Page 53 - Drumul_socialismului_1973_06

* A
Proletari din toate fàrlle, uniii-vă!

Vineri dimineaţa s-a înche­ deosebită importanţă, se în­ preşedintele Consiliului de
iat vizita oficială pe care scriu ca un moment de mare Stat, Nicolae Ceauşescu.
preşedintele Republicii Volta însemnătate pentru relaţiile Pe aeroportul Otopeni au
Superioară, generalul Sangoule dintre Republica Socialistă fost arborate, cu acest prilej,
■Lamizana, a întreprins-o în România şi Republica Voita drapelele de stal ale Româ­
tara noastră la invitaţia pre­ Superioară, pentru viitorul co­ niei şi Voltei Superioare, iar
şedintelui Consiliului de Stat, laborării şi prieteniei dintre deasupra salonului oficial se
Nicolap Ceauşescu. cele două popoare. aflau portretele celor doi pre­
ANUL XXV Nr. 5 733 SIMBÀTÀ 16 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Intîlnirile şi convorbirile Sub semnul acestei dorinţe şedinţi i pe mari pancarte e-
dintre şeful statului nostru, reciproce de a promova şi rau ■înscrise urările ..Să se
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, intensifica raporturi multiple dezvolte şi să se întărească
şi preşedintele Sangoule Lq- între cele două popoare a prietenia dintre popoarele
mizana, care au prilejuit un avut loc ceremonia plecării Republicii Socialiste România
şi Republicii Volta Superioa­
dialog fructuos, ale cărui re­ preşedintelui Sangoule Lami­
zana. ră 1“, „Trăiască pacea şi prie­
zultate îşi găsesc finalitatea De la reşedinţa oficială, tenia între p o p o a r e -
în Declaraţia solemnă co­ preşedintele Voltei Superioa­
mună şi alte documente de o re a fost condus la aeroport de (Continuare in pag. a 4-a)

HCUMţU SOLEMNA COMUNA
Consiliile de control muncitoresc si comisiile Reducerea preţului de cos'? pe tona

1 e Republicii Socialiste România
pe domenii-in confruntare cu sarcini majore de cărbune impune ia foaie minele

din Valea Jiului
ale activităţii economice si sociale şi a Republicii Volta Superioară

Republica
Acţiuni convergente spre nia şi Republica Volta Supe­ nul cu altul, într-un spirit de să se bazeze pe respectarea
Socialistă
Româ­
fiecărui
al
sacru
dreptului
bună vecinătate şi de a dez­
Conform holăririi plenarei C.C. al P.C.R. etc. — acţionind totodată pentru dezvolta­ rioară, volta relaţii amicale între stat la existenţă, libertate,
din luna noiembrie 1972 şi a Legii cu pri­ rea unei atitudini înaintate faţă de muncă, Luînd în consideraţie rela­ toate naţiunile, suveranitate şi independenţă
vire la organizarea şi funcţionarea Consi­ pentru stimularea iniţiativelor creatoare ale ţiile întemeiate pe stimă re­ Conştiente de răspunderea naţională, la pace şi securi­
liului Central de Control Muncitoresc al oamenilor muncii în îndeplinirea sarcinilor economisirea muncii vii ciprocă şi prietenie statorni­ care revine tuturor statelor, tate, a dreptului inalienabil
Activităţii Economice şi Sociale, in unită­ economice şi sociale, precum şi pentru com­ cite între poporul român şi mici, mijlocii sau mari, pen­ al fiecărui popor de a-şi ho­
ţile economice din judeţul nostru au fost baterea manifestărilor de nepăsare, negli­ poporul voltez, tru instaurarea unui climat tărî liber soarta, fără nici un
create consilii de control muncitoresc şi co­ jenţă şi lipsă de răspundere. In acest spirit, Dorind să extindă în con­ de pace securitate şi coope­ fel de amestec, constrângere
misii pe domenii de activitate — care func­ organismele respective vor avea — aşa cum şi materializate tinuare raporturile priete­ rare în lume şi pentru dez­ sau presiune din afară,
ţionează pe lingă comitetele oamenilor aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ple­ neşti de înţelegere şi colabo­ voltarea relaţiilor prieteneşti Hotărîte să acorde şi în
muncii şi sub directa îndrumare a organi­ nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 — rare reciprocă între cele do­ între toate ţările, indiferent viitor sprijinul politic, mate­
zaţiilor de partid din unităţile respective. „o influenţă pozitivă asupra dezvoltării de­ uă ţări, pe baza dreptului de sistemul lor politic, eco­ rial şi moral necesar ţărilor
Aceste organisme dau posibilitatea comitete­ mocraţiei muncitoreşti, a democraţiei Cît costă o tonă de căr­ lună unitatea în care lu­ internaţional şi a justiţiei, nomic şi social sau de nivelul care au păşit pe calea inde­
lor oamenilor muncii să controleze mai in noastre socialiste, în general asu­ bune ? Iată o întrebare pe crează prin depăşirea pre­ Hotărîte să sporească con­ lor de dezvoltare, pendenţei economico şi dez­
profunzime modul cum se aplică hotăririle pra întăririi legăturilor partidului cu masele care şi-o pun puţini din cei ţului de cost pe tona de tribuţia celor două ţări la ca­ Reamintind că toate state­ voltării, precum şi mişcărilor
şi deciziile, să cunoască mai bine probleme­ de oameni ai muncii, asupra creşterii rolu­ care muncesc în adîncuri cărbune poate afla acest lu­ uza păcii, progresului şi se­ le, fără discriminare, au drep­ de eliberare naţională ale po­
le reale cu care se confruntă colectivele lui său conducător în toate domeniile de ac­ pentru a scoate la lumina cru foarte simplu, înmul­ curităţii internaţionale, la tul şi îndatorirea de a parti­ poarelor aflate încă sub do­
muncitoreşti. Potrivit concepţiei care a stat tivitate". zilei preţioasa materie in­ ţind totalul tonelor extrase dezvoltarea cooperării dintre cipa act'v la examinarea şi minaţie străină,
la baza Înfiinţării consiliilor de control mun­ Sarcini de majoră importanţă stau, aşa­ dispensabilă economiei na­ cu pierderea înregistrată pe toate statele, soluţionarea problemelor in­ Subliniind necesitatea a-
citoresc şi a comisiilor pe domenii, acestea dar, in faţa noilor organisme, pentru care ţionale. Problema „cum ne tona de cărbune. Acelaşi lu­ Reafirmînd ataşamentul lor ternaţionale de interes co­ plicării stricte a Declaraţiei
vor participa direct la soluţionarea proble­ esenţial la ora actuală este demarajul încadrăm în costurile pla­ cru îl poate afla minerul de faţă de scopurile şi princi­ mun, asupra acordării independen­
melor activităţii economice şi sociale a în­ prompt şi optim in activitate. Că lucrurile nificate ale producţiei de la Uricani. Iar dacă extin­ piile Cartei Naţiunilor Unite, Reafirmînd deplina lor ţei ţărilor şi popoarelor co-
treprinderilor — realizarea indicatorilor pla­ au început, in general, bine în judeţul nos­ cărbune ?" nu preocupă în dem această analiză în spa­ care proclamă dorinţa po­ convingere că pacea şi secu­ (Cotitinuar* in pag. a 4-a)
nului de producţie, folosirea capacităţilor de tru o dovedesc şi rindurile de mai jos care măsura cuvenită pe acei ca­ ţiu şi timp cifrele indică poarelor de a trăi în pace u- ritatea internaţională trebuie
producţie, ridicarea calităţii produselor, res­ re conduc procesul de ex­ pierderi importante. De un­
pectarea tehnologiilor de fabricaţie, îmbu­ ilustrează activitatea de început a unui con­ tracţie, la diferite niveluri de provin acestea, care sînt
nătăţirea continuă a condiţiilor de muncă siliu de control muncitoresc. ierarhice, atît în subteran, cauzele care le generează ?
cît şi la suprafaţă. necesare multe Să exemplificăm. La mina
Nu
sînt
Controlul muncitoresc descoperă noi resurse exemple pentru a convinge Lupeni, costul fiecărei tone
de cărbune extras înglobea­
de acest adevăr. Faptul că
în cinci luni din acest an ză în plus 10,26 lei, repre­ cu privire la vizita oficială in Republica Socialistă
depăşirea
consumu­
zentând
cheltuielile la 1 000 lei pro­ lui de materiale şi 4,79 lei
pentru creşterea eficienţei economice ducţie marfă au fost depă­ depăşirea consumului de e- România a preşedintelui Republicii Volta Superioară,
şite la unităţile miniere din
nergie. Pierderea unor can­
Valea Jiului cu peste 30 lei
este semnificativ în această tităţi însemnate de armături
metalice în lucrările minie­
La circa o lună de activi­ ceputul de drum al noului formarea consiliului, cit şi privinţă. Intr-o tonă de căr­ re, armături care ar putea
tate, consiliul de control organism, am purtat o discu­ de faptul ca de la primii paşi bune este înmagazinată o fi recuperate — toate uni­ general Sangoule Lamizana
muncitoresc de la întreprin­ ţie cu tovarăşul inginer Nico­ să devenim un organism util însemnată cantitate de mun­ tăţile miniere au fost dotate
derea electrocentrale Deva lae Gheorghe, preşedintele comitetului oamenilor mun­ că vie şi materializată care şi cu maşini pentru recon- Lamizana, la care au parti­ Superioare în România, Gré­
şi-a conturat, în marc, atri- consiliului respectiv. cii, să-i sprijinim, activitatea se cere a fi economisită, nu diţionarea lor! — ridică La' invitaţia preşedintelui goire Nana, deputat în Adu­
'buţiumle ce-i revin ca orga­ — La începutul lunii mai prin controale eficiente pe risipită. .Dar la ora actuală, preţul de cost al unei tone Consiliului de Stat al Repu­ cipat :
nism al comitetului oameni­ — ne-a declarat interlocuto­ probleme majore ale activită­ costul unei tone de cărbune de cărbune cu 2,40 lei la blicii Socialiste România, din partea română : Emil narea Naţională, François Se-
lor muncii, acţionând cu rul — pe lîngă comitetul oa­ ţii. extrasă la mina Petrila este mina Petrila şi cu 2,89 lei Nicolae Ceauşescu, preşedin­ Drăgănescu, vicepreşedinte al kone, directorul afacerilor
în
promptitudine pentru înlătu­ menilor muncii din întreprin­ — Secretarul general al mai mare cu 12 lei decît la Lonea. tele Republicii Volta Superi­ Consiliului de Miniştri, Geor- politice Externe, Ministerul Aface­
ge Macovescu, ministrul afa­
Philippe
Oue-
rilor
oară, general Sangoule Lami­
rarea deficienţelor din în­ derea noastră au luat fiinţă partidului nostru, tovarăşul cel planificat, iar la mina zana, a făcut o vizită oficia­ cerilor externe. Bujor Almă- draogo, directorul geologiei
treaga activitate, pentru im­ consiliul de control muncito­ Nicolae Ceauşescu, a trasat Uricani cu de trei ori pe M. CRISTESCU şan, ministrul minelor, petro­ şi minelor, Sogbe Simon So-
pulsionarea creşterii eficien­ resc al activităţii economice aţîta. Dacă un miner de la lă în Româniâ, între 11 şi 15 lului şi geologiei, Angelo Mi- me, consilier tehnic în Minis­
iunie 1973.
ţei economice. In scopul cu­ şi sociale din unitate şi 3 MARIN NEGOITA Petrila doreşte să ştie con­ culescu, ministrul agriculturii, terul Planului, Jean Baptiste
noaşterii în amănunt a felu­ comisii pe domeniii. Comite­ cret cît pierde în fiecare (Continuare in pag, o 2-a) Preşedintele Republicii Vol­ industriei alimentare şi ape­ Ilboudo, consilier în Ministe­
lui in care s-a desfăşurat în­ tul de partid s-a îngrijit de (Continuare in pag. a 2-a) ta Superioară şi personalită­
ţile care l-au însoţit, au vi­ lor, Vasile Pungan, consilier rul Afacerilor Externe.
zitat, în timpul şederii lor în al preşedintelui Consiliului de In cadrul convorbirilor,
România, obiective industria­ Stat, Alexandru Lăzăreanu, care s-au desfăşurat într-o
le, agricole şi social-culturale ambasadorul României în atmosferă de sinceră priete­
i din Bucureşti, Piteşti şi Bra­ Volta Superioară, Constantin nie şi deplină înţelegere, cei
I ASTFPÏARE Reducerea cheltuielilor şov. Stanciu, adjunct al ministru­ doi preşedinţi s-au informat
vizitei,
Pe
! oaspeţii întreg parcursul bucurat lui comerţului exterior, Lu­ reciproc asupra procesului de
cian Petrescu, director în Mi­
dezvoltare
so­
s-au
şi
economică
voltezi
I Furnalele hunedorene con- mă fiind expusă deteriorării. de prelucrare a minereului de o primire călduroasă, pli­ nisterul Afacerilor Externe, cială din cele două ţări, au
; sumă nesăţioase, zilnic, su- Concret : pe linia 13, sta­ nă de afecţiune şi ospitalita­ Nicolae Moldovanu. director analizat stadiul actual şi per­
: te (ie tone de aglomerat. U- ţia nr. 1 Peştiş, patru va­ te, expresie a sentimentelor în Ministerul Minelor, Petro­ spectivele de dezvoltare a re­
i neori, însă, hrana lor ajun- goane uzinale, încărcate cu BARZA. Complexitatea sarcinilor economice de stimă şi prietenie care a- lului şi Geologiei, laţiilor bilaterale şi au făcut
j ge cu întîrziere de la cele materie primă pentru furna­ actuale a pus in faţa colectivului instalaţiei de tă, bare şi plăci vechi — fapt ce a determinat nimă reciproc cele două ţări din partea volteză : dr. Jo- un schimb de păreri cu pri­
scăderea consumului specific de căptuşeli între
[ două fabrici de aglomerare, le, se află intr-un repaus... flotaţie, din cadrul întreprinderii miniere Barza, şi popoare. seph Conombo, ministrul afa­ vire la problemele internaţio­
I ceea ce generează neajun- de pomină. Ele au plecat rezolvarea unor probleme de maximă urgenţă, 28 şi 37 la sută la diversele sorturi de minereu. Preşedintele Consiliului dc cerilor externe, Tiemoko nale de interes comun.
I suri în fabricarea fontei, de peste 90 de zile de la aglo- pe primul plan situindu-se organizarea judicioa­ De asemenea, folosirea spumantului indigen, în Stat al Republicii Socialiste Marc Garango, ministrul fi­ Partea română a exprimat
j Cauza ? Vagoanele.. Adesea, meratorul nr. 1, dar încă să a muncii şi folosirea optimă a capacităţilor locul celui din import, generează o economie România, Nicolae Ceauşescu, nanţelor şi comerţului, Felix întreaga sa consideraţie pen­
ti­
ministrul
\ vagoanele „înţepenesc“ pe nu au ajuns la furnalele de producţie in scopul reducerii cheltuielilor de anuală de circa 325 C00 lei. Prin înlocuirea — a avut convorbiri oficiale cu Tiemtaraboum, sportului, Pierre tru realizările dobîndite de
şi
neretului
| unele linii, încărcate cu 7—9. Distanţa de parcurs ? producţie pe tona de minereu şi obţinerii unor deocamdată, parţial — a rotoarelor metalice de preşedintele Republicii Volta Ilboudo, ambasadorul Voltei (Continuare in pag. a 4-a)
la celule cu rotoare cauciucate, s-a redus con­
i hrana atît de necesară O... azvîrlitură de băţ. Ghi­ consumuri specifice scăzute la reactivi şi alte sumul specific la piese de schimb între 9—18 Superioară, general Sangoule
i furnalelor, în timp ce Iucră- nionul liniei 13, supărarea materiale. la sută.
\ torli de Ii* C.F.U. (din ca- vagoanelor sau neglijenţa Fiind cunoscut faptul că ponderea cea mai Astfel de rezultate au condus la reducerea
1 drul C.S.H.) veghează la... unora (de la C.F.U.) î Cine mare a cheltuielilor revine procesului de măci- Mesajul tovarăşului
nare >_ s-o accentuat asupra îmbunătăţirii ali­ cheltuielilor pe tona de minereu complex prelu­
| staţionarea lor săptămînl şl poate răspunde să dea şt mentării cu minereu a morilor cu bile şi respec­ crată cu 54,21 lei faţă de perioada corespun­
[ luni de-a rîndul, materia pri­ liber celor 4 vagoane I... tarea fineţii de măcinare, reutilizindu-se, totoda­ zătoare a anului trecut.
NICOLAE CEAUŞESCU
Daca este efectuata Io fim ip Astăzi, in jurul orei 10,30, secretar general al Partidului Comunist Român,
ta întreţinerea posturile noastre de radio şi adresat participanţilor la Festivalul naţional
j
televiziune vor transmite di­
O praşilă ■ face mai mult rect, din Piaţa Palatului Re­ de la Veneţia al ziarului „F Unita“
oopulară
Adunarea
publicii,
culturilor organizată cu prilejul aniver­ Dragi tovarăşi, torirea ziarului „l’Unita“ Italian s-au dezvoltat şi s-au
sării a 125 de ani de la Re­
i decît o ploaie bonă voluţia burghezo-democratică Dragi prieteni, se înscrie astfel ca o puter­ a întărit continuu marxism-leninis-
pe
temelia
trainică
a
nică
manifestare
populară
din 1S48 şi a unui sfert de
veac de la naţionalizarea Cu prilejul Festivalului de adeziunii faţă de lupta şi mului şi internaţionalismului
principalelor mijloace de pro­ la Veneţia al ziarului idealurile comuniştilor itali­ proletar, a respectului şi în­
Ultimele douS zile au fost să-l ducă la brigada Reia la crează extrem de anevoios Salariaţii consiliului popu­ ducţie. „l’Unita", îmi este deosebit eni. crederii reciproce. Cu deose­
ceva mai darnice în soare, stropit de cartofi. Nu ştim la prăşitul porumbului Dacă lar afirmau că întârzierea se de plăcut să vă transmit, în Doresc să exprim, la aceas­ bită plăcere îmi amintesc
bune pentru lucrat în cîmp dacă brigadierul de cîmp s-a se va continua şi în viitor datorează în exclusivitate u- numele Comitetului Central tă sărbătoare a voastră, dragi de întîlnirile şi convorbirile
la întreţinerea • culturilor pră­ hotărît între timp să se ur­ aşa, există pericolul ca pri­ mezelii pământului datorită al Partidului Comunist Ro­ tovarăşi şi prieteni, stima şi avute în decursul ultimilor
sitoare. De o parte şi de alta nească de pe scaunul pe caro ma praşilă — hotărîtoare ploilor care au căzut. Nu în pagina a ll-a ! al poporului român solidaritatea comuniştilor ro­ ani cu tovarăşii Luigi Longo
mân,
a şoselei Deva-Haţeg, am vS- sta, dar noi cînd ne-am luat pentru obţinerea unei pro­ vrers să-i contrazicem pe in­ şi al meu personal, un mâni, ale întregului nostru şi Enrico Berlinguer, care au
zut în acest interval de timp la bună vedere de la el cea­ ducţii bune — să fie mult terlocutori, dar cum se face călduros salut şi urările popor faţă dc Partidul Co­ constituit prilejuri fericite
lucrând la prSşitu! culturilor sul arăta ora 11. Am aflat întârziata. că in loturile personale mem­ © Programul de e- noastre de succes deplin a- munist Italian, faţă de pres­ de schimburi de idei şi ex­
de cartofi, sfeclă, porumb şi însă că cu întreţinerea cul­ Intr-o situaţie cu totul ne- brii cooperatori puteau prăşi j ducaţie socialistă în cestei tradiţionale sărbători a tigioasa sa activitate consa­ perienţă. de conlucrare fruc­
legume sute şi sute de ţărani turii porumbului nu se stă mulţumitoare la întreţinerea porumbul ? Doar şi acolo a presei comuniste din Italia. crată slujirii intereselor cla­ tuoasă pentru dezvoltarea ra­
cooperatori. Nu acelaşi lucru deloc bine. Ni s-a spus că porumbului se prezintă coo­ plouat I Cooperatorii mai j acţiune Amploarea manifestărilor sei muncitoare şi poporului porturilor frăţeşti dintre
3-am observat însă pe traseul s-au prăşit „cam 50 ha din perativa agricolă de produc­ vîrstnici cu care am stat de ® Disciplină şi res- pe care le prilejuieşte între­ italian, cauzei păcii şi pro­ partidele noastre, în deplină
Haţeg-Sarmizegetusa, La uni­ 165 cîte sînt însăminţate“. E ţie din Densuş. Deşi unitatea vorbă pe traseu ne-au spus gul festival Ilustrează forţa gresului în lume. concordanţă atît cu interese­
tatea agricolă din Toteşti am puţin dacă avem în vedere are însămînţată o mare su­ că o praşilă bună la porumb ; ponsabilitate cetăţe- organizatorică şi popularitatea Este un motiv de reală sa­ le bilaterale, cît şi ale cau­
intîlnit mai mulţi membri numărul mare de braţe de prafaţă de teren cu această face mai mult decît o ploaie. i nească în combate- de care se bucură Partidul tisfacţie pentru noi faptul zei generale a unităţii mişcă­
cooperatori la sediu decît în muncă de care dispune a- cultură — aproape 250 hec­ Aşa este, dar depinde şi cînd Comunist Italian, sentimente­ că legăturile de solidaritate rii comuniste şi muncitoreşti
cîmp. Pe brigadierul de la ceastă cooperativă agricolă. tare — nu s-a prăşit manual se face praşila I ; rea efectelor nocive le de dragoste şi preţuire cu şi colaborare tovărăşească internaţionale.
cultura mare, Victor Roşea, Dar cine să-i mobilizeze pe nimic, Iar mecanic doar de i ale poluării care este înconjurat de mase­ dintre Partidul Comunist Ro­
l-am găsit la biroul coopera­ oameni 7 Vicepreşedintele, in­ probă: 16 hectare. N. PANAITESCU le largi ale poporului. Sărbă­ mân şi Partidul Comunist (Continuare in pag. a 4-a)
tivei agricole. Prezent în a- ginerul şi ceilalţi factori de
cest loc, după relatările dum­ răspundere erau plecaţi din
nealui — care odată ne-a unitate pentru a rezolva alle
spus că a venit să ducă o si­ probleme, e drept, tot ale PENTRU OŢELĂRIILE secretarilor comitetelor VERNISAJ durea Chizid, s-a desfăşu­ participe la numeroase TIRGURI
primirii
In
ceremonialul
organizate
tuaţie cu nişte cooperatori obştei, dar după părerea noas­ HUNEDOAREI U.T.C., preşedinţilor comi­ rat organizaţia pionierilor manifestări după-amlază, or­ Informăm pe cititorii
Joi
în
oraş.
care mai au de prăşit cîte un tră nu erau chiar atît de tetelor de cămine munci­ Astă-scară, la orele 18,00. a unor elevi ai claselor a chestra „Clubtin“ a oferit noştri interesaţi că mîine,
re­
toreşti,
va DE LA
Casei
a
mică
rînd însămânţat cu cartofi, complicate ca să nu rămînă si Intensificarea ritmurilor sortului reprezentanţilor v-gos- în sala din Hunedoara, dc Il-a, a 111-a şi a IV-a de un program muzical cu duminică, 17 iunie, la De­
administraţi
cultură
va
încheierii
iar a doua oară, uitînd ce cineva în cooperativă, care de elaborare a şarjelor podăresc din unităţile e- avea loc vernisajul expo­ Ia Şcoala generală nr. 0 prilejul primului an al cursu­ de are loc ; un mare tîrg
iar
vite
poimline,
din Hunedoara.
rilor
şcolii
„pîntecul“
ne-a spus mai întîi, a afirmat să urmărească cum se execu­ face ca oţelăriilor cup­ conomice ale municipiului, ziţiei de pictură aparţi- In cinstea celor mai ti­ politice a U.T.C. luni, 18 iunie, la Haţeg,
toarelor
din
comi­
că vrea să ia un tractor de tă întreţinerea culturilor. Poa­ C.S. Hunedoara să aibă organizată de către U.T.C. nînd artistului plastic Au­ neri pionieri, colegii lor se va desfăşura un alt
municipal
tetul
al
rel Ţară, din Timişoara.
de
mare
vite
la secţia de mecanizare pe care te că din acest motiv se lu­ mereu nevoie de materii în colaborare cu consiliul au prezentat un frumos LA SOLICITAREA mărfuri. tîrg La dc Deva, şi mier­
prime în cantităţi sufi­ municipal al sindicatelor. program artistic. CONSUMATORILOR
ciente şi de calitate. Aces­ In cadrul dezbaterii, LEGUME Şl ZARZAVATURI O ZI curi, 20 iunie, va avea loc
tui deziderat ît răspunde s-au prezentat concluziile LIVRATE UNITĂŢILOR „CLUBTIN" La solicitarea consuma­ tîrgul dc vară, pentru
cu cinste şi colectivul de controlului efectuat in că­ DE DESFACERE SE AFIRMA torilor din Lonea şi Petri­ mărfuri. VREMEA
In pagina a lll-a muncă de care a alimentarea minele un muncitoreşti lărgit, Ferma legumicolă a Din Iniţiativa comitetu­ la, conducerea I.C.L.S. Pentru 24 ore
la
de
realizat
oţelăriilor
către
colectiv
publică
alimentaţia
pentru
peste plan 16 ZOO tone de alcătuit din reprezentanţi C.A.P. Rapoltu Mare a lui U.T.C. de la întreprin­ din Petroşani, a luat mă­
fier forjat, In condiţiile al organelor judeţene de produs şi livrat pînă a- LA derea de construcţii side­ sura reprofilării unor uni­ Vreme Instabilă, cu ce­
variabil,
rul
temporar
unităţilor
de
depăşirii indicatorului de partid şi de stat, sindicat cum peste 20 tone desface­ rurgice Hunedoara, pe tăţi din reţea. Astfel, bu­ noros. Local se vor sem­
legume
re
CENTRELE DE BACALAUREAT productivitate cu 3,86 la şi U.T.C. S-a prelucrat, de şi zarzavaturi, între care: lingă unitate a luat fiinţă fetul nr. 24, „Cotnari“, din nala precipitaţii sub for­
tineretului
clubul
sută.
asemenea,
regularaentul-
din
mă de ploaie şi averse de
fost
transformat
Lonea,
a
cadru elaborat de U.G.S.R. 5 500 kg ceapă verde, 2 200 o orchestră de muzică u- în restaurant, iar bufetul ploaie, urmate de descăr­
DEZBATERE în comun cu C. C. al kg ridichi dc lună. peste şoară, cu denumirea nr. 57, din Petrila, a de­ cări electrice. Vînt potri­
Şl PREŞEDINŢII U.T.C. pe baza căruia vor i 000 kg salată şi altele. ALTA „Clubtin“. Deşi ( linără, for­ venit braserie. In prezent, vit din nord-vest. Tempe­
In sala mică a Casei de trebui întocmite regula­ maţia orchestrală s-a afir­ cele două unităţi de ali­ raturile minime vor oscila
cultură a sindicatelor din mentele de ordine inte­ DE ZIUA PIONIERILOR mat cu prilejul serilor dis­ mentaţie publică asigură între 10 şi 13 grade, iar
Zilele
trecute,
o mai bună primire şi ser­
DIN JUDEŢUL HUNEDOARA Petroşani a avut loc o rioară pe flecare cămin. teatrului de vară din pă- pe scena tractive organizate pentru vire a consumatorilor. grade.
maximele între 20 şi 26 dc
dezbatere cu participarea
tineri, fiind Invitată să