Page 65 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 65
Proletari din toate tarile, uniiLvă HOTĂRÎREA COMITETULUI
CENTRAL AL PARTIDULUI
COMUNIST ROMÂN CU PRIVIRE
LA REALIZAREA COMPLEXULUI
HIDROENERGETIC Şl DE
TRANSPORT
DUNĂREA-MAREA NEAGRA
Programul elaborat de Con rea-Marea Neagră, construi
gresul al X-lea şi Conferinţa rea noului port maritim la
Naţională ale partidului pre Constanţa Sud-Aglgea şi a
vede accelerarea dezvoltării hidrocentralei de la Cerna
economiei ca sarcină primor vodă.
ANUL XXV Nr. 5 736 , MIERCURI 20 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
dială a făuririi societăţii so 2. Aceste obiective vor fi
cialiste multilateral dezvolta incluse în planurile de dez
te în România. voltare economică-socială a
■In acest cadru se va asi României.
3.
gura o puternică dezvoltare lor Şi Ministerul Transporturi şi
Telecomunicaţiilor
a industriei, a celorlalte ra
încheierea lucrărilor plenarei comitetului muri, ţării participarea la crescîndă vor trece imediat la elabora
Electrice
Energiei
Ministerul
noastre
circuitul
a
economic internaţional. Ca rea studiilor tehnico-economi-
urmare vor creşte considera ce şi a proiectelor de execu
bil necesităţile de transport ţie pentru construcţia aces
tor obiective.
indus
pentru
aprovizionarea
CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN triei cu materii prime şi ma tate vor lua toate măsurile
Ministerele de speciali
4.
teriale şi livrarea unor canti
tăţi sporite de produse la ex
utilajelor
mare
milării
de
port. ce se impun în vederea asi
Ţinînd seama de aceste ce capacitate necesare lucrărilor
In zilele de 18 ţi 19 iunie 1973 a avut loc Plenara Comitetului muncă, repartizarea cadrelor in producţia materială, raţionalizarea aceasta, Plenara a aprobat în unanimitate eliberarea lor din func rinţe obiective ale progresu de execuţie la aceste obiec
Central al Partidului Comunist Român, prezidată de tovarăşul Nicolae şi simplificarea aparatului administrativ. ţia de secretari ai C.C. al P.C.R. lui economic al ţării — sub tive, cît şi pentru şantierele
“ Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, 5) Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat in unanimitate informarea Intrucît tovarăşul Aurel Duca a fost numit ambasador, Plenara liniate cu claritate de tova altor investiţii similare.
1) La primul punct al ordinii de zi, Plenara a dezbătut şi a- cu privire la compoziţia, efectivul şi structura organizatorică a parti a aprobat în unanimitate eliberarea sa din funcţia de membru su răşul Nicolae Ceauşescu în 5. In vederea folosirii a-
probat raportul Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la dului. Plenara a stabilit să se ia măsuri în continuare pentru afir pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cadrul Plenarei din 18-19 iu vantajelor pe care le oferă
dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămîntului în România. marea continuă a rolului conducător al partidului in întreaga via Plenara a hotărit completarea numărului membrilor C.C. al nie 1973 — Comitetul Cen transporturile maritime şi
In încheierea dezbaterilor la această problemă a luat cuvin- ţă politică, economică şi socială a ţării, pentru creşterea conştiin P.C.R. In acest sens, a aprobat în unanimitate trecerea din rindul tral al Partidului Comunist fluviale. Comitetul de Stat al
membrilor supleanţi în rindul membrilor C.C. al P.C.R. a tovarăşei
tul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ţei socialiste a maselor in spiritul idealurilor societăţii noastre, ale Magdalena Fiii pa ş, preşedinta Uniunii sindicatelor din industria Român hotărăşte : Planificării, împreună cu mi
Plenara a aprobat in unanimitate concluziile şi sorcinile cu eticii şi echităţii socialiste, pentru mobilizarea largă a tuturor oa I. Realizarea Complexului nisterele interesate vor face
prinse în cuvintarea Secretarului general al partidului. menilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi uşoară. hidroenergetic şi de trans propuneri pentru amplasarea
— la înfăptuirea la un nivel calitativ superior şi înainte de termen Plenara a hotărît in unanimitate mărirea numărului membrilor port Dunărea-Marea Neagră, de obiective industriale în
Comitetul Central a stabilit ca, in spiritul propunerilor Comi a sarcinilor actualului plan cincinal. Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. de la 21 la 23. prin reluarea lucrărilor de zona canalului Dunărea-Ma
tetului Executiv, al concluziilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al 6) Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat în unanimitate informarea In spiritul hotărîrii plenarei privind creşterea rolului femeilor in execuţie a canalului Dună- rea Neagră.
recomandărilor făcute de participanţii la discuţii, să se definitiveze cu privire la politica de cadre. Comitetul Central a trasat tuturor viaţa politică, economică şi socială a ţării, promovarea lor in acti
botărirea cu privire la perfecţionarea învăţămintului, corespunzător organelor de partid, de stat şi obşteşti sarcina de a desfăşura in vitatea de conducere, Comitetul Central a aprobat in ffnanimitate,
cerinţelor dezvoltării economico-sociale a societăţii noastre socia continuare o activitate multilaterală in domeniul formării şi promo la propunerea tovarăşului Emil Bodnaraş, membru al Comitetului
liste. Hotărîrea urmează să fie dată publicităţii. Totodată, s-a sta Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., alegerea ca Comitetul Central al Parti toare a naţiunii. Comitetul
bilit ca, la sfirşitul fiecărui an de invăţămint, să se prezinte Comi vării cadrelor, să le dezvolte acestora aptitudinile de buni organi membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. a tovarăşelor Elena dului Comunist Român apre Central îşi exprimă convinge
tetului Central o informare cu privire la modul în care se aplică zatori şi conducători politici, înalte trăsături etice şi morale, pentru ciază că realizarea Comple rea că stă în puterea mun
a-şi pune întreaga capacitate şi putere de muncă în slujba înfăp Ceauşescu, director general al Institutului Central de Cercetări Chi
măsurile adoptate. tuirii politicii partidului şi statului nostru. mice, si Lina Ciobanu, prim-secretar al Comitetului de xului hidroenergetic şi de citorilor, tehnicienilor, spe
2) Plenara a analizat modul in care sint transpuse in viaţă partid al sectorului II — Bucureşti. De asemenea, Plenara a ales transport Dunărea-Marea cialiştilor, a întregului nos
hotăririle partidului şi statului nostru cu privire la rolul femeii în 7) La propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Plenara C.C. în unanimitate ca membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. Neagră reprezintă o necesita tru popor să înfăptuiască a-
viaţa politică, economică şi socială a ţării, şi a dat o înaltă apre al P.C.R. a hotărit în unanimitate constituirea Congresului deputa al P.C.R. pe tovarăşele Magdalena Filipaş şi Aurelia Dănilă, pre te a dezvoltării activităţii e- cest măreţ obiectiv al edifi
ciere contribuţiei aduse de milioanele de femei la progresul pa ţilor consiliilor populare judeţene. Congresul urmează să se întru şedinta Comitetului judeţean Cluj al femeilor. conomice a ţării şi reflectă cării socialismului şi comu
triei, la înflorirea României socialiste, la formarea unui tineret să nească o dată la cinci ani şi să dezbată principalele probleme ale -Ar totodată potenţialul actual al
nătos, animat de nobilele idealuri ale socialismului şi comunismului. dezvoltării României, inclusiv planul de dezvoltare economico-so- La punctele înscrise pe ordinea de zi a Plenarei, au luat cu- industriei, capacitatea crea- nismului în România.
In încheierea discuţiilor la acest punct al ordinii de zi a luat cială, precum şi alte măsuri, să fie un organ de participare largă vîniul tovarăşii : acad. Nicolae Teodorescu, vicepreşedinte al Aso
a reprezentanţilor cetăţenilor Ia conducerea ţării. El va cuprinde
cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ciaţiei oamenilor de ştiinţă, prof. univ. Ludovic Takacs, vicepreşe
totalitatea deputaţilor consiliilor populare judeţene şi municipiului
Plenara C.C. al P.C.R. şi-a însuşit în unanimitate concluziile Bucureşti. dinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară,
secretarului general al partidului şi a stabilit, ţinînd seama de com Ştefan Pascu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, Andrei în pagina a Hl-a
plexitatea sarcinilor izvorîte din programul făuririi societăţii socia Crearea unui astfel de organism asigură, direct şi democratic, Cervencovici, prim-secretar al Comitetului judeţean-Arad al P.C.R.,
liste multilateral dezvoltate, noi măsuri referitoare la promovarea verificarea reală a justeţei politicii partidului şi statului nostru, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialis
tot mai activă a femeilor in întreaga viaţă social-politică a ţării, creşterea răspunderii tuturor cetăţenilor în întreaga activitate de te România, Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru să « ECONOMIA JUDEŢULUI OFERĂ
îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. Hotărîrea va fi conducere a ţării noastre. nătate, muncă şi asigurări sociale a MAN, Ion Anton, rectorul In
dată publicităţii. Comitetul Central a hotărit, totodată, organizarea din patru in stitutului politehnic din Timişoara, Constantin Dăscălescu, prim-se LARGI POSIBILITĂŢI DE CALIFI
patru ani a Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor popu cretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., Suzana Gâdea,
3) Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat realizarea Complexului lare comunale şi orăşeneşti, iar din doi în doi ani a conferinţelor CARE.
hidroenergetic şi de transport Dunărea-Marea Neagră, prin re judeţene ale preşedinţilor consiliilor populare comunale şi oră- preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Olimpia Solomonescu,
luarea lucrărilor de execuţie a canalului Dunărea-Marea Neagră, şăneşti. preşedinta Comitetului judeţean Prahova al femeilor, Aurelia Dâ- CE MESERIE IŢI ALEGI, TINERE
construirea noului port maritim la Constanţa Sud-Agigea şi a hi Plenara a hotărit ca aceste măsuri să fie supuse legiferării nilă, preşedinta Comitetului judeţean Cluj al femeilor, Aguriţa Ale-
drocentralei de la Cernavodă. Marii Adunări Naţionale. xandrescu, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., lulia- ABSOLVENT ?
4) Aprobind în unanimitate informarea privind rezultatele apli 8) La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat unele na Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lină din Constan
ţa, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al
cării măsurilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din februarie — hotăriri organizatorice. Uniunii Generale a Sindicatelor, Gheorghe Cioară, prim-secre • CARTEA. SCENA. DISCUL. ECRA
martie 1973 in legătură cu îmbunătăţirea organizării activităţii e- I* . y , r ma m âsurilor care s-au luat in vederea unei mai bune tar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Mihai Telescu,
1
conomîco-sociale, Comitetul Central a stabilit ca organele de partid repartizări a cadrelor şi întăririi conducerii unor comitete judeţene NUL
şi de stat să acţioneze în continuare pentru aplicarea cu fermitate prim-secretar ai Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Ludovic Fa-
de partid, tovarăşii losif Banc şi Ion Dincâ au trecut in munca de zekas, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R.,
a măsurilor adoptate, asigurind o mai bună folosire a forţei de prim-secretarî la judeţele Mureş şi respectiv Argeş. In legătură cu Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. • LA CANTINELE DE PE ŞANTIERE
MENIURILE POT FI ÎMBUNĂTĂ
Cuvintarea Cuvintarea tovarăşului ŢITE
NICOLAE CEAUŞESCU NICOLAE CEAUŞESCU Prin creşterea prdJuttivUăţii «mii
cu privire la dezvoltarea şi cu privire la rolul femeii in viaţa RANDAMENTE SPORITE
perie c ţi o na rea in vată min tului politică, economică şi socială a ţării IN ABATAJE
Stimaţi tovarăşi, rei, realizarea prevederilor serie de măsuri privind rea Stimaţi tovarăşi, ficarea societăţii socialiste legătură cu aceasta, desigur,
legii învăţămintului. Aceasta lizarea de construcţii şi de multilateral dezvoltate, de e- trebuie criticate sindicatele, $ întronarea ordinii şi disci producţiei şi a muncii, nea
In raportul prezentat ple a făcut ca în Invăţămîntul dotări care vor îmbunătăţi Dezbaterile au reliefat că forturile pentru ridicarea tu consiliile de femei, Uniunea plinei — o cerinţă esenţială junsurile privind condiţiile
narei a fost înfăţişat un bi de toate gradele să mai dăi mult situaţia, mai cu seamă raportul prezentat plenarei turor cetăţenilor patriei la Tineretului Comunist,ţ dar în • Ce avantaje poate aduce de muncă la fronturile de
lanţ al înfăptuirii hotărîri- nuie lipsuri serioase. în învăţămîntul superior, in este, în general, acceptat. un nivel de viaţă şi de civi principal trebuie să spunem minei Lonea generalizarea me lucru, îndeosebi aproviziona
Isr Comitetului Central din Sînt lipsuri în ce priveşte invăţămîntul profesional şi Intr-adevăr, in societatea lizaţie tot mai înalt. că nici Comitetul nostru Cen todei de exploatare „cu banc rea nesatisfăcătoare a brigă
1968, al aplicării legii invă- planificarea necesarului de în cel de specialitate tehni noastră socialistă, femeile o- Ţinînd seama de rolul tral, nici organele de par subminat" © Opiniile unui zilor de mineri, funcţionarea
ţămîntului. După cum se cadre, atît in domeniul şco că. Şi-a făcut însă loc o anu cupă un loc important; ele important pe care-1 au fe tid nu au acordat atenţia co specialist miner privind creşte defectuoasă a unor utilaje şi
vede, a-m obţinut o serie de lilor profesionale, al cadre mită mentalitate — la Minis au adus şi aduc o contribu meile în societate trebuie să respunzătoare. Nu este in- rea productivităţii muncii in instalaţii, indisciplina din
rezultate in mai buna orga lor medii, cît şi în învăţă- terul Educaţiei şi In- ţie considerabilă în toate soluţionăm unele probleme timplător c-ă, practic, aproa subteran. partea unora...
nizare şi desfăşurare a pro mîntul superior. O planifi văţămîntului şi la u- sectoarele de activitate, mun sociale mai bine decît am pe nu există femei secretari — ...stări de lucruri care
cesului de învăţămlnt, în a- care judicioasă cere o cu nele cadre didactice — că ca şi creaţia lor sînt încor făcut pînă acum. Trebuie să ai comitetelor judeţene de In fiecare exploatare mi puteau fi evitate...
sigurarea cadrelor necesare noaştere mai bună a perspec nu ar fi necesar ca în toate porate în tot ceea ce am re arătăm, de pildă, că nu pe partid — abia de cîteva luni nieră din Valea Jiului există — ...da, care puteau fi evi
diferitelor domenii ale acti tivei de dezvoltare economi- domeniile să se pună accent alizat şi realizăm. Aşa cum măsura rolului şi participă au fost alese cîteva secreta mari posibilităţi de creştere tate ,printr-o muncă mai res
vităţii economico-sociale. In- că-socială a ţării. Avem un pe practică. Această mentali se arată în raport şi cum s-a rii femeii la Întreaga viaţă re judeţene din rindul fe a productivităţii muncii în ponsabilă din partea fiecă
văţămîntul nostru asigură plan cincinal, avem preve tate are o influenţă negativă precizat şi în dezbateri, e- socială, se prezintă şi pro meilor. Nu este întîmplător abataje, chiar şi cu mijloa rui salariat. In acest sens
predare^ la un nivel mai deri pe o perioadă mai înde asupra realizării hotărîrilor xistă ramuri de activitate movarea femeii în munci de că în Comitetul Executiv, ca cele tehnice existente, fără acţionează acum întregul co
înalt a unor cunoştinţe şi lungată, dar am impresia că plenarei Comitetului Central unde femeile reprezintă 60- conducere. Nu am acordat re este destul de larg, nu investiţii suplimentare. Por lectiv al minei, sub îndruma
.satisface, aproape în totalita nu s-a ţinut seama în sufi din 1968 cu privire la lega 70 la sută, avînd rolul hotă- atenţie ca, în mod cores există nici o femeie. Deaî-rel, nind de la o asemenea idee, rea organizaţiei de partid şi
te, necesarul de cadre de cientă măsură de acestea rea învăţămintului de viaţă. rîtor în înfăptuirea progra punzător cu locul şi impor chiar în Comitetul Central am angajat o discuţie cu to avem convingerea că se va
specialişti. Acesta este un re pentru a se asigura pregăti Consider că o lipsă serioa mului partidului. Dealtfel, tanţa pe care o are în so varăşul Ioan Băltănescu, in ajunge în scurt timp la o
zultat de seamă al activităţii rea cadrelor de care avem să a Ministerului Edu ţinînd seama că din totalul cietate, femeia să participe de-abia recent, la Conferin ginerul şef cu producţia de îmbunătăţire generală a si
desfăşurate de partid in do realmente nevoie şi pentru a caţiei şi Invăţămîntului populaţiei, femeile reprezintă în toate forurile de conduce ţa Naţională, am adus îm la mina Lonea, pe tema pre tuaţiei.
meniul pregătirii cadrelor, al se evita şcolarizarea unor este faptul că nu a lu 51 la sută, înseamnă că nici re, de partid şi de stat, în bunătăţiri în această privin ocupărilor pentru îmbunătă — Ca specialist, ca inginer
ridicării nivelului general de cadre pentru specialităţi sau at măsurile corespunzătoare nu se poate concepe, şi nici toate organismele unde se e- ţă. Trebuie să recunoaştem ţirea tehnologiei de extracţie, cu experienţă şi atribuţii de
cunoştinţe al tineretului şi sectoare de care nu avem pentru asigurarea, in bune nu se - poate vorbi despre laborează şi adoptă măsurile avînd în vedere o realitate mare responsabilitate în con
al întregului nostru popor. nevoie. De aceea avem astăzi condiţiuni, a generalizării construcţiei socialismului, de şi hotărîrile privind dez care afectează serios activi ducerea exploatării, cum ve
Aşa cum se înfăţişează în unele sectoare cu surplus de invăţămîntului de 10 ani. spre înfăptuirea programului voltarea societăţii noastre. In (Continuare in pag. a 2-a) tatea economică a minei: deţi căile ieşirii din impas
raportul prezentat plenarei cadre» pe care trebuie acum Dimpotrivă, s-au emis tot de dezvoltare a ţării fără productivitatea fizică plani şi realizării unei creşteri mai
şi cum cunoaştem din viaţă, să le îndrumăm spre recali felul de teorii, care puteau participarea activă la întrea ficată nu a fost realizată în rapide şi - substanţiale a pro
în domeniul învăţămintului ficare, spre producţie. să ducă, pînă la urmă, la ga viaţă socială a femeilor. nici una din lunile acestui ductivităţii muncii în abata
continuă să se mai manifeste Nu în suficientă măsură abandonarea ideii de genera fapt să discutăm acum este Şedinţa Comisiei de elaborare an. Cum privesc cadrele de je, ţinînd seama de dotarea
De aceea, ceea ce trebuie de
încă o serie de neajunsuri. s-au aplicat prevederile cu lizare a invăţămîntului de conducere a minei această actuală ?
In primul rînd, consider că privire la legarea învăţă- 10 ani. să vedem ce trebuie făcut realitate ? Este justificată — O primă preocupare
trebuie să subliniem faptul mîntului de practică, de via Unele lipsuri s-au' manifes spre a asigura condiţiile prin vreo cauză obiectivă ră- este, bineînţeles, întronarea
că Ministerul Educaţiei şi ţă. S-au obţinut, e drept, şi tat şi în activitatea consilii propice pentru creşterea con a Proiectului Programului minerea în urmă atîta timp ordinii şi disciplinei riguroa
Invăţămîntului, instituţiile de rezultate bune în această di lor populare şi a comitetelor tribuţiei femeilor la înfăp îa acest indicator de eficien se în întreaga activitate de
invăţămint, ministerele care au recţie. Pe de altă parte, or judeţene de partid, mai ales tuirea programului elaborat ţă economică ? Ce soluţii producţie, care să ducă în
atribuţiuni în domeniul învă ganizarea de ateliere, de la în ce priveşte îndrumarea de Congresul al X-lea al par Partidului Comunist Român preconizează gîndirea Ingine final la folosirea mai depli
ţămintului, nu au acordat a- boratoare, dotarea lor nece invăţămîntului de cultură ge tidului. rească pentru ieşirea grab nă a capacităţilor de produc
tenţia necesară şi nu au ur sită un anumit timp. După nerală şi profesional. Nici de Desigur, nu putem da, de- nică din impas ? Iată cîteva ţie şi a utilajelor, la utiliza
mărit în suficientă măsură cum aţi auzit din cuvîntul la Comitetul Central — mă cît o înaltă apreciere mun Sub preşedinţia tovarăşu ca Proiectului Programului •din întrebările cu cane am rea raţională şi completă a
înfăptuirea hotărîrilor plena unor tovarăşi, sînt în curs o refer la Secretariat, la orga cii femeilor. Dealtfel, apre lui Nicolae Ceauşescu, în zi Partidului. intrat în subiect. forţei de muncă. Cu alte cu
nele centrale de partid care ciind activitatea muncitori ua de 19 iunie a avut loc In încheierea dezbaterilor — Trebuie precizat de la vinte, să ne apropiem cît
trebuiau să vegheze la apli lor, ţăranilor şi intelectuali şedinţa Comisiei de elabora a luat cuvîntul tovarăşul început — ne-a declarat in mai mult de acele condiţii
carea hotărîrilor — nu s-a lor am inclus, întotdeauna, re a Proiectului Programului Nicolae Ceauşescu, care s-a terlocutorul — că nu putem tehnico-organizatorice şi de
Şedinţa plenară a Consiliului exercitat un control temei şi femeia care, din punct de Partidului care urmează să referit la orientările ce tre pune această rămînere în climat în care minerul sg
Comunist
Român,
buie să le aibă proiectul de
document
urmă pe seama vreunei cau
vedere
social,
fi
nic, nu s-a acţionat cu destu
nu
poate
poată lucra, să poată produ
dezbaterii
supus
fie
organi
program, la direcţiile de ac
partid,
Suprem al Dezvoltării lă fermitate. La rindul său, tratată în mod separat. Nu zaţiilor şi de prezentat întregului tivitate şi modul de lucru ze obiective, cu toate că au ce cu un randament maxim
existat
Ceea
ce
a
greutăţi.
este practic posibil să jude
pe tot parcursul programului
popor
a-
al comisiei.
Consiliul
spre
Miniştri,
care
de
răspunde de înfăptuirea pre- căm activitatea femeilor rup probare Congresului al Xl-lea In unanimitate, comisia determinat, în ultimă instan M. CRISTIAN
te de activitatea generală a
Economice şi Sociale naţiunii noastre, de lupta al P.C.R. şi-a însuşit orientările şi in ţă, nerealizarea productivită
general
dicaţiile
secretarului
Comisia a analizat şi dis
ţii în abataje au fost o sea
(Contintrore In pag. a 2-a) întregului popor pentru edi- cutat cu acest prilej temati- al partidului. mă de lipsuri în organizarea (Continuare in pag. o 3-a)
In ziua de 19 iunie a avut ale Comitetului Executiv al
loc, sub preşedinţia tovară C.C. al P.C.R. şi Biroului Per
şului Nicolae Ceauşescu, manent al Consiliului Suprem
desfăşurat
şedinţa plenară a Consiliu al Dezvoltării Economice şi SIMPOZION „DIMITRIE ginală acţiune organizată Transilvania“ pe scena sălii ivite in diferite prilejuri, rea şi înfrumuseţarea lo ghi Geza, Aurelia Vlad,
Cluj,
la căminul cultural : săr
Ia
mare
lui Suprem al Dezvoltării Sociale. CANTEMIR" bătorirea aniversării a 50 Casei de cultură a stu se dovedeşte de asiguraţi. curilor de muncă şi in Ferencz Ignat, Kohn Şara,
pentru
sprijin
300
fler
tone
Grigore
Economice şi Sociale. Consiliul Suprem a stabi In cadrul manifestărilor de ani de viaţă de către denţilor au evoluat cele A.D.A.S. a plătit în cursul colectarea a care l-au trimis Abramov, Grosu, Constanţa
vechi,
pe
Floarea
Manea,
19 fii ai acestui sat. Săr
_
Consiliul Suprem a exami lit ca pentru următoarele consacrate aniversării a bătoriţii au fost felicitaţi mai bune formaţii de dan lunilor aprilie şi mai pe oţelăriilor. In cinstea zilei Traian Tuhuţ, llic Vonica
Un
judeţe.
12
din
satori
nat şi aprobat proiectul pla şase luni să se ia toate mă 300 de ani de la naşterea cu căldură de tovarăşul mare succes l-au obţinut ste trei milioane Iei asi de 23 August, ci s-au an şl Ignat Huroş.
Dimitrie
Bi
lui
s-au
Cantemir,
guraţilor
săi.
Plăţile
nului de dezvoltare economi- surile pentru realizarea in blioteca orăşenească Ha Remus Vinduţ, secretarul cu acest prilej artiştii a- făcut : pentru asigurări gajat să mai efectueze Celor care de-a lungul
1 000 de ore de muncă pa
cu
cu
—
co-socială a Republicii So tegrală a planului pe 1973, ţeg a organizat la Fabri comitetului de partid, pri matori hunedorcni din Mu- de viaţă expirate, pentru triotică. Printre cel mal anilor şi au muncit le-au cin
de
ste
fost
Certeju
marul
comunei
abnegaţie
noscuţii
căluşari
accident,
cialiste România pe anii la toţi indicatorii, astfel in ca de conserve un simpo Sus. Au avut Ioc, apoi, sariu. Echipa „mare“, con invaliditate Ia din autoturisme, activi utecişti se numără adresate cuvinte de mul
„Dimitrie
zion
cu
tema
pagube
1974—1975, hotărînd să se cit acesta să reprezinte o Cantemir — cărturar eu predarea ştafetei celor dusă de vătaful Ion Lupu, construcţii sau alte bunuri Ştefan Bogdan. Dumitru ţumire şl urări de sănă
Tudor
Buriman,
Boşa,
treacă de îndată la defalca- bază trainică pentru buna ropean şi mare patriot ro o născuţi în 1921, pentru ca şi cea a copiilor, condusă precum şi pentru cîştigurl Florea Iordan. tate şi fericire.
asemenea
manifestare
de Sevastian Spivat — au
numeroşilor
rea sarcinilor sale pe cen pregătire a planului pe 1974. mân“. In ai faţa fabricii, au să devină tradiţie, un impresionat publicul prin lunare de amortizare.
salariaţi
trale industriale şi întreprin Totodată, ministerele eco prezentat interesante co concurs „Să ne cunoaştem vigoarea mişcărilor şi CINSTE LOR I VREMEA
care
deri. Totodată, Consiliul nomice să ia măsuri energi municări profesoarele A- meleagurile pe program trăim“ măiestria lor interpreta 1 800 ORE DE MUNCĂ Organizaţia de partid,
bogat
un
şi
tivă.
ar
Suprem a stabilit ca în în ce pentru realizarea planu na Popa şi Mariana Hal- tistic oferit de formaţiile PATRIOTICĂ conducerea administrativă Pentru 24 ore
maghl de la liceul din lo
treaga activitate de pregătire lui de investiţii pe 1973 şi calitate. căminului cultural (Miron PLAŢI DE asigurări în Acesta este volumul de şi comitetul sindical de
în
Vreme
curs
în
consum
şi realizare a acestor pre pregătirea documentaţiilor şi a Nelega, corespondent). muncă - efectuat de la În Ia Cooperativa au de organizat călzire treptată, cu de cerul
Orăştle
din
vederi să se urmărească a- proiectelor pentru obiective FIII SATULUI VALOARE DE PESTE ceputul anului de tinerii sărbătorirea celor care, schimbător. Local va plo
plicarea riguroasă, fermă, a le prevăzute în 1974. LA 50 DE ANI CĂLUŞARUL HUNEDO- TREI MILIOANE LEI de la fabrica de aglome după ani îndelungaţi de ua slab. Temperatura în
Temperaturii«
creştere.
indicaţiilor cuprinse în con In continuare, Consiliul Sute de cetăţeni din REAN LA CLUJ Prevederea, exprimată rare nr. 2 de Ia Combina muncă, au ieşit Ia pen minime vor oscila tntre
sie.
sărbătoriţi
fost
Au
cu
cluziile privind planul pe Suprem a aprobat unele îm Hondol şi localităţile să în In cadrul „Festivalului în poliţe de asigurare la tul siderurgic Hunedoara, acest prilej foştii lucră 10 şi 15 grade, iar maxi
au
vecinate
ia
ţinut
1974 prezentate de tovarăşul bunătăţiri în componenţa şi parte la o inedită şi ori dansului fecioresc din A.D.A.S. pentru neplăceri materializat în Întreţine tori ai cooperativei : Sze- mele intre 18 şi 24 de gra
de. VInt slab din sud-vest.
Nicolae Ceauşescu la şedin conducerea secţiunilor de
ţele din cursul lunii iunie specialitate.