător fruntaş" şi gradaţia de pe cap de vacă furajată. De vaci pe care-l are in primi­
ani înainte ca muncitorii să Bondoc traversează curtea şi fapt, Romulus Gaşpar obţine
— Desigur, acest salt cali­ continuare discuţia purtată zării din 1948 de la care am intră în clasă, oamenii înţe­ merit. Dar la mănunchiul bo­ re ; cea mai mare pensie de
tativ in conştiinţa muncito­ devină stăpînii fabricilor ? cu maistrul modelar Victor sărbătorit, recent, un sfert leg că a început o nouă zi gat al realizărilor i se mai cea mai mare producţie de la C.A.P.; cea mai bună re­
lapte.
rilor, în atitudinea lor faţă „Dacă fabrica aceasta ar fi a Timiş, am reflectat cîtva timp de veac. adaugă cele care privesc deo­ tribuire a muncii" — acestea
de muncă, faţă de agregatele noastră, a muncitorilor, aş la modul cum „debutase“ ea. — Cum reuşiţi să vă ocu­ de muncă. De aproape două potrivă succesele satului şi Pe cel căutat l-am găsit au fost cuvintele cu care ni
şi utilajele cu care munceau, face locomotiva să străluceas­ Comunistul Timiş, cel mai paţi tot atit dc bine şi de decenii şi jumătate această ale comunei. Ca deputat în adăpostit de ploaie sub co­ s-a vorbit despre Romulus
roana unui copac.
nu s-a putut face peste noap­ că asemenea soarelui". Am vechi maistru din întreprin­ producţie şi de viitorii mun­ imagine însoţeşte şi lumi­ Gaşpar. Şi multe a mai fă­
te, aşa dintr-o dată... făcut-o ! Doar uzina era a- derea „Victoria", are timpul citori ? nează chipul dascălului din Consiliul popular Vaţa este — Pe ploaia asta vă găsi- cut pentru a recupera din
cum a noastră. drămuit între două ipostaze ră-ţi să plecaţi la drum ? — timpul pe care el îl acuză că
— Partidul a desfăşurat o — Datoria noastră, a celor Brotuna ca o metaforă pen­ prezent mereu în viaţa ob­ ne^a întrebat el.
vastă muncă de luminare a Conştiinţa nouă muncito­ de înalt prestigiu şi actuali­ care sîntem mai vechi în me­ ştească, alături de ţăranii co­ l-a pierdut. Oamenii îl sti­
muncitorilor, să zic aşa, de rească a trecut prin faze suc­ tate. Dimineaţa se ocupă în­ serie, este dublă : să obţinem tru neobosita lui prezenţă în operatori şi de ceilalţi inte­ — Ca şi dumneavoastră, tot mează nu numai pentru cei
înarmare a lor cu o conştiin­ cesive de cristalizare. Azi deaproape de activitatea ate­ rezultate bune în producţie şi învăţămîntul din ţinutul Za- pe ploaie... 73 de ani pe care-i poartă
ţă nouă. Trebuia să înţele­ ştim cu toţii, ca producători lierului modelărie al unităţii. să împărtăşim cunoştin­ randului. In curind va îm­ lectuali. Duminica, la acţiu-. — Eu de-acum sînt bătrin. cu demnitate, ci şi pentru
gem că roadele muncii sînt şi beneficiari, că roadele Ii conduce pe muncitorii mo­ ţele celor care ne vor înlo­ plini 59 de ani, dar părul său nile patriotice, în serile tîr- dragii mei. La cei 73 de ani ambiţia sa de a fi util, de a
de-acum doar ale noastre. Cu muncii noastre se întorc la delări cu multă competenţă, cui în ateliere ! zii de repetiţii cu brigada ai mei m-am obişnuit nu nu­ nu i se reproşa că a trecut
prin viaţă ca o umbră.
cît muncim mai bine, mai noi. spre succese noi în activita­ Maistrul modelar Victor alb nu pare să mai fie un artistică ori cu echipa de mai cu ploile, ci şi cu furtu­
mult, cu atît trăim mai bine. ...Un sfert de veac de afir­ te. O bogată experienţă pro­ Timiş, comunist din anul semn al vîrstei, ci nimbul u- teatru, precum şi la dezbate- nile. Dacă aş mai avea acum Ştim sigur că membrul co­
Din calculul repartiţiei, ru­ mare plenară a adevărului- fesională este. pusă în slujba 1945, a sintetizat prin acest nei strălucite cariere didacti­ 40 de ani! Cind i-am avut operator Romulus Gaşpar a
brica „veniturile patronului“ iege, înscris cu litere de foc realizării acestui deziderat răspuns o obligaţie majoră a ce, care a ştiut să culeagă rile din adunările populare, anii ăştia, nu am avut ce reuşit să recupereze cu pri­
dispăruse. Totul avea să se în istoria existenţei noastre : major al muncii. In al doilea tuturor oamenilor muncii, in dascălul Teodor Bondoc vine face cu ei. Am întors de pe sosinţă timpul trecut. Şi mai
întoarcă asupra muncii şi a urma cuvîntul Partidului rind. din aceeaşi bogăţie a- etapa actuală: de a răspunde puţin şi să semene cu gene­ de fiecare dată cu elan şi o parte pe alta palma de pă- ştim că el a reuşit, totodată,
cumulată în ani şi ani de
vieţii noastre. Comunist Român înseamnă a muncă, se „înfruptă" şi viito­ prin fapte de prestigiu sarci­ rozitate pentru alţii. „Visul rivnă tinerească. Este ceea ce mînt moştenire de la nărinţi, să-şi etaleze calităţile de om
sperînd de fiecare dală că o
— Cum avea să se concre­ merge neabătut pe drumul rii modelări de la şcoala pro­ nilor economice trasate de meu dintotdeauna a fost să obişnuim să spunem, utili- adevărat, de cetăţean harnic,
tizeze această nouă menire a împlinirilor. înseamnă biru­ fesională. De trei ori pe săp- partid, şi de educare în spi­ văd cum generaţia tinără se să obţin şi eu recolte mai bu­ de gospodar priceput. Aceste
muncitorului, de a fi produ­ inţă deplină în edificarea tămînă, după-amiezele mais­ ritul responsabilităţilor de bucură de toate foloasele in­ zind o perifrază, sentimen­ ne. Dar htima. cu toate îngri­ atribute se câştigă numai prin
cător şi proprietar, singurul societăţii socialiste multilate­ trului comunist sint dedicate viitor a tinerelor cadre de tul viu al datoriei cetăţeneşti. jirile, nu mi-a dat niciodată muncă, trudă, ambiţii şi per­
beneficiar al roadelor mun­ muncitori! strucţiei şi educaţiei“ — spu­ mai multe roade decît pentru severenţă.
cii sale ? ral dezvoltate pe pămîntu] acestor elevi care vor re­ nea cu citeva zile în urmă. Prof, SABIN SE1.AGEA a trăi cel mult o lună-două.
Este, fără îndoială, crezul
Cînd era mai rău, atunci ră-
Vaţa de Jos
— Din primele zile de du­ străbun al României 1 prezenta viitoarele generaţii MARIN NEGOIJA N. PANAITESCU
pă naţionalizare s-au produs
schimbări calitative în ati- GH. i NEGREA