Page 6 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALiSMULUI ® Nr. 5 721 © S1MBÀTÀ 2 IUNIE 1973
SESraSEDBSBOK

GAZETA Dl PERETE—PURTĂTOR IC0V1T Un sfert de veac de la actul revoluţionar

al naţionalizării principalelor mijloace de producţie
Al COLECTIVULUI ÍN

Clasa muncitoare—în dubla calitate de producător

Sub genericul „Invitaţii Hunedoarei* i-a desfăşurat, recent Mal intil oaspeţii au trecut in revistă, în secţiile oţelăria
la Hunedoara, din Iniţiativa secţiei de propagandă a Comitetu­ Martin nr. 2, furnale nr. 1, laminoarele 800 şi bluming ale
lui judeţean de partid şi a Comitetului municipal de partid Hu­ combinatului şi la I.C.S.H., gazetele de perete, au luat cunoş­ şi beneficiar—clasă conducătoare a societăţii româneşti
nedoara, un schimb de experienţă menit să favorizeze cunoaş­ tinţă de conţinutul materialelor publicate, s-au interesat de mo­
terea preocupărilor gazetelor de perete pentru mobilizarea co­ dul cum lucrează colectivele de redacţie, gazdele oferindu-le in
lectivelor de oameni al muncii la realizarea sarcinilor economi­ această privinţă importante informaţii.
ce, a planului pe 1973 şi a cincinalului înainte de termen, creş­ pe calea luminoasă a socialismului
terea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, respectarea nor­ S-a vizitat, de asemenea, expoziţia gazetelor de perete şi
melor de etică şi echitate comunistă, înfăptuirea in mod nea­ s-au vizionat filme documentare. După aceea, gazdele împreună
_ , oaspeţii s-au intilnit la sala clubului „Constructorul" impăr-
bătut a politicii partidului şi statului nostru. c u
tăşindu-şi reciproc impresiile, ca dealtfel şi experienţa dobindi- anul naţionalizării — văd că
Au participat aproape 120 responsabili şi alţi membri ai Momentul Istoric pe care
colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, gazetelor sati­ tă în activitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. îl aniversăm la 11 iunie anul Mersul impetuos al astăzi, în peisajul industrial
rice şi gazetelor „Tineretul şl producţia" din unităţile economice In cele ce urmează vom relata unele aspecte şi concluzii acesta a însemnat pentru po­ al ţârii, Hunedoara ocupă un
din judeţ. care s-au desprins cu prilejul acestui schimb de experienţă. porul nostru un act revoluţi­ loc de frunte între judeţe.
onar de covîrşitoare însemnă­ Datorită eforturilor şi muncii
tate pentru desfăşurarea re­ Hunedoarei pe magistrala lor tenace, desfăşurate de-a
lungul unui sfert de veac,
voluţiei şl construcţiei socia­ judeţul Hunedoara a devenit
valoroase
şi
cietate,
Critica este o armă impor­
creaţiile
Bin partea organizaţiei de partid— tantă a gazetelor de perete, faptele care echivalează cu liste in România. Naţionaliza­ industrializării unul dintre cele mai indus­
rea principalelor mijloace de
trializate judeţe ale ţării, pro­
este
critica
eroismul. Peste tot se găsesc
dar
parale]
eu
foarte bine să se arate expe­ asemenea fapte şi există oa­ producţie, iniţiată şi înfăptu­ ces de care se leagă nemij­
ită sub conducerea Partidului
locit întregul progres material
oamenii
sprijin concret, efectiv, multilateral rienţa pozitivă se şi popularizeze meni care acţionează cu mul­ Comunist Român, a dat o lo­ ţă materială şi spirituală a dăruit trup şl suflet înfăptuirii şi spiritual al locuitorilor a-
răspundă
merituoşi,
să
tă
dăruire
să
ca
vitură zdrobitoare burgheziei,
operei de industrializare.
cestor meleaguri.
datoriilor sociale şi să înde­
operativ şi cu mijloace atrac­
Muncitorii din Judeţul nos­
tive tot ceea ce ilustrează a- plinească exemplar sarcinile a ridicat clasa muncitoare la întregului popor. Faptele care oglindesc a- Minunate sînt realizările
rolul legitim de adevărat pro­
Tovarăşul Mihai Constan­ de redacţie ale gazetelor de titudinea nouă a oamenilor trasate de conducerea parti­ prietar al mijloacelor de pro­ tru încearcă astăzi un justi­ ceastă eroică angajare mun­ oamenilor muncii hunedoreni
tin îndeplineşte de peste 20 perete de la sediul întreprin­ faţă de muncă, de viaţă şi so- dului nostru. ducţie. Dar mai presus de ficat sentiment de mîndrie de citorească sînt de o impresi­ în acest pătrar de veac de
de ani funcţia de responsa­ derii, de pe şantiere, se întîl- acestea, evenimentul de la 11 a se fi situat în acest sfert onantă expresivitate. In acest industrializare. Mai măreţe şi
bil al colectivului de redac­ neşte un stil de muncă viu, iunie '48 a deschis calea in­ de veac de la naţionalizare al treilea şi hotârîtor an al mai luminoase sînt însă pers­
ţie al gazetei de perete „Să operativ, dinamic, care se re­ Operativitate-principialitate- dustrializării socialiste a ţârii, în rîndul de frunte al luptei actualului cincinal, întreprin­ pectivele din acest cincinal.
construim Hunedoara" de la flectă în materialele ce se calea dezvoltării in ritmuri clasei muncitoare pentru în­ derile hunedorene realizează Pe baza materializării unui
I.C.S.H. Toţi participanţii la publică. Acest lucru oglindeş­ rapide a economiei româneşti făptuirea, sub conducerea co­ o producţie de peste 9,5 ori uriaş fond de investiţii, prin
schimbul de experienţă au te desigur, în primul rlnd, spre nivelul celor mal avansa­ muniştilor, a operei de indus­ mai mare decît în anul 1950. creşterea numărului de sala­
apreciat această gazetă pen­ ajutorul concret, efectiv şi combativitate te ţâri din lume. trializare socialistă a Româ­ Faţă de acelaşi an, în prezent riaţi şi a productivităţii mun­
tru aspectul ei frumos, dar multilateral, controlul pe ca­ Retrospectiva celor 25 de niei. Nenumărate sînt mărtu­ colectivele muncitoreşti din cii, producţia industrială a a-
mai ales pentru conţinutul, re îl exercită comitetul de Ediţia gazetei de perete de colectivul de redacţie al ga­ ani trecuţi de la naţionaliza­ riile eroismului şi abnegaţiei judeţ produc de 12 ori mai nului 1975 va fi de 14,6 ori
eficienţa şi ţinuta articolelor partid, biroul său, organele la oţelăria Martin nr. 2, e- zetei de la Exploatarea minie­ re nl se înfăţişează ca o eta­ minerilor, siderurgiştilor, chi- multă fontă, de aproape 20 mai mare decît în anul 1950.
publicate. Referindu-se la şi organizaţiile de partid, cît diţie care a fost văzută pe ră Aninoasa, unde de fiecare pă de mers Impetuos pe ma­ miştilor, feroviarilor şi con­ de ori oţel, de 156, ori lami­ Vor lua proporţii în ritmuri
„secretul" succeselor, respon­ şi faptul că acestea ştiu să-şi „viu“, la faţa locului, nu a dată cînd se schimbă artico­ gistrala industrializării, deschi­ structorilor hunedoreni, in­ nate, de 4 ori cărbune şi de înalte producţia de metal,
sabilul colectivului 4 e redac­ folosească eficient propriile satisfăcut pe deplin. Afirma­ lele sau apar comunicări im­ să de partid, ca o perioadă crustate durabil în marile obi­ 6,5 ori minereu de fier. For­ cărbune, minereuri, energie
ţie al acestei gazetara spus, lor organe de presă. ţia are un temei realist. U- portante, oamenii sînt înştiin­ istoriceşte scurtă, In care cla­ ective industriale înălţate pe ţa industrială a judeţului Hu­ electrică, materiale de con­
printre altele : „Colectivul de Din cuvîntul tovarăşilor nele dintre articolele publica­ ţaţi prin staţia de radiofica- sa muncitoare a dat bătălii meleagurile judeţului. Toate nedoara este pregnant ilus­ strucţii, mase plastice, textile
redacţie de la gazeta noastră Ion Garaiacu, Maria Tegara te în această ediţie erau scri­ re sau prin anunţuri afişate eroice pe baricadele refacerii creşterile vertiginoase ale pro­ trată de faptul câ la ora ac­ şi alte bunuri de consum.
primeşte nu numai un aju­ şi Violeta Bostan de la Com­ se la modul general, fără da­ în sala de apel. Cu siguran­ întreprinderilor luate în stâ- ducţiei industriale In judeţ, tuală întreprinderile hunedore­ Gradul înalt de modernizare
tor teoretic dar şi unul prac­ binatul siderurgic Hunedoa­ te şi fapte elocvente cane să ţă că toate colectivele de re­ pinire, ale dezvoltării şi mo­ randamentele înalte şl tehni­ ne produc mai mult decît în­ a producţiei, eficienţa sporită
tic prin materialele scrise de ra, Anton Sichitiu de la E.M. reliefeze aspecte semnificative dacţie încearcă să asigure dernizării lor, ale sporirii citatea produselor, uriaşul vo­ treaga industrie românească vor conferi industriei hunedo­
membri ai biroului comitetu­ Aninoasa şi alţii, s-a desprins, din munca şi viaţa oameni­ producţiei prin eforturi uria­ lum de acumulări obţinut de din anul 1938, cu peste 10 ori rene un rol prioritar în meca­
lui de partid. Aşa procedează de asemenea, sprijinul acor­ lor, din activitatea organiza­ gazetelor pe care Io editează şe. Şl, mai apoi, pe baricade­ întreprinderile hunedorene la fontă, 9 ori la oţel, peste nismul economiei naţionale,
operativitate,
princi­
specific,
de mai bine de 14 ani tova­ dat de către organizaţiile de ţiei de partid. Poate că a fost pialitate, combativitate şl e- le vaste şi mereu mal com­ pentru creşterea venitului na­ 7 ori la laminate, 10 ori la judeţul nostru aducînd o con­
răşul Cornel Covaliov, secre­ partid colectivelor de redac­ numai o excepţie. Exemplul plexe ale făuririi in România ţional — tot ce s-a înfăptuit minereu de fier, 3,5 ori la tribuţie de prestigiu la înfăp­
tarul comitetului de partid. ţie ale gazetelor de perete. a fost dat şi comentat pen­ ficienţă. Din păcate însă nu a unei Industrii puternice, mai măreţ în industria judeţu­ cărbune, 5 ori la energie e- tuirea măreţului program al
toate reuşesc să facă acest lu­
Stilul său de muncă a fost De fapt, la schimbul de ex­ tru a sublinia faptul că une­ moderne, capabilă să accele­ lui Hunedoara poartă semnă­ iectrică. Cu îndreptăţită mîn­ partidului de edificare a so­
însuşit de secretarii organiza­ perienţă s-a discutat mult le colective de redacţie nu se cru. In cadrul discuţiilor u- reze întregul proces de dez­ tura detaşamentelor muncito­ drie, muncitorii hunedoreni — cietăţii socialiste multilateral
ţiilor de partid din cadrul despre răspunderea pe care ocupă în suficientă măsură nii vorbitori au căutat să ar­ voltare economico-socială a reşti care, în frunte cu comu­ numărul lor este în prezent dezvoltate în România.
întreprinderii. Acesta este gumenteze că sînt necesare ţârii, să ridice nivelul de via­ niştii, au trudit din greu, s-au de 2,2 ori mai mare decît în AL. VALERIU
unul dintre factorii hotărîtori trei ediţii pe lună. Părerea
ai activităţii vii şi eficiente generală şi binevenită a fost
a gazetelor noastre de perete, însă că articolele de la gazete © Producţia industrială a judeţului Hune­ judeţului, numai în ultimul deceniu s-au inves­
satirice şi „Tineretul şi pro­ trebuie să se schimbe oricînd tit 23,5 miliarde lei. in actualul cincinal volu­
ducţia". apar evenimente, fapte şi a- doara este în prezent de peste 9,5 ori mai ma­
Prin cuvintele şi argumen­ o poartă organele şi organi­ pentru a reliefa în mod con­ titudini demne de relevat. re decît cea realizată în anul 1950. mul investiţiilor se ridică la peste 12,8 miliar­
tele sale, vorbitorul a evi­ zaţiile de partid faţă de ga­ cret activitatea cotidiană, Respectînd specificul unităţi­ ® Pînă la finele actualului cincinal, pro- de lei.
denţiat una dintre cele mal zetele de perete, s-a eviden­ munca entuziastă ce se desfă­ lor sau sectoarelor în care se
află, gazetele de perete tre­
importante probleme de care ţiat experienţa bună şi s-au şoară pentru realizarea sarci­ ducţia globală industrială în judeţ va spori cu © Gradul înalt de industrializare a jude­
depinde activitatea gazetelor făcut sugestii pentru o mun­ nilor economice şi obşteşti. buie să acorde mare atenţie ţului nostru se exprimă prin locul de frunte
de perete respective — res­ că mai eficientă din acest unor probleme deosebite cum 4,5 miliarde lei faţă de 1970.
Strikberg-
Eugen
Tovarăşul
ponsabilitatea cu care trebuie punct de vedere. Răspunzînd hor de la Exploatarea minie­ sînt: îndeplinirea planurilor @ Comparativ cu anul 1948, numărul sa­ ce îl deţine între judeţele ţării la : volumul to­
să îndrume, ajute efectiv şi datoriilor care-i revin, biroul ră Petrila arăta că, împreu­ şi a angajamentelor, reduce­ lariaţilor din industrie a crescut de 2,2 ori. tal al producţiei industriale, numărul salariaţi­
să acţioneze toate organiza­ comitetului de partid de la nă cu colectivul de redacţie, rea cheltuielilor materiale,
ţiile de partid pentru ca pro­ Combinatul siderurgic Hune­ acordă mare atenţie specifi­ îmbunătăţirea calităţii pro­ Ponderea muncitorilor în totalul salariaţilor lor la 1 000 de locuitori, producţia de fontă, o-
priile lor organe de presă să doara a luat atitudine hotă- cului pe care trebuie să-l aibă ducţiei, respectarea normelor ţel, laminate, energie electrică, extracţia căr­
fie în permanenţă nişte vi­ rîtă împotriva unor cadre gazeta de perete şi operativi­ de etică şi echitate socialistă reprezintă astăzi 80 la sută.
brante tribune de educaţie tehnice de la laminorul do tăţii cu care se relatează eve­ etc. © Pentru dezvoltarea economico-socială a bunelui, minereurilor de fier şi complexe.
socialistă şi de mobilizare a profile fine care au interpre­ nimentele. Colectivul de redac­ Pentru a avea eficienţă, pen­
maselor la înfăptuirea politi­ tat greşit ajutorul gazetei de ţie al gazetei de perete de tru a fi citite, pentru a cap­
cii partidului nostru. Din a- perete şi au încercat să la exploatarea respectivă, o- ta atenţia, articolele ce se
cest punct de vedere comite­ înăbuşe critica. La şantierul rientat şi ajutat de comitetul publică trebuie să fie scrise stată că ele se află în defi­
tul de partid de la I.C.S. Hu­ nr. 4 din Hunedoara se obiş­ de partid, a organizat raiduri într-o formă simplă, să relie­ cienţele organizatorice care nul mers al activităţii în sec­
nedoara a acumulat o experi­ nuieşte ca unele ediţii ale privind şotiviţatea desfăşura­ feze în mod veridic, concret Sînt necesare, măsuri energice pentru tronează în unitate de mai torul zootehnic nu se opresc
enţă bună. Aici se organizea­ gazetelor de perete să fie şi operativ faptele. Articole­ multă vreme. Evident, vino­ însă numai la cele amintite
ză în fiecare an, pe baza u- scrise în totalitate de mem­ tă în producţie, de inovaţii le cîştigă în greutate, aşa vaţi de această stare de lu­ mai sus. De la multe bovine,
nor obiective concrete, între­ bri ai birourilor organizaţii­ şi raţionalizări, iniţiativele cum au arătat mulţi dintre rezolvarea unor probleme cheie în special vaci, nu sc obţine
cerea între colectivele de re­ lor de partid, de sindicat şi minereşti şi altele. La gazeta participanţii la acest schimb cruri sînt numai membrii con­ nici un venit. Consiliul de
dacţie ale gazetelor de pere­ de tineret. Fără îndoială că satirică se publică foarte de experienţă şi datorită sem­ siliului de conducere. Deşi u- conducere n-a întreprins ni­
te, iar la sfîrşitul fiecărui se­ acestea sînt numai cîteva operativ caricaturi interesan­ natarilor lor, muncitori frun­ (Urmare din pag. 1) un gest. Să nu mai amintim nitatea dispune de multiple
mestru comitetul de partid metode de lucru folosite. Pe te. Au fost multe cazuri în taşi şi specialişti, membri ai că, drept încununare a ne­ condiţii de rentabilizare a a- mic concret pentru a reîm­
analizează activitatea desfă­ bună dreptate s-a arătat în­ care la ieşirea din schimb comitetelor de partid, de sin­ pentru a Insămînţa cu plan­ ajunsurilor existente, în mai cestui sector, totuşi de la ani­ prospăta efectivele. Şi, ca să
şurată de către aceste organe să că gazetele de perete tre­ minerii au putut vedea cari­ dicat şi U.T.C., cadre de con­ te furajere terenurile din ju­ puţin de 5 luni s-au înregis­ male nu se obţin producţiile nu li se reproşeze că nu şi-au
de presă. Analizele se sol­ buie ră reflecte mai pronun­ caturi care criticau fapte pe­ ducere. oameni cana se bucu­ rul adăposturilor da. animale, trat 16 cazuri de mortalităţi scontate de lapte şi carne. în­ realizat numărul stabilit de
dează cu concluzii care se ţat sprijinul efectiv ce li se trecute numai cu cîteva ore ră de autoritate în rîndul co­ care însumează cel puţin 4—5 la bovine, iar producţia zil­ grijirea efectivului de bovine animale, le ţin fără să obţi­
prezintă în adunări unde par­ acordă de către organizaţiile înainte. Bine procedează şi lectivului. hectare. Preşedintele unităţii, nică de lapte marfă — acum se execută la voia întîmplă- nă nimic de la ele şi pe cele
ticipă secretarii organizaţiilor de partid. In acest sens, s-a Simion Luţ, argumenta că: în perioada cea mai favora­ rii. Animalele nu sînt repar­ tarate, ca să iasă bine numă­
de partid, membri ai comite­ propus ca la gazetele de pe­ „am hotărît să însămînţăm bilă — nu ajunge nici la 21 tizate pe îngrijitori, Iar retri­ rătoarea. Efectivul matcă es­
telor sindicale şi din organi­ Prin ce mijloace „vorbeşte“ ceva, dar deocamdată nu s-a pe cap de vacă. Deficienţe de buirea muncii cooperatorilor te mai mic cu 20 de capete
zaţiile de tineret, ai colecti­ rete să fie publicate cu regu­ făcut nimic“. Dacă semăna­ felul celor amintite se întîl- ce lucrează în acest sector, se şi recuperarea minusului pînă
velor de redacţie ale gazete­ laritate principalele măsuri tul nu se face acum, la mo­ nesc şi în celelalte C.A.P. face pe bază de convenţie. la sfîrşitul acestui an ridică
lor de perete şi cei mai ac­ luate de comitetele de partid gazeta de perete eu cititorii săi ? mentul potrivit, clnd se va din comună. De ce nu se aplică acordul multe semne de întrebare.
tivi corespondenţi voluntari. şi să se scrie chiar de către finaliza această acţiune ? In Secretarul comitetului co­ global ? Preşedintele coopera­ Despre neregulile din acest
Acţiunilor amintite li se a- unii membri ai comitetelor şi ceea ce priveşte materializa­ munal de partid, tovarăşul E- tivei agricole, Isac Stoica, n-a sector s-ar putea scrie mai
daugă instruirile periodice ca­ birourilor organizaţiilor de Rînd pe rînd şi-au spus pă­ activitatea unor gazete de pe­ rea investiţiilor şi mecaniza­ milian Dobîrcău, aprecia că, reuşit, cu toate motivele in­ mult. Ne oprim însă aici cu
re se organizează pentru partid mai mult despre acti­ rerea mulţi dintre participanţi. rete se simte încă nevoia u- rea proceselor de lucru în pînă acum, indicaţia dată la vocate, să dea un răspuns exemplificatul lor, în speran­
membrii colectivelor de re­ vitatea şi exemplul comuniş­ In prealabil toţi văzuseră la nei infuzii de prospeţime din zootehnie, interlocutorii nu schimbul de experienţă de a convingător la întrebare. N-a ţa că atît consiliul de condu­
dacţie şi pentru corespon­ tilor. Pe de altă parte, orga­ faţa locului mai multe gaze­ punct de vedere al aspectului ne-au putut da relaţii decît se analiza sectorul zootehnic reuşit pentru că nu s-a preo­ cere al unităţii agricole din
denţi. Avînd acest ajutor sis­ nizaţiile de partid să urmă­ te de perete şi satirice, discu­ grafic, al titlurilor, al pre­ despre... intenţii. Pentru graj­ la faţa locului nu a prins cupat să le explice membri­
tematic şi competent, gazete­ rească în permanenţă ca or­ taseră cu membrii acestor co­ zentării materialelor. Gazete­ dul planificat nu s-a întoc­ viaţă în nici una din cele 5 lor cooperatori îngrijitori a- Rîu Bărbat cît şi consiliul
popular al comunei Pui vor
le de perete, satirice şi de ganele lor de presă să mili­ lective de redacţie, vizitaseră le de perete trebuie să se in­ mit nici măcar documentaţia. C.A.P., din raza comunei. vantajele acestui mod de re­ analiza cu răspundere toate
tineret de la I.C.S.H. îşi aduc teze cu fermitate pentru în­ expoziţia gazetelor de perete tegreze organic în activita­ Ce să mai vorbim de deschi­ Comitetul de partid şi consi­ tribuire a muncii, dovedit
o contribuţie însemnată la e- deplinirea sarcinilor econo­ din Hunedoara, vizionaseră tea secţiei, sectorului, între­ derea finanţării! Moara cu liul popular au intervenit cu practic în alte unităţi. cauzele ce frînează bunul
ducarea oamenilor, la mobili­ mice şi pentru educarea soci­ filme documentare. prinderii, a organelor de par­ ciocănele aşteaptă din anul unele măsuri care vizează în­ mers al activităţii în sectorul
zarea colectivului pentru rea­ alistă a oamenilor. Acest lu­ Din punct de vedere orga­ tid, a organizaţiilor de sin­ trecut în magazie să fie in­ lăturarea unor deficienţe (în­ Membrii consiliului de con­ zootehnic şi vor întreprinde
lizarea sarcinilor. cru necesită articole intere­ nizatoric gazdele şi-au primit dicat şi ale U.T.C. ale căror stalată. Pentru alimentarea deosebi privind asigurarea ducere cane au datoria să măsuri operative de înlătura­
In activitatea colectivelor sante şi oportune. bine oaspeţii şi le-au împăr­ organe de presă sînt, să mi­ cu apă — deşi s-a planificat bazei furajere) şi transpune­ participe la programul de re a lor, în spiritul învăţă­
tăşit, pe viu, experienţa pro­ liteze pentru generalizarea — la adăposturile de la bri­ rea în viaţă a învăţămintelor mintelor desprinse din schim­
prie. experienţei pozitive, să ia a- găzile din Plopi şi Bretea desprinse în urma schimbu­ muls. de furajare, de adăpare bul de experienţă organizat
Tribună e răspândirii şi generalizării David Lazăr, secretar al Co­ împotriva critică combativă Streiului nu s-a schiţat nici lui de experienţă. a animalelor, nu trec pe la a- în zootehnie de către biroul
titudine
tovarăşul
cuvîntul,
Luînd
Comitetului judeţean de par­
Este
neajunsurilor.
dăposturi cu lunile. Pe lista
mitetului judeţean de partid, necesar să se activizeze nu­ cu cei care trebuie să parti­ tid, pentru ca şi în această ti-
vo­
cleele
de
corespondenţi
experienţei înaintate a arătat că invitaţii Hune­ luntari, să fie atraşi noi co­ cipe la acest program, ingine­ nitate, şi în celelalte de pe
doarei au avut prilejul să va­
dă activitatea pozitivă a mul­ respondenţi. In întreaga lor Deficienţele organizatorice aţinui greu rul unităţii nu este menţio­ raza comunei, îndeletnicirea
tor colective de redacţie ale afctivitate este nevoie ca pe­ nat. De ce ? Pentru că face cu creşterea animalelor — tra­
(Răspunzînd cu cinste şi la Termocentrala Mintia, An­ gazetelor de perete şi satirice. ste tot colectivele de redac­ naveta la Petroşani. Cum s-ar diţională în aceste părţi — să
demnitate chemărilor adresa­ ton Cimpoieşu, de la între­ Prima etapă a schimbului de ţie ale gazetelor de perete să in balanţa producţiilor
te de către conducerea parti­ prinderea „Victoria" Călan şi experienţă şi-a atins scopul fie mai mult orientate, spri­ spune, specialistul a fost „scu­ fie pe măsura condiţiilor e-
dului pentru grăbirea proce­ alţi participanţi la dezbateri, dar urmează etapa a doua şi jinite concret, efectiv şi mul­ Anali zînd cauzele pentru şeşte să-şi realizeze In între­ tit“ de răspunderea de a se xistente şi a cerinţelor ac­
sului de dezvoltare rapidă şi gazetele de perete au eviden­ cea mai importantă : ca după tilateral de către organele şi care unitatea agricolă de pro­ gime producţiile planificate ocupa de sectorul zootehnic. tuale.
multilaterală a ţării, multe ţiat şi popularizat experien­ înapoierea la locurile lor de organizaţiile de partid. ducţie din RIu Bărbat nu reu- în sectorul zootehnic, se con­ Neregulile care frînează bu­ N. PANAITESCU
colective de muncă şi mii de ţa pozitivă, rezultatele obţi­ muncă participanţii să treacă +
oameni din industria judeţu­ nute în activitatea care se la finalizarea măsurilor des­ In cadrul schimbului de
lui Hunedoara se afir­ desfăşoară pentru scurtarea prinse din acest schimb de ex­ experienţă s-a evidenţiat do­ r
mă acum cu iniţiative acestui cincinal, pentru înde­ perienţă. Subliniind că orga­ rinţa participanţilor de a-şi
valoroase şi cu succe­ plinirea în mod exemplar şi nizarea schimbului de expe­ perfecţiona stilul de muncă, Pasiuni care înnobilează Cred că cioplitorii şi poeţii
se de prestigiu pe linia înde­ cu eficienţă maximă a sarci­ rienţă face parte dintr-un de a folosi mai curajos mij­ au aceeaşi muză de creaţie.
plinirii exemplare a sarcini­ nilor economice. In colecţiile complex de măsuri pe care loace gazetăreşti cît mai co­ Cioplitorul este poet prin
lor economice. Participanţii lor s-au adunat articole de­ le-a iniţiat biroul Comitetului respunzătoare şi eficiente. La lucrarea sa, iar o lucrare
la schimbul de experienţă au spre o 6erie de iniţiative hu- judeţean de partid pentru ora actuală In multe locuri se complet săvîrşită în piatră
subliniat — nu întîmplător — nedorene cum sînt: „Dirigen- continua dezvoltare a activi­ stabilesc măsuri şi se aplică Munca, inovaţia, poezia este un poem chiar dacă au­
că gazetele de perete au ca ţia muncitorească". „La pu­ tăţii de propagandă şi muncă metode bune de lucru. Pe a- torul ei nu a scris nicioda­
datorie de prim ordin să pitrul de comandă — con­ politică, vorbitorul s-a refe­ eeeaşi linie se înscrie iniţia­ tă versuri.
identifice, să dezvăluie şi să ştiinţa socialistă", „Fiecare rit la cîteva probleme de ba­ tiva Comitetului judeţean al Era amiază caldă de mai ornamentat destinat unui minerale prevăzute cu eti­ Cioplitorul Traian Burci
militeze pentru generalizarea schimb să lamineze cel pu­ ză de care depinde activita­ U.T.C., care a lansat o che­ fi soarele Îşi răsfringea ra­ monument istoric din nor­ chetă. Lua etichetele, ames­ explorează cu succes nu nu­
a tot ceea ce este valoros în ţin un lingou de oţel peste tea gazetelor de perete şi e- mare către colectivele de re­ zele în blocurile de marmu­ dul Moldovei. F, o lucrare teca mineralele şi noi tre­ mai tărîmul metaforelor poe­
acţiunea de perfecţionare a planul zilnic" etc. şi s-au ficienţa lor. In raport cu spe­ dacţie ale gazetelor „Tinere­ ziei şi pietrei, dar şi pe cel
vieţii economice şi de spori­ popularizat succesele unor cificul unităţilor sau al sec­ tul şi producţia" de a partici­ ră albă, în pereţii şi acope­ mare, ce ne-a fost încre­ buia să ştim precis care al creaţiei tehnice. Inovaţia
dinţată nouă spre execuţie,
rişurile de sticlă ale hale­
re a producţiei de bunuri ma­ oameni sau ale unor forma­ toarelor respective, colective­ pa la un interesant concurs, lor industriale de la între­ este florina, apatita, cuar- sa „Macină portativă de tă­
teriale. In cuvîntul său, Ioan ţii de lucru. le de redacţie trebuie să ac­ in acest sens, s-a pregătit al­ şi in care este angrenat în­ ţul, topazul — deci, toate iat placaj pentru şantierele
Clep, de la secţia de trans­ In mod realist' s-a sublini­ ţioneze mai hotărît pentru bumul ştafetă „Tineretul şi prinderea „Marmura" Sime- tregul colectiv de cioplitori. mineralele ! Dar, cu scara de montaj" aduce. întreprin­
porturi auto din Haţeg, a a- at că, deşi s-au făcut progre­ îmbunătăţirea conţinutului ar­ producţia“. ria. In atelierul de cioplito- — Cînd aţi termniat şcoa­ lui Moss mai este o poves­ derii o economie de circa
rătat că gazeta de perete de se însemnate pe linia popu­ ticolelor publicate, pentru fo­ Aşa cum s-a subliniat în rie, liniştea luminoasă era la şi ce vă amintiţi mai bi­ te... ■. 200 000 lei anual. Se află
la unitatea unde lucrează s-a larizării şi generalizării ex­ losirea unei varietăţi de ge­ cadrul acestui schimb de ex­ punctată de sunetele scurte într-un stadiu avansat cu
ocupat în mod deosebit de perienţei pozitive, această nuri gazetăreşti. S-a reco­ perienţă în judeţul nostru şi dure ale marmurei supu­ încă două teme: „Dispozi­
popularizarea iniţiativelor şi importantă problemă nu o- mandat în mod special com­ sînt multe gazete de perete se metamorfozelor de către tiv cu pernă de aer pentru
a oamenilor care obţin rezul­ cupă încă cel mai corespun­ paraţia, ştirile despre succese care s-au făcut un purtător cioplitori. Pe Traian Burci, preluarea vibraţiilor la cio­
tate deosebite în muncă. Ha zător loc în ansamblul preo­ deosebite, reportajul, caricatu­ de cuvînt al colectivului în despre care oamenii cu ca­ canele pneumatice" şi „Dis­
gazeta respectivă au apărut cupărilor care Ie au unele co­ rile şi alte genuri, completa­ întrecerea consacrată îndepli­ re discutasem mai înainte pozitiv pentru absorbţia pra­
articole despre roadele ini­ lective de redacţie ale gaze­ te cu fotografii şi ilustrate. nirii cincinalului înainte de ne spuseseră numai cuvin­ ne din vremea cit aţi fost — Ce poveste ? fului". Elev în clasa a Xll-a
ţiativei ..Să realizăm planul telor de perete. Pentru evi­ Articolele ce se publică să termen, în ridicarea nivelu­ te de laudă, l-am găsit în a- elev ? — Pentru a şti ce loc o- de lireu. secţia fără frec­
fiecărei luni în 25 de zile“ şi denţierea unor succese şi aibă o ţinută îngrijită, să fie lui de conştiinţă al maselor, telier robotind în jurul — Am învăţat cioplitoria cupă un mineral în scara lui venţă, tînărul muncitor ştie
s-au popularizat realizările fapte deosebite se aşteaptă u- scurte, cît se poate de opera­ îşi exercită cu eficacitate unui bloc masiv de marmu­ la Şcoala profesională de. Moss, se zgirîie o piatră cu să-şi împartă bine timpul
celor mai buni conducători neori multă vreme pînă „so­ tive şi la ţintă, să fie princi­ funcţia lor organizatorică şi ră. Ciocanul lovea uşor şi construcţii din Deva, acum alta, deci se încearcă de mai intre producţie, familie,
auto. seşte“ ziua planificată pentru piale. Una dintre problemele agitatorică. sub limba de oţel a dălţii 12 ani. Apoi, am lucrat în multe ori. Eu scriu şi ver­ şcoală şi poezie. Munca —
sfărîma
se
De fapt, aşa cum s-a des­ schimbarea ediţiei de la ga­ esenţiale o constituie eficien­ In esenţă fiind zis, a fost piatra ivinclu-se, în discipli- Bucureşti timp de un an, suri, şi m-am gîndit să le brăţara de aur a fiecărui
la Mausoleul din Piaţa Li­
relief,
nat,
prins din cuvîntul rostit în zetă. In acest fel, faptele îşi ţa gazetelor de perete, a gaze­ un schimb de experienţă bun, contururile unor petale de bertăţii. Acolo m-am specia­ st ring într-o carte intitulată om — reprezintă un crez
cadrul acestei şedinţe de lu­ pierd mult din actualitate, telor satirice şi „Tineretul şi util şi oportun. Rămîne acum ..Pietre de încercare.". Bine­ unic şi pentru cioplitorul
cru de către tovarăşul Eugen iar popularizarea nu mai are producţia". In favoarea ci ac­ ca din concluziile ce s-au trandafir. Tînărul cioplitor lizat în prelucrarea grani­ înţeles, cînd voi simţi că Traian Burci, nare ne-a dic­
Avram, secretar al Comitetu­ efectele aşteptate. Unele co­ ţionează modul în care se ur­ desprins, participanţii să-şi era absorbit cu totul de tului care este o rocă tara, versurile respecive au „du­ tat la despărţire, ca pe un
lui municipal de partid Hu­ lective de redacţii folosesc în măreşte co se întîmplă după însuşească mai ales stilul de munca sa. Şi în cîteva mi­ are duritatea 9 după scara lui ritatea" necesară. autograf, aceste versuri:
nedoara, Gheorghe Moldovan, prea mică măsură compara­ apariţia acestora. Să se ur­ lucru viu, operativ, dinamic, nute. cil l-om privit noi. Moss. De „scara" aceasta sînt — Ce legătură este intre „Palmele îi mingiiau tăce-
membru al biroului comite­ ţiile între pozitiv şi negativ mărească sistematic efectul spiritul combativ al unor ga­ s-a mai ..născut" o petală legate şi cîteva amintiri din piatră şi poezie ? rea/şi piatra se supunea o-
tului de partid de la Combi­ şi nu evidenţiază suficient criticilor şi să se impună ca zete de perete. de trandafir. şcoală... Profesorul nostru — A fi pasionat de me­ mului/rti toate mileniile se­
natul siderurgic Hunedoara, noul şi utilul. Ar fi greşit şi o metodă de lucru publicarea — La ce lucraţi, tovarăşe de tehnologia materialelor seria de cioplitor, înseamnă dimentate in esenţele tari
Alexandru Muntean, de la dăunător să se înţeleagă răspunsurilor pe care le dau Rubrică realizată de Burci ? venea întotdeauna in clasă a te pasiona poezia, a o în­
Fabrica de industrie locală cumva că trebuie diminuat cei vizaţi. IACOB COJOCARU — Acesta este un profil cu o lădiţă în care erau ţelege în toată structura sa. MARiN NEGOUA
©’•ăştie, Ciprian Sîrbu, de tăişul criticii. Dimpotrivă. Vorbitorul a subliniat că în GHEORGHE CĂLINESCU