Page 67 - Drumul_socialismului_1973_06

v^.xirjssaaac^iEz '■a-rwAsw ^vggAÆüsaaa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 736 ® MIERCURI 20 IUNIE 1973

Confruntarea
{ sesizări-răspunsuri
Vă prezentăm E d i t o r i a l e F i l m

i AVERTISMENTE...
@ „Mioriţa nu s-a născut a Editurii Dacia a apărut
1 - ‘
Grupul şcolar Combinatului Autorul unei scrisori sosite lingă stele“ — se întitulea­ romanul lui Alecu Canta- „Ciprian Porumbescu“
de
ză
volumul
cuzino „Serile de toamnă
reportaje
la redacţie ne sesiza despre
* ( faptul că unii şoferi de la semnat de Mihai Pelin şi la ţară“ (publicat pentru
coloana I.T.A. Orăşlie i'oio-
j scsc după bunul lor plac au- care a apărut recent în E- prima dată de. Vasile A-
siderurgic dinHunedoara : mergînd după tîrguiell sau ditura Scrisul Românesc. lecsandri în revista „Româ­
t tobuzele pe care le conduc,
nia literară“)'.
© In colecţia „Restituiri“
la frizerie şi parcîndu-le prin
oraş unde ie vine mai la în-
demlnă.
Dezvoltarea tuturor ramu­ unitate şcolară, Grupul şco­ activităţi cultural-artistice Sesizării amintite îi răspun­ Pentru melomani
rilor economiei noastre na­ lar siderurgic hunedorean etc. de Consiliul popular ai ora­
ţionale şi asigurarea unei ilustrează pregnant dezvol­ De la 67 de elevi existenţi şului Orăştie : „Au fost succes ale secolului XIX:
© Un disc cu melodii de
eficienţe superioare a pro­ tarea învăţămîntului din pa­ în „Şcoala de ucenici indus­ identificaţi conducătorii auto Vasile Veselovschi scrise a- „Hunyadi Lâszlo“ şi „Bank
staţionat
pe
ducţiei sînt posibile numai tria noastră în anii socialis­ triali" din 1890, Grupul şco­ care I. au Lenin, avertizaţi strada
V.
şi
cu o pregătire superioară a mului. Iată cîteva date edi­ lar de astăzi numără peste sancţionaţi conform prevede­ nume pentru Doina Badea ; Ban“ apartinînd compozito­
rului. maghiar Erkel Ferenc
„Pentru orice băiat“, „Poa­
forţei de muncă. ficatoare : peste 200 cadre 3 000 de elevi, iar anual, pes­ rilor art. 40, lit, „a“ din de­ au apărut de curînd pe un
In acest' sens, al pregăti­ didactice, majoritatea ingi­ te 1 200 de elevi părăsesc cretul 328/1066. S-a luat le­ te odată vom trăi din amin­
rii viitoarelor cadre de teh­ neri şi maiştri-instructori cu şcoala, posesori a peste 30 gătura cu conducerea coloa­ tiri“, „Nebun mi-e sufletul“ disc electrecord. (O arie din
şi
nicieni şi muncitori cu înal­ 0 bogată experienţă dobîn- de meserii. Şi printre aceşti nei I.T.A. o călători Orăştie toţi şi „Cine-i femeia“. prima operă s-a cîntat pe
ţinut
cu
s-a
şedinţă
tă calificare, în lumea me- dită în cadrul C.S.H. sau mii de absolvenţi cu care conducătorii, în care au fost străzile Budapestei în timpul
talurgiştilor se fac deseori I.C.S.H. ; 9 clădiri-şcoală, cu se mindreşte şcoala hunedo- avertizaţi pentru abaterile @ Două dintre operele de revoluţiei de la 1848).
cu
semnalate
scopul
referiri la activitatea Grupu­ 2 sau 3 etaje (o adevărată reană de siderurgie, la loc viitor să nu se mai repete“. ca în
lui şcolar al Combinatului citadelă şcolară !) cu peste de frunte două nume cunos­ S p e c t a c o I e
siderurgic Hunedoara: 50 de clase, 1 500 locuri în cute în toată ţara : Ştefan
Puternica unitate hunedo- laboratoare şi cabinete mo­ Tripşa şi Nicolae Mărculescu ...Şl SANCŢIUNI ® „Crişana" — orchestra Pui (23 iunie) spectacolul
reană de învăţămînt profe­ derne de diferite specialităţi, — Eroi ai Muncii Socialis­ de muzică populară a Filar­ folcloric „Sună buciumu-n
loan Les din Slmeria ne-a \
sional şi tehnic, cu o isto­ ateliere-şcoală în care se te. : : sesizat despre unele nereguli ! monicii dc stat din Oradea Bihor“.
rie de peste 80 de ani, gru­ desfăşoară practica elevilor Grupul este compus din i manifestate la tutungeria nr. j — oferă spectatorilor din © Azi la Deva, Teatrul
pul, cu cşi peste 3 000 de din anul I, o cantină cu ; 119 din staţia C.f.r. Simeria. ; Petroşani (20 iunie), Lonea de estradă va prezenta re­ Scenă din filmul românesc ţ,Ciprian Porumbescu“, ce va
cursanţi,_cuprinşi în toate 1 500 de locuri într-o sin­ următoarele unităţi : şcoala ; Am supus cele sesizate spre j şi Petrila (21 iunie), Uricani vista de succes „Sus cortina rula, începînd de joi, la cinematograful „Patria“ din Deva.
Consiliului
cercetare
formele sale de învăţămînt, gură serie, un internat cu profesională (curs de zi şi I : al oraşului Sinieria, care a i popular : şi Lupeni (22 iunie), Baru şi •la cetate",
pregăteşte cadre pentru 1 000 de paturi, o bază spor­ seral), ucenicie la locul de : constatat că intr-adevăr ....................... se j Viaţa iui Ciprian Porumbescu sibilitatea extraordinară a unul
C.S.H., I.C.S.H., cit şi pentru tivă remarcabilă, un cine­ muncă (seral), Şcoala de : practică servirea preferenţia- j ★ este un excelent subiect de popor, creator al „Mioriţei“.
Pentru
viziunea
lui
numeroase alte unităţi eco­ matograf şcolar, bibliotecă specializare postliceală (curs : lă a unor cumpărători, lapt ■ scenariu. care Acesta este primul este caracteristic şirul de Vitanidis
mintea
gînd
trece
prin
ima­
1 dovedit prin aceea că in u- ! Joi la Petroşani şi vineri la Hunedoara, Teatrul „Lu­
nomice din întreaga ţară. cu peste 25 000 volume, un de zi şi seral) şi şcoala de : uitate s-au găsit ţigări, ascu- | spectatorului la vizionarea fil­ gini cu care debutează pelicula.
aniversarea
Putna,
mului
Prezentîndu-se ca o complexă club în care se desfăşoară maiştri (curs seral). : ţitori din import, lame de ! cia Sturdza Bulandra" din Bucureşti prezintă piesa „Va­ tanidis. semnat de să Gheorghe Vi- Ua masele sosite mănăstirii sărbătoare,
la
în
Valentina"
de
şi
Din
Trebuie
fac
distribuţie
lentin
M.
de
precizăm
Roşcin.
: ras şi altele neexpuse in : la bun început că regizorul nu zărim figurile lui Eminescu, Ko-
Burlacu
; : Sofia a declarat că sînt re- j : parte: Mariana Mihuţ, Flori an Pitiş, Gina Petrini, Elena a avut o treabă uşoară. Memo­ gălniceanu, Slavici. Cuvintele
Vînzătoarea
vinzare.
Şcoala profesională : : ţinute pentru In servirea unor I j Caragiu, Anca Vereşti, Dan Tufaru, Dorin Dron, Ica Ma- ria spectatorului păstrează per­ lor adresate cu reprezintă îndemn
încă
ce­
lor,
înflăcărare
pentru
prezenţi,
Suciu,
unui
Rodica
Vancea,
viu
amintirea
foarte
Biega,
rice
1
Beat
tache,
George
consecinţă,
cunoştinţe“.
Porumbescu
un
Ciprian
de
; s-a dispus: „Pentru deficien- : Valeria Marian, Nora Gion, Emil Reisenauer ş.a. Regia sonaj dc operetă, net diferit opere- care II va însoţi o viaţă întrea­
convenţionalul
junc-prim
: ţele constatate, tovarăşa Bur- : este semnată de Adrian Geo rgescu. tistic (este vorba de eroul ope­ gă. De aceea figura sa este atît
lacu
Sofia
de
Absolvenţii şcolii generale nale fac practică direct în cîmpul muncii, la C.S.H. sau : i cu a.-ienaă a de. fost sancţionată 5 : retei semnate de Ghcrase Den- de luminoasă, atît do curată, nou“,
iei
150
cun-
aceea
„Crai
„Balada“,
cea
care se îndreaptă spre şcoa­ secţiile productive ale C.S.H. I.C.S.H. : form art. 72 din legea nr. E drlno) de şi roman, a cel unui din protago­ „Tricolorul“ şi „X Mai“ au de­
„Cînta
nist
la profesională siderurgică şi I.C.S.H., reuşindu-se astfel Concursul de admitere (va : 3/1972. : la Stupea o vioară“ de C. Ghi- venit amintiri muzicale de aur
tuturor
iubitorilor
memoria
au în faţa lor cele mai fru­ ca după încheierea studiilor, fi susţinut numai de candi­ V ban. Un merit incontestabil al in muzică. Există o forţă mo­
de
moase perspective de dez­ încadrarea absolvenţilor la daţii proveniţi din absolven­ lui Gheorghe Vitanidis este fap­ bilizatoare extraordinară în aces­
din
personajul
voltare. Ei au posibilitatea viitoarele lor locuri de mun­ ţii clasei a VlII-a, iar • ab­ ; Tot pentru abateri de la : tul că Porumbescu“ titular mult te melodii, o forţă care vine,
este
„Ciprian
să dobîndească o calificare că să se facă fără dificul­ solvenţii clasei a X-a vor ; conduită şi disciplina muu- j diferit de cele cu care am luat desigur, dintr-o forţă ancestra­
sancţionate
şi
cii
profesională temeinică şi tăţi. Printre alte avantaje de susţinue numai un colocviu), : : două au fost de la restau- : : cunoştinţă din precedentele ar­ lă a neamului. filonul idilic explo­
ospătare
Pe
lingă
să-şi ridice cunoştinţele de care beneficiază elevii: bur­ constă dintr-o probă scrisă ; rantul „Ursul negru“ din : tistice rezultate din aceeaşi sur­ rat cu mult gust, rolul cel mal
să de inspiraţie.
cultură generală. Meseriile se pe toată durata studiilor, la matematică pentru toate ; Simeria. Aceasta în urma 5 : Eroul filmului semnat de important ii are în filmul lui
ce pot fi asimilate la cursul o cotă parte din valoarea meseriile şi una la fizică (cu cercetării de către Intreprln- Gheorghe Vitanidis este un per­ Vitanidis contopirea destinului
comercială
de
locală
de zi sînt: laminator profile muncii efectuată în cadrul, excepţia meseriilor de ope­ : : derea pentru alimentaţia pu- • : sonaj cu totul remarcabil, fă- lut Ciprian Porumbescu cu cel
Muzicianul
al
naţiunii.
înţelege
/
stat
şi tablă, oţelar, furnalist, lă­ praoticii în producţie, posi­ rator mecanic la fabricarea blică Deva a unei sesizări : cînd parte care din a acea generaţie un lucru esenţial : artistul nu­
posibilă
înflăcărată
făcut
cătuş mecanic, industria si­ bilitatea continuării studiilor cocsului, construcţii cuptoa­ trimise redacţiei de cititorul : crearea unei baze de excepţie mai atunci işi poate doblndl un
dacă
derurgică, strungar, frezor- în cadrul liceului industrial re industriale furnalist şi o- Ghcorghe Ciolan din Simeria. ; pentru naşterea muzicii moder­ statut se de adevărat artist, aspi­
cu
el
deplin
identifică
:
rabotor-mortezor, zidar-şamo- siderurgic imediat după ab­ ţelar. unde se va susţine o ; Iată răspunsul î.C.L.S.A.P. de = : ne româneşti. raţiile poporului său. Vorbind
efectuate
cercetările
„Din
Filmul, lui Vitanidis are un fir
tor, cocsar, forjor, electrici­ solvirea a doi sau trei ani probă scrisă la chimie). noi rezultă că cele sesizate : ideatic principal, anume acela elevilor săi despre dragostea fa­
an de întreţinere şi repara­ (în funcţie de meseria alea­ Pe toată durata concursu­ I de tovarăşul Ciolan Gheorghe j că o artă majoră nu se poate ţă de melosul popular, Ciprian
faţă
crez,
formulează
de
un
ca­
ţii, turnător-forrhator. La să), mai ales că prin susţi­ lui de admitere (4—14 iulie din Simeria sînt fapte reale. : naşte din alte izvoare decit din re a fost fidel în toată viaţa sa
cursurile serale ale şcolii nerea unor examene de di­ pentru cursurile de zi şi Pentru abaterile săvirşite, E : acelea aie spiritualităţii popu­ scurtă. Doreşte fierbinte ca a-
a
conducerea
întreprinderii
vocaţia
autentică
în­
profesionale meseriile sînt: ferenţă pot păşi direct în a- 1—10 septembrie pentru luat măsuri de sancţionare a : lare. Deci primul rînd, o stimă cest crez să fie propriu şi gene­
seamnă,
în
sudor, lăcătuş pentru con­ nul III al liceului. cursurile serale), grupul şco­ : ospătarelor Rotaru Rodica şi \ nemărginită faţă dc valorile ar­ raţiilor succesoare, voieşte ca
torţa aprinsă de el şi de colegii
o
reţinere
strucţii metalice, strungar, La examenul de admitere lar asigură candidaţilor ca­ ; din salariu de 5 la sută pe : : tei populare, o dragoste neţăr­ săi de generaţie să ardă mai
Truşcă
cu
Ana
acel
care
instalator pentru instalaţii luna iunie a.c.“. murită faţă din de rîndurilc popor per­ puternic, să lumineze mai tare
a
născut
sale
tehnico-sanitare şi gaze, in­ sînt admişi absolvenţi ai zare gratuită şi masă contra Să le fie de învăţătură ! : Florian Pittiş şi Mariana Mlhnţ — scenă din spectacolul sonalităţi definitorii pentru po­ peste veacuri.
stalator electrician în con­ clasei a VlII-a sau a X-a cost. înscrierile durează pînă : — am zice noi... „Valentin şi Valentina“. tenţialul intelectual, pentru sen­ AL. COVACI
strucţii, dulgher-timplar-par- pînă la vîrsta de 18 ani îm­ la 3 iulie a.c.
chetar. pliniţi în 1973. Cei ce vor Ing. GH. ŞERBAN
încă din timpul instruirii să urmeze cursurile serale Directorul Grupului şcolar al
şcolare, elevii şcolii profesio- trebuie să fie angajaţi în C. S. Hunedoara
Pe şantierele de construc­ rii de la secţia produse in­
ţii, munca începe dis-de-di- dustriale, şantierul 4 con­
: 5 mineaţă. După opt sau zece. La cantinele de pe strucţii, depozitele centrale
ore de activitate susţinută, şi alţii pot servi mîncarea la
I Distincţii pentru j muncitorii au nevoie de o * locul de muncă. Se evită ast­
hrană bună, consistentă, pen­ fel pierderea de timp, aler­
tru refacerea forţelor. Ce le gătura pînă la cantină, se
activitate oferă în acest sens cantinele şantiere meniyrife pot cîştigă în producţie. Numai
de pe şantiere ? că maşinile cu care se aduce
Am încercat, printr-un 'raid
j cinematografică ( întreprins zilele trecute la mîncarea pe şantier nu sînt
amenajate,
bine
totdeauna
sugestia unor cititori, sa ve­ 1 b /Px pentru transport. E nevoie
dem cum e pregătită şi cum de mai multă grijă faţă de
j Zilele trecute a avut loc j se serveşte mîncarea la cîte­ acest aspect. -
| la Cralova Consfătuirea pe j va cantine de şantier din
; ţară a reţelei clnematogra- j judeţ.
fice, unde s-au analizat re- j Pentru început ne-am o- spus Corvin Băda, electrici­ cu Moiiă, responsabilul can­ — De ce nu aţi mîncat
zultatele cinematografice j prit la cantina Trustului de an Ia Mintia, Ilie Constantin, tinei, deloc din felul doi ? Din cele constatate de-a
din reţeaua de stat. Con- ; construcţii din Deva. O clă­ muncitor la lotul nr. 24 Si­ — In sala de mese nu e — Nu ne place, nu e prea lungul raidului întreprins se
j cursul a avut ca obiective j dire nouă, cu etaj. O sală de meria, şi Ştefan Ştefan din prea curat. Nu se poate men­ bine gătită — ni s-a răspuns. pot trage unele concluzii.
mese încăpătoare, luminoasă, Deva. ţine curăţenie pentru că du­ Le-am spus că nu ne place Astfel, este de apreciat pre­
[ principale atragerea unui i curată. însoţiţi de tovarăşul şumelele nu se pot spăla zil­ astfel de mîncare şi tot se ocuparea pentru asigurarea
număr mare de spectatori ; Ar fi totuşi loc pentru mai face. De aceea rămîne
Dumitru Nicolae. administra­ mai bine la această canti­ nic, Cînd ne vom muta în unor condiţii cît mai bune
i Ia filmele de producţie na- j torul grupului de cantine al nă ? Desigur, şi de acest lu­ neatinsă pe mese. de serviră şi pregătirea de
ţională şi o bogată activi- ; trustului, vizităm şi bucătă­ cru este conştient şi preocu­ Şi la cantina şantierului meniuri gustoase şi consis­
ria, urmărind condiţiile în pat în permanenţă însuşi res­ din Orăştie se fac unele efor­ tente pentru oamenii şantie­
i tate cu filmul în rîndul co- :
care se pregăteşte mîncarea. ponsabilul ei : Raid întreprins la turi pentru a-i mulţumi pe, relor. Fără îndoială însă că
piilor şi tineretului.
Cazape de tablă inoxidabilă, — In primul rînd e vorba abonaţi. Numai că aici e ne­ se mai pot aduce îmbunătă­
I Cu acest prilej, colecti- j maşini de curăţat zarzava­ de „mărunţişurile" ce mai voie de mai multă preocupa­ ţiri. Din discuţiile avute cu
; vului cinematografului „Mun- j turi, aer condiţionat, ordine trebuie puse la punct în in­ re pentru asigurarea cură­ abonaţii cantinelor vizitate,
şi curăţenie peste tot. sugestia cititorilor ţeniei şi igienei, precum şi am reţinut unele propuneri
j citoresc“ din Vulcan (res- j — Condiţii pentru pregăti­ terior şi exterior, şi-apoi e pentru o mai marc diversifi­ utile privind modul în care
j ponsabilă Maria Mocanu) i i rea mîncării avem bune şi problema reînfiinţării gospo­ care a meniurilor Nu ar fi o bine să se ocupe adminis­
dăriei anexe, care ne-ar aju­
s-a decernat premiul II pe ; noi facem totul ca să-i mul­ ta foarte mult. rău dacă, din cinci în cînd, traţiile cantinelor de buna
ţumim pe cei ce servesc ma­ alt local (e în perspectivă), s-ar mai sonda gusturile a- gospodărire a ior, şi anume
ţară pentru rezultatele fru- • Altă cantină : a şantierului
sa aici. Sînt peste 300 de a- vom avea condiţii mai bune. bonaţilor, s-ar pleca puţin în ce priveşte asigurarea la
moaşe obţinute în munca ; 5 din Orăştie. Alte impresii. Dar să ştiţi că nici oamenii
bonaţi I Răspunzînd dorinţei urechea la sugestiile lor. timp şi în condiţii igienica
; culturală cu filmul în rin- : lor, pregătim pentru masa Nici condiţiile nu sînt cele nu păstrează curăţenia şi nu La Hunedoara, cantina nr. a preparatelor de bucătărie,
dul populaţiei oraşului. j de prînz două meniuri la a- de la Deva, e adevărat, dar au grijă de bunuri. De mul­ 2 a I.C.S.H. serveşte masa diversificarea meniurilor,
nici nu întîlneşti aceeaşi so­
te ‘ ori găsim pe mese furcu­
Cinematografului din co- ; legere — iniţiativă ce se bu­ licitudine faţă de consuma­ liţe îndoite, cuţite stricate. pentru 520 de abonaţi. Mîn­ gospodărirea mai bună a
cură de multă apreciere. carea se pregăteşte în condi­ spaţiilor existente şi mai a-
muna Topliţa, situat în în- ; tori. După trecerea primei Ba mai şi dispar I
Ne-am oprit şi la cîteva ţii igienice. Ara întîlnit aici les politeţea şi solicitudinea
j trecere pe locul I pe judeţ j mese cerînd părerea asupra serii de abonaţi, mesele nu — Am observat că pe uri fapt demn de relevat. personalului. Dacă factorii
(categoria cinematografelor j mîincării servite. Majorita­ sînt debarasate imediat, oa­ multe mese mîncarea a ră­ După cum ne spunea res­ corespunzători vor ţine cont
tea abonaţilor cu care am menii fiind nevoiţi să mănîn- mas neatinsă. De ce ? ponsabilul cantinei, tovarăşul de toate acestea, avem con­
j săteşti) i s-a atribuit o j ce lingă farfuriile neridicate!
discutat au avut cuvinte de — Da, azi avem la felul Andronic Gros, s-a luat mă­ vingerea că la toate cantine­
menţiune de merit. laudă asupra calităţii şi di­ Cu puţin efort, cu mai multă doi mîncare de conopidă. E
Muncitoarele Mariana Plăcintă şl Aurora Batizan, de la ta­ grijă, aceste situaţii neplăcu­ sura — la sugestiile unor le de p-a şantiere, „gustul“
piţeria Fabricii de industrie locală Haţeg, se numără printre MIHAELA TARNOVSCHI j versităţii meniurilor : te ar putea fi evitate. mai nou introdusă în meniu ahonaţi — de a se duce meniurilor se va îmbunătăţi
fruntaşele secţiei, depăşindu-şl, lunar, sarcinile de plan cu 5-10 — Ne place cum se găteş­ şi nu prea „are trecere“(?!). mîncare gătită direct pe de la zi la zi.
la sută şl executînd totodată lucrări de foarte bună calitate. Instructor la întreprinderea j te şi cum, e servită mîncarea I-am cerut părerea asupra Ne-am oprit ia o masă un­ şantier. Astfel, la ora 10, în
j cinematografică a judeţului j la cantina noastră — ne-au celor văzute tovarăşului Ian- de mîncau trei muncitoare : pauza pentru masă, muncito­ DOINA COJOCARU
> Foto: V. ONOIU
l Hunedoara |
SEES
întărirea protecţiei (Urmare din pag. 1) subminat" — intr-un abataj acestea ar trebui ^adăugat că greutăţi să avem în vedere şi Jurnaliştii înscriu noi realizări pe
frontal din blocul III şi apoi aplicarea noii metode nu ce avem de făcut pentru în­
extinderea ei la toate abata­ comportă nici un fel de lăturarea lor. Cadrele tehni-
instalaţiilor şi liniilor de lucru. Aceasta ar fi o jele frontale. Această meto­ cheltuieli suplimentare utilaj privinţă un au în această graficul întrecerii socialiste
sau co-inginereşti
vreunui
introducerea
problemă pe care o subliniez dă a fost studiată de specia­
important
rol,
ca elementară, ca un obiec­ liştii de la I.P.C.M.H. şi ex­ nou; totul se poate face cu trebuind să stea mai mult La furnale, fiecare zi de
tiv de prim ordin, la care perimentată, dar fără rezul­ mijloacele care ne stau la între mineri, să-i lămureas­ muncă este marcată de im­ grama de încărcare a fiecă­
rui
creşterea
furnal,
tempe­
electrice sîntem datori să ne aducem tatele la mina pentru prima îndemînă. Care este preocuparea că, să-i convingă, să-i ajute. portante realizări. Toate co­ raturii la aerul insuflat în
scontate,
—
Petrila.
de dată,
Nu pot să închei răspunsul
Din
toţi,
contribuţia
începînd
la director, de la ingineri acest experiment noi am tras pentru realizarea obiectivu­ la această întrebare fără a lectivele de topitori, doza­ furnale cu 20 grade Celsius
cauperişti,
cu
participă
tori,
şefi, pînă la vagonetar. In concluzii şi am prevăzut so­ lui pe care vi l-aţi propus ? sublinia interesul şi preocu­ entuziasm sporit la întrece­ şi îmbunătăţirea tehnologiei
Furnizarea energiei elec­ condiţiile de solicitare ma­ felul acesta se pot pune în luţii corespunzătoare specifi­ — Există preocupare, se parea manifestate faţă de a- rea pentru îndeplinirea cin­ de lucru, precum şi altor
trice de la uzinele producă­ ximă cauzate de descărcări­ valoare importante rezerve ceastă metodă din partea or­ cinalului înainte de termen. măsuri care au condus ia
toare spre întreprinderi, ora­ le atmosferice. Rezultatele de creştere a productivităţii, ganelor de partid de la mi­ Cu puţin timp în urmă, în realizarea unor indici de u-
tilizare
şe şi comune este de multe sînt satisfăcătoare, ele între­ care în prezent ne stau la nă care — aşa cum au pro­ acest sector important de nificaţi. superiori celor pla­
ori periclitată din cauza des­ văd posibilitatea producerii îndemînă, dar sînt în bună Randamente sporite cedat întotdeauna cînd a fost producţie al Combinatului
cărcărilor electrice şi a altor unor echipamente de protec­ parte irosite. vorba de ceva nou — ne-au siderurgic Hunedoara, s-a — De fapt, furnaliştii de
fenomene naturale. Specialiş­ ţie ieftine şi sigure care să Noi, cadrele de conduce­ acordat atenţie şi încredere, realizat un nou şi important aici au o bună experienţă
tii întreprinderii de reţele e- înlocuiască pe cele din im­ re, inginerii şi specialiştii ne-au încurajat, ne-au spri­ succes : au fost produse pes­ în acest domeniu. Vă rog să
lectrice Deva au creat mij­ port. privim însă rezervele de creş­ jinit şi ne sprijină. Faptul te prevederile de plan la zi amintiţi care este indicele
loace tehnice moderne de Tot în cadrul preocupări­ tere a productivităţii muncii in abataje că în prezent metoda se ex­ realizat pînă în prezent ?
înlăturare în mare parte a lor susţinute pentru promo­ şi diă alt unghi — acela al perimentează cu succes în 10 000 tone de fontă. Prin — Pe întreaga secţie indi­
acestui impediment. Ei au varea tehnicii noi, avansate, îmbunătăţirii proceselor teh­ abatajul frontal în care lu­ această producţie record a cii de utilizare realizaţi sînt
asimilat şi execută în atelie­ la întreprinderea de reţele nologice. Cum stau lucrurile crează brigada condusă de fost îndeplinit de pe acum superiori celor planificaţi cu
rele unităţii instalaţii speci­ electrice Deva s-au realizat aici ? Avem sistemul de aba­ cului şi condiţiilor de zăcă- poate spune, la toate nive­ un comunist, Constantin So- angajamentul luat în cinstea 10 kg fontă pe mc volum util
zilei de 23 August.
ale denumite „descărcătoare şi aplicat anul acesta mai taje cameră unde nu mai pu­ mînt de aici. De aceea, sîn­ lurile, dar această preocupa­ lomoni, că o seamă de co­ Şi zi_ calendaristică. Pe a-
cu coarne" pentru întărirea multe inovaţii şi raţionalizări tem acţiona cu perspective tem optimişti, contînd pe re trebuie permanent întări­ munişti ca inginerul Petru Cea mai înaltă producţie ceastă cale am reuşit să pro­
protecţiei liniilor electrice de mari pentru sporirea produc­ succesul experimentului pe tă. Reuşita experimenţării Stupu, şeful sectorului III, şi s-a realizat la furnalele de ducem peste plan 5 000 tone
110 şi 220 kV împotriva des­ care contribuie direct la tivităţii. Lucrurile se schim­ care-1 facem. necesită o grijă deosebită maistrul Constantin Bălaşa, mare capacitate, unde lu­ de fontă
sporirea productivităţii mun­ bă însă cînd e vorba de sis­ — Pe ce efecte pozitive se din partea cadrelor tehnice din acelaşi sector, brigadie­ crează un colectiv harnic şi
cărcărilor atmosferice şi a cii şi creşterii eficienţei eco­ priceput. Despre contribuţia — Aceasta înseamnă'' că
degradărilor ce se produc în temul de extracţie prin aba­ poate sconta ? de conducere, din partea rii Miclea Ion III, Ion Ba- topitorilor şi încărcătorilor angajamentele luat-a în cin­
zonele dens poluate. începînd nomice. In acest context se taje frontale. Aici avem, la — Potrivit calculelor pre­ maiştrilor, a brigadierilor de la ciu, maistrul Tiberiu Nico- care deservesc furnalele de stea zilei de 23 August au
din anul viitor, întreprin­ înscrie „montarea transfor­ ora actuală, posibilitatea de liminare făcute se estimează frontale. Ca metoda să fie lau, de la sectorul IV, şi nu­ 1000 mc l-am rugat să ne fost realizate.
matoarelor de 10—25 MVA a determina o creştere sub­ că randamentul pe post la însuşită şi aplicată cu rezul­ meroşi alţii manifestă mult
derea va produce şi furniza pe fundaţii supraînălţate“, stanţială a randamentelor şi acest gen de lucrări va creş­ tate bune ea trebuie să fie interes pentru . introducerea vorbească pe maistrul prin­ — Da, prin producţia spo­
şi altor unităţi similare din merită să facem toate efor­ te de la 6 tone la 7-7,5 tone bine înţeleasă de .către toţi. şi generalizarea metodei, că cipal Nicolae Mărculescu, rită realizată ne-am înde­
ţară astfel de instalaţii sim­ metodă prin care se reduce turile pentru a obţine acest şi chiar mai mult. Aceasta De asemenea, trebuie bine în întreaga exploatare creş­ Erou al Muncii Socialiste, plinit angajamentul şi toc-
ple şi eficiente de protejare cu 4 zile durata operaţiilor lucru deoarece abatajele va conduce la un spor de lămurite avantajele ce de­ te interesul pentru acest sis­ secretarul comitetului de rnai_ d-e aceea am hotărît ca
a liniilor electrice de înaltă de montare şi se realizează frontale asigură şi acum mai producţie care va asigura în­ curg din introducerea ei, atît tem de exploatare mai pro­ partid pe secţie. pînă Ia 23 August să mai e-
tensiune. circa 235 000 lei economii la bine de jumătate din pro­ deplinirea ritmică a planu­ pentru exploatare, cît şi pen­ ductiv la abatajele frontale — Mai întîi, aş vrea să laborăm peste plan circa
Cadrele de specialitate de fiecare staţie de transforma­ ducţia minei. lui pe mină, la o însemnată tru cei care o aplică. Ca în este, in primul rînd, meritul menţionez faptul că sporul 2 000 tone de fontă
la I.R.E. Deva, în colaborare re unde se aplică. Acestea — Ce aveţi în vedere con­ economie de materiale, la orice domeniu unde se intro­ organizaţiei de partid care de producţie realizat pînă în Cu siguranţă hă şi acest
cu Fabrica constructoare de sînt doar cîteva din succe­ cret ? reducerea preţului de cost, duce noul, se va întîmpina desfăşoară o permanentă ac­ prezent în secţia, noastră se angajament, demn de un
utilaj ' energetic şi I.R.M.E. sele pe care specialiştii şi — Este vorba de experi­ la obţinerea unor cîştiguri şi aici o anumită opoziţie, tivitate în sprijinul promo­ datoreşte în întregime utili­ colectiv fruntaş în întrece­
Bucureşti, au întreprins stu­ întregul colectiv al între­ mentarea unei metode de mai bune de către mineri şi, vor apărea greutăţi care îi vării tehnologiilor de extrac­ zării capacităţilor de pro­ rea socialistă, va fi realizat
dii şi cercetări privind pro­ prinderii le dedică celei de mai mare randament — me­ bineînţeles, la o satisfacţie vor descuraja pe unii. Pre- ţie moderne, de mare pro­ ducţie cu o eficienţă sporită, cu deplin succes.
tecţia transformatoarelor e- a 29re aniversări a eliberării toda de exploatare „cu banc generală a colectivului. La văzînd aceste neajunsuri şi ductivitate. prin dozarea şi omogeniza­
lectrice de putere medie în patriei. rea încărcăturii, după pro- MIRCEA NEAGU