Page 58 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 734 ® DUMINICĂ 17 IUNIE 1973
2

/
(Urmare din pag. 1) trivnice interne şi externe, revoluţionară, din mîinile tor au crescut de peste 10 Intr-un timp istoric scurt tul socialist care să asigu­ principiul că adevărurile ge­ producţie la termen a tutu­
O
capacităţilor.
problemă
ror
iar după aproape trei decenii claselor exploatatoare a prin­ ori ; s-a extins şi îmbunătă­ s-au ridicat sute de mii de re atît zdrobirea oricărei nerale se aplică în condiţiuni de prim ordin este aceea de
se realizează idealul eliberă­ cipalelor mijloace de produc­ ţit ocrotirea sănătăţii publice, noi intelectuali din rîndul împotriviri contrarevoluţio­ deosebite de la o etapă la
sla împotriva oricărui vrăj­ rii de sub jugul dominaţiei o- ţie şi trecerea la făurirea so­ s-a dezvoltat reţeaua de cre- clasei muncitoare şi al ţără­ nare, cît şi apărarea cuceri­ alta, de la o ţară la alta. a produce mai bine, mai
maş al libertăţii noastre. tomane a Principatelor Româ­ cietăţii socialiste în România., şe, cămine şi cantine, s-a îm­ nimii. Iată de ce putem afir­ rilor poporului, independen­ Tocmai acţionînd pe baza în­ ieftin, cu consumuri cît mai
Trăiască libertatea ! Trăiască ne — cucerirea independenţei (Aplauze puternice, urale). bunătăţit şi diversificat de­ ma că socialismul a creat o ta patriei, bunăstarea şi fe­ văţăturii marxiste, pe baza mici. Trebuie să acţionăm
România.') (Aplauze puter­ de stat a României. (Aplauze In pregătirea şi înfăptuirea servirea cetăţenilor de la o- intelectualitate cu totul no­ ricirea întregii naţiuni. materialismului dialectic şi is­ cu fermitate pentru reduce­
nice, prelungite ; urale). puternice, urale). actului istoric al naţionaliză­ raşe şi sate, volumul vînzări- uă, în care s-a înglobat şi (Aplauze puternice, prelun­ rea consumurilor materiale,
Caracterul larg de masă rii, partidul nostru a pornit lor de mărfuri crescînd de vechea intelectualitate, că gite ; urale). toric în elaborarea politicii a tuturor cheltuielilor de pro­
pe care l-a avut revoluţia Cursul desfăşurării eveni­ de la teza marxistă potrivit circa 13 ori. intelectualitatea de astăzi a- Am înţeles că este necesar generale, interne şi externe, ducţie, pentru scăderea pre­
din Muntenia este ilustrat şi mentelor revoluţionare de la căreia construirea socialismu­ România a căpătat o struc­ parţine prin toate fibrele sa­ să avem o armată puterni­ am căutat întotdeauna să ţi­ ţului de cost al produselor şi
de hotărîrea cu care popu­ 1848 din cele trei ţări româ­ lui este de neconceput fără tură socială nouă, fiind alcă­ le clasei muncitoare, ţărăni­ că ; am făcut şi facem totul nem seama do condiţiunile realizarea de noi economii.
laţia a intervenit pentru apă­ neşti a pus în evidenţă o se­ lichidarea proprietăţii capita­ mii, este strîns legată de po­ pentru dotarea, pentru pre­ concrete ale ţării noastre. A- Aceasta este calea sigură
rie de concluzii şl învăţămin­ tuită din clase şi categorii cum, cînd aniversăm 25 de pentru creşterea venitului
rarea guvernului provizoriu liste şi crearea proprietăţii sociale care îşi întemeiază e- por, împreună cu care con­ gătirea politică şi militară
te deosebit de preţioase pen­
de manevrele contrarevoluţiei tru lupta ulterioară a poporu­ socialiste asupra mijloacelor xîstenţa pe proprietatea so­ stituie o forţă puternică în a armatei noastre — pavăza ani de la trecerea mijloacelor naţional, pentru ridicarea bu­
de producţie în mîinile po­
interne şi externe, pentru de producţie. In geniala lor cialistă — de stat şi coope­ făurirea socialismului în Ro­ de nădejde a cuceririlor re­ năstării întregului popor.
‘salvgardarea cuceririlor do- lui. lucrare, „Manifestul Partidu­ ratistă — asupra mijloacelor mânia. (Urale puternice, a- voluţionare, garanţia că în­ porului, putem afirma că, in­ După cum am mai menţio­
creatoare
tr-adevăr,
aplicarea
bîndite prin luptă. Făeîn- In primul rînd, un îpvăţă- lui Comunist", Marx şi En­ de producţie. Clasa munci­ plauze). La această adunare totdeauna poporul va fi în nat şi în alte împrejurări, o
du-se ecoul stării de spirit mînt, s-ar putea spune cu ca­ gels scriau : „Proletariatul va toare, ţărănimea şi intelec­ adresez şi intelectualităţii stare să-şi apere viaţa nouă, a învăţăturii marxist-leninis­ parte însemnată a producţiei
racter mai universal, este a- noastre un salut călduros, te s-a dovedit pe deplin jus­ noastre merge la export. Sire
generale, ziarul „Pruncul ro­ folosi dominaţia lui politică tualitatea sînt strîns unite socialistă patria împotriva tă. In acest spirit ne vom
mân" scria la 12 iunie : „Am cela că forţele reacţionare in­ pentru a smulge burgheziei, prin interese şi idealuri co­ felicitări şi urarea de a-şi oricăror atacuri imperialiste. călăuzi întotdeauna în acti­ tem obligaţi, şi trebuie să
dobîndit libertatea, trebuie terne fac totul şi se unesc cu pas cu pas, întregul capital, mune. Pe baza politicii parti­ pune şi în viitor întreaga (Aplauze puternice, prelun­ vitatea noastră. (Aplauze participăm activ, la diviziu­
să ne arătăm şi vrednici de tot ce este mal retrograd pentru a centraliza toate in­ dului, de deplină egalitate în capacitate în slujba progre­ gite, urale). puternice ; se scandează nea internaţională a muncii,
dînsa“. O expresie a acestei pentru a împiedica progresul strumentele de producţie în drepturi a tuturor oamenilor sului, făuririi societăţii socia­ întărind statul socialist Ceauşescu — P.C.R.). la schimbul de valori ma­
voinţe a poporului o consti­ societăţii. Ca să-şi salveze mîinile statului, adică în mîi­ muncii, fără deosebire de na­ liste multilateral dezvoltate. ne-am ocupat şi de întărirea teriale cu toate statele. Fără
tuie impresionanta adunare privilegiile şi dominaţia de nile proletariatului organizat ţionalitate, a creării posibili­ (Aplauze puternice, urale). aparatului Ministerului de Tovarăşii de lingă mine îmi aceasta nu am putea asigura
clasă ele sînt In stare să ca clasă dominantă şi pentru tăţilor de afirmare egală a Odată cu trecerea la fău­ Interne, a securităţii, ca or­ spun că n-am vorbit despre progresul rapid al patriei
de la 15 iunie de pe dealul rirea noii orînduiri sociale, sindicate. N-am vorbit de nici noastre socialiste. Iată de ce
Filaretului, unde peste 30 000 trădeze poporul, recurgînd la a mări cit se poate de repede tuturor celor ce muncesc în o problemă de prim ordin care gane ale clasei muncitoare o organizaţie de masă. Ani realizarea angajamentelor de
bucureştoni, precum şi un ma­ sprijin străin pentru înăbu­ masa forţelor de producţie". sfera vieţii sociale, între oa­ s-a pus în faţa partidului şi chemate să apere revoluţia. export constituie o sarcină
re număr de ţărani veniţi din şirea luptei închinate libertă­ Această teză marxistă a fost menii muncii români şi cei statului nostru a fost pro­ Vom face totul şi în viitor vorbit de muncitori, ţărani,
pe
înscrisă
de
de
am
început
vorbit
Intelectuali,
la
împrejurimile oraşului, au ţii, progresului social, Inde­ ai naţionalităţilor conlocui­ ca aceste organe să serveas­ naţională, o îndatorire pri­
pendenţei naţionale a popo­ steagul mişcării revoluţionare toare s-a realizat o strînsă blema cadrelor necesare că întotdeauna cauza revolu­ partid. Nu poţi însă să vor­ mordială în făurirea societă­
jurat solemn să apere pro­ rului. din România, figurînd încă frăţie şi unitate în munca şi conducerii industriei, agri­ ţiei, poporul şi numai po­ ţii socialiste multilateral dez­
gramul revoluţionar pe care în programul Partidului So­ lupta pentru înflorirea pa­ culturii, întregii activităţi. porul ! (Aplauze puterni­ beşti de clasa muncitoare fă­ voltate. Este necesar ca fie­
l-au recunoscut drept con­ In al doilea rlnd, un în- cial-Democrat al Muncitorilor triei socialiste comune. După cum ştiţi, cea mai ma­ ce ; urale). ră a subînţelege organizarea care colectiv să înţeleagă a-
stituţia ţării. Prin diferite văţămînt, de asemenea de din 1893. re parte a directorilor între­ clasei muncitoare în sindicafp, eeasta şi să se preocupe per­
mai
mari
Una
maşinaţiuni, reacţiunea a re­ mare Importanţă, este acela Sub conducerea partidului cuceriri din ale cele socialismului prinderilor naţionalizate au Sînt cunoscute preocupările aşa cum nu poţi vorbi de ti­ manent de ceea ce produce
uşit să înlăture de două ori că ridicarea la luptă a for­ comunist, clasa muncitoare pe pămîntul României se fost muncitori, vechi comu­ şi măsurile luate de partidul neret fără să subînţelegi că pentru export, de ce se în-
guvernul revoluţionar, dar ţelor revoluţionare, progre­ şi-a îndeplinit cu cinste mi­ poate spune că este înfăp­ nişti, socialişti, revoluţionari, nostru pentru crearea cadru­ el este organizat în Uniunea timplă cu producţia, de valo­
tot de atîtea ori masele siste Impune un program clar, care s-au angajat în faţa lui organizat de participare Tineretulni Comunist. Tot ast­ rificarea corespunzătoare a
care să-şi propună satisfa­ siunea istorică, revoluţionară, tuirea politicii naţionale a întregului popor la dezba­ fel, de alte categorii sociale
populare au acţionat cu fer­ de eliberare socială a tutu­ marxist-leniniste, de depli­ tovarăşilor lor din între­ terea şi adoptarea principa­ producţiei în străinătate, atît
mitate şi l-au reinstaurat la cerea nevoilor şi cerinţelor ror oamenilor muncii, de a- nă egalitate în drepturi în­ prinderi, a întregului popor organizate. Desigur, sindica­ în ţările socialiste, cît şi în
politica
privind
muncitoare,
tele,
unind
clasa
cîrma ţării. Aceste interven­ maselor largi populare, care vangardă a poporului pe dru­ tre toţi cetăţe.nii patriei. să administreze, să conducă lelor hotărîrî internaţională, la au jucat şi joacă un rol de celelalte state. Cred că aces­
internă
şi
ţii energice ilustrau gradul sînt forţa principală a orică­ mul socialismului. O impor­ (Aplauze puternice, urale; noile întreprinderi. Au tre­ conducerea societăţi!. Avem tei probleme, organizaţiile de
înalt de radicalizare a mase­ rei revoluţii, a progresului tanţă deosebită pentru obţi­ se scandează „Ceauşescu — cut 25 de ani. Trebuie să şi pe această cale succese seamă, şi, după cum ştiţi, cu partid, sindicatele trebuie
lor, uriaşa forţă politică pe social în întreaga lume. (A- nerea victoriei a avut unifi­ P.C.R." !, „Ceauşescu şi po­ spunem că aproape totalita­ remarcabile. Dezvoltăm şi doi ani în urmă plenara Co­ să-i acorde mai multă atenţie
care o reprezentau, capacita­ plauze puternice ; se scandea­ carea partidului comunist şi porul" !). tea acestor tovarăşi şi-au în­ vom dezvolta continuu demo­ mitetului Central a trasat o decît pînă acum.
tea lor de a-şi impune voin­ ză „Ceauşescu şl poporul“). a partidului social-democrat, Pe baza proprietăţii socia­ deplinit cu cinste îndatoriri­ craţia socialistă, considerînd serie de sarcini importante După cum se cunoaşte, am
ţa şi de a determina cursul In al treilea rînd, eveni­ făurirea în februarie 1948 a liste comune asupra mij­ le. Unii dintre ei încă mai pentru sindicate. Sindicatele luat o serie de măsuri pen­
evenimentelor istorice. mentele de acum cinci pă­ partidului unic marxist-leni- loacelor de producţie, a re­ conduc şi astăzi întreprin­ că socialismul înseamnă fău­ au mult de făcut pentru a-şi tru simplificarea aparatului
întreprin­
în
rolul
îndeplini
rirea de către poporul însuşi
Revoluţia paşoptistă din . trare de veac au demonstrat nist al clasei noastre munci­ alizării în viaţă a principii­ deri şi trebuie să spunem a destinului său, că numai în deri, în toate sectoarele de administrativ, pentru apro­
Muntenia, activitatea guver­ că pentru triumful revoluţiei toare. lor repartiţiei socialiste, a — aşa cum aţi auzit dealt­ aceste condiţii este garanta- pierea conducerii de produc­
nului provizoriu au avut şi este nevoie de unitate, disci­ Prin naţionalizare a luat comunităţii de interese în­ fel şi în cuvântările de azi ,tă victoria socialismului şi activitate. Sperăm că vor fa­ ţie, am deplasat din ministe­
o serie de limite, confuzii şi plină de fier, spirit de sacri­ naştere în economia naţiona­ tre clasele şi categoriile so­ — că faţă de ceea ce s-a comunismului. (Aplauze puter­ ce totul pentru a uni efortu­ re, din centrale, chiar din în­
ezitări care au avut urmări ficiu ; că este nevoie de o lă sectorul socialist, lichidîn- ciale ale societăţii noastre, naţionalizat, ceea ce există nice, urale). rile clasei muncitoare în toa­ treprinderi sore producţie a-
negative în evoluţia rapor­ organizare fermă, de un con­ du-se, în industrie, contra­ ale tuturor oamenilor mun­ astăzi nici nu mai suferă te domeniile de activitate, proape 130 000 de oameni.
turilor dc forţe. Este conclu­ ducător politic încercat care dicţia dintre caracterul social cii, fără deosebire de naţio­ comparaţie. Dacă m-aş refe­ Menţionînd y toate acestea, pentru a răspunde încrederii Cea mai mare parte s-au în­
dentă în acest sens o scri­ să ştie să unească şi să con­ al producţiei şi însuşirea pri- nalitate, se întăreşte şi se ri la Bucureşti, pe vechile nu uit nici un moment, şi nu pe care muncitorii o pun în cadrat deja în producţie, dar,
soare trimisă la 9 iulie, din ducă masele populare în lup­ vat-capitalistă. Naţionalizarea, afirmă cu putere unitatea întreprinderi naţionalizate trebuie să uităm cu toţii nici ele. (Aplauze puternice, pre­ din păcate, mai sînt unii ca­
Sibiu, de A. G. Golescu celor tă, este nevoie de crearea crearea proprietăţii socialis­ întregului popor în jurul s-au construit uzine de 4-5 un moment, că în aceşti ani lungite). re caută să-şi mai găsească
din Bucureşti, în care spu­ forţelor armate proprii, care te au deschis calea trecerii partidului şi guvernului. şi chiar de 10 ori mai mari. a trebuit să învingem multe Doresc să reamintesc un locşor în birouri, în munci
greutăţi, a trebuit să facem
nea : ,,Să ne învîrtoşim ini­ să asigure apărarea revoluţi­ la conducerea planificată a Poporul e ferm hotărît să Odată cu creşterea între­ multe eforturi pentru a obţine încă o dată că toate mai călduţe, cum se spune —
mile, fraţilor, să apucăm o ei, a cuceririlor ei şi a inde­ economiei naţionale, la folo­ înfăptuiască politica inter­ prinderilor au crescut oa­ succesele de astăzi, că au realizările noastre au puiuţ deşi, dacă vor căldură pot
politică mai energică... A lă­ pendenţei naţionale. (Aplauze sirea conştientă a legităţilor nă şi externă elaborată de menii, au crescut cadrele fost comise şi greşeli, unele fi obţinute şi datorită condi- merge şi în fabrici, în locuri
sa celui ce de două ori s-a puternice ; se scandează economice în interesul spo­ partid, care corespunde nă- conducătoare, directorii, au străine de însăşi esenţa socie­ tiunilor politice istorice noi, foarte calde. (Aplauze; ani­
revoltat în contra guvernu­ „Ceauşescu — P.C.R.“). ririi avuţiei naţionale, al dez­ ziiinţelor sale vitale, viito­ crescut forţele tehnice, a tăţii socialiste. Privind însă existenţei ţărilor socialiste, maţie). Dar unde se poate
lui cîmp deschis şi lib'-r ca Se poate spune că forţele voltării armonioase a forţelor rului de aur al României. crescut conducerea economi­ retrospectiv întreaga această creşterii avînlului şi forţelor simţi mai bine un om, decît
să se poată revolta şi a treia progresiste din ţările române, de producţie. S-au creat pre­ (Urale prelungite, aplauze). ei noastre socialiste. Trebuie perioadă, putem afirma cu în­ antiimperialiste revoluţionare acoio unde se produce real­
oară, aceasta nu mai este ge­ revoluţionarii din acea peri­ misele aplicării politicii de Acum, la a 25-a aniversa­ spus că aceste cadre ridicate dreptăţită mîndrie că, popo­ de pretutindeni. Fără îndoia­ mente bogăţia naţională ?
nerozitate, ci numai o tris­ oadă au tras o serie de învă­ industrializare socialistă, con­ re a trecerii mijloacelor de din mase au jucat un rol de rul nostru, sub conducerea lă că România a beneficiat din Forţa de bază a societăţii
tă şi periculoasă slăbiciune". ţăminte. De aceea au ştiut să diţie a lichidării într-un ter­ producţie în mina statului mare însemnătate în obţi­ gloriosului său partid comu­ plindesolidaritatea.de spriji­ sînt muncitorii, este produc­
men scurt a înapoierii moş­
La rlndul său, Nicolae Băl- acţioneze în mod corespunză­ tenite din trecut, a întăririi socialist, putem afirma ' cu nerea tuturor succeselor şi nist, a ştiut să învingă toate nul ţărilor socialiste, de cola­ ţia. Acolo este locul tu­
cescu, militînd pentru o ri­ tor în realizarea Unirii în independenţei naţionale, a ri­ îndreptăţită mîndrie că cla­ realizărilor pe care le-am borarea cu acestea, cu mişca­ turor specialiştilor, al fie­
greutăţile, să înlăture din ca­
postă categorică faţă de u- 1859, în lupta pentru inde­ dicării nivelului dc bunăsta­ sa noastră muncitoare a fă­ dobîndit. De aceea, doresc le toate piedicile, să lichideze rea revoluţionară internaţio­ căruia din ei care doresc
neltirile reacţiunii, spunea: pendenţă naţională. Mai cu re şi civilizaţie al întregului cut proba unei uriaşa forţe să aduc cele mai cai le feli­ o serie de ilegalităţi şi defor­ nală, antiimperialistă, aşa cum să-şi servească patria I (A-
„In împrejurări grele şi ex­ seamă au tras învăţăminte nostru popor. constructive, pusă în slujba citări, atît celor care acum mări ale socialismului şi să la rîndul său, şi-a adus şi îşi plauze puternice, prelungite).
traordinare trebuie măsuri forţele revoluţionare muncito­ Pe baza acestei politici, progresului, a dat dovadă sînt la pensie, cît şi celor asigure mersul continuu îna­ aduce contribuţia la cauza ge­ La ultima şedinţă a Comi­
extraordinare". Faptul c ă gu­ reşti, clasa muncitoare care de capacitate revoluţionară, care îşi desfăşoară încă ac­ inte al României, victoria so­ nerală, şi-a manifestat şi îşi tetului Executiv s-au discutat
vernul provizoriu de atunci a trecut la făurirea partidului desfăşurate cu consecvenţă de un înalt eroism şi spirit tivitatea. urîndu-le realiza­ cialismului. Poporul făureşte manifestă solidaritatea cu ţă­ şi măsurile ce trebuie luate
de partid, industria a devenit
n-a dat ascultare acestor în­ său de avangardă, încă în ramura conducătoare a eco­ de sacrificiu, a dovedit că rea tuturor dorinţelor, succe­ cu succes societatea socialistă rile socialiste, cu forţele pro­ în vederea desfăşurării. în
demnuri, a tergiversat şi 1893, creînd astfel statul ma­ nomiei naţionale, principalul ştie să conducă mai bine, se tot mai mari în activita­ care asigură condiţii tot mai gresiste, revoluţionare din bune • condiţiuni a muncilor
te, în --viaţă, multă ■ sănătate
pînă la urmă a renunţat la jor, forţa conducătoare a cla­ factor al progresului econo­ fără capitalişti, că ştie să şi fericire. (Aplauze puterni­ bune de viaţă şi care deschi­ întreaga lume. (Aplauze pu­ agricole şi, mai cu seamă, a
aplicarea în viaţă a decizi­ sei muncitoare, a poporului mic-şi social. Este grăitor în asigure dezvoltarea şi în­ ce, urale). de minunate perspective pen­ ternice, prelungite). strîngerii recoltei din acest
ei de desfiinţare a privilegii­ pe calea revoluţiei socialis­ acest sens faptul că în anul florirea întregii noastre na­ tru noi şi noi succese în toa­ Stimaţi tovarăşi şi prieteni. an. Se impune ca oamenii
lor feudale şi de împroprietă­ te, a luptei pentru socialism. 1972 am realizat o producţie ţiuni socialiste. (Aplauze Cînd am vorbit de munci­ te domeniile de activitate. muncii din agricultură, orga­
rire a ţăranilor, a slăbit ba­ (Aplauze puternice ; urale ; se industrială globală de 25 de puternice, urale). Iată de ce tori, de ţărani şi intelectu­ (Aplauze puternice, prelungi­ Sărbătorim împlinirea a 125 nizaţiile de partid să ia toa­
za de masă a revoluţiei. scandează „Ceauşescu — ori mai marc decît în anul doresc ca la această mare ali, i-am avut în vedere pe te). de ani de la revoluţia din 1848 te măsurile pentru strîngerea
P.C.R.“). adunare populară să aduc, toţi cetăţenii, fără deosebire şl a unui sfert de veac de la
Factorul hotărîtor care a naţionalizării. Ritmul anual de sex. Dar nu aş putea to­ Făcînd acest măreţ bilanţ, fără pierdere a recoltei. A-
determinat însă înăbuşirea Sînt cunoscute luptele so­ de creştere a producţiei in­ în numele conducerii noas­ tuşi să nu mă refer, în aceas­ nu putem să nu constatăm de naţionalizare, în condiţiile în eeasta are o însemnătate deo­
revoluţiei din Muntenia, ca ciale şi naţionale desfăşurate dustriale a fost în această pe­ tre de partid şi de stat, ce­ tă adunare, la rolul însem­ asemenea cu îndreptăţită sa­ care poporul nostru a păşit sebită pentru progresul mai
dealtfel din toate Ţările Ro­ de poporul nostru după 1848, rioadă de 14,3 la sută, la ni­ le mai calde felicitări cla­ nat pe care l-au avut feme­ tisfacţie faptul eă în toţi a- într-o etapă nouă, superioară rapid al patriei noastre. Se
mâne, a fost intervenţia stră­ atît victoriile, cît şi înfrîn- velul celor mai înalte ritmuri sei muncitoare, clasa condu­ ile, care au participat activ ceşti ani, în toate momente­ — etapa făuririi societăţii so­ întrevăd recolte relativ bune
ină. Inspăimîntată de succe­ gerlle pe care le-a suferit. realizate pe plan mondial. Se cătoare a societăţii, să-i la realizarea tuturor măsu­ le, Partidul Comunist Român cialiste multilateral dezvol­ şi trebuie să facem totul
sul revoluţiei, reacţiunea in­ Ceea ce a caracterizat în­ poate spune că, în cursul ul­ urez să-şi îndeplinească în rilor şi hotărîrilor partidului s-a aflat la datorie, şi-a în­ tate. pentru a le strînge şi păstra
ternă face apel la sprijinul treaga perioadă de după 1848 timelor două cincinale, nu e- veci, cu cinste, misiunea nostru, cărora socialismul le-a deplinit misiunea cu cin­ După cum se ştie, animaţi fără nici o pierdere ! Aceasta
forţelor contrarevoluţionare a fost mersul ascendent al xistă judeţ sau oraş mai im­ măreaţă de a asigura liber­ acordat drepturi depline, po­ ste, şi-a închinat întrea­ de profunde sentimente pa­ constituie, de asemenea, o
din străinătate. Cele două poporului nostru, întărirea portant al ţării în care să nu tatea, independenţa, ferici­ sibilităţi de a-şi aduce con­ ga activitate cauzei revolu­ triotice, oamenii muncii s-au cauză a întregului nostru po­
mari puteri care îşi împăr- forţelor progresiste, revoluţio­ fi fost construite întreprin­ rea poporului, in făurirea co­ tribuţia activă la mersul ţiei. Am obţinut toate suc­ angajat să înfăptuiască înain­ por, este o problemă de im­
munismului
România.
ţeau dominaţia asupra Prin­ nare care au luat un nou a- deri industriale. Privind re­ (Aplauze puternice, urale : înainte în toate domeniile cesele datorită faptului că am te de termen planul cincinal, portanţă naţională ! (Aplauze
cipatelor Române — Impe­ vînt odată cu dezvoltarea trospectiv, constatăm că, se scandează „Ceauşescu — de activitate. De aceea v-aş avut un partid puternic, u- programul adoptat de Con­ puternice).
riul Otoman şi Imperiul ţa­ clasei muncitoare, cu înfiin­ practic, am creat în acest P.C.R.“). ruga să-mi permiteţi să ex­ nit, care a ştiut întotdeauna gresul al X-lea al partidului In primii doi ani, după
rist — îşi dau mina şi de ţarea Partidului Social- sfert de secol o industrie De asemenea, consider ne­ prim felicitări, din partea să găsească căile pentru în­ şi de Conferinţa Naţională. cum ştiţi, au fost luate mă­
această dată în consensul de Democrat al Muncitorilor nouă, bazată pe tehnica avan­ cesar ca la această mare a- conducerii do partid şi de vingerea greutăţilor, pentru Rezultatele obţinute pînă a- suri în vederea creşterii sa­
a reprima revoluţia din Mun­ din România şi, apoi, odată sată, pe cuceririle ştiinţei dunare să afirmăm din nou stat, femeilor patriei noas­ asigurarea mersului înainte. cum sînt bune. In primii doi lariului, a ajutorului pentru
tenia. Trupele turceşti trec cu înfiinţarea Partidului Co­ moderne. rolul istoric pe care l-a a- tre. Dorindu-le multă sănă­ Partidul nostru, care şi-a ani s-a obţinut o creştere me­ copii, măririi pensiilor; s-au
Dunărea şi înaintează spre munist Român, în 1921, care Edificarea societăţii socia­ vut alianţa dintre clasa mun­ tate, multă fericire, le urez cîştigat stima, dragostea şi die a producţiei industriale luat şi alte măsuri de înfăp­
Bucureşti. Aceasta a produs a ridicat pe o treaptă superi­ liste a impus, ca o necesita­ citoare şi ţărănime, rolul să obţină în activitate şi în încrederea întregului popor, de aproape 12 la sută, iar în tuire a prevederilor cu pri­
un puternic val de indigna­ oară întreaga luptă de clasă te obiectivă, cooperativizarea important pe care l-a avut viaţă noi succese, să facă îşi îndeplineşte cu cinste ro­ cele cinci luni care au trecut vire la creşterea nivelului de
re în rîndurile poporului pentru progres social şi liber­ agriculturii, crearea proprie­ ţărănimea — multă vreme totul pentru a-şi îndeplini lul de forţă politică conducă­ din acest an o creştere de a- viaţă. Planurile pe 1974—
care-şi exprima hotărîrea de tate naţională a întregului tăţii socialiste — de stat şi majoritatea populaţiei ţării menirea pe care o au în so­ toare a întregii societăţii so­ proape 15 la sută faţă de pe­ 1975 prevăd măsuri pentru
a înfrunta pe invadator, de popor. (Aplauze, urale puter­ cooperatistă — la sate, care — care a înţeles că intere­ cietatea noastră socialistă, cialiste. (Aplauze puternice, rioada corespunzătoare a a- înfăptuirea in întregime a
a apăra cu orice preţ cuceri­ nice). a marcat desfiinţarea oricărei sele sale, viitorul său sînt în dezvoltarea continuă a prelungite). nului trecut. Aceasta demon­ prevederilor de creştere a ve­
rile revoluţiei, noile rîndu- forme de exploatare în ţara legate de clasa muncitoare, naţiunii noastre. (Aplauze Doresc să menţionez aportul strează realismul programu­ niturilor, a bunăstării între­
După cum se ştie, în des­
ieli pe care le instaura în făşurarea vieţii internaţionale, noastră, lichidarea definitivă că numai în alianţă şi sub puternice, urale. Se scandea­ pe care l-au adus comuniştii, lui pe care ni l-am propus, gului nostru popor, stabilite
ţară, libertatea şi neatîrna- în schimbarea radicală a a moşierimii şi burgheziei, a conducerea clasei muncitoa­ ză „Ceauşescu — P.C.R." ; organizaţiile de partid la dez­ al angajamentelor asumate de Congresul al X-lea. Oda­
rea patriei. Peste două sute cursului istoriei mondiale, un claselor exploatatoare, gene­ re îşi poate realiza ţelurile „Ceauşescu şi poporul"). voltarea industriei, agricultu­ de comitetele judeţene de tă cu îndeplinirea planului,
de mii de cetăţeni au ieşit rol de importantă istorică e- ralizarea relaţiilor de produc­ şi care a acţionat ferm spri­ Nu aş putea să nu mă rii, ştiinţei şi culturii. Parti­ partid, de oamenii muncii, asigurăm înfăptuirea consec­
pe străzile Bucureştiului pen­ pocală l-a avut Marea Revo­ ţie socialiste, ceea ce a în­ jinind şi înfăptuind cu ero­ refer, de asemenea, la mi­ dul nostru a devenit o for­ forţa creatoare şi capacitatea ventă a creşterii bunăstării
tru a apăra Capitala împo­ luţie din Octombrie, care a semnat victoria pentru tot­ ism şi abnegaţie toate mă­ nunatul nostru tineret care, ţă uriaşă care numără 2,3 mi­ poporului nostru de a asi­ poporului, facem totul ca an
triva intervenţiei armatelor deschis drumul eliberării de deauna a socialismului în pa­ surile adoptate de partid. Ia­ în acei ani, a răspuns cu lioane de membri. Nu exis­ gura mersul şi mai rapid de an viaţa oamenilor mun­
Imperiului Otoman. Aceas­ clasă, al eliberării sociale, al tria noastră. (Aplauze puter­ tă de ce putem spune că şi înflăcărare şi entuziasm tu­ tă sector de activitate unde înainte al economiei naţiona­ cii să fie mai demnă, mai fe­
prelungite).
urmare
Ca
tă impresionantă voinţă de înfăptuirii idealurilor de drep­ nice, transformării socialiste şi ţărănimea a fost participan­ turor chemărilor partidului. să nu fie prezenţi comuniştii, le, al întregii societăţi. Do­ ricită, mai îmbelşugată. (A-
a
luptă a populaţiei întîrzle un tate socială, al revoluţiei pro­ tă. la înfăptuirea naţionaliză­ După naţionalizare, tinerii resc să menţionez în mod piauze puternice, prelungite).
timp atacarea Capitalei. La letare şi făuririi socialismului. înzestrării tehnice a agricul­ rii mijloacelor de producţie au trecut la formarea bri­ unde ei să nu acţioneze pen­ special Capitala, care şi-a
12 septembrie însă, armatele (Aplauze puternice. Se scan­ turii, a muncii entuziaste a din industrie şi apoi. după găzilor de muncă patriotică tru unirea eforturilor între­ luat angajamentul de a rea­ Dragi tovarăşi şi prieteni,
lui Fuad-paşa iau cu asalt dează: „Ceauşescu — P.C.R.“). întregii ţârănimi, producţia cum ştiţi, părtaşă activă la şi nu realizat mari obiective gului popor, pentru înfăptui­ liza cincinalul în patru ani
Bucureştiul. Populaţia oraşu­ Re drumul deschis de Revo­ globală vegetală şi animală a lichidarea moşierimii şi chia- în transporturi, în industrie, rea programului elaborat de şi jumătate şi care, pe pri­ Sărbătorim împlinirea aces­
lui, împreună cu ostaşii din marcat o creştere însemnată, burimii, la cooperativizare, la Congresul al X-lea al parti­ mele cinci luni, nu numai că tor două evenimente istorice
luţia din Octombrie au păşit fiind în 1972 de 3,3 ori mai în agricultură. De tot ceea dului. Fiind in Capitală, nu
cazărmile situate în Dealul apoi noi popoare, printre ca­ mare decît în 1948. făurirea socialismului la sa­ ce s-a făurit in aceşti 25 şi-a îndeplinit ceea ce şi-a în condiţiile cînd în viaţa in­
Spirii opun o rezistenţă e- re şi poporul român. In noile Dezvoltarea economică a te, la triumful, în întreaga de ani, este legat şi nume­ aş putea să nu menţionez propus, dar a obţinut şi o de­ ternaţională se conturează
roică. Neşterse vor rămîne condiţii istorice, sociale, po­ creat condiţii pentru intensi­ ţară şi în toate sectoarele a le tineretului patriei noas­ aportul de mare însemnătate păşire a prevederilor, ceea ce tot mai evident un curs nou,
în amintirea poporului actele litice a fost posibil ca popoa­ ficarea participării României economiei unitare socialiste. tre, entuziasmul, forţa sa adus de organizaţia de partid demonstrează că angajamen­ îndreptat spre destindere şi
de vitejie săvârşite de deta­ rele dintr-un şir de ţări să la diviziunea internaţională a De aceea, doresc să adresez creatoare. Trebuie să spun din Bucureşti la înfăptuirea tul pe care şi l-a luat este pe colaborare. Pornind de la a-
şamentele de pompieri con­ obţină victoria asupra duş­ muncii. Volumul comerţului ţărănimii calde felicitări şi cu multă satisfacţie că ti­ politicii partidului. Rog să nu deplin posibil de îndeplinit. naliza ştiinţifică, marxist-lc-
duse de căpitanul Pavel Ză- manului de clasă, să ridice exterior al ţării noastre a urarea de a face totul pentru neretul îşi îndeplineşte şi fiu rău înţeles, să nu se crea­ Doresc să felicit din toată ninistă, a situaţiei internaţio­
gănescu, de ostaşii regimen­ steagul socialismului. Aşa s-a fost în anul 1972 de 11 ori progresul continuu al agri­ astăzi, în toate domeniile de dă că părtinesc organizaţia inima oamenii muncii din nale, partidul si statul nos­
tului 3, care s-au jertfit în- putut ca, alături de tricolor, mai mare decît în 1950, s-au culturii noastre socialiste. activitate, rolul şi misiunea din Bucureşti pentru că am Capitala patriei noastre so­ tru promovează o politică
tr-o înfruntare inegală, co­ care a fost creat în 1848, să dezvoltat acţiunile de coope­ (Aplauze puternice ; urale). sa, face totul .pentru a-şi intrat aici în partid. Dar tre­ cialiste pentru marile rezul­ activă de pace, colaborare cu
pleşiţi de superioritatea in­ apară, după un secol, stea­ rare economică şi tehnico- N-aş fi însă complet dacă însuşi cuceririle ştiinţei, buie spus că realmente şi în tate pe care le-au obţinut. toate statele lumii.
vadatorului, pentru salvarea gul roşu ; înfrăţite ele consti­ ştiinţifică. In prezent, ţara nu aş menţiona, de aseme­ culturii, meseriile corespun­ anii de ilegalitate şi după (Aplauze puternice, prelungi­ In cadrul relaţiilor interna­
cauzei sfinte a revoluţiei, tuie simbolul unităţii şi ho- noastră întreţine relaţii eco­ nea, rolul important pe care zătoare, pentru a putea ast­ 23 Auqust şi astăzi, organi­ te, urale). ţionale acordăm, cum este şi
pentru apărarea pămîntului tărîrii poporului nostru de a nomice cu 110 state ale lumii. l-a jucat intelectualitatea pa­ fel ca mîine să contribuie zaţia de partid a Capitalei La această adunare felicit, firesc, un loc do primă im­
patriei. (Urale puternice, pre­ lupta pentru independenţă, li­ Au avut loc profunde triei noastre. Este un lucru la înfăptuirea programu­ s-a aflat şi se află în prime­ do asemenea, călduros, oame­ portanţă întăririi şi dezvoltă­
lungite). bertate, pentru socialism şi schimbări în fizionomia ge­ binecunoscut că însăşi în ac­ lui minunat de înălţare pe le rînduri ale luptei pentru nii muncii din întreaga ţară, rii prieteniei şi colaborării
parti­
Infrîngerea rezistenţei popu­ comunism. (Aplauze puterni­ nerală a societăţii româneşti. tivitatea revoluţionară, în noi culmi a patriei noastre. înfăptuirea programului puternic întregul nostru popor, pentru cu fonte ţările socialiste, de
constituie
un
dului,
care
lare de către oştile otomane ce ; urale ; se scandează S-a amplificat şi perfecţio­ mişcarea mulţi noastră muncito­ Iată de ce adresez, şi cu a- detaşament al partidului, al felul în elaborat îndeplineşte care sîntem legaţi prin idea­
s-au
rească
intelectuali
de
programul
Con­
şi intrarea apoi, la numai cî- „Ceauşescu — P.C.R."). nat învăţământul de toate ceastă ocazie, cele mai cal­ luri si aspiraţii comune. A-
teva zile, în Muntenia, în După un secol de la revo­ gradele, s-a intensificat cer­ alăturat partidului, şi-au în­ de felicitări tineretului pa­ poporului nostru. (Aplauze pu­ gresul al X-lea al partidului. ceastă colaborare si unitate
(Aplauze Puternice, urale).
Bucureşti, a armatelor ţaris­ luţia burghezo-democratică cetarea ştiinţifică, au înflorit chinat forţele cauzei revolu­ triei noastre, urările de a ternice, prelungite, urale). Ia­ este de natură să joace un
te, venite, de asemenea, să din 1848, după un veac de cultura şi arta. s-a ridicat ni­ ţiei. Mulţi intelectuali de învăţa, de a se pregăti tot tă do co doresc, de la a- După cum se ştie, zilele rol important în lupta pen­
înăbuşe lupta poporului răs­ îndîrjită şi eroică luptă de velul de cunoştinţe ale între­ seamă, progresişti, au jucat mai bine pentru a duce îna­ ceastă măreaţă adunare, adre- trecute, Comitetul Executiv tru pace, pentru progres so­
culat, au pus capăt revoluţiei clasă, proletariatul, în alianţă gului popor. Progrese mari un rol activ în lupta poporu­ inte cuceririle revoluţionare, sînd comuniştilor, tuturor or­ al Comitetului Central al cial în lume. (Aplauze puter­
şi în această provincie ro­ cu ţărănimea, unind în ju­ s-au obţinut în îmbunătăţirea lui. După 23 August, cea mai ridicîndu-le pe noi culmi, ganizaţiilor de partid din ta­ partidului a aprobat proiec­ nice ; se seandează „Ceauşescu
a
parte
intelectualităţii,
mare
mânească. rul său intelectualitatea, for­ condiţiilor de viaţă ale oa­ cei mai de seamă intelectuali spre comunism. (Aplauze ră calde felicitări pentru ac­ tul planului pe anii 1974— — P.C.R.“). Acordăm, de ase­
1975, chemat să asigure în­
tivitatea pe care au depu­
Cerinţele obiective şi aspi­ ţele largi populare, toţi oa­ menilor muncii — ţelul su­ s-au alăturat partidului, au puternice, urale ; se scandea­ s-o îmnreună cu întregul po­ făptuirea prevederilor Con­ menea, o importanţă deose­
raţiile vitale ale poporului menii muncii, fără deosebire prem şi scopul final ale în­ devenit membri de partid ză „Ceauşescu şi poporul“). por, să felicit în mod deo­ gresului şi Conferinţei Naţio­ bită colaborării şi solidarităţii
nostru nu au putut ti înfăp­ de naţionalitate, a reuşit să tregii politici de construcţie sau au acţionat sub îndruma­ Cînd am vorbit de învă­ sebit organizaţia şi comuniştii nale. Planul pune sarcini noi, eu ţările care, eliberîndu-se
tuite în 1848 datorită împo­ pună pentru totdeauna capăt socialistă promovată de par­ rea partidului, aducînd o ţămintele revoluţiei din din Capitala patriei noastre. de exploatare şi asuprire, co­
tidul nostru. Tot ceea ce fa­
trivirii tortelor reacţiunii in­ dominaţiei exploatatorilor, să contribuţie de mare însemnă­ 1848 m-am referit Ia pro­ Urez tuturor comuniştilor din de creştere într-un ritm mai lonială, şi-au luat soarta în
terne, coalizării acestora cu cucerească puterea politică şi cem are drept scop ca omul tate la triumful revoluţiei blema statului şi a armatei. România noi şi noi succese înalt a producţiei, precum şi propriile mîini şi acţionează
să ducă o viaţă tot mai bu­
reacţiunea internaţională. A- economică în stat. Clasa nă. liberă şi demnă, o viaţă socialiste, la cauza construi­ Trebuie să menţionez că u- în servirea fără preget a po­ a eficienţei economice, a pro­ pentru punerea în valoare
ceasta a frînat evoluţia so­ muncitoare a devenit clasa fericită. (Aplauze puternice). rii socialismului. (Aplauze şi na din marile cuceriri ale porului, a cauzei socialismu­ ductivităţii muncii, a calităţii a bogăţiilor lor naţionale în
cială a României, a amînat conducătoare în societatea urale puternice). După cum revoluţiei socialiste constă lui şi comunismului. (Urale ; — condiţii esenţiale pentru folosul propriilor popoare.
cursul evenimentelor, dar nu noastră socialistă. (Urale, a- In ultimii 25 de ani veni­ se ştie, cind am trecut la în făurirea statului nou. aplauze puternice). progresul economiei noastre Considerăm că colaborarea
a putut împiedica poporul plauze puternice, prelungite). tul naţional a crescut de cir­ construcţia socialistă, numă­ proletar, al muncitorilor şi socialiste. Se impune să acor­ cu ţările care luptă pentru o
român să dea împlinire idea­ O coincidenţă istorică, pli­ ca 13 ori. Pe această bază s-a rul intelectualilor era relativ ţăranilor, care a ştiut să or­ In fine, pentru a încheia a- dăm mai multă atenţie folo­ politică independentă consti­
lurilor sale de libertate, nă de profunde semnificaţii asigurat creşterea salariului mic, era chiar foarte mic fa­ ganizeze şi să conducă în­ ceastă parte a expunerii mo­ sirii la maximum a capacită­ tuie un factor de mare în­
progres social şi o viaţă mai sociale, face ca, chiar în ziua real : în 1972 salariul me­ ţă de necesităţile care stă­ treaga activitate de făurire le, aş dori să menţionez că ţilor de producţie, a tuturor semnătate în întreaga viaţă
bună. După cum se ştie, la diu a fost de circa 1 500 lei teau in faţa noastră în edi­ a revoluţiei socialiste. Ex­ victoriile pe care le-am obţi­ utilajelor şi maşinilor, ridică­ internaţională, în lupta pen­
un deceniu de la revoluţia proclamării guvernului revo­ faţă de aproximativ 300 lei ficarea noii orînduiri sociale. perienţa noastră de 25 de nut se datoresc [aptului că rii nivelului tehnic al pro­ tru progresul tuturor naţiuni­
paşoptistă, prin voinţa popo­ luţionar de la 1848 — să fi în 1948. Veniturile reale ale De aceea, pe prim plan s-a ani demonstrează că o nece­ întotdeauna am acordat o ma­ ducţiei, creşterii disciplinei lor lumii. Vom face totul
rului, Moldova şi Muntenia se avut loc, tot la 11 iunie, în ţărănimii au sporit la pus problema făuririi inte­ sitate a transformării revo­ re atenţie ale studierii legităţilor în producţie şi în muncă. pentru a dezvolta această co-
so­
900 lei pe o persoană activă.
dezvoltării
obiective
să
unesc intr-un singur stat, în 1948, cu o sută de ani mai In aceşti 25 de ani, cheltuie­ lectualităţii necesare diferi­ luţionare a societăţii este pu­ ciale, am pornit de la învă­ Trebuie atenţie acordăm mai
multă
ia
realizării
pofida uneltirilor forţelor po- tîrziu, actul smulgerii pe cale lile social-culturale pe locui­ telor domenii de activitate. terea politică organizata, sta­ ţătura marxist-leninistă, de la timp a investiţiilor, dării în (Continuare în pag. o 3-a)