Page 62 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 735 © MARŢI 19 IUNIE 1973
xraro^-?r-nT?vfTtr-.Trr.TTOTgCT«!if^i.'vT«jm,j'
Z I U A A V I A Ţ I E I
Sărbătorirea aripilor româneşti
.© Pentru învătămlntul de llmba şi literatura română şl Consiliului popular Jude
zt, la concursul de admite sau, la alegerea candidatu VÀ PREZENTĂM ţean, Ministerului Apărării
re In licee de cultură gene lui, un obiect de profilul Naţionale, Comitetului comu
rală, de artă, industriale, a- specialităţii (fizică, chimie, nal de partid Geoagiu, Co
gricole, silvice, economice, ştiinţe biologice, geografie) liceu! industrial minier mitetului Judeţean Hunedoara
sanitare şi pedagogice se pot — scris şi oral, al U.T.C. şi întreprinderii chi
prezenta absolvenţi ai cla @ Lucrările scrise (învă- mice din Orăştie. Pionierii şi
sei a VlII-a a şcolii gene ţămînt de zi) se susţin în din Petroşani şcolarii au depus nenumăra
rale care împlinesc cel mult ziua de 26 iunie la limba şl te buchete de flori. Apoi,
17 ani în anul 1973. literatura română (sau o- înfiinţat în anul 1966, Li Vladimir Giosan, Petru întreaga asistenţă a păstrat
® înscrierea candidaţilor biectul de profil pentru care ceul industrial minier din un moment de reculegere în
la concursul de admitere a optat candidatul la licee Goanţă, Sider Alfred, maiş- memoria celui care a făcut
pentru Jnvăţămîntul de zi le de specialitate) iar în 27 Petroşani numără azi trei trii-instructori Sabin Sicoe, cunoscute în lume geniul şî
Nistor Petru, Emanuel Io-
se face pină în ziua de 21 iunie la matematică. Pentru promoţii de absolvenţi (128 sif, Ionică Petru, ş.a. O do curajul poporului nostru. In
numai în acest an!) care. in
iunie inclusiv, iar la învă- învăţămîntul seral şi fără cadrul unităţilor productive vadă a înaltei calificări pro versuri patriotice avîntate sau
ţâmlntul seral şi fără frecven- frecvenţă, probele scrise se In cîntec, un grup de pionieri
sau institute superioare de fesionale şi de specialitate
lnvăţămînt fac dovada te însuşite de elevi: la recen şi corul de la Orăştie au pre
meinicei lor pregătiri pro tul concurs pe meserii în zentat un recital artistic în
fesionale. „Absolvenţii noş tre elevii liceelor de spe semn de cinstire a acestui
Corn se m fefăşura tri — ne spunea ing. Seve- cialitate, desfăşurat la Baia erou al neamului românesc şi
româneşti,
erou
al
aripilor
Mare, elevul Nicolae Cseka
rian Groza, directorul liceu
lui — s-au încadrat repede (anul ' III electromecanică pentru bogata moştenire ma-
concursul de admitere in licee în rîndul colectivelor de minieră) s-a clasat pe locul teriajă şi spirituală lăsată de
pentru
România
înaintaşi,
I, iar elevul Dumitru Un-
muncă, am auzit numai cu
vinte de laudă despre pri gureanu (anul IV exploatări contemporană şi partidul ei
ceperea şi hărnicia lor. Cea miniere) pe locul II. conducător.
mai bună dovadă este că In timpul celor patru ani La căminul cultural, după
ţă înscrierea va începe cu vor desfăşura în zilele de mulţi dintre ei au fost în de liceu, elevii beneficiază ce tovarăşul Aurel Zaharia,
30 zile înainte de concurs şl 1 şi 2 septembrie. scurt timp avansaţi ca teh de echipament gratuit de Foto : I. LEHOCZKI vicepreşedinte al Comitetului
se încheie cu 2 zile înainte @ Candidaţii aparţinînd nicieni, şefi de echipă ş.a. protecţie, burse, trimiteri în De jardă la monumentul Iul Aurel Vlalcu. executiv al Consiliului popu
de începerea acestuia. naţionalităţilor conlocuitoare In proporţie de 25—30 Ia su tabere de odihnă, posibilita Un mare număr de hune- de partid şl de stat, al or lume. Incercind să treacă lar comunal Geoagiu, a salu
© Concursul de admitere pot susţine probele de con tă, urmează cursurile unor tea de a folosi baza spor doreni precum şl oaspeţi din ganizaţiilor de masă şi ob Munţii Carpaţi cu avionul tat în numele locuitorilor co
s.e va desfăşura între 22 iu curs în limba maternă la facultăţi". tivă a şcolii, de a participa alte judeţe au participat du şteşti, piloţi din aviaţia civilă „Vlaicu II" s-a prăbuşit lin munei pe cei prezenţi, gene
nie şi 3 iulie (lnvăţămînt obiectele pe care le-au stu Purtînd amprenta noului, la activităţile cultural-artis- minică dimineaţa la aduna şi militară, pionieri şi şcolari. gă Cimpina, la 13 septembrie ralul de aviaţie Puiu Dumi
de zi) şi între 1 şi 10 sep diat în această limbă. această unitate de învătă- tice, cercuri tehnico-aplioati- rea populară din satul Aurel Inginer, constructor de avi 1913. tru, pilot clasa I, a făcut o
tembrie (lnvăţămînt seral şi @ Probele orale se desfă mînt tehnic pune la dispo ve. Printre activităţile spor Vlaicu, consacrată Zilei avia oane, inventator şi pilot ro Fostul sat Binţinţl, ce poar emoţionantă evocare a vieţii
fără frecvenţă). ziţia cursanţilor un întreg tive ce se desfăşoară în ţiei Republicii Socialiste Ro mân, Aurel Vlaicu (1882-1913) tă astăzi cu mîndrie numele şi activităţii lui Aurel Vlaicu,
şoară pe bază de bilete în liceu, un loc de seamă îl şi a vorbit despre preocupă
© In afară de examenul tocmite de profesorii exami angrena) de elemente mo ocupă luptele şi schiul (lo mânia, pentru a aduce oma a fost unul dintre pionierii „şoimului ardelean" — după rile şi succesele obţinute de
medical obligatoriu pentru natori şi aprobate de preşe deme! 16 săli de clasă (sub cul II pe ţară la lupte şi giul lor fiului acestor melea aviaţiei mondiale. Intre anii cum l-a numit Nicolae iorga
toţi candidaţii, la unele pro- dintele comisiei. Fiecare bi formă de cabinete), aparate locul IV la schi). guri, Aurel Vlalcu. 1910 şi 1911, construind cele —, a cunoscut încă din fapt aviatorii şl lucrătorii din ca
file (arhitectură şi sistemati let conţine două subiecte. de măsură şi automatizări, La festivităţi au fost pre două avioane monoplane de dimineaţă animaţia spe drul aeronauticii româneşti.
„In anul şcolar 1973/1974,
zare, licee de artă, de edu @ Probele scrise nu sînt un cabinet de geologie şl avem la dispoziţie 208 locuri zenţi tovarăşii Nicolae An- („Vlalcu 1“ şi „Vlaicu II") cifică tradiţionalelor mani In continuare, a urmat un
caţie fizică) vor avea loc eliminatorii. __ _ o sală specială pentru desen pentru anul I de liceu — ne dronache, şef de secţie la realizează performanţe de festări prilejuite de Ziua a- amplu spectacol festiv la ca
probe practice de verifica tehnic. Pentru asimilarea spune directorul Severian Comitetul judeţean Hunedoa zbor remarcabile pentru acea viaţiei. re şi-au adus contribuţia for
re a aptitudinilor (desen du © Lucrările scrise, nota deprinderilor practice func Groza. Examenul .de admite ra al P.C.R., Petre Bota, vi vreme, obţinînd la concursul La monumentul Iul Aurel maţiile artistice ale Casei de
pă natură şi desen liniar, te de profesor, se deschid ţionează aici şase ateliere- re constă din susţinerea u- cepreşedinte al Comitetului aviatic internaţional de la Vlaicu din curtea casei pă cultură din Orăştie, ale că
probe muzicale, dans, probe după încheierea probelor o- şcoală (lăcătuşerle, maşlni- nei probe scrise şi orale la executiv al Consiliului popu Aspern-Viena premiul I pen rinteşti, străjuit de garda for minului cultural Geoagiu, for
sportive) ce se vor desfăşu rale şi numai după ce no unelte, maşini miniere, în lar judeţean, Petru Stoican, tru aruncarea la ţintă a unui mată din militari, tineri din maţiile de căluşari din Ro-
tele la aceste probe au fost cercări mecanice, maşini e- obiectul matematică precum preşedintele Comitetului Ju proiectil şi premiul II pentru detaşamentele de pregătire mos şi Renghet şi ansamblul
ra cu 3—4 zile Înaintea în înscrise In catalogul de con lectrice, pregătirea materia şi probă scrisă şi orală la pentru apărarea patriei şi folcloric al Casei de cultură
ceperii probelor scrise. (Pro curs. lului lemnos). Căminul cu limba şi literatura română deţean pentru cultură şi edu aterizare la punct fix. Intre pionieri, au fost depuse co din Hunedoara.
bele practice fiind elimina sau fizică. Nu ne îndoim caţie socialistă, generalul de 1912-1913 a proiectat avionul
torii, cel respinşi au posibili @ Admiterea se face în 300 de locuri, cantina, sala că atît condiţiile de pregăti aviaţie Pulu Dumitru, repre „Vlaicu III" — primul avion roane de flori din partea Co C. D.
tatea de a se înscrie la al ordinea descrescîndă a me de sport ş.a. completează ta re cît mal ales frumoasele zentanţi al organelor locale de construcţie metalică din mitetului judeţean de partid
te licee plnă în ziua de 25 diilor generale obţinute de bloul condiţiilor ce li se o- perspective care li se des
iunie inclusiv). candidaţi la concurs- şi in feră elevilor. chid elevilor după absolvi
limita locurilor planificate. Pregătirea de specialitate
© La liceele de cultură re. vor determina ca absol
generală, pedagogice şl de @ Pentru sesiunea de va —- exploatări miniere şi e- venţii şcolilor generale din Cmţ£oh[ obştesc e mereu fa acţhme
artă, probele de concurs ră, media minimă de admi lectromecanică minieră — judeţul Hunedoara să opte
sînt ; limba fomână — scris tere este 6,00. (In cazul cînd precum şi cea de cultură gene ze pentru a candida la li
şi oral i matematică — scris pe ultimul loc sînt mal mulţi rală sînt realizate de Cele ceul nostru, pentru a-Şi în
37 cadre didactice, ingineri
şi oral; Istoria României — candidaţi cu aceeaşi medie, şi maiştri — instructori, din suşi o meserie cu adevărat
oral. va fi admis candidatul care tre care îi consemnăm pe „brăţară de aur“.
@ La liceele de specialita la promovarea clasei a VlII-a Dar tu sînt valorificate si finalizate constatările,
te, probele de concurs sînt s a obţinut media cea mai rea- cei cu îndelungată experien Rubrică realizată de
matematică — scris şi oral ; ţă a producţiei: ingineri! C. DROZD ? 7
PLENARA CONSILIUL® UNIUNI!
JUDEŢENE Â C.A.P.
Ieri, a avut loc în s«la de producţie industrială şi Pe Ia unităţile aparţinătoa o evidenţă a propunerilor Consiliului orăşenesc F.U.S. ocazia controalelor. Nu se
clubului C.F.R. din Simeria prestări de servicii în re întreprinderii comerciale făcute de membrii echipelor nu pretinde acest lucru, lă- ştie nici... Nu se ştie dccît
Plenara Consiliului Uniunii C.A.P. ; locale de stat mixte, coo de control obştesc, conduce sînd activitatea de control foarte vag că există şi con
judeţene a C.A.P. la care au 3. Planul operativ privind perativei de consum şi cen rea întreprinderii mai dă şi obştesc să se desfăşoare în trol obştesc, că' trebuie să i
participat membrii şi mem desfăşurarea lucrărilor agri trului de legume şi fructe, indicaţii — ca nu cumva să -mare parte la voia întîmplă- se acorde atenţie şi sprijin,
brii supleanţi ai consiliului cole din campania de vară. toate din oraşul Brad, echi se ocupe direct! — birouri rii. Adică echipele merg în că. conducerea cooperativei
uniunii, membrii comisiei Au avut loc, de asemenea, pele de control obştesc au lor comercial şi administra teren, controlează, fac pro are obligaţia să întreprindă
de revizie, activişti al uniu şedinţe ale comisiilor pe tiv cum să rezolve anumite puneri, sesizează, dar cu măsuri . pentru soluţionarea
nii judeţene, specialişti de probleme şi adunări cu îm trecut adeseori. De fiecare sesizări ale echipelor. Dar asta se aleg, finalitatea con constatărilor ce le fac echi
la Direcţia generală agrico puterniciţii asociaţiilor inter- dată au fost făcute consta în respectivul registru s-a pele în teren.
lă, preşedinţii consiliilor In- cooperatiste. tări judicioase, propuneri in cretă, la termene şi cu res
Nevalorificate şi fără fina
tercooperatiste, preşedinţi şi In urma dezbaterilor care teresante, la obiect, privind scăpat din vedere să se evi ponsabilităţi precise nu prea litate rămîn şi propunerile
ingineri şefi din C.A.P. au avut loc, s-au adoptat îndreptarea unor deficienţe, denţieze tocmai ce era mai e urmărită. Aşa se face că
Plenara a Înscris pe ordi măsuri care să asigure în îmbunătăţirea activităţii de important: cine anume răs multe echipe, membrii aces pe care le fac echipele de
nea de zi următoarele pro făptuirea cu succes a sar servire a populaţiei, în an punde personal şi pină la tora se întreabă dacă să mai control obştesc In unităţile
de desfacere a legumelor şi
iasă în teren ori nu. Fiindcă
bleme : cinilor ce stau în această samblu. Mai departe, de va ce dată de soluţionarea pro tot nu se iau măsuri pentru fructelor de pe raza oraşului
1. Preocuparea consiliilor perioadă în faţa ţărănimii lorificarea şi finalizarea mă blemelor sesizate în teren îndreptarea deficienţelor gă Brad. La nivelul centrului
de conducere ale C.A.P. şi cooperatiste din judeţul nos surilor propuse de membrii de membrii echipelor. Aşa site. Propunerile repetate,
organelor agricole judeţene tru. echipelor de control Obştesc că nu se ştie precis care a de legume şi fructe nu exis
pentru aplicarea în viaţă In cadrul lucrărilor plena este de datoria şefilor de fost modul final de rezol ca : dotarea cu rafturi a tă o evidenţă a consemnări
a hotărîrilor Plenarei C.C. al rei a luat cuvîntul tovară unităţi şi a conducerilor or vare a propunerilor, s-au re magaziei bufetului nr. 82, cu lor pe care le fac membrii
şul
Dumitrescu,
Constantin
P.C.R. din februarie-martie ganizaţiilor comerciale res zolvat ori ba. Mai ales că mobilier corespunzător a co echipelor, nu se ştie cine
a.c. cu privire la îmbună secretar al Comitetului ju pective să se ocupe. Şi nu nu se obişnuieşte nici a se fetăriei nr 72, mutarea în- răspunde concret şi pină
tăţirea organizării şi retribu deţean de partid. oricum, ci cu toată răspun comunica Consiliului orăşe tr-un local corespunzător a cînd de aplicarea măsurilor
irii muncii în agricultură. derea ce le revine. Cum se nesc al Frontului Unităţii magazinului mixt din Musa- de soluţionare a unor sesi
Măsurile luate pentru asi Plenara a fost precedată petrec lucrurile în realitate ? Socialiste, organelor locale riu şi altele nu şi-au găsit zări.
gurarea bazei furajere şl e- de un schimb de experienţă Conducerea I.C.L.S. mixte asupra modalităţilor dc fi soluţionarea de foarte multă Neacordarea atenţiei cuve
xecutarea lucrărilor de in organizat la C.A.P. Rapoltu Reperele pentru stîlpii hidraulici fabricaţi la F.S.H. Vulcan din Brad a înfiinţat un re nalizare a propunerilor, se vreme. Pe de altă parte, con nite finalizării propunerilor
minuţiozitate,
calităţi
pe
care
şi
le
vestiţii în zootehnie ; Mare, unde s-au vizitat fer reclamă in multă pricepere controlorul de calitate Marian Lazăr do şl gistru în care sînt. eviden sizărilor şi sugestiilor făcute ducerea I.C.L.S. mixte din şi sesizărilor pe care le fac
zi
flecare
vedesc
2. Regulament de organiza mele zootehnică şi legumi strungarul Gheorghe Cloacă. Foto: VIRGIL ONOIU ţiate consemnările echipelor de echipele de control ob Brad nu respectă prevede membrii echipelor de con
re şi funcţionara e unităţilor colă. de control obştesc. Există şi ştesc, iar biroul executiv al rile I,egii nr. 6/1972, cu pri trol obştesc în deplasările
vire la obligaţia de a pre lor în teren a dus la o ac
zenta informări în adunările tivitate slabă, sporadică a
generale ale oamenilor mun multor echipe. Doar cele
(Urmare din pag. 1) mai bine munca pentru ma cii, asupra modului de rezol conduse de Simion Codrin,
0 activitate perseverentă, pe toate se în programele existente, punerilor făcute de echipele şan, Emil Gabor, Ioan David
Petru
Heinrich
Carol,
Almn-
vare a constatărilor şi pro
terializarea
măsurilor
înscri
lor, organizaţiilor de sindi de a orienta şi acorda un a- de control obştesc, precum şi Petru Benea mai între
cat şi U.T.C. pentru utiliza jutor mai mare organizaţiilor nici obligaţia de a invita la prind controale cu regulari
rea mai deplină a fondului de bază in analizarea com aceste adunări şi pe mem tate.
d timp, pentru îmbunătăţi planurile, din partea tuturor factorilor, petentă a problemelor esen brii echipelor de control ob Această situaţie impune
e
rea indicelui de frecvenţă, ţiale. de a le îndruma să in- ştesc. din partea Biroului executiv
pentru reducerea absenţelor terv.nă prompt, să manifeste La nivelul conducerii coo al Consiliului orăşenesc Brad
de la lucru. In aceeaşi ordi iniţiativă atunci cînd în sec perativei de consum din al Frontului Unităţii Socia
ne de idei se impune o pre torul lor se ridică probleme Brad, valorificarea şi finali liste, pe de o parte, o mai
ocupare mai deosebită pen pentru materializarea indicaţiilor şi sarci deosebite. Sînt, în Valea Ji zarea sugestiilor făcute de strînsă legătură cu conduce
tru clarificarea situaţiei fie ului, cadre de partid bune, către echipele de control rile unităţilor supuse contro
cărui utilaj, pentru introdu comunişti cu experienţă, obştesc sînt de asemenea ne lului, introducerea practicii
cerea în producţie cu rezul competenţă, pătrunşi de un satisfăcute. Nu există orga de a se răspunde operativ la
mai nilor transmise de conducerea partidului!
tate maxime a maşinilor şi înalt simţ de răspundere, ca nizată o evidenţă a propune toate sesizările şi propune
instalaţiilor existente, expe re lucrează în conducerea rilor pe care le-au făcut rile făcute. Pe de altă parte,
rimentarea Intr-un timp activităţii economice, în or membrii echipelor, de cum să se întreprindă un control
scurt a noilor utilaje şi teh ganizaţiile de sindicat şi să se poată şti modul de so concret, în teren, asupra
nologii de lucru. Se impune rea asistenţei In domeniul muncii pentru aplicarea in U.T.C. Să determinăm ca a- luţionare a acestor consta modului cum sînt finalizate
urmărirea realizării măsuri ocrotirii sănătăţii — iată, e- viaţă a hotărîrilor organelor ductivităţii muncii la nivelul manifestă încă unele nea tări, sugestii ori propuneri. măsurile luate. Acest mod
lor stabilite la recenta con numerate succint, doar. cîte- superioare şi a hotărîrilor posibilităţilor existente în junsuri în respectarea tehno ceste cadre să se impună Nu se ştie nici dacă şefii de de lucru trebuie să devină o
sfătuire cu furnizorii de u- va din îmbunătăţirile surve proprii, intensificarea activi fiecare abataj, îndeosebi prin logiilor de producţie, a nor mai mult, să fie permanent unităţi respectă obligaţia de permanenţă.
superioară
organizarea
în mijlocul oamenilor, in mi
a
tilaje şi materiale pentru a- nite în acest domeniu, în ca tăţii politico-educative în producţiei şi a muncii care melor de protecţie a muncii, nă, pe toate schimburile ! In a trimite conducerii coope
la
prezenţa
lucru
altele
şi
slgurarea tuturor condiţiilor re se reflectă grija deosebită rîndul minerilor. Sînt nece acelaşi timp să ne ocupăm rativei, în termen de 5 zile, GH. I. NEGREA
de calitate impuse de proce pentru munca şi traiul mine sare preocupări susţinute să asigure folosirea cît mai care influenţează negativ ni mai mult şi mai bine de registrele cu consemnările fă ŞTEFAN GALL
sul de extracţie a cărbunelui rilor. pentru întărirea simţului deplină a instalaţiilor meca velul şi calitatea producţiei. munca de educaţie, să cu cute de membrii echipelor cu inspector comercial
in exploatările miniere din Aşa cum a rezultat din a- răspunderii şi disciplinei co nice, utilajelor existente şi a In acest domeniu, al tehnicii prindem în sfera acestei
Valea Jiului. In acest scop naliza făcută, în aceste do muniste, care să ducă la fondului de timp, extinderea securităţii, să nu se admită munci nu numai membrii de
se cere ţinerea unei legături menii mai există încă nea creşterea rolului conducător mecanizării tăierii în stratele nici cea mai mică încălcare partid ci întreaga masă de
permanente cu furnizorii şi junsuri care reclamă din al fiecărei organizaţii şi al groase, îmbunătăţirea tehno a disciplinei ! salariaţi. Printr-o muncă de
Aceste
trebuie
neajunsuri
proiectanţii de utilaje, pa partea organizaţiilor de par fiecărui comunist la locul logiilor de extracţie, preveni grabnic înlăturate, greutăţi educare mai activă, mai efi Be re parcul de autavchicule al l.F.E.T.
şi
avariilor
rea
stagnărilor.
ralel cu luarea unor măsuri tid, consiliilor populare, or respectiv de muncă. In acelaşi timp, să se asigure le învinse, în care scop or cace şi mai cuprinzătoare or
de întreţinere şi exploatare ganizaţiilor de sindicat şi Luînd cuvîntul, in înche în fiecare exploatare volu ganizaţiile de partid, toţi ganizaţiile de partid să mo
corespunzătoare a acestora. U.T.C. precum şi din partea ierea dezbaterilor, tovarăşul mul de pregătiri pentru a comuniştii sînt chemaţi să-şi bilizeze întreaga masă de sa
De asemenea, se cere intensi conducerilor unităţilor eco Ioachim Moga, prim-secretar crea linia de front necesară aducă un mai mare aport, lariaţi din unităţile miniere Deva este utilizat necorespumător '!
ficarea preocupării pentru nomice — inclusiv a centra al Comitetului judeţean de îndeplinirii planului de pro să acţioneze cu mai multă la transpunerea în viaţă a
rezolvarea problemelor de lei cărbunelui — o preocu partid, a subliniat răspun ducţie în perspectivă, pre fermitate şi răspundere pen tuturor măsurilor stabilite pe (Urmare din pag. 1) normaţi pentru această ope
dotare, asimilarea unor uti pare mai susţinută şi mai derea deosebită a organelor cum şi o plasare cit mai ju tru a se crea în toate sec baza indicaţiilor conducerii raţie sînt cu mult peste
laje perfecţionate şi adaptate responsabilă. Se impune, în şi organizaţiilor de partid, dicioasă a forţei de muncă. toarele de producţie, în toa partidului şi statului, pentru prevederi.
condiţiilor de zăcămînt, de continuare, urmărirea siste precum şi a celorlalţi factori Este de datoria fiecărui ca te formaţiile de lucru con îndeplinirea exemplară a abătuseră oamenii pe la ca Oricum, munca de organi
antrenare a tuturor cadrelor matică a îmbunătăţirii acti de conducere pe linie de dru de conducere, de la di diţiile necesare şi un climat sarcinilor de producţie, pen sele lor. zare a activităţii de trans
tehnice pentru a-şi aduce în vităţii cantinelor şi a condi stat, economică şi obştească rector pină la şeful de bri de muncă entuziastă şi efi tru îmbunătăţirea în conti Nici cu indicatorii fizici port desfăşurată de unita
mai mare măsură aportul la ţiilor de cazare In cămine de a urmări în permanenţă, gadă, să gîndească mai mult cientă. nuare a condiţiilor de mun nu se Stă mai bine. Realiză tea specializată din cadrul
soluţionarea problemelor ce le pentru nefamilişti, a uni sistematic, aplicarea indica asupra modului în care coor Atrăgînd atenţia asupra că şi de viaţă. rile globale au fost frustrate l.F.E.T. Deva lasă mult de
le ridică producţia. tăţilor medico-sanitare, gos ţiilor date de secretarul ge donează activitatea colectivu principalelor sarcini in do cu 53 459 tone de masă lem dorit. De situaţia existentă
Un loc important în anali podărirea mai bună a baze neral al partidului, tovarăşul lui de care răspunde astfel meniul îmbunătăţirii condi noasă. La lemn, de exemplu, este vinovată atît conduce
za făcută l-a ocupat trans lor sportive şi de turism. Nicolae Ceauşescu, de con ca munca depusă să-şi gă ţiilor de viaţă ale populaţiei Pe baza analizei făcute indicatorul tone kilometrice rea unităţii de transport cît
punerea în viaţă a progra Ridicarea nivelului gene ducerea de partid în urma sească o reflectare cît mai din bazinul carbonifer al s-au stabilit măsuri menite s-a realizat doar în propor şi a întreprinderii, care nu
melor dc măsuri în dome ral al muncii de partid, tra vizitei efectuate în Valea directă In creşterea produc Văii Jiului, primul secretar să ducă la îmbunătăţirea ţie de 77 la sută. au urmărit în mod perma
niul îmbunătăţirii condiţiilor ducerea în viaţă a obiective Jiului. tivităţii muncii, reducerea al Comitetului judeţean de în continuare a întregii ac Cauzele acestei stări de nent activitatea desfăşurată
sociale. Asigurarea fonduri lor şi măsurilor stabilite pe Ocupîndu-se pe larg de cheltuielilor materiale şi ob partid a stăruit asupra răs tivităţi de transpunere în fapt sînt multiple. Este vor la coloane şi secţiile de ex
lor pentru construirea pină baza sarcinilor trasate de problemele majore ale in ţinerea unei eficienţe econo punderilor directe ce revin viaţă a celor prevăzute în ba în primul rînd de o ne- ploatare. Nu in toate cazu
în anul 1975 a unui număr conducerea partidului şi sta dustriei carbonifere din Va mice ridicate. In acest con conducerilor exploatărilor urma vizitei de lucru a to ritmicitate în exploatarea rile de indisciplină au fost
suplimentar de 1 000 aparta tului, îndeplinirea exemplară lea Jiului, primul secretar text, o atenţie deosebită tre privind buna funcţionare a varăşului Nicolae Ceauşescu parchetelor. Sînt perioade de luate măsuri concrete. Mai
mente, crearea de condiţii a indicaţiilor date de tova al Comitetului judeţean buie acordată întăririi disci cantinelor şi căminelor pen în Valea Jiului. Pe baza u- vîrf cînd planul de maşini mult, soluţionarea unor pro
mai bune în căminele pentru răşul Nicolae Ceauşescu la de partid a inlsistat plinei de producţie ; să se tru nefamilişti, precum şi a nui program, aceste măsuri nu poate face faţă şi altele bleme a fost amînată în
nefamilişti, darea în folosin întîlnirea cu activul de par asupra necesităţii unei manifeste mai multă grijă şi obligaţiilor pe care le au vor fi prelucrate în zilele cu „goluri" în producţie, ma timp. Se impune deci o uni
ţă a noi spaţii comerciale şi tid al Văii Jiului reclamă preocupări deosebite pen preocupare pentru noii an consiliile populare in legătu următoare cu activul de par şinile devenind inactive pe re a eforturilor pentru de
asigurarea unei calităţi cores îmbunătăţirea în continuare tru luarea celor mai cores gajaţi. nentru desfăşurarea ră cu satisfacerea cerinţelor tid pe exploatări, cu comu o perioadă de timp. pistarea tuturor neajunsuri
punzătoare a meniurilor la a stilului şi metodelor de punzătoare şi eficiente mă activităţii de producţie în în deservirea populaţiei. niştii din aparatul centralei La majoritatea parchetelor lor existente, găsirea celor
cantinele minerilor, sporirea muncă ale organelor şi apa suri în vederea îndeplinirii cele mai bune condiţii. Nu Privind îmbunătăţirea ac cărbunelui, precum şi cu cei lemnul nu este aranjat, în- mai adecvate metode de lu
volumului mărfurilor desfă ratului de partid, ale organi ritmice a planului dc pro e un fenomen generai — a tivităţii de partid, tovarăşul din reţeaua comercială, sa tîmpinîndu-se serioase greu cru cu oamenii şi, în final,
cute prin comerţul de stat zaţiilor de masă şi obşteşti, ducţie de către fiecare uni spus vorbitorul — dar mai Ioachim Moga a subliniat nitară şi de prestări de ser tăţi la încărcarea lui în au utilizarea corespunzătoare a
către populaţie, îmbunătăţi- organizarea mai bună a tate minieră şi creşterii pro sînt unele greutăţi, se mai necesitatea de a se organiza vicii, pe localităţi. tocamioane. De aici şi timpii autovehicule'or din dotare.