Page 61 - Drumul_socialismului_1973_06

1

Proletari Jln foaie fările, unlfl-văl Tovarăşul icolae Ceauşescu

a primit un grup de ziarişti

de la revista „1er Si

Tovarăşul Nicolas Ceauşescu, Da primire au fost de fa­
secretar general al Partidu­ ţă tovarăşii Cornel Burtică,
lui Comunist Român, pre­ membru supleant al Comite­
şedintele Consiliului de Stat tului Executiv, secretar al
al Republicii Socialiste Ro­ C.C. al P.C.R., şi Constantin
mânia, a primit pe dr. Die­ Mitea, consilier al preşedin­
ter Wild, şeful secţiei exter­ telui Consiliului de Stat.
ne, Fritjof Meyer, şef de Cu acest prilej, tovarăşul
sector şi Klaus Reinhardt, Nicolae Ceauşescu a acordat
redactor, de la revista „Der un interviu revistei „Der
Spiegel“ din R.F. Germania. Spiegel".
ANUL XXV Nr. 5 735 MARTI 19 IUNIE 1973 4 PAGINI « 30 BANI
Norodom Sianuk va face o vizită

I N T E R V I U L în fara noastră
La invitaţia preşedintelui şedinţele Frontului Unit Na­
Consiliului de Stat al Repu­ ţional al Cambodgiei, cu so­
blicii Socialiste România, ţia, prinţesa Monique Sia-
acordat de preşedintele Consiliului Nicolae Ceauşescu, şi a to­ nuk, vor efectua o vizită ne­
varăşei Elena Ceauşescu, oficială în ţara noastră în ul­
de Stat al Republicii Socialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şe­ tima decadă a lunii iunie a.c.
ful statului Cambodgia, pre-
NICOLAE CEAUŞESCU, unui grup

de ziarişti din Republica
Luni, 18 iunie 1973, au început lu­ 4. — Informare privind rezultatele a-
crările Plenarei Comitetului Central al plicârii măsurilor stabilite de Plenara
Comitetului Central din februarie-mar- ■ Federală Germania
Partidului Comunist Român.
tie 1973 în legătură cu îmbunătăţirea
Deschizînd lucrările şedinţei, tovară­
organizării activităţii economico scciale. După cum s-a anun­ laţiilor diplomatice, ca şi ce­ Domnule preşedinte, aţi
şul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ ţat, la 15 iunie, tovară­ le exprimate acum doi ani, vorbit pe scurt despre do­
5. - Cu privire la compoziţia, efecti­ şul Nicolae Ceauşescu, s-au realizat în cea mai mare meniul relaţiilor economice
ral al Partidului Comunist Român, a
vul şi structura organizatorică a partidu­ secretar general al măsură. A avut loc o dezvol­ dintre ţările noastre. Pe
propus, din partea Comitetului Execu­ Partidului Comunist tare rapidă a relaţiilor eco­ mine m-ar interesa ce rol
lui. Român, preşedintele nomice. Republica Federală pot avea societăţile mixte
tiv al C.C. al P.C.R., următoarea ordi­ Germania ocupă locul doi înfiinţate sau care urmează
6. - Informare cu privire la politica Consiliului de Stat al
ne de zi, care a fost adoptată în una­ Republicii Socialiste in schimburile economice ale a fi înfiinţate în domeniul
de cadre.
nimitate : România, a primit o României, cu un volum, în economic ?
7. — Unele mâsuri organizatorice. delegaţie de ziarişti din acest an, de peste 1,8 mili­ Răspuns:
1. - Dezvoltarea şi perfecţionarea în- Republica Federală arde mărci. S-au extins re­
La lucrările plenarei, ce se vor des­ Am menţionat deja pro­
văţămîntului în România, Germania şi a răspuns laţiile in domeniile ştiinţi­ gresele simţitoare ale relaţi­
făşura timp de două zile, participă ca la întrebările ce i-au fic, tehnic şi cultural. Este ilor economice dintre state­
2. — Cu privire la rolul femeii în via­ invitaţi primii secretari ai comitetelor fost adresate. adevărat că mai există încă le noastre. In legătură cu
loc pentru îmbunătăţirea a-
ţa politică, economică şi socială a ţării. judeţene, membri ai guvernului, condu­ întrebare: (Heinz Schewe eestor relaţii. Dealtfel, în înfiinţarea societăţilor mixte,
lucrurile sînt de-abia la în­
3. — Reluarea lucrărilor pentru siste­ cători ai organizaţiilor de masă şi ob­ — „Die Welt“). ultimele luni au avut loc o ceput. Se duc actualmente
îmi amintesc de discuţia serie de tratative şi sper că tratative cu mai multe com­
mul de navigaţie Dunăre — Marea Nea­ şteşti, redactori-şefi ai presei centrale pe care aţi avut-o in urmă în cadrul vizitei pe care o panii din R.F.G. de către în­
gră şi amplasamentul noului port ma­ — care nu sînt membri ai Comitetului cu circa doi ani cu un grup voi face în eurînd in Repu­ treprinderile corespunzătoare
de ziarişti vest-germani, cu blica Federală Germania vom din România pentru înfiinţa­
ritim. Central. puţin înaintea vizitei dom­ evidenţia noi posibilităţi în rea unor societăţi mixte. Se
nului preşedinte federal vederea extinderii acestei co­ pare că încă în acest an se
Heinemann în România. A- laborări. vor obţine unele rezultate
tunci aţi avut posibilitatea In ce priveşte schimburile concrete.
să vorbiţi despre dezvoltarea economice, noi ne aşteptăm In perspectivă, extinderea In atelierul de depuneri galvanice de la F.S.II. Vulcan se lu­
relaţiilor româno—vest-ger­ ca, pînă în 1975, să ajungem relaţiilor dintre România şi crează cu mult spor, mecanizat. In trei schimburi, aici se gal-
mane. Intre timp au trecut la circa 2,5 miliarde mărci, vanlzează peste ICO de cilindri telescopici pentru stîlpil hidra­
doi ani şi doresc să vă în­ iar după aceasta, spre 1980, ulici.
treb în ce măsură aşteptări­ ele să crească pînă la 3,5—4 (Continuar« in pag. a 4-a)
le dumneavoastră de atunci miliarde mărci.
au fost îndeplinite, dacă nu M-aţi întrebat de dorinţe.
au rămas dorinţe deschise, Ştiţi că oamenii doresc în­
dacă vedeţi posibilităţi de totdeauna lucruri mai bune,
îmbunătăţire. întrebarea mea şi tot mai bune. Deci, doresc La exploatările miniere din Vaiea Jiului
se referă la toate domeniile să declar că evoluţia rela­
relaţiilor româno—vest-ger­ ţiilor dintre Republica Soci­
mane : domeniile economiei, alistă România şi Republica
culturii şi politic. itate perseverentă, pe toate
Federală Germania este po­
Răspuns: zitivă. Mai sînt încă multe
Intr-adevăr, cu doi ani in posibilităţi şi sper că ele vor
urmă. cu prilejul vizitei pre­ fi folosite de ambele părţi.
şedintelui Gustav Heinemann Aş dori să menţionez cu a- lanurile, din partea tuturor factorilor,
în România, au avut loc dis­ cest prilej faptul că multe
cuţii... gjţ. _a-au'. stabilit o serie din cele ce, s-şiu întrevăzut
de măsuri in vederea extin­ in' colaborarea noastră, din­
din pentru materializarea indicaţiilor şi sarcinilor
derii colaborării dintre state­ tre România şi R.F.G., cu
le noastre. îmi amintesc bi­ privire la evoluţia pe calea
ne ce am spus atunci presei destinderii a relaţiilor
cu privire la aşteptările Ro­ Europa, s-au realizat cu suc­
mâniei. Coincidenţa face ca ces, inclusiv în direcţia secu­
In acest an să se împlineas­ rităţii europene. De aceea,
că şi şase ani de la stabili­ aş putea spune că colabora­ transmise de conducerea partidului!
rea relaţiilor diplomatice rea dintre statele noastre a
dintre România şi Republica avut influenţe pozitive nu
Federală Germania. Deci, în numai asupra relaţiilor bila­ Intr-un climat fecund, de pozitiv asupra condiţiilor ge­ fie confruntate cu unele ne­
ajunul vizitei pe care ur­ terale, ci şi asupra cursului căutări creatoare şi exigenţă nerale de muncă şi de trai. ajunsuri. Nerealizarea pro­
Tineri operatori de la secţia prefabricate a I.M.C. Deva lucrează la tensionarea stîipilor e- mează să o efectuez în Re­ destinderii, colaborării şi partinică, secretariatul Co­ Indicaţiile deosebit de valo­ ductivităţii fizice planificate
lectriel „S.E. II . Foto: V IRGIL ONOIU publica Federală Germania, securităţii în Europa. mitetului judeţean de partid roase date de conducătorul atrage după sine serioase re­
percusiuni
asupra
întregii
pot spune că aşteptările întrebare : (Lothar Labusch a analizat, zil-ele trecute, mo­ iubit al partidului şi statu­
noastre încă la stabilirea re- — „Kolner Stadt Anzeiger“). dul în care se asigură tradu­ lui nostru, tovarăşul Nicolae desfăşurări a mersului pro­
cerea în viaţă a obiectivelor Ceauşescu, în urma contac­ ducţiei, în ultimă instanţă in-
şi măsurilor stabilite în ur­ tului direct cu organizaţiile fluenţînd negativ activitatea
ma vizitei de lucru a condu­ de partid şi colectivele de economico-financiară. Ieşirea
cerii de partid şi de stat în muncă de la exploatările din acest impas constituie în
Valea Jiului, din toamna a- carbonifere, a dialogului ne­ prezent sarcina cea mai ar­
SareiA asini 171 nului trecut. Această impor­ mijlocit purtat cu cei ce zătoare în industria carboni­
tantă analiză, ţinută la Pe­ muncesc în adîncuri, apelul feră a Văii Jiului. Supunînd
troşani, cu participarea prin­ şi îndemnurile sale la inten­ unei temeinice analize aceas­
cipalilor factori de conduce­ sificarea eforturilor pentru tă latură a activităţii de pro­
re la nivelul judeţului, a se­ creşterea producţiei de căr­ ducţie, s-a apreciat că nere­
cretarilor comitetului muni­ bune au găsit un puternic alizarea acestui important
cipal şi primilor secretari răsunet în rîndurile mineri­ indicator de plan are la ori­
g!!illlillll!!ll!lll!!ll!lllinilHiniM ai comitetelor orăşeneşti de lor. Prin eforturile comune gine cauze care pot ii înlătu­
partid, conducerii Centralei depuse, sub îndrumarea or­ rate prin mobilizarea mai
Deviza fiecărui colectiv de muncă: Propriul record depăşit cărbunelui, conducătorilor ganizaţiilor de partid, au eficientă a forţelor proprii
organizaţiilor de masă şi ob­ fost soluţionate o seamă de şi a resurselor locale. Nefo-
şteşti din Valea Jiului — ca losirea la întreaga capacita­
Recordul Ia înaintare în- pilor, Ioan Demeter şi or­ probleme care au condus la
tr-un abataj frontal dotat tacii săi au doborît în luna şi controlul multilateral care îmbunătăţirea activităţii de te a fronturilor de lucru şi
a precedat-o, efectuat cu a-
cu combină şi susţinut cu mai propriul record. Avan­ jutorul unor largi colective producţie. In cele cinci luni a utilajelor din dotare se
stîlpi hidraulici era deţinut, sarea — 52 ml. de două care au cuprins activişti de încheiate din acest an, mi­ datoreşte în mare parte de­
la mina Paroşeni, de către ori mai mare decît media nerii au extras peste preve­ ficienţelor existente în orga­
brigada Iul Ioan Demeter. avansărilor realizate vreo­ partid, sindicat, U.T.C. şi ai derile planului aproape 16 000 nizarea producţiei şi a mun­
consiliilor populare — a con­
Avansul lunar realizat — dată în stratul 18. Trebuie stituit nu numai prilejul u- tone de cărbune brut. S-au cii, plasării neraţionale a
34 ml. citaţi cu acest prilej şi mi­ nui cuprinzător bilanţ ci şi o făcut progrese în rezolvarea forţei de muncă, aprovizionării
Folosind din plin timpul nerii Ioan Vintilă. Petru posibilitate de cunoaştere unor probleme majore cum tehnico-materiale necorespun­
de lucru, printr-o utilizare Giuca, Ioan Petrilă, Gheor- mai profundă a realităţii, de sînt recrutarea şl organiza­ zătoare a multor brigăzi de
şi întreţinere corespunză­ ghe Voinea. Pe cînd un apreciere obiectivă a stadiu­ rea calificării forţei de mun­ mineri, exploatării şi întreţi­
nesatisfăcătoare
uti­
a
nerii
0 autovehicule al S.F. toare a combinei şi a stîi­ nou record ? lui înfăptuirii măsurilor sta­ că, extinderea mecanizării, lajelor şi a unor căi de acces,
asigurarea liniei de front ac­
bilite, un mijloc de verifica­ tive, introducerea unor teh­ gradului încă scăzut de utili­
re critică, exigentă a efici­ nologii avansate Concomi­ zare a fondului de timp.
utilizat necorespunzător enţei activităţii organelor de probleme de ordin social. Subliniind necesitatea fructi­
tent, s-au soluţionat şi unele
partid, de stat, economice şi
ficării din plin a posibilită­
Calitatea reparaţilor obşteşti şi, în acelaşi timp, Abordînd problemele şi ţilor în ce priveşte punerea
potrivit
pentru
moment
un
Unitatea de mecanizare, — In primul rlnd ducem stare de ebrietate sau'nu o mai bună direcţionare a preocupările în complexita­ în valoare a importantelor
transport şi construcţii fo­ lipsă acută de şoferi şi me­ vin deloc. In acest timp, ma­ şi exploatarea lasă de dorit preocupărilor şi acţiunilor în tea lor, analiza făcută şi-a rezerve de creştere a produc­
restiere Deva are la ora ac­ canici. Da noi oamenii nu şinile lor stau nefolosite. E- scopul ridicării pe o treaptă concentrat atenţia asupra o- tivităţii muncii existente în
tuală 8 coloane de maşini stau. Totuşi, o bună parte xistă şi un alt aspect. Re­ I.a secţia uzina de preparare a minereurilor din ca- superioară a întregii munci biectivului unanim conside­ fiecare abataj, în fiecare ex­
distribuite in principalele din cei- existenţi sînt... indis- cent, de la Hunedoara au drul Centralei minereurilor Deva se află instalate G mori desfăşurate pentru mobiliza­ rat drept „problema proble­ ploatare minieră, dezbaterile
sectoare de activitate fores­ ciplinaţi şi slab pregătiţi fost trimise la Orăştie 4 pentru măcinarea minereului extras de la minele Deva şi rea salariaţilor din exploa­ melor“ : asigurarea creşterii au accentuat asupra cerinţei
tieră. In total, 99 de auto­ profesional. Acest lucru îi maşini pentru a-i ajuta pe Muncel. şi care este supus flotării. tările carbonifere la îndepli­ extracţiei de cărbune cocsi- ca organizaţiile de partid să
trenuri şi 172 de autovehi­ simţim din plin în Valea De Ia începutul anului aici au existat o serie de greu­ nirea sarcinilor de plan şi ficabil şi energetic la nivelul acţioneze mai ferm peptru
cule carosate. Ce au făcut de Jiului şi ia Hunedoara. cei din parchete. Culmea tăţi in ceea ce priveşte întreţinerea utilajelor respective, ppntru îmbunătăţirea în con­ sarcinilor stabilite pe baza mobilizarea tuturor factorilor
fapt care a condus la inactivitatea lor în anumite peri­
al
Congresului
la începutul anului aceste Ultimele date furnizate de însă că aceste maşini nu au oade. Astfel, numai datorită defecţiunilor tehnologice şi tinuare a condiţiilor de mun­ documentelor partidului şi ale la întărirea disciplinei şi or-
ai
X-lca
ajuns în două zile la desti­
maşini ? Iată modul de rea­ secţii scot în evidenţă fap­ mecanice s-au înregistrat un număr de 19G ore staţio­ că şi de viaţă ale minerilor. Conferinţei Naţionale, înde­ dinei în rindul întregii mase
lizare a unor indicatori din tul că numai în luna mai, naţie. Ion Vlăiconi, Petru nări neprogramate, numărul de ore la capitolul opriri In răstimpul care a trecut plinirea ritmică a planului a salariaţilor. In această di­
planul tehnic. Coeficientul de din lipsa nemotivată a unor Bobora, Zoltan Potoni şi neplanificate ajungînd la peste 700. de la istorica vizită de lucru recţie se cere, acum, să fie
acţiunile
de
producţie
şi
producti­
utilizare a parcului este în­ şoferi, s-au pierdut 55 zile- Constantin Rădos „s-au pier­ Se trage o concluzie. Reparaţiile executate nu sînt a conducătorilor partidului vităţii muncii de către toate conjugate mai de bine partid cu
organizaţiilor
deplinit în proporţie de 56,2 maşină, iar din lipsa unor dut pe drum", mai precis se în toate cazurile de bună calitate, echipele de lăcătuşi şi statului în Valea Jiului, unităţile, în condiţiile unei ale conducerilor exploatări-
la sută faţă de 61,5 la sută şoferi neangajaţi — 405 zile- nu-şi fac cum trebuie datoria. Mai mult, personalul tehnic întreaga viaţă economică, so­ eficienţe economice ridicate.
cît era planificat pe primele maşină. C. DUMITRU încadrat în cadrul secţiei nu urmăreşte îndeaproape acti­ cială şi spirituală din acest C. MAGDALIN
5 luni ale anului. Cele mai — Avem şi şoferi foarte vitatea echipelor de muncitori, care uită uneori cele mai important bazin carbonifer Cu toate îmbunătăţirile
slabe realizări le-au obţinut buni la Haţeg, Dobra, Orăş- elementare norme de exploatare a utilajelor. al ţării a cunoscut o puter­ survenite în activitatea de
coloana Iscroni, secţiile Ha­ tie, Baia de Criş, Cîrneşti (Continuare in pag, a 2-a) nică înviorare, reflectîndu-se producţie, colectivele exploa­
ţeg şi Deva. Parcursul mediu dar... tărilor miniere continuă să (Continuare !n pag. a 2-a)
zilnic este realizat doar in Şi acest dar prelung al in­
proporţie de 90,8 la sută. iar ginerului şef ascundea desi­
productivitatea pe total parc gur ceva. După cum am rea unei excursii pentru tru ziua de 24 iunie a.c.,
ştiinţe
este cu 475 tone kilometrice aflat mai tirziu, şi pe la sec­ SUCCESUL CĂLUŞARI- membrii săi din judeţ, a- ŞANTIERELE în colaborare cu comer­ biologie-geografie, limba şl nimalelor pe timpul nop-
sociale
Istorie,
şi
TINEREŢII I
LOR HUNEDORENI
pe tone capacitate mai mică ţiile amintite mai sînt unii vînd între altele ca obiec­ ţul de stat, o nouă tra­ literatura română.
gere loto în obiecte.
meciului
şl
tiv
Evoluind
ce­
în
cadrul
decît cea planificată. certaţi cu disciplina. La lei de a V-a ediţii a „Fes­ de fotbal vizionarea — Ro­ Ieri, pe cuprinsul jude­ Bilete pentru tragerea 15 000 L LAPTE VREMEA
R.D.G.
— Care sînt cauzele care Iscroni, de exemplu, şoferul tivalului căluşului româ­ mânia la 26 septembrie, ţului nostru, s-au deschis respectivă se mai pot pro­ PESTE PREVEDERI Pentru 24 ore
au dus la această stare de Ilie Stănilă şi mecanicii Ni­ nesc“, desfăşurat simbătă înscrierea la această ex­ 73 şantiere de muncă pa­ în cura doar pînă la data de Vremea se menţine ră­
ale
tineretului,
triotică
fapt, tovarăşe inginer şef colae Negru, Constantin Cio- şi duminică la Slatina, e- cursie s-a prelungit pînă care vor lucra peste 8 00(1 21 iunie. Cooperatorii caro lucrea­ coroasă, cu cerul tempo­
la 1 iulie şi s-a suplimen­
Mihai Moscalu ? banu vin uneori la lucru în chipa căluşarilor de copii tat numărul locurilor. de tineri. Angajamentele SESIUNE DE COMU­ ză în sectorul zootehnic rar noros, mai ales după-
şl tineri din Geoaglu a formulate de tineri la al C.A.P. Silvaş se preo­ amiaza cind sînt posibile
obţinut premiul I, iar for­ In cursul lunilor august festivităţile ce au avut loc NICĂRI SI REFERATE cupă cu răspundere de precipitaţii sub formă de
maţia căluşarilor din Din­ şl septembrie, filiala De­ cu acest prilej în Deva, A ELEVILOR fructificarea eficientă a ploaie. Vintul va sufla
eu Mare — premiul al va a A.C.R. mai organi­ Hunedoara, Petroşani, O- potenţialului productiv al potrivit din nord-vest. Mi­
La Deva a avut Ioc se­
animalelor,
II-Iea ! artiştilor ama­ zează o excursie de 15 zi­ răştie. Haţeg etc. sînt siunea de comunicări şi ximă atenţie acordind ma­ şi nimele vor oscila de la 4
—
pe
ruta
Tîrnovo
le
Succesul
îngrijirii
a lll-a tori ltunedorcni este cu a- Skoplje — Titograd — Du- entuziaste, exprimă hotă- referate judeţului. elevilor ple­ tora. Drept urmare, a ei aces­ la !> grade, iar maximele
din
Plovdlv — Sofia — Rila —
a
raţionale
hrănirii
de la 14 ia 18 grade.
rirea lor de a participa cu
In
liceele
au
important
mai
cît
cu
tît
la festival au participat brovnic — Split — Rleka tot elanul vîrstei la inten­ nul sesiunii s-au prezen­ obţinut o producţie supli­
hunedoreană
sa
activitate
reprezentativele a nume­ — Liubljana — Zagreb — de construcţie şt edifica­ tat două referate : „80 de mentară de 15 000 1 lap- Pentru următoarele
roase judeţe : OU, Vîlcea, Belgrad, de 15 zile. o al­ re. ani de la crearea parti­ te-marfă, cele mai bune două zile
Dolj, Mehedinţi, Alba, Ar­ ta la Belgrad de două zi­ dului politic al clasei rezultate înregistrîndu-le Vremea se va încălzi uşor.
geş, Teleorman. Sibiu, Ca- le, alta de 6 zile la Sofia VINZAREA BILETELOR muncitoare din România“ îngrijitorii Nendreanu Gh. Cerul se va menţine varia­
raş-Severin ş.a. — Tîrnovo — Belgrad şi şi „Oameni de cultură din Tolac, Vasiu Gh. Afirii, bil, favorabil ploilor slabe.
Încă una de 3 zile la Bel­ PENTRU TRAGEREA LOTO judeţul Hunedoara“, pe Brătescu Berţi junior. Ion \ intui va sufla potrivit
EXCURSII grad. IN OBIECTE marginea cărora au urmat Nopcea şi alţii. De men­ din nord-vest. Minimele
înscrierile pentru toate dezbateri. Lucrările au ţionat că la această unita­
Automobil - clubul ro- aceste excursii se fac pî­ Administraţia Loto-Pro- continuat pe secţii — ma­ te -,e practică cu succes vor oscila de la 6 la 10
grade,
iar maximele de
mân a anunţat organiza­ nă la 15 Iulie. nosport a organizat pen- tematică, fizică, chimie, metoda de păşunare a a- 16 la 20 grade. la