Page 59 - Drumul_socialismului_1973_06

■MBMBMBaaMBWaMMBBBIBWMBBM8WB8BBeMBBMBBMgaHB»HgaPai!aaBBWBiaHBPWBBBMBBaB
BaMB8MiMMBEB8BMB§aOU8flBBHMBaMiWBBBBBMBBB
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 734 © DUMINICĂ 17 IUNIE 1973
aag^-w«üjsggttBsaBaatroTrarEraB
Decorări cu prilejul unui sfert

tovarăşului
de veac de la naţionalizare

U I C O I Â E C E
D E C R E T

(Urmare din pag. a 2-a) nici un amestec din afară. Vietnam, în întreaga Indo- perialiste. însăşi destinderea, judeţul Vîlc-ea, Gheorghe M. T. Vaidasigan, pensionar, la întreprinderea viei şi vi­
Pentru merite deosebite în
(Aplauze puternice; urale), chină, astfel ca popoarele însuşi viitorul omenirii de­ opera de construire a socia­ Dâiescu, tehnician la Uzina municipiul Ciuj. nului oraş Odobeşti, judeţul
Sîntem interesaţi, ca de­ vietnamez, laoţian şi cam­ pind de lupta popoarelor. Vrancea, Lazâr M. Munteanu,
laborare ! (Aplauze prelungi­ altfel toate statele europene, bodgian, greu încercate de Considerăm că dacă popoa­ lismului, de vagoane municipiul Dro- Articolul 3. — Se conferă
te ; se scandează „Ccauşescu să se stabilească măsurile război, să se poată consacra rele vor acţiona unite, vor Cu prilejul aniversării a beta Turnu-Severin, Mihai T. Ordinul „Steaua Republicii pensionar, Bucureşti, loan N.
şi poporul"). pentru dezvoltarea multilate­ refacerii şi dezvoltării eco­ putea asigura triumful noii 25 de ani de la naţionaliza­ Drecin, pensionar, munici­ Socialiste România" clasa a Munteanu, pensionar, Foc­
Totodată, în spiritul prin­ rală a colaborării economi­ nomice şi sociale indepen­ politici de colaborare, de rea principalelor mijloace de piul Arad, Nicolae M. Das­ Il-a tovarăşilor : Ion D. A- şani, Nicolae A. Magda,
cipiilor coexistenţei paşnice, ce, tehnico-ştiinţifice, cultu­ dente. pace, progresul general al producţie, călii, pensmnar, municipiul ilenei, maistru la Uzinele prim-secretar al Comitetului
România se pronunţă şi ac­ rale şi de altă natură, între Considerăm, de asemenea, omenirii. (Aplauze puternice, Consiliul de Stat al Repu­ Iaşi, Gheorghe N. Dăscălescu, chimice române municipiul orăşenesc Caransebeş al
ţionează pentru dezvoltarea ţările europene, fără nici un că a sosit timpul sq se ac­ urale). blicii Socialiste România maistru mecanic la Uzina de Bucureşti, Mihai M. Anton, P.C.R., judeţul Caraş-Severin,
largă a colaborării cu toate fel de îngrădiri şi discrimi­ ţioneze cu mai multă ener­ Bazîndu-ne pc această con­ d e c r e t e a z ă : maşini electrice municipiul director adjunct la întreprin­ Gheorghe St. Silaev, director
statele lumii, fără deosebire nări. Aceasta constituie un gie pentru a se pune capăt vingere, dorim să asigurăm Bucureşti, Constantin I. Di- derea judeţeană de industrie la Uzina mecanică Plopeni,
de orînduire socială, partici­ factor de mare însemnătate conflictului din Orientul A- pe prietenii noştri de pre­ Articolul 1. - Se conferă nescu, maistru mecanic la locală Satu Mare, Traian C. judeţul Prahova, Constantin
pă activ la diviziunea inter­ pentru progres, pentru trans­ propiat, în spiritul Rezolu­ tutindeni, din întreaga lu­ titlul de „Erou al Muncii So­ Textila - Piteşti, Paraschiva Baba, activist la Comitetul E. Stoica, pensionar, Bucu­
naţională a muncii, la schim­ formarea Europei într-un ţiei Consiliului de Securitate me, că România, poporul cialiste“ şi Medalia de aur N. Fotescu pensionară, mu­ de partid al sectorului 2, reşti, Dumitru M. Săracu,
bul mondial de valori mate­ continent al colaborării şi din noiembrie 1967, asigurîn- român va fi întotdeauna la „Secera şi ciocanul" tovară­ nicipiul Sbtu, loan I. Gur- Bucureşti, Constantin D. Ba- pensionar, Bucureşti.
riale şi spirituale. Sîntem păcii. Dorim ca conferinţa să du-se retragerea trupelor is- datorie şi va face totul pen­ şilor : Aurel Boghici, direc­ ban, forjor la întreprinderea ciu, maistru la Fabrica de Articolul 5. — Se conferă
convinşi că dezvoltarea cola­ ducă şi la înfiinţarea unui raeliene din teritoriile ocu­ tru a contribui la victoria tor la Uzina mecanică Sina­ de vagoane Arad, Panaeote postav Buhuşi, judeţul Ba­ „Ordinul Muncii“ clasa a Il-a
borării internaţionale cu toa­ organism permanent, care să pate, dezvoltarea liberă şi cauzei colaborării şi păcii, ia, judeţul Prahova, Gheor­ I. Grusuzache, pensionar, mu­ cău, Gheorghe D. Ban, pen­ tovarăşilor: Ana I. Albu, pen­
te statele lumii corespunde înlesnească în viitor contac­ independentă a tuturor po­ la crearea unei vieţi mai ghe Bratosin, maistru la U- nicipiul Galaţi, Simion I. sionar, Timişoara, Nicolae I. sionară, Iaşi, Pătru C. Buia,
pe deplin atît năzuinţelor tele dintre statele continen­ poarelor din aceasiă zonă, bune, la triumful dreptăţii zinele „Progresul" Brăila, Groza, director la Fabrica Borcea, maistru la întreprin­ pensionar, oraşul Călăraşi,
naţiunii noastre spre o pace tului şi, eventual, să pregă­ rezolvarea problemei popu­ în întreaga lume. (Aplauze loan Csiki, furnalist la Uzi­ „Sebeşul", judeţul Alba, Zol- derea „Electromontaj" Sibiu, judeţul Ialomiţa, Iosif Ion I.
trainică, cit şi intereselor şi tească noi reuniuni euro­ laţiei palestiniene în con­ puternice, urale). nele de fier Vlăhiţa, judeţul tan A. Hegyi, director la U- Gheorghe D Bunea, pensio­ Binder, maistru principal la
năzuinţelor tuturor naţiunilor pene. formitate cu voinţa şi inte­ Harghita, Trandafira Fabri- zinele textile „Oltul“ Sfintu nar, Galaţi, Ştefan A. Bckeşi, întreprinderea „Electrometal"
lumii. (Aplauze puternice, u- Desfăşurarea cu succes a resele sale legitime. Dragi tovarăşi şi prieteni, cantu, ţesătoare la întreprin­ Gheorghe, judeţul Covasna, pensionar, Arad, Ilie Gh. Timişoara, Marin I. Badea,
rale). lucrărilor conferinţei, adop­ Una din problemele de o derea „Ţesătura“ Iaşi, Con­ Zoltan I. Halasz, lăcătuş, şef Ciobanu, pensionar, Piatra pensionar, Bucureşti, Costică
După cum ştiţi, din Euro­ tarea măsurilor la care m-am deosebită importanţă este a- Sărbătorind aceste două stantin Frunză, director al echipă la întreprinderea Neamţ, David D. Crişan, pen- Gr. Craiu, pensionar, Iaşi,
pa au pornit în acest secol referit constituie o dorinţă a ceea a lichidării vestigiilor momente epocale din istoria Întreprinderii „Frigocom" Bu­ „Unio" Satu Mare, Alexan­ sionar, DctflT Constantin hi. Gheorghe M. Coman, electri­
două războaie care au cu­ tuturor popoarelor. Se poate colonialismului şi neocolo- României — împlinirea a cureşti, Samoilă Fodor, direc­ dru I. Ileni, şef birou apro­ uonstantinesciî7 mecanic au­ cian la Uzina electrică „So­
prins întreaga lume. De a- spune că Conferinţa europea­ nialismului, a dominaţiei ca­ 125 de ani de la Revoluţia tor al întreprinderii de pro­ vizionare la întreprinderea to la întreprinderea „Auto­ meşul Rece" Cluj, Constantin
ceea, România, ca şi alte sta­ nă stă astăzi în atenţia în­ re mai apasă asupra unor burghezo democratică din duse ceramice Sighişoara, forestieră de exploatare şi matica“, Bucureşti, Andrei I. Cristea, pensionar, Bucu­
te socialiste, ca şi alte ţări tregii lumi, iar rezultatele ei popoare. România acordă un Muntenia şi a unui sfert de Alexandru Gomoiu, pensio­ transporturi Cluj, Ludovic M. Dragomir, director la în­ reşti, Grigore I. Dobrea, pen­
europene, acordă o mare a- vor putea marca un moment sprijin activ popoarelor care veac de la înfăptuirea naţi­ nar, municipiul Bucureşti, C. Illyes, director adjunct treprinderea metalurgică de sionar, Bistriţa, judeţul Bis-
tenţie problemelor securităţii de însemnătate istorică nu luptă pentru libertate naţio­ onalizării — ne plecăm cu Mirón Gurgui, pensionar, mu­ la Combinatul pentru indus­ utilaj tehnologic Ploieşti, triţa-Năsăud, Francisc P. Da-
pe continentul nostru. Am numai în viaţa continentului nală, pentru consolidarea veneraţie în faţa înaintaşi­ nicipiul Braşov, Ion Iacobes- trializarea lemnului oraş Gheorghe I. Ghişa, modela­ vid, pensionar, Oradea, Ale­
participat activ la eforturile european, ci în viaţa între­ independenţei. lor care au luptat şi s-au cu, şef serviciu la Centrala Comăneşti, judeţul Bacău, tor la Uzina mecanică de xandru A. Deli, pensionar,
pentru trecerea la pregătirea gii lumi. Ceea ce se va face De asemenea, o problemă jertfit pentru cauza libertăţii industrială bere, spirt, ami­ Panait F. Ion, artificier la maşini şi utilaj minier Baia Timişoara, Stan Dudescu,
conferinţei general-europene. la această conferinţă general- de mare însemnătate pentru şi dreptăţii sociale a poporu­ don — Bucureşti, Manea D. Fabrica • de ciment, oraş Mare, Constantin V. Hocing, pensionar, Bucureşti, Gheor­
Am luat parte activă, timp europeană va putea avea o progresul general este lichi­ lui, pentru independenţa Ionescu, pensionar, munici­ Cernavoda, judeţul Constan­ pensionar. Iaşi, Florea I. ghe G. Făgărăşan, maistru
de 6 luni, la Helsinki, la lu­ influenţă puternică pentru darea subdezvoltării, spriji­ patriei, pentru idealurile so­ piul Ploieşti, Gheorghe Iga, ţa, loan I Leş, pensionar, Ispas, pensionar, Piteşti, Ca- strungar la întreprinderea
crările pregătitoare, căutând decenii asupra destinelor în­ nirea popoarelor să obţină o cialismului şi comunismului. maistru la întreprinderea mi­ municipiul Baia Marc, Ma­ rol P, Muntean, mecanic de „Independenţa" Sibiu, Ştefan
să ne aducem contribuţia tregii lumi. De aceea, sîntem dezvoltare econom ico-socia- Angajamentul pe care ni-1 nieră Barza, judeţul Hune­ rin I. Mesaroş, rafinator la locomotiva la Întreprinde rcd’.^ I. Florea, pensionar, Craiova,
11
constructivă la adoptarea so­ hotărîţi să facem totul pen­ lă mai rapidă, să micşoreze luăm în acest moment so­ doara, Gheorghe Marincean, întreprinderea de metale ne­ .A tcfôria Caian. judeţul Hu­ Anton P. Fazekaş, muncitor
luţiilor prin consensul tutu­ tru triumful acestei conferin­ decalajul care desparte ţări­ lemn este acela de a face director la Combinatul de feroase Baia Mare, Dumitru nedoaraIoana D. Marin, fi­ la Fabrica „Eprubeta“ Bucu­
ror participanţilor. Salutăm ţe, pentru triumful noii poli­ le dezvoltate de ţările ră­ totul pentru realizarea pro­ piele şi încălţăminte „Cluja- N. Mihai, director la Uzina latoare In Filatura română reşti, Dumitru St. Gheorghe,
cu multă satisfacţie rezulta­ tici de pace şi colaborare în mase în urmă. Aceasta con­ gramului elaborat de Con­ na", Victor I. Neagoe, mais­ de autoturisme Piteşti, Nicu- de bumbac. Bucureşti, Otto pensionar, Tîrgovişte, Pavel
tele care s-au obţinut la Hel­ Europa, în întreaga lume 1 stituie una din problemele gresul al X-lea al partidului, tru la Secţia aparataj cen­ lae I. Mcrdescu, mecanic la C. Melentovici, maistru prin­ S. Ghincca, director la între­
sinki şi pe care le conside­ (Aplauze puternice). de bază ale păcii, ale cola­ care deschide minunate tralizare C.F.R. Craiova, Eu­ întreprinderea de reparaţii cipal la Uzinele mecanice Ti­ prinderea de contractări şi a-
răm de importanţă deosebită. România acordă o mare a- borării internaţionale. Noi perspective de înflorire şi genia Niculescu, ţesătoare la materia] aeronautic, munici­ mişoara, Ana I. Mihailovici, chiziţii Braşov, Vasile A. Ha-
Este poate pentru prima oară tenţie instaurării unui climat sîntem hotărîţi să facem to­ prosperitate României socia­ Industria bumbacului Bucu­ piul Bucureşti, Ioana T. Mi- pensionară, oraşul Orşova, rabagiu, şef secţie la C.F.R.
cind s-au adunat 34 de ţări de pace, de bună vecinătate tul pentru a contribui la so­ liste. (Vii aplauze, urale; reşti, Constantin Olteanu, elea, filatoare la întreprinde­ judeţul Mehedinţi, Grigore I. Bîrlad, Nicolae I. Hanganu,
cu regimuri sociale diferite, şi colaborare în Balcani. Pu­ luţionarea acestei probleme 1 se scandează „Ceauşescu — maistru sculer la întreprin­ rea „Dacia", municipiul Bu­ Nicolcioiu, muncitor la în­ pensionar, Bucureşti, Lajos I.
de mărimi diferite, unele tem afirma cu satisfacţie că (Aplauze puternice). P.C.R.“). derea de utilaj petrolier Tîr- cureşti, Ion C. Mătase, pen­ treprinderea „Chimpex" Con­ Iocsni, pensionar, Reşiţa, Mi­
foarte mari, altele foarte relaţiile noastre cu toate a- Problema dezarmării şi în Ne angajăm că nu vom pre­ govişte, Ion Perianu, pensio­ stanţa, Ştefan S, Rădulescu, hai St. Iuhasz, şef atelier la
mici, au discutat în deplină ceste ţări sînt bune si vom primul rind a dezarmării cupeţi nimic pentru fericirea nar, municipiul Bucureşti, sionar, municipiul Bucureşti, director general adjunct la Combinatul siderurgic Reşiţa,
egalitate, au făcut propuneri face şi în viitor totuP'-pen­ nucleare constituie, de ase­ poporului, pentru măreţia pa­ Gheorghe Petroiu, pensionar, Şerban D. Nistor, şef centru întreprinderea de distribuire Dimitrie N. Juravle, pensio­
şi au contribuit în aceeaşi tru a le dezvolta. Conside­ menea, o preocupare con­ triei, pentru cauza socialismu­ municipiul Bucureşti, Irimie la întreprinderea de legume a gazelor Bucureşti, Victor nar, comuna Straja, judeţul
măsură la adoptarea hotărîri- răm că este timpul să acţio­ stantă a partidului şi guver­ lui, că vom face totul ca po­ Simăndan, director la I.A.S. şi fructe Constanţa, Victor S. Smeu, tinichigiu la Uzi­ Suceava, Iozsef I. Kovacs,
lor luate prin consens. Rezul­ năm împreună pentru rea­ nului nostru. Considerăm că porul nostru, naţiunea noas­ Sere — Arad, loan Strango, Gh. Oprescu, director la Fa­ na „Laminorul“ Brăila, Sloim maistru la Uzina de produse
tatele de la Helsinki demon­ lizarea unei colaborări mai este timpul ca popoarele tră socialistă să ocupe un loc tîmplar la întreprinderea de brica de ulei Alexandria, ju­ F. Solomon, vicepreşedinte al sodice Ocna Mureş, judeţul
strează că numai şi numai pe largi în toate domeniile de să-şi ridice glasul pentru a demn, de cinste — loc pe ca- prelucrarea lemnului Satu deţul Teleorman, loan S. cooperativei „Prestaţiunea“, Alba, Mihail M. Munteanu,
baza deplinei egalităţi şi a activitate, pentru o reuniune pune capăt cursei înarmări­ re-1 merită cu prisosinţă — Mare. Obeadă, maistru principal la Iaşi, Vasile V. Somoghi, pen­ maşinist tipograf la între­
respectării dreptului fiecărui a ţărilor balcanice, la care lor, pentru a impune folosi­ în rîndul familiei ţărilor, so­ Articolul 2. — Se conferă Uzina „Ciocanul“ Nădrag, sionar, comuna Vama, ju- prinderea poligrafică „13 De­
popor de a-şi spune cuvîntul să se discute căile pentru rea unor mijloace, utilizate cialiste, în rîndul familiei tu­ „Ordinul Muncii“ clasa I to­ judeţul Timiş, Iosif Pasuth, ţul Dîmboviţa, Marin Gh, cembrie", Bucureşti, Elefterie
pensionar, Petroşani, Ion Gh.
asupra problemelor interna­ transformarea Balcanilor în- astăzi pentru înarmare, în turor naţiunilor lumii. (Apla­ varăşilor : Victor E. Butcă, Polcxe, director la Intreprin- Stan, pensionar, Ploieşti, La- M. Mitran, pensionar, Craio­
ţionale, a problemelor cola­ tr-o zonă fără arme nuclea­ scopul dezvoltării economico- uze puternice, prelungite; muncitor forjor la Uzina zăr I. Tăutu, şef secţie la în­ va, Anghel M. Metaxa, pen­
borării dintre state, este po­ re. fără baze militare străine, sociale, al ridicării bunăstă­ urale). „Timpuri Noi", municipiul derea de industrie locală treprinderea judeţeană de sionar, Bucureşti, Petre S.
sibil să se găsească soluţii într-o zonă a păcii şi colabo­ rii omenirii. Cu convingerea că între­ Bucureşti, Ilie Gh. Butnaru, Alexandria, judeţul Teleor­ gospodărie comunală Ora­ Pensari, pensionar, Galaţi,
care să ţină seama de intere­ rării. Tată de ce ne afirmăm Soluţionarea tuturor pro­ gul nostru popor este ferm pensionar, municipiul Roman, man, Petre V. Poenaru, ma­ dea, Petru I. Tebrean, pen­ Stei ian F. Ruşină, pensionar,
triţei- la Fabrica de şuruburi
sele tuturor popoarelor, de hotărîrea de a face totul blemelor vieţii internaţiona­ hotărît să înfăptuiască poli­ judeţul Neamţ, loan p, Bo- _ „Saligny", — Constanţa, Pe­ sionar, comuna Vama, ju­ oraşul Băicoi, judeţul Praho­
interesele generale ale cola­ pentru dezvoltarea colaboră­ le nu se poate face decît cu tica internă şi externă a parti­ dea, director la^ întreprinde­ deţul Suceava, Nicolae St. va, Gheorghe St. Teodorescu,
borării şi păcii. (Aplauze pu­ rii în Balcani şi chemăm participarea egală a tuturor dului, închei, urîndu-vă dum­ rea de panificaţie Deva, Ma­ tre T. Petcu, cazangiu la U- Tudor, pensionar, Bucureşti, director la Topitoria de in
ternice). Salutăm cu multă toate guvernele şi popoarele popoarelor, fie ele mari, neavoastră, tuturor locuitori­ ría F. Balekics, pensionară” zinele „Vulcan", municipiul Krum Alexandru A. Ţăranu, Blejoi, judeţul Prahova, Şte­
bucurie convocarea, la 3 iu­ din această regiune să acţio­ mijlocii sau mici. România lor Bucureştiului, întregului municipiul Timişoara, Con­ Bucureşti Tănase S. Rusu, director la Rafinăria Braşov, fan I. Ţiplica, pensionar —
lie, a Conferinţei general-eu­ neze în această direcţie. (A- consideră că ţările mici şi nostru popor, noi şi noi stantin D. Bolgiu, maistru la maistru modelor la Uzina Ştefan A, Verdeţ, pensionar, oraşul Mărăşeşti, judeţul
ropene la nivelul miniştrilor plauze puternice; urale). mijlocii trebuie să aibă un succese pe calea socialismu­ Uzina de utilaj chimic Plo­ „Progresul“ Brăila, Vasile I. Reşiţa. Vrancea, Vasile N. Toboşarii,
Articolul 4. — Se conferă
de externe. Dorim ca în ca­ cuvînt mai greu de spus în lui şi comunismului, satisfac­ ieşti, Elena I Bncria, confec- Supu-ran, adjunct şef secţie Ordinul „23 August" clasa a pensionar, Tîrgovişte, Ion I.
drul acestei conferinţe să se Stimaţi tovarăşi, toate problemele internaţio­ ţie deplină în muncă şi viaţă. ţioner piese radio la Uzina la Comitetul judeţWi U Hu­ Il-a tovarăşilor : Euraen M. Vecerdea, pensionar, Rm.
acţioneze în spiritul normc- nale, deoarece însuşi viito­ Multă sănătate şi multă feri­ nedoara al P.C.R., Ana I. Vîlcea, Teodor C. Vescan, şef
1 Tor "$i principiilor stabilite la Atunci cînd dăm o înaltă rul, viaţa lor este legată de cire naţiunii noastre socialis­ „Electronica", municipiul Bu­ Szilagy. muncitoare la Fa­ Buracioc, şef mecanic ia în­ de birou la întreprinderea
Irimie
cureşti,
I.
Creangă,
Helsinki — ca fiecare stat apreciere noului curs care o politică de pac? şi colabo­ te! (Urale, aplauze puternice : şef de atelier la Uzinele brica „Arta", Oradea, Ianoş treprinderea de construcţii- „Automecanica", Mediaş, ju­
să-şi poată expune părerile şi îşi face lot. în viaţa interna­ rare internaţională. (Aplauze se scandează „Ceauşescu si Pavel Tubac, controlor teh­ montaj pentru industria ali­ deţul Sibiu, Toma C. Vasile,
mentară Tulcea, Ion T. Ene,
să poată contribui la adopta­ ţională, cînd afirmăm hotă­ puternice). poporul“) „Tractorul" Braşov, Ion nic la Uzina „1 Mai" Plo­ activist la comitetul de par­
rea măsurilor caro să ducă rîrea noastră de a face io­ Ne pronunţăm cu hotărîre Trăiască Partidul Comunist Alex. Cristea, inginer-şef la ieşti, judeţul Prahova, Eu­ pensionar, Bucureşti, Iuliu P. tid al sectorului 1, Bucureşti,
la crearea unui climat de tul pentru continuarea des­ Român, forţa conducătoare a Depoul C.F.R. Adjud, judeţul gen Gh. Tiflea. maistru prin­ Focht, pensionar, Reşiţa, Va­ Iolanda F. Vincze, pensiona­
destindere şi colaborare, la tinderii şi colaborării, nu ui­ pentru creşterea rolului Or­ naţiunii noastre, garanţia că Vrancea, Oszcar Ferenz F. cipal, Exploatarea minieră sile I. Iordăchescu, şef secţie ră, Cluj.
inaugurarea unei politici noi tăm nici un moment că în ganizaţiei Naţiunilor Unite, naţiunea noastră va merge Dick, pensionar oraşul Ca- Vatra Dornei, judeţul Su­
in­
pe continentul european. faţa popoarelor mai stau în­ al celorlalte în organisme mon­ triumfal spre comunism ! (A- ransebeş, judeţul Caras—Se- ceava, Mar a D. Vasilescu, Preşedintele
viaţa
ternaţionale
Dorim ca lucrările confe­ că multe probleme ce tre­ dială, pentru găsirea căilor plauze puternice, prelungite, verin, Mircea C. Drăguşinoiu, muncitoare repansatoare la Consiliului de Stat.
rinţei să ducă la afirmarea buie soluţionate, că există de înfăptuire a măsurilor şi urale, se scandează „Ceauşescu brigadier ia Fabrica de pie­ Fabrica de ciorapi „Apolo“,
puternică a principiilor noi încă cercuri reacţionare ca­ — P.C.R."). Ile şi încălţăminte „Vilceana", municipiul Bucureşti, Grigore NICOLAE CEAUŞESCU
în relaţiile dintre state: res­ re încearcă să frîneze pro­ a rezoluţiilor adoptate de organisme­ Trăiască România socialistă,
O.N.U.
întărirea
pectul independenţei şi su­ cesul destinderii şi se gîn- minunatul nostru popor, con­
veranităţii naţionale, egalita­ desc să continue politica im­ lor internaţionale este o ne­ structor al socialismului!
tea în drepturi, avantajul re­ perialistă, de dominaţie, de cesitate pentru toate popoa­ Viaţa îmbelşugată, fermită.
rele lumii. Noi vom acţiona
ciproc. Numai afirmarea şi forţă şi dictat. De aceea, a- din toate puterile în aceas­ viitor de aur pentru România!
înfăptuirea acestor principii preciem că este necesar să tă direcţie. (Aplauze puter­ (Aplauze puternice, prelungi­ Flux continuu (Urmare din pag. 1) cesar să se acţioneze pentru
vor da garanţia instaurării fie intensificată lupta po­ nice). te. urale, se s c a n d e a z ă îndreptarea unor lipsuri.
unor relaţii noi între state­ poarelor pentru accentuarea Şt'm că rezolvarea mari­ „Ceauşescu şi poporul !“). Primii care au cucerit tro­
le continentului. Este nece­ noului curs. pentru stingerea lor probleme ale omenirii Trăiască unitatea si colabo­ (Uimare din pag. I) menul de reparaţii la majo­ trăsăturilor specifice existen­ feul „Casca de aur“ — după
sar să se adopte de către tuturor focarelor de încor­ de azi cere unitate, unitate rarea ţărilor socialiste, a miş­ ritatea utilajelor principale te la fiecare loc de muncă — semestrul I 1972 — au fost
toate ţările hotărârea solem­ dare care mai există în lu­ şi iar unitate. Cere unitatea cării muncitoreşti revoluţio­ la care am lucrat. Să exem­ extracţia minereurilor sau minerii din sectorul III Mu-
nă de a se renunţa la folo­ me. Am salutat încetarea forţelor naţionale, progre­ nare, antümperialis.te 1 Tră­ I oamenii se întrec zi de zi în plificăm : reparaţia mijlocie prelucrarea lor, investiţii sariu, care au acumulat cele
sirea forţei sau la ameninţa­ războiului în Vietnam în ur­ siste din fiecare ţară, cere iască colaborarea tuturor po­ | pricepere şi hărnicie, gîndesc a aparatului de încărcat de sau reparaţii et>c. — s-a mai multe puncte la obiec­
rea cu forţa în relaţiile din­ ma tratativelor care s-au în­ unitatea pe plan mondial, poarelor lumii, trăiască pa­ şi acţionează în spirit eco­ la furnalul 6 a avut termen procedat la întocmirea unui tivele întrecerii. La sfîrşitul
tre state, de a se face to­ cheiat prin semnarea Acor­ unitatea ţărilor socialiste, a cea pe pămînt fAplauze pu­ nomic, în chip comunist. de 96 ore. Noi am finalizat-o regulament al întrecerii, în anului 1972, însă — deci,
tul pentru soluţionarea pro­ dului la Paris. Salutăm, de mişcării internaţionale re­ ternice, prelungite ; urale şi Preocupările colectivului în numai 77 de ore, deci cu care au fost prevăzute obiec­ după încă un semestru de
blemelor care se pot ’,vi în­ asemenea, comunicatul re­ voluţionare, dezvoltarea co­ ovaţii. Participanţii la aduna­ nostru de muncă — ne spu­ 19 ore mai devreme. De ase­ tivele ce trebuie atinse în întrecere, mult rîvnitul tro­
tre state, pe cale paşnică, cent semnat tot la Paris laborării cu partidele socia­ rea populară aclamă îndelung nea tovarăşul ing. Irimie Mîi- menea, am terminat în 4 zile, fiecare raion şi sector, pre­ feu a revenit colectivului de
prin tratative. Trebuie găsite cu privire la aplicarea con­ liste şi social-democrate, cu pentru Partidul Comunist Ro­ că, directorul Uzinei de repa­ în loc de 5, reparaţia mijlo­ cum şi punctajele ce se a- muncă din raionul „Brădi­
căile necesare pentru a crea secventă a prevederilor a- mişcările de eliberare naţio­ mân, pentru Comitetul Cen­ raţii şi piese de schimb din cie a maşinii nr. 1 de la aglo- cordă în multiplele situaţii şor", condus cu competenţă
garanţia că fiecare popor se cordului precedent. Ne ex­ cadrul C.S.H — sînt canali­ meratorul II şi tot cu o zi ivite pe parcursul întrecerii. de inginerul Zaharia Popa.
pentru
secretarul
gene­
va putea dezvolta în liber­ primăm speranţa că se va nală. cu alte partide şi for­ tral, al partidului, tovarăşul zate prioritar spre executa­ am redus reparaţia mijlocie Iată, spre exemplu, cîteva din Semnificativ este faptul că şi
ţe democratice din toate ţă­
ral
tate, că-şi va putea făuri face totul pentru a se pune rile, cu toate forţele antiim- Nirolae Ceauşescu). rea reparaţiilor (capitale, a liniei de profile fine de la cele 16 obiective stabilite de în cursul anului 1973, minerii
viaţa, aşa cum doreşte, fără capăt intervenţiei străine în mijlocii şi curente) la majo­ laminoare. regulament pentru raionul de la „Brădişor“ continuă să
ritatea utilajelor şi agrega­ — Buna organizare a mun­ „Brădişor“ : îndeplinirea cali­ se menţină în fruntea între-
steaguri roşii şi tricolore, lozinci le şi organizaţii obşteşti, perso­ tuziasmul şi insufleţirea genera­ telor din combinat, în primul cii în timpul reparaţiei, re­
(Uimare din pag 1) la, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae rind a celor cheie din secţi­
pe care sint înscrise : „Trăias­ nalităţi ale vieţii noastre ştiin­ partizarea operaţiilor pe maiş­
că Partidul Comunist Român, ţifice şi culturale. Ceauşescu. ile producătoare de metal, la tri, schimburi, echipe, cola­
continuatorul celor mai înainta­ Minute in şir nu contenesc Cuvintarea secretarului gene­ realizarea şi introducerea în borarea şi întrajutorarea cu
Pe mari eşarfe roşii, care îm­ te tradiţii revoluţionare ale cla­ aclamaţiile mulţumii ce culmi­ rat al partidului — strălucită circuitul productiv a unor le ne-au permis ca la cuptoa­ Simbol al priceperii
cei de la cuptoare industria­
podobesc edificiile Comitetului sei muncitoare, ale poporului nează, din nou, cu devi­ sinteză a evenimentelor revo­ piese de schimb de mare
Central al partidului şi Palatu­ român", „P.C.R. — Ceauşescu“, za întregului nostru popor luţionare de la 1348, profundă complexitate tehnică şi înalt rele nr. 2, 3, 4, 1 de la O.S.M.
lui Republicii, sint înscrise date­ „Stima noastră şi mindria — — „Ceauşescu — P. C. R." — analiză a semnificaţiei actului randament economic — ele­ II să reducem termenele s ts s a
le jubiliare „1848—1973“, „1948 Ceauşescu — R o m â n i a“, „Ceauşescu — România", sim­ revoluţionar al naţionalizării mente hotărîtoare ale creşte­ cu cîte 8 ore; adică le-am
—1973", care readuc în memo­ „Ceauşescu — România — pa­ bolică exprimare a sentimente­ principalelor mijloace de pro­ rii producţiei de metal. terminat în cîte 5 zile în loc hărniciei
rie anii a'e glorie şi de luptă, cea şi prietenia“, „Sub condu­ lor de stimă şi preţuire faţa de ducţie de la 11 iunie 1948, a — Se ştie, toate reparaţiile de 6. Asta înseamnă o şarjă
de mari victorii ce au trecut de cerea Partidului Comunist Ro­ cel a cărui viaţă şi activitate drumului parcurs de societatea se efectuează conform unor în pjus, înseamnă 400 tone t
la revoluţia paşoptistă şi de la mân, înainte pentru înfăptuirea revoluţionară este indisolubil le­ noastră socialistă în ultimul sfert grafice bine stabilite, apro­ de oţel suplimentar.
actul revoluţionar al naţionali­ societăţii socialiste multilateral gată de tot ce se înfăptuieşte de veac, document programa­ bate de conducerea combina­ Afirmaţia aparţine maistru­ în muncă
zării. Flamuri roşii şi tricolore dezvoltate în patria noastră", în România socialistă spre bi­ tic de înaltă valoare teoretică tului — sublinia tovarăşul lui Cibi Ludovic, de la ate­
încadrează portretul tovarăşului „Angajamentul nostru — cauza nele şi propăşirea continuă a şi practică — a fost urmărită ing. Gavrilă Pocola, şeful lierul nr. 1 de reparaţii side­
Nicolae Ceauşescu, înflqcăratul noastră: cincinalul în patru ani patriei, a naţiunii. cu deosebită atenţie, fiind sub­ secţiei reparaţii. Noi avem rurgice.
patriot şi revoluţionar comu­ şi jumătate“. Deasupra pieţei răsună so­ liniată în repetate rinduri cu vii misiunea ca, în colaborare La cuptorul nr. 1 al O.S.M.
nist, conducătorul iubit al parti­ lemn Imnul de stat al Republi­ şi îndelungi aplauze. cu beneficiarul de reparaţii, II, într-o scurtă pauză, am tativă a sarcinilor de plan, cerii socialiste, avind mari
dului şl statului român. Sînt în­ Este ora 10,30. Zecile de mii cii Socialiste România. Văzduhul vibrează de urale şi să pregătim în amănunt pro­ discutat cu şefii de echipă obţinerea de economii la ma­ şanse să păstreze „acasă la
scrise, de asemenea, urările de oameni ai muncii, partici­ In această atmosferă de ma­ aclamaţii. Participanţii îşi expri­ gramul de reparaţii, încit Dumitru Şerbu şi Aurel Sîr- teriale — îndeosebi la lemn ei" trofeul cucerit. Echipele
„Trăiască Partidul Comunist Ro­ panţi la adunarea populară, in- re entuziasm, un grup de pio­ ma, cu insufleţire, simţămintele I lucrările să decurgă normal, bescu. de mină, sculg, energie elec­ de mineri conduse de Gheor­
mân, în frunte cu secretarul său timpină cu multă căldură, cu nieri se apropie de secretarul pe care le trăiesc in aceste să nc încadrăm în grafice şi — Lucrăm deasupra cup­ trică etc. —, întreţinerea şi ghe Toma, loan Pătrui,
generai, tovarăşul Nicolae urale şi ovaţii pe tovarăşul general al partidului, oferindu-i momente deosebite, sentimente­ să ie reducem cit putem mai toarelor, la înălţime şi la exploatarea exemplară a ma­ Gheorghe Draia, loan Filip,
Ceauşescu !", „Trăiască şi înflo­ Nicolae Ceauşescu, la ieşirea garoafe roşii, omagiul tinerei le de adine respect faţă de mult. temperaturi de cîte 50-60 de şinilor şi utilajelor miniere, Avram Miheţ, Gheorghe O-
rească scumpa noastră patrie, sa in balconul sediului partidu­ noastre generaţii. tradiţiile noastre revoluţionare, — Adică, trebuie să ţinem grade — ne-a spus lăcătuşul nici o absenţă nemotivată prea, Cornel Nariţa şi mulţi
Republica Socialistă România !". lui. Cuvîntul de deschidere a a- împletite cu dragostea faţă de cont de nişte lucruri precise, Dumitru Şerbu. Nu e uşor, etc. Demn de remarcat este alţii au realizat, pînă în
In această dimineaţă, in Pia­ Sînt prezenţi, la această ma­ dunării populare este rostit de partid şi secretarul său general, fără de care eforturile noas­ dar ne străduim să facem faptul că între obiective se prezent, depăşiri de plan ca­
ţa Republicii, s-au adunat re sărbătoare, tovarăşa Elena tovarăşul Gheorghe Cioară, faţă de patria socialistă. Din tre nu ar fi încununate de treabă bună. află la loc de cinste cele ca­ re se situează între 15-30 la
80 000 de oameni din Capita­ Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheor­ membru al Comitetului Execu­ zeci de mii de piepturi se ¡nal­ succes — a adăugat tovarăşul — Iar noi, electricienii — a re vizează participarea la O
lă şi din ţară. Sînt muncitori ghe Maurer, tovarăşa Elena tiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­ ţă fierbinte cuvintele atît de ing. Ion Ionescu, şeful ate­ adăugat Aurel Sirbescu — viaţa politică şi cultural-edu- sută. îndeplinind sarcinile de
care au dobîndit, in acel isto­ Maur-sr, tovarăşii Emil Bodnaraş, tar al Comitetului municipal scumpe tuturor : „Ceauşescu — lierului mecanic. Este vorba, venim în urma lăcătuşilor cativă a colectivului, apăra­ plan şi obiectivei. * 1 cantitative
ric 11 iunie 1948, dubla calita­ Manea Mănescu, Paul Nicules- *■* Bucureşti al P.C.R., primarul ge­ P.C.R.", „Ceauşescu şl poporul". în primul rind, despre opri­ pentru schimbarea liniei e- rea avutului obştesc, relaţii­ şi calitative incluse în între­
te de producători şl proprietari cu-Mizil, Gheorghe Pană, neral al Capitalei. Cei prezenţi îşi manifestă ho- rea utilajului la data stabili­ lectrice de contact. Şi nouă le de întrajutorare între oa­ cere, acest harnic colectiv îşi
ai mijloacelor de proaucţie, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro- In continuare, au vorbit Hris- tărirea de a înfăptui neabătut tă, obligaţie pe care o au toa­ munca ne pune probleme — meni pentru ridicarea pregă­ aduce o contribuţie substan­
sînt ţărani cooperatori, intelec­ fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- tache Antonache, Erou al Mun­ politica, internă şi externă, a te secţiile beneficiare de re­ cind se elaborează şarja co- tirii profesionale ş.a. ţială la realizarea cincin luiui
tuali, ’militari şi studenţi. — sînt nu, Gheorghe Cioară, Florian cii Socialiste, participant la ac­ partidului, de a da viaţă ho- paraţii. De mare importanţă borîm, apoi, după un timp, Dacă bilanţul întrecerii, înainte de termen de către
creatorii de bunuri materiale şi Dănălache, Emil Drâgănescu, tul revoluţionar al naţionaliză­ tăririlor Congresului al X-lea şi este evitarea deranjamentelor urcăm iar — însă le rezol­ pentru desemnarea trofeului întreprinderea nenstră.
spirituale ce-şi aduc, cu abne­ Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­ rii, maistru la Uzinele „23 Au­ ale Conferinţei Naţionale, de a la secţiile care nu au în pe­ văm pe toate. „Casca de aur", se face după Mai e ‘e puţin timp pînă
gaţie şi hărnicie, contribuţia la mitru Popescu, Leonte Răutu, gust“ din Bucureşti, Grigore realiza inainie de termen cin­ rioada respectivă agregate în Aşadar, o iniţiativă munci­ trecerea unui semestru — la finele acestui semestru, şi
progresul şi prosperitatea neîn­ Gheorghe Stoica, Ştefan Voltec, Gheorghe, preşedintele coope­ cinalul — obiectiv care s-a im­ reparaţie, ceea ce permite re­ torească de valoare — care trebuie spus că situaţia între­ în marea întrecere ce se des­
treruptă a naţiunii noastre so­ Constantin Băbălău,,, Cornel rativei agricole de producţie din pus ca o cauză naţională —, partizarea corespunzătoare a pune în evidenţă preocupa­ cerii se cunoaşte zilnic, fiind făşoară în cinStea zilei de 23
cialiste. Printre ei se află repre­ Burtică, Miron Constantinescu, comuna Islaz, acad. Miron Ni- de a îndeplini, in mod exem­ forţei noastre de muncă pe rea şi sîrguinţa oamenilor şi vorba, într-un fel, de un gra­ August şi alte colective — în
zentanţi ai primului detaşament Mihai Dalea, Aurel Duca, Ion colescu, preşedintele Academiei plar, sarcinile de plan şi anga­ lucrările prevăzute în planul prin care agregatele, utilajele fic dinamic în care sînt con­ special cele de la sectoarele
de conducători comunişti ai e- loniţă, Vasile Patilineţ, Ion Pă- Republicii Socialiste România, jamentele asumate pe anul in de reparaţie. Este apoi vorba şi instalaţiile de bază din semnate rezultatele obţinute I şi II Musariu —s-au înscris
conomiei — cei dinţii directori- ţan, Ştefan Andrei, cu soţiile, Kovacs Andrei, directorul Fa­ curs, de a contribui cu toată despre aprovizionarea din Combinatul siderurgic Hune­ „pas cu pas" de către fiecare viguros în confruntarea pen­
muncitori, care au asigurat, precum şi Constantin Pirvulescu, bricii de confecţii din Miercu­ energia la edificarea societăţii timp cu materiale şi piese de doara sînt redate mai devre­ raion şi sector, ¿.lai mult, pe tru cîştîgarea trofeului „Cas­
imediat după naţionalizare, bu­ Chivu Stoica, Ion Popescu-Pu- rea Ciuc, Rodica Pintea, stu­ socialiste multilateral dezvolta­ schimb, de colaborarea per­ me fluxului tehnologic, spo­ baza criteriilor arătate mai ca de aur". Hărnicia mine­
na funcţionare a uzinelor şi fa­ ţuri, Alexandru Sencovici, Gheor­ dentă la Facultatea de istorie te pe pămintul României. fectă între echipele noastre rind sensibil producţia de sus, şefii de revii- fac analize rească, izvorită pregnant clin
bricilor, au participat la înfăp­ ghe Vasilichi, Anton Breltenho- a Universităţii Bucureşti, Martin Marea adunare populară din şi echipele secţiilor ale cărcr metal, eficienţa economică a la sfîrşitul schimburilor, ară- dubla i: -stră calitate de pro­
tuirea politicii de industrializa­ fer, militanţi din ilegalitate ai Schobel, maistru la Uzina me­ Piaţa Republicii a luat sfîrşit. agregate le reparăm. întreprinderii —îşi arată din tîndu-se rezultatele obţinute prietar şi producători, este §
re socialistă a ţârii, la înflori­ partidului şi ai mişcării munci­ canică din Sibiu, şi Ion Cristea, Intr-o atmosferă de înălţător — Respectînd ac-rste coor­ plin roadele — amplificate în cursul schimbului respec­ singura care va decide pe
rea el economică. Mulţi dintre toreşti din ţara noastră, mem­ directorul Şantierului naval Ol­ patriotism, mulţimea intonează, donate principale, precum şi acum, în întâmpinarea ziiei tiv, modul cum fiecare echi­ „fruntea" cărui colectiv tre­
cei prezenţi !a marea adunare bri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­ teniţa, participant la momentul unită într-un singur glas, imnul altele — a continuat discuţia de 23 August. Ea poate fi pă sau brigadă a respectat buie să lumineze ..Casca do
populară poartă portrete ale liului de Stat şi ai guvernului, naţionalizării. de luptă al proletariatului de tovarăşul Gavrilă Pocola — preluată şi de alte colective ciclul de lucru, unde este ne- aur" 1
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducători de instituţii centra- In aclamaţiile mulţimii, în en- pretutindeni — Internaţionala. noi am reuşit lucruri frumoa­ muncitoreşti din unităţile e-
se. In acest an am redus ter- conomiee ale judeţului.