Page 54 - Drumul_socialismului_1973_06

P323J5B3BI BWtonEgfWBaPB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 733 © SIMBÄTÄ 16 IUNIE 1973

111«!
Fregraeiul de educaţie socialistă In acţiune jttsfek isiegfd i RITMICITATE« CALITATE ■

îscipfina de partid e una Controlul muncitoresc

noi resurse pentru creşterea

şi aceeaşi pentru toţi comuniştii eficienţei economice

(Urmare din pag. 1) centralele electrice Vulcan şi jelor contractate cu C.S. Re­
Gurabarza. Deci, s-a făcut şiţa. In a doua situaţie, în­
o cuprindere teritorială judi­ treprinderea noastră posedă,
Incorporarea normelor e- ea fiind o condiţie princi­ această precizare, In orga­ încă din primii ani de acti­
ticii şi echităţii socialiste în pală a unităţii partidului. nizaţia de partid a şantie­ sarcina ca In asemenea orga­ cioasă, iar din punct de ve­ vitate, utilaje disponibile in
viaţa şi munca de fiecare zi Pot spune că la noi — re­ rului ? nisme să fie cuprinşi munci­ dere profesional, componenţa valoare de circa 5 milioane
a comuniştilor, Însuşirea a- latează tovarăşul Grigore — Voi răspunde printr-un tori de înaltă calificare şi cu se arată astfel: 7 muncitori lei — în mare parte, clapete
cestor principii — sintetiza­ Boieru, secretar al comitetu­ exemplu: comitetul nostru experienţă îndelungată în de înaltă calificare, un ingi­
te la Conferinţa Naţională lui de partid de la şantierul de partid a pus în discuţie producţie, cei mai buni ingi­ ner şi 3 maiştri cu experi­ de gaze arse cu dispozitive
de
de
mult
Mai
acţionare.
îndelunga­
activitate
a partidului într-un proiect 4 construcţii civile — marea şi a sancţionat pentru in­ neri, tehnicieni, economişti şi enţă în şi producţie. S-a avut, jumătate din dobînzile pena­
tă
care se dezbate larg în or­ majoritate a comuniştilor disciplină în producţie şl alte cadre de specialitate. In totodată, în atenţie faptul ca lizatoare sînt plătite pentru
ganizaţiile de partid şi ale şi-au însuşit disciplina de abateri de la conduita mo­ acest context, vorbiţi-ne de­ aceste disponibilităţi.
U.T.C., — va avea o puter­ partid, răspund la chemări­ rală pe un comunist care în spre componenţa consiliului eei cuprinşi în consiliu să nu
nică influenţă asupra fizio­ le organizaţiei, începînd cu acea perioadă a fost şi con­ dumneavoastră. fie angrenaţi In alte activi­ — Ce măsuri aţi preconi­
nomiei moral-cetăţeneşti a cei din conducerea şantie­ ducător de lot — inginerul — Organismul nostru este tăţi obşteşti. zat pentru înlăturarea defici­
tuturor oamenilor. Aceste rului şi încheind cu munci­ Ion Banda. Printre cei 8 Fruntaş în activitate, strungarul Samson SilaghI, din cadrul format din 11 membri — 5 — Care este programul de enţelor ?
norme vor putea şi trebuie torul zidar, sudor, par- membri de partid, care au Fabricii de stîlpl hidraulici Vulcan — unitate cu largi disponi­ de la termocentrala Mintia, lucru, pe prima etapă ? — Şi pînă acum întreprin­
bune
muncă.
să
continuă
—
să devină codul moral al chetar. Cînd se simte o slă­ luat cuvîntul, se aflau, de­ bilităţi productive prezintă prelucrînd obţină rezultate corpului în distribui­ 4 de la termocentrala Paro- — Conform indicaţiilor, lu­ derea a făcut eforturi pentru
Fotografia
ale
vt-1
repere
vieţii şi activităţii cetăţeni­ bire a disciplinei, acţionăm sigur, şi oameni din subor- tor de la cadrul păşitor — operaţii care necesită fineţe profesio­ şeni şl cîte un membru de la crăm pe baza unor planuri a elimina cheltuielile neeco­
lor, să fie, nu numai cu­ prompt, pentru că numai dinea celui sancţionat. El nală şl precizie tehnologică. Foto: VIRGIL ONOIU de muncă trimestriale. Pen­ nomicoase, dar va trebui să
noscute, ci Însuşite, dovedi­ aşa putem preveni fisurile. nu s-au sfiit să ia atitudine, tru cele două luni care au se acţioneze cu mai multă
te prin faptele de fiecare — Aţi avut — In unele să-i arate abaterile, să-i a- rămas din acest trimestru, hotărîre. Se va interveni pe
zi, prin întreaga conduită. organizaţii de bază — aba­ mintească că disciplina de am cuprins în plan acţiuni lîngă Institutul de studii şi
Pentru că — aşa după cum teri de la acest principiu al partid e una şi aceeaşi pen­ lipsirile proprii in organizarea muncii de control care vizează cele proiectări energetice Bucu­
se sublinia In Înaltul forum vieţii partidului nostru. tru toţi, indiferent de func­ mai stringente probleme de reşti pentru a prevedea in
din vara anului trecut — Cum aţi acţionat ? Care a ţie, de locul ocupat în ie­ pe agenda de lucru a comi­ proiectele viitoarelor centra­
„partidul sînt oamenii” şi, fost atitudinea comunişti­ rarhia muncii. „E o pată tetului oamenilor muncii. le termoelectrice din ţară fo­
ca atare, de ţinuta moral- lor ? pentru noi şi ne doare că Exemplific cu cîteva dintre losirea utilajelor disponibile
politică a membrilor de — Disciplina de partid a organizaţia noastră este ne­ nu se văd, dar se găsesc ele : cauzele care au generat la Mintia Desigur, şi pentru
partid, de disciplina lor, de fost tema unor dezbateri In voită să sancţioneze un co­ cheltuieli neeconomicoase pe viitor vor sta în atenţia noas.
devotamentul cu care ei îşi adunările generale ale or­ munist, dar aşa cum unui primele patru luni ale anu­ tră probleme economice im­
înfăptuiesc sarcinile Încre­ ganizaţiilor noastre de bază muncitor — spunea maistrul — Care este stadiul realizării mod special de lipsurile care mal în luna aprilie depăşiri ale pla­ lui, măsuri ce se impun pen­ portante. Comitetul de par­
dinţate depinde, în mare — exemplu cea de la lotul Ion Ciobanu — nu i se ad­ planului de producţie, tovarăşe dăinuie în cadrul unor compar­ nului cu 10-15 nil. tru înlăturarea stocurilor su- tid ne va instrui periodic,
—
oarecum
sîntem
mulţu­
Noi
măsură prestigiul, autorita­ 2, unde adunarea a hotărît mite să aibă abateri, cu atît director ? — l-am întrebat pe timente funcţionale. miţi de rezultatele obţinute — ne pranormative de materiale şi pentru a putea face faţă ava­
Lazăr
Pop,
lng.
tea partidului In mase. să sancţioneze un comunist mai mult unul conducător. ploatării miniere Ţebea. directorul Ex­ In acest an, faţă de alte peri­ declara minerul Traian Băjan — piese de schimb la Mintia şi lanşei de necesităţi noi ce se
pregătire
de
Punctul 5 din Proiectul de a cărui atitudine era incom­ Disciplina de partid e egală — Avem de la începutul anu­ oade, stă cu ceva lucrările bine. Faţă de dar la drept vorbind de fiecare Paroşeni, cum se realizează ivesc în munca unităţii noas­
se
mal
face
mai
norme ale vieţii şi muncii patibilă cu normele şi prin­ pentru toţi membrii lui". A- lui un minus destul de mic, dar prevederile Iniţiale s-au realizat dată puteam lucru, şi deoarece mult. măsurile din planul unic pri­ tre
zil­
acest
Spun
comuniştilor, ale eticii şi cipiile Statutului partidului. semenea atitudini au luat pe mal am recuperat ceva. peste plan aproape 300 ml gale- nic se pierde din avansul nor­ vind siguranţa în funcţionare — Care este deosebirea în­
— Concret, cît ?
echităţii socialiste, specifi­ Tot In aceeaşi organizaţie faţă de abaterile celui dis­ — Păi, în trimestrul I 3 000 to­ mal din lipsa unor materiale pe ş.a. ' tre activitatea consiliului şi a
că : ,,In spiritul centralismu­ de bază a fost pus în discu­ cutat şi comuniştii Simion ne, In aprilie 3 400 tone şl în mal care nu le avem asigurate la — Termenul de realizare a comisiilor pe domenii ?
timp, sau de cele mai multe ori
lui democratic, principiu ţie, In luna februarie, Con­ Napău, Alexandru Stoenes- aproape 2 000 tone, în total ar fl utilajele folosite nu funcţionează primei acţiuni a trecut. Care — Consiliul este conceput
fundamental al vieţii parti­ stantin Ţaga, pentru indis­ cu, Ştefan Fira, Petru Şte- vreo 8 000 tone. La E.M. Jebea cum trebuie. O vină avem şi sînt rezultatele ? ca un organism de efectuare
—
Ce credeţi că a Influenţat în
dului nostru, fiecare comu­ ciplină In producţie ; în or­ fănescu, Anton Constantini- principal această stare de fapt ? noi, nu-i vorbă, dar nici cei care — S-a constatat • că pe pri­ a controlului asupra activită­
trebuie
întreţin
le
nu-şi
fac
cum
nist are datoria să respecte ganizaţia nr. 5 comuniştii dis, Ion Banu, toţi vorbito­ — Condiţiile de zăcămînt şl lip­ datoria. mele 4 luni de activitate, în­
cu stricteţe disciplina de au luat atitudine faţă de rii. sa forţei de muncă. La abataje lucrurile stau cu to­ treprinderea noastră a chel­ ţii economice şi sociale, iar
In
partid — una şi aceeaşi conduita In producţie a lui Disciplina de partid e una Cu „minusul destul de mic“ rll. Dar acestea nu au avut în tul altfel. echipă ultimele cele două luni tuit neeconomicos peste comisiile pe domenii — cu
din
nici
cîte
o
15
o
credem
problemă.
este
Nu
pentru toţi membrii parti­ Mircea Oiegaru, zidar; bi­ şi aceeaşi pentru toţi co­ cele 8 400 tone nerealizate de la în­ că principal menirea de a deschide are mina nu şi-a realizat sarci­ 300 000 lei, sumă care constă excepţia celei de control al
dului". Cum înţeleg comu­ roul organizaţiei de bază de muniştii. Proiectul de nor­ ceputul anului la actuala pro­ noi fronturi de lucru, ci doar de nile de plan. Dacă in lunile Ia­ în majoritate din dobinzi calităţii — au ca rol princi­
de
şi
niştii de pe şantierul nr. 4 la lotul 1 a discutat com­ me ale vieţii şi muncii co­ ducţie zilnică a minei ar fi de plasare — în funcţie lucrărilor natura nuarie mai februarie treburile au penalizatoare pentru utilaje pal contribuţia la analizarea,
de
zăcămînlulul
a
—
acumulîndu-se
bine,
mers
scoate
de construcţii al I.C.S. Hu­ portamentul faţă de pregă­ muniştilor, ale eticii şi e- neglijat. Un simplu calcul această abataj în lucru. Aşa că produc­ ceva şl peste plan, începînd din nemontate în termen cît şi studierea şi rezolvarea pro­
faptul
că
evidenţă
In
nedoara să respecte aceste tirea politico-ideologică a chităţii socialiste relevă dis­ cantitate de cărbune reprezintă ţia viitoare nu prea a avut de martie abatajele se poticnesc din pentru utilaje disponibile. blemelor în domeniul în ca­
cerinţe, să se încadreze In comuniştilor Aurel Luca şi producţia pentru 13 zile. cîştlgat. Şi de dacă discutăm despre ce în ce mai des. Este vorba, în primul caz. de re activează. De aceea, va
zăcămînt
condiţiile
să
trebuie
Aici ar putea fi vorba pe un­
multe
cauze
aceste norme ale conduitei ? Gheorghe Rîpan. ciplina ca un principiu de de spus. Nu spune nimeni că la arătăm că actuala situaţie se deva şi de condiţiile de zăcă­ o nerespectare de către fur­ •trebui ca aceste organisme să
ar
Despre
mai
fi
acţioneze
competen­
conform
bază
al
tăriei
al
unităţii,
necu­
— Aşa după cum preci­ — La punctul 5 al proiec­ E.M. Ţebea condiţiile de zăcă­ datoreşte în bună parte şi structurii mînt. Dar şl acestea devin de la nizori a livrărilor de utilaje ţelor pe care le au şi în spi­
a
noaşterii
în
detaliu
zează Statutul partidului tului de norme, pe marginea partidului. El trebuie însu­ mînt şi lipsa forţei de muncă zăcamîntului, amplasarea unor un timp minore, cînd se ia în pentru microhidrocentrala u- ritul raţiunii care a stat la
căruia discutăm, se sublini­ şit de fiecare comunist şi nu au avut repercusiuni asupra lucrări de abataj dovedindu-se calcul că de la începutul anului
nostru, respectarea cu stric­ realizării planului de producţie. s-au înregistrat 1 847 om-zile ab­ nităţii, de neprlmirea utila­ baza creării lor.
ază că disciplina de partid confirmat de faptele lui, de de multe ori inadecvată situaţiei senţe, din care 135 nemotivatc
situaţie
Dar
să
a
teţe a disciplinei de partid este una şi aceeaşi pentru întreaga sa conduită. exploatării pui întreaga aceste stări stratului. şi 1712 concedii de boală. Mal
numai
pe
drept,
Ce-i
s-a
timp
e obligatorie, în egală mă­ toţi membrii partidului. In de fapt este complet greşit, cînd muncit în acest la an pregătiri greu. mult, în ultimul timpul starea de
din
8
în
indisciplină
celor
direct
că
sură, pentru toţi comuniştii, ce măsură îşi găseşte locul, LUCIA LICIU bine se ştie Izbesc brigăzile de o Brigăzi ca acele conduse de Pa- ore de muncă Iasă de dorit.
se
zilnic
productive
vel Pascu, Traian Băjan şl Gri­ Am discutat şi cu tovarăşul
serie de probleme generate în gore Franţuzit au realizat numai Ilie Vlşa, secretarul comitetului Economisirea muncii
de partid. Justificări s-au găsit.
Dar nu s-au putut spune prea
r multe lucruri despre ceva acţiuni
penlrti
reducerea
stării
concrete
ov i de zi şi noapte de că uneori pune probleme, de indisciplină în ce priveşte or­ vii şi materializate
jp noapte, aproape fără ura ii püB ir dar cu cil le rezolvi mai re­ ganizarea muncii, respectarea
întrerupere cărăuşi pede şi mai bine cu atît proceselor tehnologice etc., care
mai dăinuie la Ţebea.
metalici neobosiţi aleargă mulţumirea este mai mare. „Toată lumea vine şi-mi dă (Urmare din pag. 1) niere dacă s-ar fi evitat a-
spunea
deasupra munţilor şi văilor De exemplu, noi, acum, aici, sfaturi — nimeni nu tovarăşul Vişa ceastă risipă de materiale,
—
mă
ajută
cu
dar
din Poiana Ruscăi. Trecăto­ unelte, In viaţa noastră co­ restier. Mă luptam cu co­ vagonetar pînă la şef de la Teliuc. Mă refer la locul ceva concret“. Dar cine poate energie, timp şi bani ?".
rul de ocazie prin aceste lo­ tidiană". pacii falnici şi eram tare brigadă (acum aproape 8 meu de muncă. Ne confrun­ cunoaşte mai bine situaţia minei Exemplificarea poate fi Lăsînd pe seama factori­
curi le admi'ă mersul lin, Mi s-a părut interesantă mîndru cînd ii vedeam cum ani) —, despre ortacii cu tăm cu o zonă moale, cu decît de însuşi secretarul în comitetu­ dusă mai departe. Pe bazin,
lui
Munca
partid.
cadrul
ca al unor păsări uriaşe, pledoaria interlocutorului la se înconvoaie sub ,.lovitu­ care lucrează, despre satis­ multe dislocări. Din această organizaţiilor de bază nu a fost consumul de materiale pes­ lor de răspundere, de, ţa, ex­
calculele
ploatări
respective,
dar nu bănuieşte — proba­ adresa roadelor muncii sa­ rile" mele. Mă simţeam pu­ facţiile pe are i le oferă cauză nu putem puşca se- Ia înălţimea sarcinilor, între te normative a „umflat“ pre­ considerăm necesar să atra-,
nimic
face
bil — ce servicii de mare le. Minerul din Poaiana ternic, un fel de stăpin al munca. Acum meseria de Tăctiv şi ne mai scapă unele două şedinţe nu nu se sînt angre­ ţul de cost în numai 4 luni gem atenţia că, în lumina
oamenii
concret,
importantă fac aceşti vago- Ruscăi ştie azi precis de ce pădurii. Frumos tare la miner îi place mai mult ca vagonete cu un procent de naţi mai serios in diferite ac­ cu 1,75 milioane lei, iar cel sarcinilor trasate de partid
neţi care alunecă grăbiţi pe munceşte, pentru cine mun­ pădure... oricare alta şi n-ar schim­ steril vizibil peste cel ad­ ţiuni. Un cuvînt de spus în a- de energie cu 4,2 milioane
cablurile strălucitoare de ceşte, cui foloseşte munca Interlocutorul, bărbat chi­ ba-o pentru nimic în lume. mis. Ni se rebutează. Nu cest caz l-ar putea avea şi Comi­ lei. Depăşirea conţinutului în domeniul creşterii efi­
Brad,
tetul
orăşenesc
de
partid
oţel. Ei transportă minereul sa. De aceea l-am întrebat peş şi puternic ca bradid, Vorbeşte cu reproş la adre­ ne place. Dar este un indi­ care ar putea să depisteze nea­ de cenuşă în cărbunele brut cienţei, este inadmisibil să
de fier smuls adincurilor pe Alexandru Pop cum a face un gest de plăcută adu­ sa celor care vin la mină ciu că trebxde să fim mai junsurile independente — con­ extras a influenţat negativ se tolereze, într-o formă
lipsa
zăcămînt
for­
de minerii de la Ghelar şi ajuns miner la Teliuc. cere aminte a muncii de fo- doar să cîştige nu să şi atenţi la alegerea sterilului, diţiile de de muncă — şi care dăinuie în această perioadă activi­ sau alta, risipa de muncă
ţei
Teliuc la uzina de prepara­ să dăm minereu mai bun. vizibil în activitatea exploatării. tatea economică la mina U- vie şi materializată, consu­
re, unde. este înnobilat şi Ştiu acest lucru toţi cei 16 ricani cu 2,36 milioane lei, mul exagerat de energie şi
expediat fabricilor de aglo­ oameni din brigadă : şeful C. DUMITRU la Petrila cu 2,54 milioane materiale, folosirea incom­
merare de la Hunedoara, de schimb Ştefan Năstase, lei, iar la Lonea cu 1 mi­ pletă a capacităţilor de pro­
pentru a ajunge apoi metal vagonetarul Aron Sălăjan, lion lei. Preţul de cost pe ducţie şi a utilajelor, sau
atît de necesar pentru in­ ajutorul miner Mihai Ioa­ 215 000 lei tona de cărbune a fost mai insuficienta preocupare pen­
dustria ţării. Răspunsul a venit sincer restier. Parcă într-adins muncească, ceea ce nu-i po­ nei, ceilalţi ortaci şi îm­ ridicat în perioada care a tru calitatea cărbunelui ex­
N-am făcut această intro­ şi îl redau cît mai fidel: statura sa voinică a fost sibil. Alţii mai cred că pot preună ne străduim să mun­ trecut de la începutul anu­ tras.
ducere de dragul metaforei, — Nu cunoşteam aproape destinată unor meserii dure, munci cum ii taie capul, nu cim mai mult şi mai bine. economii lui la majoritatea exploată­ A pune capăt acestor fe­
al cuvintelor frumoase. Ea nimic despre minerit şi nu dar frumoase. cum cer normele echităţii Aşa se face că de la înce­ rilor ca urmare a nerealiză- nomene negative este o da­
mi-a fost sugerată de o dis­ mi-a fost vreodată în gînd — Şi în minerit ?... socialiste. putul anului avem mai mult Ca şi pe celelalte şantiere rii productivităţii muncii torie primordială a fiecărui
cuţie avută cu puţin timp în să mă fac miner. Viaţa grea — De 10 ani. Numai aici, Meseria e brăţară de aur de 1200 tone de minereu de construcţii industriale şi planificate, folosirii incom­ colectiv minier, a conduce­
urmă cu minerul Alexandru de acasă dintr-un sat arde­ la Teliuc, la raionul II. Au­ numai dacă o faci cu dra­ extras peste sarcinile de de locuinţe ale judeţului, plete a unor capacităţi de rilor exploatărilor şi orga­
Pop. şef de brigadă la ra­ lean, m-a minat, ca pe zisem că la mină se cîşligă goste şi credinţă, dacă te plan. Avem însă posibili­ şi la Orăştie se desiăşoară producţie şi utilajelor, de­ nizaţiilor de partid. Redu­
ionul II — subteran al mi­ atîţia alţi copii de ţărani, bine şi cine nu vrea să aibă strdduieşti s-o stăpîneşti in tăţi mai mari. o amplă acţiune în vederea păşirea cheltuielilor admi- cerea costului de producţie
nei retine. La un moment să-mi caut o pline. Am a- mai mulţi bani, să trăiască toate amănuntele, să-i dai La 32 de ani. şeful de economisirii materiilor şi nistrativ-gospodăreşti, plăţii al fiecărei tone de cărbune
dat l-am întrebat : ,.Şi ro­ juns pe un şantier. Am în­ mai uşor ? Pentru asta am valoarea adevărată. Vor­ brigadă Alexandru Pop este materialelor. Ia şantierul amortismentelor pentru une­ extras — imperativ major
dul muncii dumneavoas­ văţat şi am profesat o vre­ venit la Teliuc, unde lucrau bind despre meseria de mi­ unul dintre cei mai destoi­ nr. 5 al T.C. Deva, unde le utilaje, instalaţii şi agre­ al etapei actuale în Valea
tră ?...“. La care mi-a răs­ me zidăria. Meserie fru­ nişte neamuri de-ale mele. ner, brigadierul Alexandru nici mineri ai Teliucului, iniţiativele constructorilor gate miniere nefolosite. Jiului — trebuie să consti­
puns fără timp de gîndire, moasă, n-am ce zice. Creş­ Mi-a plăcut meseria din pri­ Pop i a atribuit numai cu­ un meseriaş priceput. un de la şantierele nr. 1 şi 2 Pornind de la examinarea tuie un vast cîmp de acti­
cu acea mulţumire pe care tea inima-n mine cînd ve­ ma zi. Nu era uşor în mine­ vinte frumoase. om de omenie, un comu­ au fost preluate încă de la costului unei tone de cărbu­ vitate pentru mobilizarea
ţi-o dă munca făcută cu deam cum se înalţă blocul, rit acum 10 ani, nici acum — Păcat că mulţi tineri nist înaintat, un exemplu începutul acestui an, va­ ne, care a influenţat nefa­ minerilor, a tuturor cadre­
■pasiune şi pricepere : ,,Acum la care puneam şi eu cără­ nu-i prea uşor, dar simţeam cred că-i mai interesant şi demn de urmat pentru loarea economiilor realiza­ vorabil activitatea economi- lor tehnico-inginereştl la
este în vagoneţii ăia aeri­ mizi. Nu mai ştiu precis că fac ceva frumos, intere­ mai util să facă socoteli mulţi dintre ortacii săi. Es­ te pînă în prezent însumea­ co-financiară a exploatări­ stoparea risipei şi economi­
lor miniere din Valea Jiului
eni. Peste scurt timp va fi de ce — cred că n-am a- sant şi, mai ales, necesar. prin birouri decit să înveţe te mulţumit de munca sa, ză peste 215 000 lei. In a- se pune întrebarea „ce su­ sirea muncii vii şi materia­
de familia sa. de colectivul
la uzina de preparare ; apoi vut nici un motiv cît de cît Iar plata... după muncă, fi­ această meserie interesantă, în care lucrează, de fetiţa ceastă sumă sînt înglobate me importante ar fi intrat lizate, la sporirea eficienţei
reşte. Adică. bună...
importante cantităţi de ma­
la Combinatul siderurgic serios — dar am plecat de Alexandru Pop povesteşte care le oferă celor ce-o în­ lui în vîrstă de... 6 săptă- terii şi materiale economi­ în patrimoniul statului, cu extracţiei de cărbune con­
din Hunedoara; apoi va fi la zidărie. Am început să cu lux de amănunte despre drăgesc cu adevărat numai mîni. site. printre care 30 tone cît ar fi sporit eficienţa e- form prevederilor actualului
regăsit în maşini, utilaje, lucrez intr-un parchet fo­ treptele parcurse — de la satisfacţii şi împliniri. Sigur DUMITRU GHEONEA de ciment, 11 000 de cără­ conomică a unităţilor mi- plan cincinal
mizi, 8 mc de cherestea etc.
s...
Ca expresie a grijii pe ca­ tarea prevederilor viitoarei
re partidul şi statul nostru în dezbatere publică : PROIECTUL LEGII PRIVIND legi, răspunzător pe deplin faţă
o poartă propăşirii economi- de apărarea sănătăţii apelor şi
co-sociale a patriei, a grijii solului, de protecţia păduri­
faţă de generaţiile următoare PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR lor şi a purităţii aerului.
şi menţinerii în stare cît mai Totodată, s-au făcut propu­
bună a echilibrului ecologic, neri care merită să fie reţi­
proiectul Legii privind pro­ nute. Iată cîteva dintre ele.
tecţia mediului înconjurător deţul nostru, cercetările pri­ în exploatare a întîrizat cu ventilaţie. Nu mai puţină tre punerea în funcţiune a oară, prin folosirea raţională, ductiv a unor terenuri fertile, © Ambalajele destinate
cuprinde prevederi a căror vind poluarea aerului au în­ circa 6 luni. După ce îşi importanţă prezintă şi acor­ obiectivelor-şi staţiile de e- a potenţialului productiv al cît şi extinderea vetrelor pesticidelor să fie distruse
aplicare va avea largi şi fa­ ceput de mai mult timp şi va dovedi eficienţa, se vor darea unei griji deosebite u- purare se constată în cazul pămîntului reprezintă pîrghii construibile ale localităţilor. sau spălate într-un centru
vorabile implicaţii asupra au o arie largă, cuprinzînd putea lua măsuri pentru tilizării pesticidelor în agri­ furnalului nr, 9 al C.S.H., de mare eficacitate în ansam­ De aceea este important ca special, iar depozitele de
combaterii fenomenelor de Valea Jiului, Călanul, Gu­ combaterea radicală a polu­ cultură, acestea putînd ajun­ I.S.C.I.P. Orăştie şi al altor blul măsurilor stabilite pen­ pămîntul — bunul naţional substanţe chimice pentru a-
poluare a factorilor vitali — rabarza şi Hunedoara. Cer­ ării în această zonă. ge în apa freatică sau afec- unităţi economice. In acelaşi tru protecţia mediului încon­ cel mai de preţ — să fie gricultură să fie scoase în
aer, apă şi sol. Pornind de cetările au drept scop cu­ Un serios punct nevralgic tînd calitatea apelor curgă- timp, la I.A.S. „Avicola" jurător. In acest scop, în 45 gospodărit cu maximă chib­ afara zonelor locuite (Dr.
la necesitatea evitării conse­ noaşterea poluanţilor, a gra­ zuinţă. Septimiu Rusu).
cinţelor nefaste pe care le-ar dului de poluare a atmosfe­ Ing. Emil Maiorescu : Pă­ La nivel judeţean să
putea determina ignorarea rei şi a consecinţelor asupra durea fiind un ecosistem, ca­ fie un organ permanent ca­
măsurilor de protecţie a me­ stării de sănătate a popu­ de sub incidenţa prevederi­ re să răspundă de protecţia
diului ambiant, viitoarea le­ laţiei, cît şi stabilirea de mă­ lor proiectului de lege care mediului înconjurător. iar
ge va crea un cadru cores­ suri practice care să permi­ se adresează întregii noastre pentru combaterea dăunători­
punzător păstrării pe cît po­ tă înlăturarea consecinţelor Disciplină şi responsabilitate cetăţenească naţiuni. Desigur, silvicultorii lor culturilor agricole să se
sibil nealterată a relaţiei negative ale poluării. Pro­ sînt capabili să gospodăreas­ utilizeze substanţe cu efect
om-natură, întăririi discipli­ bleme acute se ridică îndeo­ că pădurile care au un rol mai puţin nociv asupra
nei şi creşterii responsabilită­ sebi la C.S. Hunedoara, unde în combaterea efectelor nocive ale poluării de importanţă excepţională mediului înconjurător (ing.
ţii fiecărui cetăţean faţă de se depun eforturi pentru e- în protecţia mediului ambi­ Pavel Bora)
combaterea efectelor nocive tanşeizarea fluxurilor tehno­ ant. Este necesar însă ca fie­ © Pentru combaterea for­
ale poluării. Aspectele ce se logice şi montarea de electro- care cetăţean să fie conştient mării torenţilor în viitoarele
ridică în judeţul nostru în filtre, care şi-au dovedit efi­ de însemnat; tea apărării şi bazine de acumulare să nu
legătură cu problema aflată cienţa reţinînd 97—98 la su­ creşterii acestei avuţii. Deoa­ se exploateze vegetaţia lem­
în discuţie, au fost abordate tă din pulberi. In acelaşi în problema poluării II con­ Masă rotundă de unităţi s-au stabilit şi sînt rece pădurile sînt şi ale ge­ noasă din aceste locuri.
într-o dezbatere organizată timp sînt de apreciat măsu­ stituie Valea Jiului, unde se în curs de înfăptuire măsuri neraţiilor viitoare, căreia sîn­ Terenurile agricole situate
la masa rotundă cu unii fac­ rile — în curs de înfăptuire cer găsite soluţii îndeosebi de ameliorare a terenurilor tem datori să le transmitem în pante mari să fie excluse
tori de răspundere în protec­ — luate pentru înlocuirea pentru scăderea consumului degradate. Fapt la prima a- în stare optimă sub aspectul de Ia păşunat, dîndu-li-se
ţia mediului înconjurător. locomotivelor cu cărbuni. O mare — circa 100 mii tone toare unde sînt deversate. Mintia s-a schimbat fluxul parenţă mărunt, depozitarea compoziţiei pe specii şi al destinaţia de fineţe, astfel
poate
a
reziduurilor
Au participat: dr. Septimiu sursă de poluare care depă­ anual — de cărbune folosit Sînt şi alte aspecte ce merită tehnologic, fără a se lua mă­ anapoda consecinţe grave, trans- productivităţii, se impune — prevenindu-se eroziunea (ing.
avea
Rusu, de la Inspectoratul ju­ şeşte normele admise este şi în microcentrale, care dega­ reţinute, pentru ca generaţii­ suri corespunzătoare pentru formînd unele locuri — pă­ ceea ce se şi realizează de­ N. Iordan).
deţean sanitar de stat, ing. Uzina de preparare Teliuc. jă cantităţi apreciabile de le viitoare să se bucure de epurarea apei. Din cantitatea altfel — menţinerea unui e- @ Să fie rcstrînsc pe cît
¡Pavel Bora, directorul Ofi­ De asemenea, de la cocseria funingine şi cenuşă. un mediu curat. de circa un miliard mc apă şuni îndeosebi — în surse chilibru corespunzător între posibil vetrele satelor, urmă­
ciului de gospodărire a ape­ şi distileria de gudroane ale In legătură cu protejarea Ing. Pavel Bora : In cadrul ce se consumă anual în ju­ de infecţie. Din acest punct volumul de masă lemnoasă rind ca şi prin sistematiza­
lor, ing. Nicolae Iordan, di­ C.S.H. se aruncă în aer can­ mediului ambiant merită a- factorilor mediului ambiant, deţ, abia jumătate se poate de vedere rampa de gunoaie exploatat anual şi suprafeţele rea localităţilor să se con-
rectorul Oficiului de cadas­ tităţi apreciabile de fenoli şi cordată maximă atenţie ela­ apa este un factor vital. Apa considera epurată conform de la Rapolt prezintă un reîmpădurite. serveze mediul (ing. T. Si­
tru şi organizarea teritoriu­ hidrogen sulfurat, în perioa­ borării proiectelor noilor fiind limitată ca sursă, pre­ cerinţelor. Iată de ce se cer real pericol deoarece nu se Toţi participanţii la masa mina).
lui, ing. Traian Simina, di­ dele de inverse termice, pe obiective economice, încă din zintă o însemnătate aparte măsuri eficiente ca şi loca­ respectă prescripţiile din a- rotundă, în intervenţii au a- © Pentru ca pădurile să-şi
rectorul Oficiului de îmbună­ lîngă efectul nociv, creînd această fază avînd în vedere combaterea poluării ei. Deşi lităţile — îndeosebi Brad, vizul dat de organele de spe- preciat însemnătatea excepţio­ îndeplinească optim funcţia
tăţiri funciare, şi ing. Emil şi disconfort. gradul de poluare. Totodată, în ultimii ani în judeţul nos­ Orăştie si Simeria — să ri­ calitate. nală a stabilirii unui cadru lor cconomico-socială, să se
Maiorescu, directorul Inspec­ O situaţie care este în curs este de reţinut că se cer lu­ tru s-au dat în funcţiune peste dice gradul de purificare a Ing. Traian Simina : Este legal pentru protecţia mediu­ întărească la toate nivelurile
toratului silvic judeţean. de ameliorare se întîlneşte ate din timp măsuri pentru 60 de staţii de epurare, mai apei. un lucru ştiut că prin ex­ lui înconjurător, subliniind munca de educaţie, introdu-
sînt o serie de cazuri îngri­
ca poluarea cauzată de circu­
Ing. Nicolae Iordan : Apă­
In cele ce urmează, pre­ la Călan. Deşi era prevăzut laţia rutieră să nu ia propor­ jorătoare de poluare, ceea rarea şi conservarea solului ploatarea neraţională a vege­ necesitatea desfăşurării unei cînd şi în şcoala generală lec­
lemnoase
taţiei
afectează
se
zentăm pe scurt principalele ca în trimestrul IV al anu­ ţii îngrijorătoare, gazele de ce denotă că unii factori de şi-au găsit o expresie concre­ munci susţinute de educaţie, ţii privind protecţia mediului
aspecte abordate şi propune­ lui trecut să intre în func­ eşapament putînd cauza in­ răspundere ignorează aplica­ tă abia după adoptarea Le­ regimul de precipitaţii. Seri­ astfel încit fiecare cetăţean înconjurător (ing. E. Maiores­
rile făcute. ţiune o staţie pivot de redu­ toxicaţii cronice sau alte boli rea normelor de protecţie gii nr. 12. Combaterea erozi­ oase implicaţii prezintă şi al patriei să se simtă părtaş cu).
Dr. Septimiu Rusu : In ju- cere a funinginii, punerea ei grave în locurile lipsite de stabilite. Neconcordanţa în- unii şi valorificarea superi- cpnnfprpa rl i n activ la aplicarea şi respec­ N. TIRCOB