Page 56 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 56
raci îmi ii cAnAiicMiinii «si m. K-jit m CIMRAtA IA II IMIP 197$
Mesajul tovarăşului
COMUNICAT COMUN
NICOLAE CEAUŞESCU
{Urmare din pag. 1) schimburile comerciale, per- se abţine în relaţiile lor in (Urmare din pag. 1) teritorială şi inviolabilitatea grijorare faţă de perpetua
fecţionînd metodele şi in ternaţionale de la orice fel frontierelor, reglementarea rea situaţiei de încordare din
strumentele desfăşurării aces de constrîngere de ordin mi problemelor litigioase dintre Orientul Apropiat, care re secretar general al Partidului Comunist Român,
loniale, adoptată de Aduna tora ; litar, politic, economic sau Republica Volta Superioară state, exclusiv prin mijloace prezintă o ameninţare la a- adresat participanţilor la Festivalul naţional de la
rea Generală a O.N.U. la 14 de a facilita dezvoltarea de altă natură, de la ame în lupta sa pentru apărarea paşnice. Cei doi preşedinţi dresa păcii şi securităţii in Veneţia al ziarului „l’Unita“
decembrie 1960 (nr. 1514/XV) schimburilor şi a perfecţiona ninţarea cu forţa sau folosi şi consolidarea independenţei şi-au exprimat hotărîrea de a ternaţionale. Ei s-au pronun
şi condamnînd cu hotărîre cooperarea în domeniile învă- rea forţei împotriva altui politice şi economice, pentru acţiona în mod consecvent ţat ferm pentru soluţionarea
orice acţiune care s-ar opune ţămîntului, ştiinţei, culturii, stat, sub orice pretext, în o- lichidarea sechelelor colonia pentru a se asigura respecta grabnică a conflictului din (Urmare din pag. 1) paşnică Intre popoare, spre
transpunerii în viaţă a' aces artelor şi sportului. rice împrejurare şi sub orice lismului şi subdezvoltării, rea în relaţiile internaţionale această zonă în spiritul şi pe destindere şi pace, ce se con
tei Declaraţii în ansamblul II. Proclamă voinţa lor co formă. pentru valorificarea deplină a a dreptului sacru al fiecărui baza rezoluţiei Consiliului de turează astăzi în viaţa inter
prevederilor sale, mună de a fundamenta rela 11. Dreptul inerent al fie bogăţiilor sale naţionale, pen popor de a-şi hotărî singur Securitate din 22 noiembrie Desigur, un factor stimula naţională. Situăm în mod
Luînd act cu satisfacţie de ţiile dintre ele precum şi cu cărui stat la apărare indivi tru îmbunătăţirea condiţiilor soarta, de a-şi decide liber 1967, care prevede retragerea tor al acestor legături este ferm la baza relaţiilor noas
recunoaşterea de către Adu toate celelalte state, pa ur duală sau colectivă. economice, culturale şi socia calea dezvoltării, fără nici un trupelor israeliene din terito faptul că ele înfloresc pe so tre cu celelalte state princi
le ale poporului voltez.
narea Generală a Organiza mătoarele principii : 12. Reglementarea tuturor Partea volteză a dat o înal amestec din afară. riile arabe ocupate, asigura lul fertil al tradiţionalelor piile deplinei egalităţi în
ţiei Naţiunilor Unite, la cea 1. Dreptul inalienabil al fi diferendelor dintre state nu tă apreciere succeselor re Cei doi şefi de stat au a- rea dreptului la existenţă, relaţii prieteneşti româno- drepturi, respectării indepen
de-a XXVII-a sesiune a sa, ecărui popor de a-şi alege mai prin mijloace paşnice. marcabile obţinute de po preciat că lichidarea defini integritate si suveranitate al italiene. Prietenia popoarelor denţei şi suveranităţii naţio
a mişcărilor de eliberare na sistemul său politic, econo In interpretarea şi aplica porul român în opera de e- tivă a colonialismului şi neo fiecărui , stat din această re este unul dintre cele mai nale, neamestecului în trebu
ţională din teritoriile aflate mic şi social, corespunzător rea lor, aceste principii fun dificare a societăţii socialiste, colonialismului constituie una giune şi rezolvarea proble nobile sentimente caracteris rile interne şi avantajului re
sub dominaţia portugheză ca voinţei şi intereselor proprii, damentale ale dreptului in de creare a unei economii a- din sarcinile cele mai impor mei populaţiei palestiniene, tice societăţii umane, şi pu ciproc, ale renunţării la for
’ singurele reprezentante legiti în deplină libertate şi fără ternaţional sînt legate între vansate şi a unei culturi mo tante şi urgente ale lumii conform intereselor sale na tem constata cu bucurie că ţă şi la ameninţarea cu for
me ale popoarelor respective, nici un amestec străin. ele şi fiecare principiu tre derne, de ridicare a nivelu contemporane. Ei au subli ţionale. mileniile istoriei au conferit ţa, convinşi că numai pe a-
Afirmînd hotărîrea lor fer 2. Dreptul sacru al fiecărui buie să fie interprétât în lui de viaţă. Ea a acordat, niat necesitatea aplicării ne- Cei doi şefi de stat au a- valori noi legăturilor de ori ceastă bază se pot clădi ra
mă de a-şi aduce în conti stat la independenţă, liberta contextul celorlalte principii. de asemenea, o înaltă apre întîrziate a prevederilor De vut un schimb de vederi in gine, de limbă şi cultură din porturi trainice între popoa
nuare contribuţia la lupta te şi suveranitate naţională Ele trebuie să fie respectate ciere politicii externe a claraţiei O.N.U. cu privire la legătură cu situaţia actuală tre popoarele noastre latine. re, se poate edifica un climat
împotriva colonialismului şi şi obligaţia fiecărui stat de a riguros de către toate state României, solidarităţii şi spri acordarea independenţei ţări din Europa şi convocarea con Am convingerea că recenta de pace şi conlucrare fructu
neocolonialismului, sub orice trăi în pace şi de a întreţine le, în relaţiile lor reciproce, jinului consecvent acordat lor şi popoarelor coloniale şi ferinţei general-europene pen vizită pe care am avut plă oasă între toate naţiunile lu
formă s-ar manifesta, ca şi relaţii de bună vecinătate cu şi nici o violare a unuia din mişcărilor de eliberare naţio a rezoluţiilor referitoare la tru securitate şi cooperare. A- cerea să o lac în Italia, con mii.
împotriva apartheidului şi a celelalte state. tre aceste principii nu ar pu nală şi tinerelor state africa decolonizare, apartheid şi dis preciind pozitiv rezultatele ob vorbirile pe care le-am pur România a salutat cu satis
discriminării rasiale, 3. Dreptul suveran al fie tea fi justificată niciodată şi ne în lupta lor dreaptă pen criminare rasială şi, în acest ţinute în cadrul consultărilor tat cu preşedintele Republicii facţie rezultatele lucrărilor
Hotărîte să contribuie activ cărui stat de a dispune de în nici o împrejurare. tru independenţă şi progresul sens, au exprimat hotărîrea multilaterale de la Helsinki, Italiene, cu membri ai gu pregătitoare de la Helsinki
lor fermă de a acorda, în
la eforturile generale pentru resursele sale naturale con III. Proclamă voinţa lor lor economic şi social. continuare, sprijin material, ei şi-au exprimat satisfacţia vernului, documentele sem şi convocarea, la 3 iulie, a
crearea condiţiilor de pace form intereselor naţionale. comună : Animaţi de dorinţa de a politic şi diplomatic mişcări pentru convocarea conferinţei nate — în primul rînd, De conferinţei general-europene
şi securitate în Europa, Afri 4. Deplina egalitate în de a dezvolta relaţii de răspunde aspiraţiilor de pa lor de eliberare din Angola, general-europene, care să fi claraţia solemnă comună şi şi este hotărîtă să facă şi în
ca şi în întreaga lume. drepturi a tuturor statelor, prietenie şi cooperare cu toa ce şi înţelegere ale popoare Mozambic, Guineea-Bissau şi şeze relaţiile dintre statele Acordul de colaborare eco viitor totul pentru reuşita a-
Reafirmînd, ca ţări în curs indiferent de mărime, po te statele, pe baza principii lor român şi voltez şi de a continentului pe principii noi, nomică po termen lung —, cestei conferinţe, pentru in
de dezvoltare, dreptul suve tenţial, nivel de dezvoltare, lor enunţate ; dezvolta, în continuare, ra Insulele Capului Verde, Na astfel îneît să se asigure fie întîlnirile emoţionante cu staurarea unor relaţii noi
ran al fiecărui stat la utili de sistemul lor politic, eco de a acţiona în scopul a- porturile dintre cele două mibia şi din alte teritorii de cărui popor, fiecărui stat, po oamenii muncii din cîteva o- între toate statele de pe con
şi
au
condamnat
pendente
zarea resurselor şi bogăţiilor nomic şi social şi respectarea doptării de măsuri efective state, preşedintele Consiliu politica de apartheid şi dis sibilitatea de a-şi concentra raşe şi mari întreprinderi tinent, care să ofere fiecărui
naţionale în interesul său drepturilor inerente deplinei în domeniul dezarmării şi lui de Stat al Republicii So eforturile spre dezvoltarea e- italiene vor întări şi mai' popor garanţia deplină că
propriu şi necesitatea spori suveranităţi. pentru promovarea destinde cialiste România, Nicolae criminare rasială promovată conomico-socială de sine stă mult acesL tradiţionale legă nu va fi victima vreunei a-
minoritare
rii eforturilor pe plan naţio 5. Dreptul inalienabil al fi rii, păcii, înţelegerii şi coo Ceauşescu, şi preşedintele de regimurile Sud-Africană din tătoare în concordantă cu nă turi. vor situa pe un plan su gresiuni, că se va putea dez
Republica
şi
nal şi internaţional, pentru ecărui stat de a participa la perării în Europa, în Africa Republicii Volta Superioară, Rhodesia. Cei doi preşedinţi zuinţele sale. Ei au fost de a- perior relaţiile de colaborare volta liber şi independent,
a se asigura un progres mai examinarea şi rezolvarea pro şi în întreaga lume ; general Sangoule Lamizana, au apreciat ca deosebit de cord că realizarea securităţii dintre România şi Italia, potrivit propriilor sale inte
rapid al economiilor tuturor blemelor internaţionale de in de a colabora între ele şi au semnat o Declaraţie so pozitiv faptul că la sesiunea şi eonsol’darea păcii şi secu spre binele reciproc al celor rese şi aspiraţii.
ţărilor în curs de dezvolta teres comun. cu celelalte state în vederea lemnă comună privind prin sa din anul 1972, Adunarea rităţii în lume vor coniribut două popoare şi pentru con Dorind deplină reuşită fes
re, indiferent de orînduirea 6. Asigurarea avantajului întăririi rolului Organizaţiei cipiile ce trebuie să guverne Generală a O.N.U. a recunos la promovarea colaborării in solidarea păcii în lume. tivalului. îmi exprim spe
lor socială sau zona geogra reciproc în cooperarea dintre Naţiunilor Unite în apărarea ze relaţiile bilaterale, precum cut mişcările de eliberare na ternaţionale. In spiritul deplinei concor ranţa că participarea Româ
fică din care fac parte, in state în orice domeniu al re independenţei şi suveranită şi relaţiile cu toate celelalte ţională din teritoriile aflate P r e ş e d i n t e l e Nicolae danţe între principiile poli niei la această frumoasă ma
scopul eliminării decalajului laţiilor internaţionale. ţii tuturor statelor şi a drep state. sub dominaţie portugheză, Ceauşescu şi preşedintele ticii sale interne şi externe, nifestare va contribui la a-
dintre ele şi ţările dezvoltate, 7. Dreptul şi îndatorirea tului inalienabil al fiecărui Ei au exprimat convinge drept singurele reprezentante Sangoule Lamizana au apre Republica Socialistă Româ dîncirea cunoaşterii reciproce
Convinse de necesitatea de statelor de a coopera între popor de a-şi hotărî liber rea că pentru realizarea des legitime ale popoarelor res ciat că este imperios necesar nia întăreşte continuu priete dintre Partidul Comunist
a se trece la măsuri efective ele, indiferent de sistemele soarta, în consolidarea năcii tinderii şi asigurarea păcii în pective, reafirmînd dreptul să se intensifice negocierile nia şi colaborarea cu toate Român şi Partidul Comunist
de încetare a cursei înarmă lor social^politice, în diverse şi securităţii internaţionale şi lume este imperios necesar inalienabil al acestora, cit şi pentru dezarmare cu partici ţările socialiste, oromovează Italian şi, în acelaşi timp,
rilor şi de dezarmare genera domenii ale relaţiilor interna în stimularea cooperării dintre ca toate statele să respecte al tuturor celorlalte popoare parea tuturor statelor intere relaţii largi cu ţările care au la continua întărire a priete
lă, inclusiv măsuri parţiale ţionale, în scopul menţinerii state, în conformitate cu principiile proclamate în a- aflate sub dominaţie colonia sate şi să se întreprindă ac păşit pe calea dezvoltării in- niei şi colaborării româno-
de dezangajare militară şi păcii şi securităţii internaţio principiile şi normele drep ceastă Declaraţie. lă la autoapărare şi indepen ţiuni concrete pentru reali dependehte, cu toate statele italiene, în folosul deplin al
dezarmare în Europa şi în nale, al promovării progresu tului internaţional ; Analizînd relaţiile româno- denţă. zarea dezarmării generale şi, lumii, fără deosebire de sis ambelor popoare, al cauzei
alte părţi ale lumii, cum lui economic şi social al tu de a participa activ la e- volteze, cele două părţi au Cele două părţi au reafir în primul rînd, a celei nuclea tem social. militînd activ generale a înţelegerii şi cola
sînt: retragerea trupelor de turor naţiunilor şi dreptul xaminarea şi rezolvarea pro constatat cu satisfacţie că a- mat sprijinul şi solidaritatea re. Avînd în vedere consecin pentru sprijinirea şi întărirea borării rodnice între naţiuni,
pe teritoriile străine, desfiin necondiţionat al tuturor sta blemelor internaţionale în cestea, deşi se află la înce lor cu lupta statelor şi po ţele economice şi sociale ale cursului pozitiv. îndreptat a securităţii şi păcii în Euro
ţarea bazelor militare, cre telor de a participa la co interesul păcii şi securităţii puturile lor. au posibilitatea poarelor din Africa şi alte cursei înarmărilor, ei au su spre înţelegere şi conlucrare pa şi în întreaga lume,
area de zone denuclearizate, operarea internaţională şi de internaţionale, al cooperării să se dezvolte continuu, în regiuni ale lumii, pentru a- bliniat, totodată, avantajele pe
Afirmînd dreptul tuturor a avea acces nestingherit la între toate statele lumii. folosul reciproc al celor două părarea şi consolidarea inde care le-ar reprezenta pentru NICOLAE CEAUŞESCU
statelor la dezvoltare econo cuceririle ştiinţei şi tehnicii IV, In vederea examinării ţări şi popoare, al păcii şi pendenţei lor economice şi întreaga omenire dirijarea în
mică, socială şi culturală in mondiale moderne. problemelor ţinînd de adu înţelegerii internaţionale. sociale, pentru înfăptuirea scopuri paşnice a resurselor
dependentă, dreptul de a 3. Neamestecul în treburile cerea la îndeplinire a dis Cele două părţi şi-au ex năzuinţelor lor vitale. Ele au folosite astăzi în lume în do letop ’73. Transmisiune de
participa la cooperarea inter interne sau externe ale altui poziţiilor prezentei Ddclaraţii, primat hotărîrea lor fermă de evidenţiat rolul tot mai im meniul militar. Ia Galaţi;
naţională şi de a avea acces stat, sub nici o formă şi nici Republica Socialistă Româ a acţiona pentru dezvoltarea portant al statelor africane In acest sens, cele două Televiziune; 19,00 Birult-au gîndul. „In cîn-
tece-nalte, clntare“. Omul i
nestingherit la cuceririle şti un motiv. nia şi Republica Volta Supe schimburilor comerciale, a în abordarea şi soluţionarea părţi au reafirmat hotărîrea de cultură — Dosoftel Ml- i
inţei şi tehnicii moderne, 9. Respectarea inviolabilită rioară vor dezvolta consultă cooperării economice, tehpice, problemelor majore ale con lor de a acţiona, îmoreună tropolitul;
I. Proclamă voinţa lor co ţii frontierelor şi a integrită rile dintre ele la toate nive culturale şi ştiinţifice, pe ba temporaneităţii, în lupta îm cu celelalte ţări ale lumii, cen 19,20 1001 de seri;
Cincinalul
Telejurnal.
Ina-
mună : ţii teritoriale a statelor şi, lurile, folosind întîlnirile pe ze reciproc avantajoase. potriva politicii de domina tru oprirea cursei înarmărilor, 9,00 Curs ele limba germană. 19,30 inte de termen. 1073 — an ; j
Lecţia a 58-a;
de a lărgi şi adînci rela drept consecinţă, recunoaşte riodice ale miniştrilor afa Totodată, ele au convenit ţie imperialistă, colonialistă îngheţarea si reducerea bu 9.30 A fost odată ca nicioda liotărîtor;
ţiile lor prieteneşti şi de co rea faptului că orice tenta cerilor externe şl ale repre să intensifice contactele la şi neoeolonialislă şi au sub getelor militare, pe baza u- tă... „Floarea de piatră“ 20.15 Snectacol dedicat aniver
(I) ;
operare în domeniile politic, tivă din partea unui stat în zentanţilor lor, precum şi că toate nivelurile, să facă liniat imoortanţa consolidă nui proaram concret, înceta 10.00 Telex; sării a 125 de ani de la
burghezo-demo-
Revoluţia
economic, ştiinţific, tehnolo dreptată împotriva unităţii ile diplomatice obişnuite. schimb de delegaţii şi ex rii unităţii de acţiu rea producţiei de armament 10.05 Ansambluri folclorice: „Ţa cratică din 1818 şl a unui
gic, cultural-ărtistic, turistic naţionale sau integrităţii te întocmită la Bucureşti la perţi în diverse domenii pen ne a ţărilor africane pentru rina“ de la Alba Iulia; sfert dc veac de la naţio
principalelor
şi uman ; ritoriale a altui stat consti 14 iunie 1973, în două exem tru concretizarea a noi posi înfăptuirea aspiraţiilor fun si îndeosebi a armelor nuclea In jurul orei 10,30: directă din nalizarea de producţie. în
mijloace
Transmisiune
de a dezvolta, pe baze re tuie un prejudiciu adus pă plare, fiecare în limbile ro bilităţi de cooperare. damentale ale popoarelor re şi a celorlalte mijloace de Piaţa Palatului Republicii, registrare de la stadionul
ciproc avantajoase, colabora cii şi securităţii internaţiona mână şi franceză, cele două Pentru dezvoltarea schim continentului, evocînd. în a- exterminare în masă. trece de la adunarea populară Republicii;
rea economică în multiple le. texte avînd aceeaşi valabili burilor economice bilaterale cest sens, şi contribuţia im rea la distrugerea lor trep organizată cu prilejul a- 21.15 Film serial „Mannlx";
niversării a 125 de ani de
21,55 TeleencicJopedla;
domenii şi de a extinde 10. Obligaţia statelor de a tate. s-a convenit ca părţile să ac portantă a Organizaţiei Uni tată. De asemenea, nărtile au la Revoluţia burghezo-dc- 22,40 Telejurnal.
lor
ţărilor
sprijinul
reafirmat
ţioneze pentru aolicarea pre tăţii Africane. pentru adoptarea unor mă mocratlcă din 1848. şi a Iiţ încheierea prograiMUIuI:
R.F.
Germania
Fotbal:
Pentru Republica Socialistă România Pentru Republica Volta Superioară vederilor Acordului comercial Cei doi şefi de stat au re naţionalizarea dc - veac de la Brazilia. înregistrare. —
sfert
unui
suri
dezan
principale
NICOLAE CEAUŞESCU General SANGOULE LAMIZANA semnat în anul 1970. S-a con levat că Republica Socia gajarea concrete vîzînd lichidarea lor mijloace de producţie:
militară,
Preşedintele Consiliului de Stat venit, de asemenea, întruni listă România şi Republica bazelor militare şi retragerea 12.00 Muzică populară româ
Preşedintele Republicii Volta Superioară Volta Superioară, ca ţări în nească;
al Republicii Socialiste România rea comisiei mixte,, prevăzută trupelor de pe teritorii străi 12.30 Cărţi şi idei; L o t o
de acest acord, şi să inten curs de dezvoltare, consideră ne, crearea de zone denu- 13.00 Telejurnal;
16.00 Telex;
Rezultatele tragerii din 15
GEORGE MACOVESCU Dr. JOSEPH CONOMBO sifice schimburile de delega că reducerea şi . lichidarea clearizate, întreprinderea de 16.05 In actualitate — şcoala. iunie 1973 :
ţii pentru o mai bună cunoaş
ţări
care
separă
decalajelor
Extr. I: 34. 35, 67, 90, 3, 18,
Ministrul afacerilor externe Ministrul afacerilor externe tere a posibilităţilor recipro le în curs de dezvoltare de acţiuni împotriva propagande! „Cum formăm un specia 60. 56, 87.
list modern“;
al Republicii Socialiste România al Republicii Volta Superioară ce şi să faciliteze participa cele economic avansate con de război. 16,20 Barzi şi rapsozi; Fond de premii: 525 785 lei.
Emisiune
Extr. a Il-a: 39, 44, 11, 78,
rea la tîrgurile internaţionale stituie o problemă de impor Părţile consideră că au o 16.30 mană; tn limba ger 27, 47, 16, 19, 37.
care se organizează în cele tanţă majoră, a cărei rezolva deosebită importanţă, în acest 18,15 Ritm, tinereţe, dans. Te- Fond de premii: 602 936 lei.
două ţări. re corespunzătoare este de proces, recunoaşterea si res
pectarea Africii ca zonă de-
pentru
interes fundamental
In scopul diversificării re
nclieieree vizitei ie fire noastră a preşedintelui economice bilaterale, întărirea păcii pentru securităţii nuclearizată şi transformarea
şi
laţiilor
Balcanilor într-o zonă a păcii
asigu
internaţionale,
s-a căzut de acord să se dez
volte cooperarea economică rarea progresului întregii o- şi bunei înţelegeri, lipsită de
pe termen lung în domeniile meniri. Ei au exprimat con arme nucleare. Combinatul siderurgic
lichida
minier, transporturilor, agri vingerea că. pentru subdezvoltă Cei doi şefi de stat au su
Republicii folia Superioară nii. rii economice, sînt necesare Republica Importanţa pe care Hunedoara
fenomenului
rea
bliniat
col, industrial şi alte dome
România
Socialistă
Cele convenite cu privire eforturi susţinute din partea şi Republica Volta Superioa
la dezvoltarea schimburilor fiecărei ţări spre a pune în ră o acordă creşterii rolului
(Urmare din pag. 1) in acelaşi timp, deplina apro ge Macovescu, ministrul a- comerciale şi a cooperării e- valoare — conform voinţei şi O.N.U. în rezolvarea probleme Recrutează candidaţi pentru şcoala profesională
bare pentru activitatea neo facerilor externe, Bujor Al- conomice au fost consemna intereselor sale vitale — bo lor internaţionale, în intere cursuri de zi în următoarele meserii :
bosită a conducătorului parti măşan, ministrul minelor, pe te într-un Protocol semnat în găţiile naturale şi resursele sul popoarelor, apărarea prin
Garda militară prezintă o- dului şi statului nostru, pusă trolului şi geologiei, Alexan timpul vizitei. umane de care dispune, asi cipiilor dreptului internaţional — operator mecanic la fabricarea cocsului
norul preşedinţilor Nicolae în slujba intereselor naţiona dru Lăzăreanu, ambasadorul Pentru dezvoltarea relaţii gurarea sprijinului material crearea unui climat de depli — furnalisi
Ceauşescu şi Sangoule Lami- le, a păcii şi înţelegerii în României la Ouagadougou. lor cultural-ştiinţifice şi faci al ţărilor dezvoltate, precum nă securitate în lume. Ei au — laminator profile şi tablă
zana. Se intonează, apoi, im tre popoare. litarea schimburilor de dele şi realizarea unei largi coo declarat că este în interesul — sudor
nurile de stat ale Voltei Su Luîndu-şi la revedere de gaţii, în timpul vizitei a fost perări internaţionale, prin profund al tuturor popoare
perioare şl României, în timp Cei doi preşedinţi răspund la p r e ş e d i n t e l e Nicolae semnat un Acord de colabo înlăturarea oricăror bariere lor ca O.N.U., celelalte or — constructor cuptoare industriale
ce sînt trase 21 de salve dc cu cordialitate acestor mani Ceauşescu. generalul Sangoule rare culturală şi ştiinţifică şi şi alte obstacole discrimina ganizaţii şi organisme Inter — lăcătuş mecanic pentru industria siderurgică
artilerie. Cei doi şefi de stat festări de simpatie. Lamizana a mulţumit cu căl s-a manifestat intenţia comu torii din relaţiile economice nationale, să acţioneze cu mal — lăcătuş mecanic cazane şi turbine cu abur
trec în revistă garda de o- La scara avionului, preşe dură pentru prietenia cu care nă de a negocia încheierea u- interstatale, care afectează multă eficacitate pentru pro — oţelar
noare, după caro preşedintele dintele Sangohle Lamizana şi a fost înconjurat, a exprimat nui Acord pentru desfiinţa în special economia ţărilor movarea colaborării şi înţe — strungar
Sangoule Lamizana îşi ia ră persoanele oficiale rare l-an dorinţa de a reîntîlni pe rea vizelor. în curs de dezvoltare. Ei au legerii între naţiuni, împotri
mas bun de la şefii misiunilor însoţit în vizita în România pămintul ţării sale pe şeful Procedînd la un schimb de subliniat necesitatea respec va oricăror acte de încălcare — frezor-rabotor-mortezor
diplomatice acreditaţi la îşi iau rămas bun de la Ion statului român. păreri asupra situaţiei inter tării neabătute a dreptului a dreptului internaţional, de — electrician întreţinere şi reparaţii
Bucureşti, precum şi de la Gheorghe Maurer, preşedinte Adresînd oaspetelui urarea naţionale, cei doi preşedinţi suveran al fiecărui stat de a ingerinţe şi imixtiuni în tre Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 10
persoanele oficiale române a- le Consiliului de Miniştri, E- de drum bun, tovarăşul au apreciat importanţa deo dispune în mod liber de bo burile altor popoare, pentru
flate pe aeroport. mil Drăgănescu, vicepreşedin Nicolae Ceauşescu l-a asigu sebită pe care o are în lu găţiile naturale şi de toate înlăturarea surselor de con ani sau promovaţi ai clasei a 8-a pînă la vîrsta de
Mii de bucureşteni fac o te al Consiliului de Miniştri, rat că aşteapă cu multă plă mea contemporană creşterea celelalte resurse, de a avea flicte şi războaie din lume. 18 ani împliniţi în anul 1973.
caldă manifestare şefilor ce Constantin Stătescu, secreta cere să viziteze Republica rolului şi influenţei forţelor acces nestingherit la cuceri Cele două părţi şi-au expri înscrierile se fac la secretariatul Grupului şcolar
lor două state. Ei exprimă, rul Consiliului de Stat, Gcor- Volta Superioară. păcii, democraţiei şi progre rile ştiinţei şi tehnologiei mat hotărîrea de a acţiona, C.S. Hunedoara, str. 23 August nr. 17, în fiecare zi
sului social, subliniind nece mondiale moderne, de a par unlndu-şi eforturile cu cele
sitatea de a se acţiona perse ticipa, in condiţii de egalita ale altor state, în vederea de lucru între orele 8-12 şi 16-19, pînă Ia data de 3
verent în direcţia întăririi u- te, la examinarea şi regle creşterii rolului Organizaţiei iulie 1973.
nităţii frontului antiimperia- mentarea problemelor econo Naţiunilor Unite, aşa cum Examenul de admitere va avea loc între 4 şl 14
list care reprezintă un fac mice şi monetare internaţio preconizează rezoluţia Iniţia Iulie 1973.
tor esenţial pentru triumful nale. tă de România şi adoptată la
luptei împotriva politicii im Părţile au subliniat necesi ultima sesiune a Adunării ge Pe durata concursului de admitere se asigură ca
perialiste de dominaţie şi tatea creşterii rolului O.N.U. nerale a O.N.U. zare gratuită şi masă contra cost la cantina şcolii.
dictat, de amestec In trebu în aplicarea programelor pre Părţile au apreciat că vizi Informaţii suplimentare se pot obţine la secreta
telegrame » mete ♦informaţii rile interne ale statelor, îm văzute în cadrul strategiei ta oficială în Republica So riatul grupului şcolar, telefon 11687 şi 13737.
internaţionale a celui de-al
:
colonialismului,
neo
potriva
colonialismului şi rasismului, doilea deceniu pentru dez cialistă România a preşedinte (164)
pentru asigurarea respectării voltare, lărgirea şi diversifi lui Republicii Volta Superioa
dreptului. popoarelor de a de carea programelor de coope ră şi convorbirile care au a-
vut loc cu acest prilej consti
Lucrările Consiliului NAŢIUNILE UNITE. — Con ţia preşedintelui Consiliului cide de sine stătător asupra rare tehnică şi a altor pro tuie o contribuţie importantă
grame de asistenţă tehnică,
căii de dezvoltare economică
siliul de Securitate s-a pro Executiv Federal al R.S.F. Iu şi socială. precum şi intensificarea spri la dezvoltarea relaţiilor de Liceul industrial energetic şi
jinului acordat tuturor ţări
de Securitate nunţat, vineri, — la întrerupe goslavia, Gemal Biedici. tat cu satisfacţie că în rela lor în curs de dezvoltare, in prietenie româno-volteze, la
Cele două părţi au consta
cauza păcii şi înţelegerii în
In aceeaşi zi, au început
rea lucrărilor sale — pentru
menţinerea pe o perioadă de convorbirile dintre Indira ţiile internaţionale se mani diferent de orînduirea lor so tre popoare. Şcoala profesională energetică
consacrate situaţiei incă şase luni, pină la 15 de Gandhi şi preşedintele R.S.F.I., festă tot mai evident voinţa cială sau zona geografică din Reliefînd utilitatea acestor
cembrie, a forţelor O.N.U. din losip Broz Tito. Agenda con popoarelor, a tuturor ţărilor, care fac parte. contacte şi întîlnirile dintre Deva
Cipru. vorbirilor a cuprins aspecte indiferent de mărimea şi po In legătură cu evoluţia si conducătorii şi oficialităţile
din Orientul ale relaţiilor bilaterale, pre tenţialul lor, de a participa tuaţiei din sud-estul Asiei, celor două ţări, cele două cu sediul în Deva, str. Minerului nr. 28, telefon 12813
PRAGA. — Guvernul ceho cum şi probleme internaţiona activ, nemijlocit, la examina părţile au salutat cu satis părţi şi-au exprimat dorinţa
de a continua schimbul de
Apropiat slovac a aprobat, vineri, pro le actuale. Tot vineri, primul rea şi soluţionarea probleme facţie încheierea acordului de vizite la diferite niveluri, în ANUNŢĂ
ministru al Indiei a avut un
lor care privesc soarta păcii
încetare a războiului şi res
iectul de tratat cu privire la
şi civilizaţiei umane. Ele au tabilirea păcii în Vietnam, scopul întăririi colaborării
NAŢIUNILE UNITE 15 subliniat rolul şi contribuţia precum şi semnarea acordu dintre ţările şi popoarele lor. primirea de candidaţi, absolvenţi a 8 clase, pentru
(Agerpres). — După zece zile pe care ţările mici şi mijlo lui privind restabilirea păcii Preşedintele Sangoule La următoarele specialităţi :
de dezbateri, în cadrul căro cii o aduc la instaurarea u- şi realizarea înţelegerii naţi mizana a exprimat viile sale 'Liceul industrial energetic
ra au luat cuvîntul 30 de nui climat de pace şi secu onale în Laos şi au exprimat mulţumiri Excelenţei Sale
vorbitori, Consiliul de Secu relaţiile dintre R. S. Ceho schimb de opinii cu preşedin ritate în lume, la dezvoltarea speranţa că aceste acorduri Nicolae Ceauşescu, preşedin — specialitatea electroenergetică
ritate şi-a încheiat, la 14 iu slovacă şi R.F. Germania, pre tele Consiliului Executiv Fede relaţiilor de prietenie şi co vor crea condiţii pentru in tele Consiliului de Stat al — specialitatea mecanoenergetică
nie, prima etapă a lucrărilor zentat de Boliuslav Chnoupek, ral ai R.S.F.I. laborare între toate naţiunile. staurarea unei păci durabile Republicii Socialiste România, înscrierile se pot face la sediul şcolii în perioa
consacrate examinării situa ministrul afacerilor externe — P r e ş e d i n t e l e Nicolae în această regiune, care să guvernului şi poporului ro da 15-20 iunie 1973.
ţiei din Orientul Apropiat. anunţă agenţia CTK. NEW YORK. — Observato Ceauşescu şi preşedintele permită popoarelor clin îndo mân pentru călduroasa şi
La propunerea Angliei, Comunicatul, publicat de rul permanent al Republicii Sangoule Lamizana, au relie ctrina să-şi hotărască libere foarte cordiala primire care Examenele încep în data de 22 iunie 1973.
Franţei şi Austriei, membrii Ministerul Afacerilor Externe Federale Germania la Naţiu fat necesitatea instaurării u- calea dezvoltării lor politice, i-a fost rezervată, precum si Şcoala profesională energetică
Consiliului au convenit să cehoslovac, menţionează că nile Unite, Walter Gehlhoff, nor relaţii noi între' state, ba economice şi sociale, conform membrilor delegaţiei sale. Specialitatea — electrician centrale staţii şi re
parafarea tratatului se preve ¡-a remis, vineri, secretarului zate pe respectarea şi apli aspiraţiilor lor legitime, fă Preşedintele Sangoule La
întrerupă dezbaterile pe a- general al O.N.U., Kurt Wald- ţele electrice
ceastă temă pînă la jumăta de a fi efectuată la 20 iunie heim, cererea ca ţara sa să carea strictă a principiilor u- ră nici un amestec din afară. mizana a invitat pe Excelen
la Bonn, urmînd ca ei să fie
tea lunii iulie, urmînd ca pa semnat, la nivel de şefi de niversal valabile ale dreptu Ele consideră că este necesar ta Sa preşedintele Consiliu — lăcătuşi cazane şi turbine cu abur
uza în lucrări să fie utiliza fie primită in Organizaţia Na lui internaţional : indepen să se pună capăt bombarda lui de Stat al Republicii So înscrierile se pot face la sediu! şcolii in perioa
guverne, la Praga. ţiunilor Unite ca membru cu denţa şi suveranitatea naţio mentelor inumane împotriva cialiste România şi doamna
tă „pentru evaluarea rezul drepturi egale. După cum s-a nală, egalitatea în drepturi Cambodgiei. Ceauşescu să facă o vizită o- da 15 iunie - 3 iulie 1973.
tatelor discuţiilor“ şi „pentru BELGRAD. — Primul minis mai anunţat, anterior observa şi avantajul reciproc, neames Preşedintele Consiliului dc ficială în Volta Superioară. Examenele încep în data de 4 iulie.
consultări neoficiale în vede tru al Indiei, Indira Gandhi, torul permanent al Republicii tecul în treburile interne ale Stat al Republicii Socialiste Invitaţia a fost acceptată cu Informaţii suplimentare se dau b sediul şcolii.
rea determinării paşilor ce a sosit vineri la Belgrad, in Democrate Germane la O.N.U. altor state, nerecurgerea la România şi preşedintele Re plăcere. Data acestei vizite va
vor îi întreprinşi în continu tr-o vizită oficială, la invita a adresat o cerere similară. forţă şi la ameninţarea cu publicii Volta Superioară fi fixată ulterior pe cale di (168)
are". folosirea forţei, integritatea şi-au exprimat profunda în plomatică.
Redacţia şt administraţii! ziarului: Deva, str. D* Petra Grota, ne. 85, Telefoane ţ 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social audienţe-scrisori), 12317 (cultură spnrt) — Tiparul 1 P Deva.