Page 57 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate firile, unifi-vă! /\
In cinstea zilei de 28 August

Succese de prestigiu

în întrecerea socialistă

Evoluţie ascen­
684 tone fontă peste plan
dentă, constantă
HUNEDOARA. Adoptînd in activitate măsuri dina­
în activitatea mice, concrete şi de mare eficienţă, colectivul de muncă
al secţiei a ll-a furnale din C.S, Hunedoara obţine suc­
de extracţie cese de prestigiu in realizarea şi depăşirea ritmică a
sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate în cinstea
măreţei sărbători de la 23 August. Pe prima decadă a
CERTEJ-SACARIMB. In lunii curente, harnicii furnalişti au elaborat 684 tone fontă
ANUL XXV Nr. 5 734 DUMINICĂ 17 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI fiecare etapă, lună de peste plan, înregistrîndu-se, totodată, o creştere simţitoare
lună, colectivul de mun­ a calităţii. Prin depăşirea temperaturii planificate a aeru­
că al Exploatării miniere lui cu 45° C au fost economisite 90 tone de cocs, fapt
Certej-Săcărimb şi-a în­ ce a condus la micşorarea preţului de cost al unei tone
scris in activitate succese de fontă cu 1,15 lei. Pină la 23 August, colectivul de
de prestigiu pe linia rea­ furnalişti ai acestei secţii este hotărît să producă peste
lizării şi depăşirii sarci­ plan 6 000 tone fontă din angajamentul anual de 8 000
nilor economice. Rezulta­ tone.
tele fructuoase înregistra­
te pe primul trimestru al
anului — realizarea in­ Demaraj optim în procesul
A125 Di ANI DE IA REVOLUŢIA DIN MUNTENIA DE LA 1848 plan şi obţinerea unor e- de valorificare industrială
tegrală a indicatorilor de
conomii în valoare de
peste 1 200 000 lei — au
fost continuate şi in eta­
pele următoare. a recoltei '73
După cinci luni, activi­
tatea intensă a minerilor La Fabrica de conserve de Potrivit prevederilor de plan,
de la Certej-Săcărimb s-a la Haţeg a început campania fabrica din Haţeg va livra, in
soldat cu depăşirea pro­ de prelucrare şi industrializare acest an, comerţului intern şi
ducţiei globale cu 29,8 a produselor din recolta anu­ la export, o producţie mai
la sută, a producţiei lui curent. Colectivul unităţii mare cu 24 la sută decît cea
marfă cu 38,1 la sută, a şi realizat in numai cîteva realizată in 1972. înfăptuirea
iar productivitatea fizică zile peste 12 tone gem de acestui obiectiv, care înseam­
Bucureşti, 16 iunie 1973. In această zi, cetăţenii Ca­ ai zilelor noastre de biruinţă, începutul marii bătălii narilor paşoptişti, cînd ţara a păşit într-o nouă etapă, a crescut cu 10,3 la sută. căpşuni şi mai mult de 2 000 nă, de fapt, cantităţi tot mai
pitalei patriei — şi, împreună cu ei, întreaga ţară — pentru edificarea României moderne, iar apoi a superioară, a evoluţiei sale social-economice, în eta­ Ridicarea la înalte cote a kg dulceaţă de trandafir. In- mari de produse pentru apro­
au omagiat, retrăind cu vie emoţie şi intensă mîndrie României contemporane, socialiste. pa edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. laturii calitative a pro­ cepînd din primăvară, proce­ vizionarea populaţiei, depinde
patriotică, două evenimente istorice de seamă care In primăvara fierbinte a lui 1848, Bucureştiul a re­ ...Piaţa Republicii din Bucureşti. Este piaţa care evo­ ducţiei este şi mai evi­ sul tehnologic dispune de o în cea mai mare măsură de
au avut o înrîurire profundă asupra evoluţiei societă­ prezentat cel mai însemnat centru revoluţionar. Ne­ că eroica rezistenţă a populaţiei capitalei care, la 19 dentă dacă ne referim la hală de producţie nou con­ felul cum unităţile agricole îşi
ţii româneşti: împlinirea a douăsprezece decenii şi ju­ pieritoare rămîn actele de vitejie ale locuitorilor Capi­ iunie'1848, s-a ridicat cu arma în mînă să apere gu­ productivitatea valorică a struită, spaţioasă, care oferă îndeplinesc prevederile con­
mătate de la Revoluţia burghezo-democratică din talei, ale celor care s-au jertfit pentru salvgardarea vernul revoluţionar provizoriu, ameninţat d-e uneltirile muncii care a crescut cu condiţii optime de prelucrare tractuale de furnizare a mate­
Muntenia şi a unui sfert de veac de la naţionalizarea cauzei nobile a revoluţiei şi a cuceririlor sale, pentru reacţiunii interne şi externe, ce încerca să înăbuşe re­ 63,8 la sută. şi conservare a legumelor şi riei prime la timp şi în con­
principalelor mijloace de producţie. apărarea pămîntului patriei. voluţia. Şi tot aici, peste decenii, masele populare au fructelor. diţii calitative corespunzătoare.
Aceste evenimente memorabile, desfăşurate în epoci A urmat, un secol mai tîrziu — un veac de dîrze şi participat la istoricul eveniment al proclamării repu­
şi condiţii sociale diferite, aflate insă într-o strînsă şi neînfricate lupte, de hotărîtoare victorii —, anul 1948, blicii, în decembrie 1947 ; au venit să-şi exprime, în V.
indisolubilă legătură, se înscriu în istorie ca momente an istoric, cînd s-a înfăptuit actul revoluţionar al na­ mari demonstraţii, în iunie 1948, satisfacţia şi aproba­
de răscruce pe drumul lung şi greu dar mereu ascen­ ţionalizării, act fundamental, dorit şi împlinit, sub con­ rea deplină faţă de actul revoluţionar ai naţionalizării,
dent al poporului nostru spre unitate, libertate şi drep­ ducerea partidului, de toţi cei ce munceau cu braţele care transforma în realitate vie visul de veacuri al
tate socială, spre progres şi o viaţă mai bună, spre şi cu mintea. El a însemnat sfîrşitul definitiv al domi­ făuritorilor bunurilor materiale, idealul ce înflăcărase
independenţă şi neatîrnare, spre dobîndirea dreptului naţiei şi existenţei burgheziei, apusul secolelor de ex­ pe vechii noştri socialişti, crezul luminos căruia comu­ ¡ I N I Ţ I A T I V E L E
de a fi stăpîn pe destinul său, într-o Românie liberă ploatare la care a fost supus poporul nostru de cla­ niştii îi consacraseră activitatea lor revoluţionară.
şi înfloritoare. sele stăpînitoare autohtone şi de capitalul străin şi a In acest loc, martor al atîtor evenimente istorice, are
Anul 1848 este mereu viu în memoria timpului şi în marcat, totodată, trecerea la făurirea noii orînduiri. loc grandioasa adunare populară consacrată aniver­ ! colectivităţilor de muncă —
conştiinţa poporului ca anul mişcării revoluţionare pa­ Aceste momente cruciale din istoria patriei le săr­ sării a 125 de ani de la mişcarea paşoptistă din Mun­
şoptiste, eroică ridicare la luptă a noilor clase în for­ bătoreşte acum, în aceeaşi zi — simbolică şi semnifi­ tenia şi a unui sfert de veac de la naţionalizarea
mare, a maselor largi populare împotriva vechilor rîn- cativă coincidenţă — întregul nostru popor. Omagie­ puternică forţă mobilizatoare
duieli feudale, pentru înfăptuirea năzuinţelor afirmării rea lor are loc în condiţiile în care au fost realizate şi principalelor mijloace de producţie din ţara noastră.
de sine stătătoare a naţiunii române, glorios preludiu mult depăşite idealurile marilor înaintaşi, ale revoluţio­ (Continuare in pag. c 3-a)

1
„Fiecare reparaţie lunară să „Casca de aur *
Cuvîntarea tovarăşului fie redusă cu cel puţin o oră ¿ii Simbol ai pricepem şi

Flux continuu, eficient, in muncă

NICOLAE CEAUŞESCU metalului hunedorean majorităţii comuniştilor trecut, la comitetele
începutul
anului
sugestiâ
La
unităţii,
de partid şi de sindicat de la întreprinderea
minieră Barza au studiat posibilitatea im­
O precizare se impune dintru început: nu pulsionării întrecerii socialiste desfăşurate
Dragi tovarăşi şi prieteni, Deşi desfăşurate în epoci şi tenia s-a desfăşurat simultan Marile frăraintări sociale a- dă a revoluţiei, însăşi con­ este vorba să fie redusă cu cel puţin o oră între raioane şi sectoare sub semnul reali­
condiţii sociale diferite, c.ele şi a avut un caracter unitar, le anului 1848 ce. zguduiau stituţia ţării. Proclamaţia a o reparaţie care are durata de finalizare o zării la un înalt nivel a sarcinilor din ac­
Marea adunare populară din două. .evenimente pe care le fiind expresia aceloraşi cerin­ întreaga Europă aveau să-l determina: un uriaş avînt tualul cincinal. Aşa a apărut, în spaţiul pre­
Capitală este consacrată săr­ aniversăm astăzi se află în­ ţe obiective ale dezvoltării găsească pe Nicolae Bălcescu revoluţionar în întreaga ţară. lună de zile, ci oricare reparaţie programată ocupărilor minereşti, ca un simbol putem
bătoririi a 125 de ani de la tr-o profundă şi organică in­ societăţii româneşti, a idealu­ in Franţa, pe baricadele re­ Chiar in cadrul adunării de într-o lună (chiar dacă are afectat un ter­ spune, trofeul „Casca de aur", menit să
revoluţia burghezo-democrati­ terdependenţă. Atit revoluţia rilor care animau pe toţi fiii voluţionarilor parizieni, luind la Islaz masele trec la ale­ men de opt zile sau de opt ore).. constituie un semn de distincţie — transmi­
că din Muntenia şi a unui burghezo-democratică, cit şi acestui popor. parte la asaltul împotriva. gerea guvernului provizoriu Iniţiativa are evidente valenţe economice, sibil ! — pentru colectivul care obţine cele
sfert de veac de la naţionali­ actul naţionalizării care a Se poate spune că revoluţia palatului regal, la răsturna­ — din care făceau parte Ion mai bune rezultate după fiecare semestru
zarea principalelor mijloace marcat trecerea la revoluţia din Muntenia a avut cea mai rea monarhiei. împreună cu Heliade Rădulescu, Ştefan Go­ întrucît timpul cu cît este redusă orice de activitate. Totodată, trofeul cucerit de o
socialistă reprezintă momente reparaţie la utilaje şi agregate înseamnă
de producţie din ţara noas­ mare amploare, a atras în alţi tineri progresişti români lescu, Cristian Teii, Nicolae microcolectivitate sau alta, în cadrul între­
tră — evenimente de impor­ epocale în lupta poporului ro­ viitoarea ei cele mai largi aflaţi la studii în Franţa, Ni­ Pleşoianu. Radu Şapcă şi producţie în plus, înseamnă economii, în­ cerii, exprimă stima şi preţuirea întregului
tanţă istorică pentru mersul mân pentru libertate şi drep­ forţe sociale, a îmbrăcat cele colae Bălcescu se întoarce în alţii — şi hotărăsc să ia in seamnă eficienţă. Ea a fost lansată şi acţio­ colectiv din întreprindere faţă de oamenii
Înainte al României pe calea tate socială, pentru indepen­ mai variate şi mai ascuţite luna martie a anului 1848 la stăpînire Craiova, apoi Bu­ care au reuşit să se impună în realizarea
progresului şi civilizaţiei, a denţă şi neatîrnare, pentru forme de manifestare. La a- Bucureşti, hotărît să acţione­ cureştiul şi întreaga ţară. nează cu foarte bune rezultate la Combina­ exemplară a sarcinilor economice. Datorită
dreptul de a fi stăpîn pe des­
socialismului (Aplauze puter­ tinul său. (Aplauze puternice ; eeasta a contribuit şi faptul ze pentru precipitarea eveni­ Una din caracteristicile tul siderurgie Hunedoara — în această pu­
nice : urale). urale prelungite). că la desfăşurarea evenimen­ mentelor, pentru declanşarea fundamentale ale evenimen­ ternică citadelă a siderurgiei româneşti, unde SIMION MĂRCUŞ
Cu acest prilej, doresc să telor au participat unii din­ revoluţiei în Principatele telor revoluţionare din Mun­ maistru, întreprinderea minieră
vă adresez dumneavoastră, ce­ Stimaţi tovarăşi şi prieteni. tre cei mai reprezentativi Române. tenia o constituie faptul că, DUMITRU GHEONEA Barza
lor prezenţi aici, tuturor lo­ ginditori şi revoluţionari pa­ Paşoptiştii din Muntenia, datorită sprijinului maselor
cuitorilor Capitalei, întregu­ Am avut prilejul să evoc în şoptişti, în rîndul cărora un Nicolae Bălcescu, Ion Heliade populare, revoluţia a reuşit (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
lui nostru popor, un salut ultimul timp — la Iaşi şi la rol de cea mai mare Impoix Rădulescu, C. A. Rosetti, fra­ să cucerească pentru un timp
călduros şi cele mai bune u- Blaj — cauzele care au de­ tanţă avea să joace, prin ţii Golescu şi alţii, 'trec la puterea în stat, trecînd
rări din partea Comitetului terminat şi împrejurările în vasta sa cultură sodal-politi- elaborarea programului revo­ chiar la promulgarea u-
Central al partidului, a Consi­ care s-au produs evenimentele ră, prin radicalismul şi spiri­ luţiei, care preconiza atît re­ nora din reformele pro­
liului de Stat şi a guvernului, revoluţionare ce au cuprins, tul creator al concepţiilor forme ce interesau burghezia gramului adoptat la Is­ 0 Miliţie esenţiala pentru obţinerea de recolte mari
din partea mea personal. (A- în 1848, ţările române. Aşa sale, prin calităţile sale de or­ liberală, cit, mai ales, reven­ laz. Sub puternica presiu­
plauze puternice; urale. Se cum am mai arătat, revoluţia ganizator politic şi militant dicări social-poljtice ce pri­ ne a maselor, însuşi domni­
scandează „Ceauşescu burghezo-democratică din Mol­ revoluţionar, Nicolae Bălces- veau nemijlocit masele popu­ torul Bibescu este nevoit să
P.C.R.“). dova, Transilvania şi Mun­ cu. lare. Programul prevedea accepte, la 11 iunie, reven­ EXECUTAREA FĂRĂ MURIRE A LUCRÀRI10R
desfiinţarea privilegiilor de dicările paşoptiştilor şi gu­
clasă ale boierimii, emanci­ vernul alcătuit de aceştia.
parea clăeaşilor şi împropri­ Amploarea victoriei dobîndi-
Solemnitatea înrămării unor înalte distincţii etărirea lor, egalitatea în fa­ te l-a făcut pe Bălcescu să
aprecieze că „revoluţia de la
legii,
drepturi
politice
ţa
pentru toţi cetăţenii, inclusiv IX iunie, a fost cea mai fru­ DE A
pentru locuitorii de alte na­ moasă ce s-a întîmplat vreo­
conferite cu prilejui aniversării a 25 de ani de ia ţionalităţi. In program se ce­ dată la un popor".
rca constituirea unei adu­ Primele măsuri decretate întreţinerea culturilor — suprafaţă de 40 ha cultivată
nări obşteşti în care să fie de guvernul revoluţionar au lucrare care are un rol ho- • Buruienile nu pot fi dis­ cu cartofi. In C.A.P. din O-
naţionalizarea principalelor mijloace de producţie reprezentate toate stările so­ fost înfiinţarea steagului na­ tăritor în obţinerea de pro­ truse cu justificări ! Toţi ţăranii răştioara de Jos, Sibişel, deşi
ciale şi care să aleagă dom­ ţional tricolor, ca simbol al ducţii mari la hectar — tre­ cooperatori trebuie să pună mi­ au cultivate cu cartofi 8
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Adresîndu-se celor distinşi, lui în România. (Aplauze pu­ nitorul ţării pe termen de suveranităţii de stat, desfiin­ buie făcută cu toată răspun­ na pe sape şi să iasă la prăşit şi respectiv 12 ha nu s-a ter­
secretarul general al Partidu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu ternice). cinci ani. crearea unei gărzi ţarea rangurilor boiereşti, derea in toate unităţile a- ® In toate unităţile agricole minat prima praşilă.
lui Comunist Român, pre­ a spus : încă o dată vă felicit pe naţionale care să apere cu­ desfiinţarea cenzurii, înfiin­ gricole socialiste. Trebuie ac­ socialiste — atenţie deosebită Organele comunale de par­
şedintele Consiliului de Stat dumneavoastră, pe toţi cei ceririle revoluţiei. O aduna­ ţarea gărzii naţionale. Toto­ ţionat cu fermitate şi răs­ organizării muncii şi a produc­ tid şi de stat care poartă
al Republicii Socialiste Româ­ Stimaţi tovarăşi, care au fost distinşi astăzi re constituantă trebuia să dată, a doua zi după instau­ pundere pentru înlăturarea ţiei, întăririi ordinii, disciplinei întreaga răspundere pentru
nia, a înmînat sîmbătă, în cu ordine şi medalii. Vă urez alcătuiască şi să voteze con­ rarea guvernului provizoriu, pericolului de îmburuienare şi a răspunderii faţă de sarcini. îndeplinirea planului de stat
cadrul unei solemnităţi, înal­ Doresc ca, în numele Co­ noi succese în activitatea stituţia ţării. La loc de frun­ ziarul „Pruncul român" — a culturilor, mobilizîndu-se în agricultură trebuie să a-
te -distincţii conferite cu pri­ mitetului Central, al Consi­ dumneavoastră, multă sănă­ te în program se aflau primul ziar ai revoluţiei — şi folosindu-se la prăşit toa­ sigure, prin măsuri politice
lejul aniversării a 25 de ani liului de Stat, al guvernului tate şi multă fericire ! (Apla­ înscrise, de asemenea, e- lansează apelul intitulat te forţele şi mijloacele. şi organizatorice, executarea
de la naţionalizarea princi­ şi al meu personal, să vă fe­ uze prelungite). liberarea naţională a po­ „Către fraţii noştri din Mol­ Lucrările de întreţinere a dul de îmburuienare reclamă la timp şi în condiţii de bu­
palelor mijloace de producţie. licit pe dumneavoastră, pe Cuvintele de apreciere de­ porului. cucerirea inde­ dova“, în care se spunea : culturilor ia C.A.P. din Beriu executarea de urgenţă a pra- nă calitate toate lucrările de
şilei manuale. La C.A.P. din
Es.te un moment solemn. toţi cei care au fost distinşi osebită ale secretarului gene­ pendenţei administrative şi „Ceasul libertăţii a sunat se desfăşoară intr-un ritm întreţinere Praşila trebuie
astăzi cu ordine şi medalii ral al partidului, urările a- legislative a ţării, neameste­ pentru tot românul... Uni- nesatisfăcător. Inginerul şef Ocoliş din 202 ha porumb făcută ori de cîte ori este
Cei cărora astăzi conducăto­ ale Republicii Socialiste Ro­ dresate tuturor celor deco­ cul străin în treburile inter­ al unităţii, tovarăşul Ion Ma- s-au prăşit mecanic 20 ha şi nevoie. Trei praşile pînă la
rul partidului şi statului le mânia. raţi cu acest prilej au fost ne. ţi-vă cu noi, fraţi de dincolo nolescu, motiva întîrzierea manual 10. la Orăştioara de începerea recoltării păioase-
înmînează cele mai înalte ti­ subliniate cu îndelungi şi vii Măsurile severe, inclusiv dc Milcov, peste undele lui începerii primei praşile la Sus din 131 ha s-au prăşit lor — aceasta trebuie să fie
înalte
Acordarea
acestor
tluri şi ordine, toti cei deco­ distincţii — începînd cu ti­ aplauze. arestarea unor revoluţionari, vă întindem braţele, dorind porumb spunînd că terenul mecanic 60 ha şi manual 25 deviza cooperatorilor. In ace­
cu înfocare a vă da săruta­
raţi cu acest prilej — mun­ tlul de „Erou al Muncii So­ O luate de domnitorul Bibescu, rea frăţiei şi a libertăţii. este prea moale şi nu se iar la Jeledinţi jumătate din laşi timp trebuie ca cei care
citori, maiştri, tehnicieni, in­ cialiste" — constituie o ex­ Prin acelaşi decret au mai n-au putut împiedica răspîn- Munteanu şi moldoveanu sînt poate intra cu tractoarele. 293 ha E foarte puţin. In încalcă disciplina producţiei
gineri, activişti de partid şi fost conferite 2 820 ordine şi direa ideilor revoluţiei şi so­ toţî români, sînt fraţi, o sin­ Dar aici nu s-a prăşit ma­ aceleaşi condiţii la Dineu şi a muncii, nu îşi îndepli­
de stat — au merite deose­ presie a aprecierii pe care 3 198 medalii unor muncitori, lidarizarea maselor în, jurul gură naţie ; uniţi-vă cu noi, nual cu sapa nici un hectar. Mare s-au prăşit mecanic nesc sarcinile şi aduc astfel
bite, înscrise la loc de frunte conducerea de partid şi de maiştri, tehnicieni, ingineri, acestui program. In cadrul Şi cu sapa se poate lucra 150 şi manual 120 ha porumb prejudicii avutului obştesc,
in cronica anilor construcţiei, stat o dă activităţii tuturor activişti de partid şi de stat marii adunări de la Islaz, re­ goniţi pe tiranul a cărui nu­ din plin. Loturile personale din 200, la (jDrăştie 110 ha să fie traşi la răspundere.
cu succes a socialismului în acelora — şi, deci, dumnea­ din întreaga ţară, care au vendicările revoluţionarilor me va rămîne o pată vecini- ale cooperatorilor sînt pră­ mecanic şi 142 manual din Toţi cooperatorii sînt datori
în
că
istoria
înălţaţi
ţării,
primul
rînd
—
în
voastră
patria noastră. Cei mai mulţi care, în condiţiile grele cînd adus o contribuţie deosebită sînt însuşite într-o atmosferă stindardul libertăţii şi do- şite nu o dată, ci de două 162 ha, iar la Căstău s-a fă­ să participe la muncă. între­
dintre ei sint veterani ai bă­ s-a trecut la naţionalizarea la înfăptuirea actului naţio­ de puternic entuziasm, adop- bîndiţi-vă sfintele drepturi. ori. Oare aici terenul n-a fost cut prima praşilă mecanică ţinerea culturilor nu mai
tăliilor conduse de partid, ai mijloacelor dc producţie, la nalizării principalelor mij­ tîndu-se istorica „Proclama­ Uniţi vom fi tari; uniţi vom şi manuală pe 110 ha din poate fi amînată de pe o zi
Înfăptuirii actului revoluţio­ dezvoltarea industriei noas­ loace de producţie, la opera ţie“ care, după cum se cu­ tot aşa de moaie ? Din cele 134. De asemenea, aici s-a pe alta. Acum este momen-
nar, istoric de acum 25 de tre, la construcţia socialismu­ de construire a socialismu­ noaşte, avea să devină în 289 ha cultivate cu porumb, făcut praşila a Il-a mecani­ •tul şi trebuie să facem pră-
ani, care a pus temelie traini­ lui, aţi avut un rol impor­ lui în România. fapt, pentru întreaga perioa- (Continuare în pag. a 2-a) s-au prăşit mecanic 150. Gra- că şi manuală pe întreaga şitul.
că unui şir nesfîrşit de vic­ tant în realizarea politicii
torii în opera edificării nou partidului nostru, precum şi
orînduiri în patria noastră. o apreciere a activităţii ace­
La solemnitatea înminăru lora care înfăptuiesc astăzi PE TEME LITERARE U.T.C. de la E.M. Uricant 1, T.C. Deva au găsit o întreprindere lc-a acordat vire a cumpărătorilor cu VREMEA
înaltelor distincţii au luat par­ cu consecvenţă politica par­ foloseşte cu bune rezulta­ soluţie de reducere a tra­ o deosebită alentie. produse de cofetărie, în­
conductelor
gheţată şi cafea.
seului
respec­
„Tineretul
te tovarăşii Ion Gheorghe tidului, programul elaborat La Cabinetul judeţean te gazeta Noua ediţie şi tive. „Abaterea“ de la BAIA SARATA DIN DEVA Pentru 24 ore
a
prouucţia".
Maurer Emil Bodnaraş, Ma­ de Congresul al X-lea şi de partid, cu prilejul gazetei vine să coniirmc proiect — pe care a a- DELA A FOST REDESCHISA CENTRU PENTRU
bibliotecarilor
constatuirii
atit
nea Mănescu, Paul Niculescu- Conferinţa Naţională cu pri­ de la bibliotecile comuna­ acest lucru. ei sint inse­ probat-o beneficiarul proiectantul CURAŢAT ZARZAVATURI uşor. Cerul se va va fi ameliora
Vremea
ge­
cit
cadrul
In
—
şi
schim­
munici­
Mizil. Gheorghe Pană, Gheor­ vire la dezvoltarea în ritm le, orăşeneşti şi s-au în- rate materiale cuprinzînd nerează o' economie de Baia sărată din Deva, bător Local se vor sem­
participanţii
pale,
executarea
după
lucrărilor
ghe Rădulescu, Virgil Troim, înalt a industriei, a întregii tîlnit cu scriitorul Radu obiectivele stabilite pe materiale in valoare de de renovare şi modernizare, rii Conducerea întreprinde­ nala averse de ploaie, în­
locale
dc
comerciale
exploatare
Ilie Verdet, Maxim Berghia- economii naţionale. Ciobanu — care a susţi­ deplinite ce trebuie în­ 75 000 lei. a fost redeschisă şi func­ stat pentru alimentaţia soţite de descărcări elec­
întrecerea
In
Vîntul va sufla po­
nu, Gheorghe Cioară. Florinn Decorarea dumneavoastră, nut un larg expozeu asu­ a „Tineretul — factor activ CANTINA PE ŞANTIER O ZI ţionează zilnic, în afară publică din Petroşani a trice. din vest şi nord-
trivit
istorice
„Evoluţiei
pra
iniţiativa
Dănălache, Emil Drăgănescu, a celor cîteva mii de oameni romanului românesc“ — şi în îndeplinirea cincinalului La şantierul 4 construc­ de luni, intre orele 7,30— luat centru pentru înfiinţării vest. Temperatura minimă
cură­
unui
19,00. Aici se asigură cetă­
de
Janos Fazekaş, Petre Lupu ni muncii — muncitori, teh­ cu prof. Boris Şoseanu înainte privind termen“, as­ ţii de la I.C.S. Hunedoara ţenilor condilit corespun­ ţarea întregii cantităţi de va oscila între 7 şi 11 gra­
pecte
comporta­
iar
Intre
de,
16
maxima
s-a
dc
deschis,
Dumitru Popescu, I.eon te nicieni, ingineri, directori — care a prezentat unele as­ mentul la locul de muncă, cantină. Amplasată curînd, o zătoare de tratament. zarzavaturi necesare zi dc Şi 22 grade.
cena­
ale
chiar
activităţii
pecte
unităţile
re­
Răutu, Gheorghe Stoica Ştefan constituie, în acelaşi timp, o clurilor literare din jude­ în familie şi societate. pe şantier — în apropie­ LA zi în Centrul va de fi pe dotat
ţea.
Voitec, Constantin Babalău. apreciere a tuturor oameni­ ţul nostru. SOLUŢIE VALOROASA cantina asigură, zilnic, COFETĂRIA DIN ILIA cu utilaje şi maşini spe­
rea loturilor 1, 2, 4 şi 5,
IN LOCAL NOU
Cornel Burtică. Miron Con- lor muncii, a clasei noastre O NOUA EDIŢIE masă caldă unui număr de ciale de curăţat, utilaje Pentru următoarele
care asigură o igienă şi o
stantinescu, Mihai Dalea, Au­ muncitoare, care a realizat, A GAZETEI „TINERETUL Studiind proiectul de ra­ peste 200 de constructori. Cofetăria din Ilia s-a calitate superioară legu­ două zile
nou,
condiţiile
şi
rel Duca, Ion Ioniţă, \ aslle de fapt, toate măsurile de Şl PRODUCŢIA" cordare pentru încălzire, In lucru specific programului mutat intr-un local par­ melor mare zarzavaturilor, o
la
modern
amenajat
de
construc­
Ia CT 10, a viitorului ma­
promptitudine
mai
Vremea se încălzeşte u-
Patilineţ. Ion Păţan, membri naţionalizare, de construc­ gazin universal — care se a venit în întîmpinarea u- ALTA terul noului bloc construit in aprovizionarea bucătă­ şor. Izolat se vor semna­
cantinei
torilor,
înfiinţarea
In vederea unei mai in­
într-o
ai Consiliului de Stat şi ai ţie a socialismului şi a dus tense mobilizări a tineri­ află construcţie, fază in avansată nor deziderate ale munci­ in această localitate. aparatură şi riilor din localuri cu can­ la averse de ploaie, înso­
cu
de
munici­
Dotată
pe umerii săi tot greul în tităţi de legume şi zarza­ ţite de descărcări electri­
guvernului, conducători ai aceşti ani, şi care, prin mun­ lor la realizarea sarcinilor piul Deva — specialiştii torilor, cărora comitetele mobilier nou, această uni­ vaturi necesare în consu­ trivit din sud.
ce. Vint slab pînă la po­
de producţie, organizaţia
lotului 13 al şantierului
de partid din şantier şi pe
tate asigură o bună ser­
mul zilnic.
instituţiilor centrale şi orga­ că entuziastă, înalţă edifi­
nizaţiilor obşteşti. ciul victorios al socialismu-