Page 69 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 69
Proletari din foaie {ările, uniii-vă iMTEDuim hmui ni ocecniMTEic
n
CONSILIULUI Di SÏA1 AL REPUBLICII
4
SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU.
POSTURILOR DE RADIO VEST-GERMANE W.D.R.
După cum s-a anunţat, ropa, spre colaborare între volte relaţii de prietenie şi cu
la 15 iunie tovarăşul toate statele, fără deosebire partidele social-democrate.
Nicolae Ceauşescu, secre de orînduire socială. Ce motive îi determină în
tar general al Partidului această direcţie ?
ANUL XXV Nr. 5 737 JOI 21 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Comunist Român, preşe întrebare : Răspuns ;
dintele Consiliului de Stal România şi-a cîştigat me
al Republicii Socialiste Ro rite deosebite în întărirea România, sau mai bine zis
mânia, a primit pe Cris Naţiunilor Unite. Ce paşi con Partidul Comunist Român,
tian Smidt-Hauer, cores creţi pot contribui ca princi consecvent politicii sale de
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNARI NAŢIONALE diodiluziunii din R.F. Ger înscrise în Carta O.N.U. să se dezvoltare largă întreţine relaţiilor
pondent la Viena al Ra-
drept
internaţional
piile
a
de
rela
internaţionale,
mania căruia i-a acordat
ţii cu toate partidele comu
transforme dintr-un catalog de
interviu
următorul
pentru
f posturile de radio W.D.R. : dorinţe verbale într-o piatră niste şi muncitoreşti, iar în
fundamentală reală a secu ultimii şapte-opt ani am dez
întrebare ; rităţii europene ? voltat relaţii cu aproape
totalitatea partidelor so
--------------------------------------- N Domnule preşedinte, Repu Răspuns ; cialiste şi social-demo
In prezenţa tovarăşului Expunerea la proiectul lege Socialista România si Intr-adevăr, România acordă crate — în ceea ce
blica
Nicolae Ceauşescu, a celor Republica Federală Germania priveşte Europa, aş putea spu
lalţi conducători ai partidu au stabilit în 1967 relaţii di o atenţie deosebită întăririi ne, cu toate. Aşa cum dez
lui şi statului, miercuri di plomatice, în ciuda sistemelor rolului Naţiunilor Unite şi al voltăm, de asemenea, relaţii
mineaţa au fost reluate lu- sociale diferite. Cum apre tor organisme internaţionale cu mişcările de eliberare na
Grărlle în plen ale Sesiunii protecţia mediului înconjurător ciaţi experienţele acestor 6 în soluţionarea diferitelor pro ţională, cu alte organizaţii şi
bleme din viaţa contemporană.
a X-a a celei de-a Vl-a le ani ? Ce rezultate pozitive partide revoluţionare şi de
gislaturi a Marii Adunări Na pot fi menţionate ? Ce greu In acest sens se înscriu şi mocratice. In acest context,
ţionale. propunerile României din 1972 apreciem că relaţiile de prie
In sală, alături de depu prezentată de tovarăşul Dumitru Coliu tăţi există ? privind creşterea I rolului şi tenie şi colaborare cu parti
taţi se aflau numeroşi Invi Răspuns: eficientei Organizaţiei Naţiu dele socialiste şi social-demo-
taţi — membri ai C.C. al nilor Unite. Apreciem că es crale constituie o necesitate
P.C.R., miniştri, conducători Intr-adevăr, s-au împlinit te necesar să se creeze condi pentru o mai bună cunoaşte
ai instituţiilor centrale şi or Din împuternicirea Comi diu. Totodată, s-a dovedit că factorilor de mediu. Studiul de protecţie a mediului în şase ani de cînd România şi ţii pentru o mai largă parti re, pentru găsirea căilor de
ganizaţiilor obşteşti, activişti siei pentru agricultură şi sil natura nu dispune de o ca întocmit de Comisia pentru conjurător. Republica Federală Germania cipare a tuturor popoarelor, soluţionare a multiplelor pro
de partid şi de stat, oameni vicultură a Marii Adunări pacitate nelimitată pentru agricultură şi silvicultură a Principalele măsuri de pro au stabilii relaţii diplomatice. fie ele mari şi mici, la acţiu bleme din viata internaţională.
ai muncii, personalităţi ale Naţionale, supun spre dezba primirea şi neutralizarea fi Marii Adunări Naţionale, în tecţie a mediului înconjură Faptul că cele două state au nile Organizaţiei Naţiunilor U- Ţînînd seama că. pînă la ur
zică, chimică ori biologică a
vieţii ştiinţifice şi culturale, tere şi aprobare proiectul de reziduurilor industriale, agri vederea elaborării proiectului tor cuprinse în proiect arată, sisteme sociale diferite nu a nite şi altor organisme inter mă, în fiecare stat partidele
ziarişti. lege privind protecţia mediu cole şi menajere. De aceea se de lege, a evidenţiat, printre fără îndoială, că, în gospodă împiedicai nici alunei, şi nu naţionale şi, desigur, ca să sînt chemate, într-un moment
Erau prezenţi, de aseme lui înconjurător. impune, în mod obiectiv, ca alte cauze ale extinderii po rirea resurselor, a mijloace poate să împiedice nici acum fiu şi mai precis, este necesar sau allul să înfăptuiască în
nea, şefi al misiunilor diplo Proiectul de lege reprezin înşişi oamenii, instituţiile so luării, şi o insuficientă preo lor de care dispune ţara, tre dezvoltarea relaţiilor dintre mai ales să se tină mai mult practică o anumită politică —
matice acreditaţi la Bucu tă o nouă dovadă a consec cupare din partea conduceri buie să se ţină seamă de ce ele, aşa cum n-a împiedicat Ro seama de ţările mici şi mijlo şi, după cite şti ti. partidele
reşti. venţei cu care partidul şi ciale să intervină la timp şi lor unor organe de stat şi rinţa îmbinării armonioase, mânia să stabilească relaţii cii, care să-şi poată aduce o social-democrate au o ori
La intrarea în sala de şe statul nostru urmăresc per cu toată energia, pentru pre- organizaţii economice pentru pe baze ştiinţifice, a intere cu multe' alte state cu orîn- contribuţie mai activă, prin entare spre socialism, se în
dinţă, conducătorii partidului fecţionarea întregii activităţi întîmpinarea şi combaterea folosirea judicioasă a mijloa selor generaţiilor de azi şi duiri sociale diferite. Deci, participarea mai largă in di scriu în politica de securita
şi statului au fost întîmpi- economice şi sociale. efectelor dăunătoare ce înso celor materiale şi financiare de mîine, de prezentul, dar am considerat un lucru normal ferite organisme ale Organi te şi de pace — şi întrudt
naţi cu vii şi puternice a- Dezvoltarea în ritmuri sus ţesc activităţile economico-so puse la dispoziţie, în scopul şi de viitorul poporului nos să căutăm căile de dezvolta zaţiei Naţiunilor Unite. comuniştii români construiesc
protejării
ciale.
mediului
înconju
plauze. ţinute a industriei, intensifi Considerînd protejarea me tru. re a colaborării dinlre statele In acelaşi timp, este nece socialismul este normal să
In lojile oficiale au luat carea şi modernizarea agri diului înconjurător ca o pro rător, pentru controlul res Astfel, proiectul de lege, noaslre. sar ca Organizaţia Naţiunilor caute colaborarea cu toate
loc t o v a r ă ş i i Nicolae culturii, realizările remarca blemă de importanţă vitală pectării dispoziţiilor legale obligînd la valorificarea su Desigur, după cum se ştie, Unite să dispună de mai mul partidele care se pronunţă
Ceauşescu, Ion Gheorghe bile obţinute în celelalte ra pentru naţiunea noastră, în în acest domeniu. Toate a- perioară, cu înaltă eficienţă, de la început am aşezat aces te posibilităţi pentru asigu pentru socialism, cit şi cu ce
Maurer, Emil Bodnaraş, Ma muri ale economiei naţiona raportul prezentat la Confe ceste stări de lucruri au fă a resurselor naturale, la a- te relaţii pe baza egalităţii, rarea înfăptuirii hotărîrilor le care se pronunţă pentru
nea Mănescu, Paul Nicules- le, îndeosebi după Congresul rinţa Naţională a partidului cut în mod obiectiv necesară doptarea unor tehnologii ce respectului independentei, şi rezoluţiilor sale. sau ale colaborare şi pace între po
cu-Mizil, Gheorghe Pană, al IX-lea al Partidului -Co din iulie 1972, tovarăşul se elaborarea proiectului de lege nu duc la poluare sau lua neamestecului în treburile in Consiliului de Spcuritaie. Nu
Gheorghe Rădulescu, Virgil munist Român, au asigurat o cretar general Nicolae supus dezbaterii Marii Adu rea altor măsuri de protec terne. Pot spune că în această poare.
Trofin, llie Verdeţ, membri continuă ridicare a bunăstă Ceauşescu a arătat; „Este nări Naţionale. ţie a mediului stabileşte, tot perioadă, aceste principii între mai aşa se vor putea, într-a- întrebare :
al Comitetului Executiv al rii şi a gradului de civiliza necesar să luăm-’măsuri ri Proiectul de lege a fost e- odată, şi sarcina îmbinării or ţările noastre s-au aplicat din devăr, obţine succese în reali
C.C. al P.C.R., precum şi ţie a poporului nostru. guroase pentru combaterea laborat sub îndrumarea to ganice a criteriilor de efici ambele părţi. Aş putea spune, zarea în practică a măsurilor Pacea şh securitatea în regi
membri ai Consiliului de înfăptuirea programului de noxelor' industriale, preîntîm- varăşului Nicolae Ceauşescu, enţă economică cu cele so bazindu-mă pe extinderea co îndreptate spre lichidarea con unea balcanică este un tel a-
Stat. construire a societăţii socia pinarea poluării apei şi ae secretarul general al parti ciale şi sanitare in cadrul propiat, dar. în acelaşi timp,
Lucrările şedinţei au fost liste multilateral dezvoltate, rului, protecţia pădurilor, la dului, preşedintele Consiliului activităţii de sistematizare a laborării economice, tehnico- flictelor şi a zonelor de în şi un tel de un înţeles mai
deschise de tovarăşul Ştefan curilor, rîurilor, munţilor, a de Stat ; la pregătirea proiec teritoriului şi a localităţilor.. şţiinţifice şi culturale din a- cordare, spre determinarea larg al politicii externe ro
X-
al
Congresul
Voitec, preşedintele Marii A- stabilit şi de îndeplinirea hotărîri- locurilor considerate monu tului şi-au adus aportul nu Este de subliniat prevede ceşli ani. că stabilirea rela statelor să acorde mai multă mâneşti. Pe ce cale şi cu ce
lea,
dunări Naţionale. meroşi specialişti, iar în tim rea potrivit căreia sînt ne ţiilor diplomatice s-a dovedit initiative concrete urmăreşte
lor Conferinţei Naţionale din mente ale naturii. Este o da pul dezbaterii publice a aces alentie şi să înfăptuiască re
Cei prezenţi au păstrat un iulie 1972 impun continuarea torie de onoare a partidului, tuia şi-au spus părerea mun cesare măsuri corespunzătoa deosebit de bună pentru dez zoluţiile şi recomandările Or tara dumneavoastră acest
moment de reculegere în eforturilor, în primul rînd, a întregului popor să facă citori, ţărani, specialişti din re pentru ridicarea nivelului voltarea raporturilor bilate tel 7
memoria eminentului om de pentru dezvoltarea forţelor totul pentru asigurarea ca producţie, proiectare şi cer de instruire şi educare a tu ganizaţiei Naţiunilor Unite. In
ştiinţă, înflăcărat şi neobo de producţie — factor esen drului ambiant propice ocro cetare, cadre de conducere turor cetăţenilor ţării în ve rale. Dar. privind retrospectiv acest fel se vor putea obţine Răspuns ;
sit militant pentru propăşi ţial al progresului — prin tirii sănătăţii oamenilor, pen derea participării lor active, la situaţia politică din Europa şi în Europa rezultate bune în România apreciază că în
rea patriei şi fericirea po valorificarea superioară a re tru păstrarea nealterată a din economie, din învăţă- de pe poziţiile omului cu de acum şase ani şi la cea de ce priveşte securitatea, cît şi făptuirea securităţii europene
porului, pentru triumful cau surselor materiale şi umane frumuseţilor patriei, pentru mînt, oameni de ştiinţă. cunoştinţe ecologice înainta astăzi, trebuie să spun că sta trebuie să se bazeze şi pe o
zei socialismului, academi ale ţării şi folosirea din plin a transmite generaţiilor vi Prevederile primelor artico te, la realizarea politicii de în întreaga lume. colaborare strînsă între po
cianul profesor Constantin a cuceririlor revoluţiei tehni- itoare darurile cu care natu le ale proiectului de lege sta protecţie a mediului încon bilirea relaţiilor dintre ţările întrebare :
Daicoviciu, membru al Con co-ştiinţifice contemporane. ra a hărăzit România". tuează faptul că în Republi jurător. noastre a avut influenţe po poarele din diferite zone ale
siliului de Stat, care s-a Cuvintele secretarului ge ca Socialistă România pro Colaborarea internaţională zitive şi a adus o contribuţie Comuniştii români doresc, Europei. De aceea, considerăm
stins din viaţă la 27 mai. In aceste condiţii, asigura tecţia mediului înconjurător
rea ocrotirii naturii, a ca neral al partidului nostru ex constituie o problemă de in constituie o cerinţă, obiecti de mare însemnătate la evo aşa cum aţi subliniat de curînd
.Deputăţii au aprobat in drului favorabil pentru des primă cu toată claritatea, a- teres naţional, este parte in vă, are o mare însemnătate luţia spre destindere în Eu domnule preşedinte, să dez- (Continuare in pag. a (-a)
cluderea pe ordinea de zi a făşurarea armonioasă a vie tît necesitatea proiectului de tegrantă a activităţii genera-* pentru încununarea cu suc
sesiunii a următoarelor pro ţii, pentru împlinirea perso lege supus examinării şi a- le de dezvoltare economico- ces a luptei împotriva poluă
iecte de legi : nalităţii umane in sensul cel doptării . de către Marea A- socială planificată ; înfăptui rii. De aceea, proiectul de
— Proiectul de lege pri mai deplin al cuvântului, au dunare Naţională, cît şi o- rea politicii partidului şi sta lege încheie dispoziţiile ge
vind protecţia mediului în devenit laturi inseparabile ale rientarea generală asupra tului, în acest domeniu, este nerale cu obligativitatea pro-'
conjurător ; activităţii economico-sociale, conţinutului acestuia. o îndatorire de bază, perma movării largi a acţiunilor de INTERVIUL CANCELARULUI BRANDT
— Proiectul de lege pri desfăşurată de întregul po La fundamentarea politicii nentă, a organelor de stat, a cooperare internaţională, teh
vind Comitetul pentru Pro por pentru satisfacerea cit de, repartizare teritorială a organizaţiilor, socialiste, a tu nică, economică, ştiinţifică în
blemele Consiliilor Populare; mai deplină a necesităţilor forţelor de producţie, la ela turor cetăţenilor. domeniul protecţiei mediului
sale materiale şi spirituale. borarea planurilor de dez înconjurător.
— Proiectul de lege pri In continuare, dispoziţiile ACORDAT DELEGAŢIEI DE ZIARIŞTI ROMÂNI
Prevederile cuprinse în ca
vind Congresul deputaţilor Experienţa multor ţări in voltare a economiei naţionale generale din proiect aduc pitolul II al proiectului de
consiliilor populare judeţene dustrializate, ca şi propria şi în cursul înfăptuirii prac precizările necesare sferei o- ş »
şi conferinţele preşedinţilor noastră dezvoltare economi- tice a acestora, conducerea biectului reglementării, defi- lege îşi propun să concreti
zeze, adaptat la specificul fie
consiliilor populare comunale co-socială, arată că lărgirea partidului şi statului nostru nindu-se mediul înconjurător, BONN 20 (Agerpres). — roasele consecinţe salutare pe bună dreptate, accentul
şi orăşeneşti ; producţiei materiale, diversi s-a preocupat de adoptarea scopul protecţiei acestuia, cărui factor de mediu, căile In legătură cu apropiata vi care au rezultat din acel pe complexul relaţiilor eco
ficarea acesteia, potrivit ne măsurilor necesare pentru căile de realizare, factorii de fapt pentru relaţiile recipro
— Proiectul de lege pri protecţia mediului înconjură de protecţie a calităţii aces zită oficială pe caro o va nomice. Spun intenţionat:
vind tariful vamal de import voilor multiple ale societă tor. mediu supuşi protecţiei în tora, obligaţiile ce revin or face în Republica Federală ce şi pentru evoluţia favo complex, in domeniul eco
al Republicii Socialiste Ro ţii, este însoţită in multe condiţiile legii ce urmează a ganelor şi organizaţiilor de Germania preşedintele Con rabilă a acestora. nomiei şi. legat de aceasta,
mânia ; cazuri de fenomene ce in In unele zone ale ţării se siliului de Stat al Republicii Sînt bucuros că astăzi si al tehnologiei s-au dezvoltat
fluenţează negativ starea ca pot, însă, constata şi fenome se adopta şi stabilesc princi Socialiste România, Nicolae tuaţia s-a schimbat: tratate în anii trecuţi legături şi
— Proiecte de legi pentru litativă a factorilor de me- ne de înrăutăţire a calităţii palele obligaţii în activitatea (Continuare in pag. a 2-a) contacte de feluri atît de
împreună
cu
to
aprobarea decretelor cu pu Ceauşescu, Elena Ceauşescu, le încheiate în ultimii ani variate, îneît se poate vorbi
nu au dus — aşa cum de
varăşa
tere de lege emise de Con s-au făcut schimburi de de foarte bine despre un com
siliul de Stat. legaţii de ziarişti din cele monstrează evoluţia interve plex de relaţii. Nu vreau 6ă
nită intre timp — numai la
Intrindu-se in ordinea de Expunerea la proiectul legii privind două ţări. După cum este cu o îmbunătăţire considerabilă mă refer Ia detalii, a căror
zi, tovarăşul Dumitru Coliu, noscut, o delegaţie de ziarişti a relaţiilor noastre cu par abordare cade mai curînd în
preşedintele Comisiei pentru vest-germani au fost oaspe tea răsăriteană a continen sarcina experţilor. Dar, în
agricultură şi silvicultură, a ţii ţării noastre, iar o dele tului, ci au netezit, de ase lumina a ceea ce s-a iniţiat
prezentat expunerea la pro gaţie de ziarişti români a menea, calea pentru realiza şi s-a întreprins deja in
iectul de lege privind protec Comitetul pentru vizitat R.F.G. Cu acest pri rea în viitorul apropiat — acest important domeniu in
ţia mediului înconjurător, iar lej, cancelarul Wjlly Brandt, acest lucru îl poţi spune fă terstatal, cred că pot să a-
tovarăşul Traían lonaşcu, pre care a primit delegaţia zia ră a fi profet — a deplinei firm că drumul parcurs pî
şedintele Comisiei juridice, riştilor români, le-a acordat normalizări a relaţiilor nă acum s-a dovedit a fi
a prezentat raportul comisi următorul interviu : noastre cu toate statele est- pentru ambele părţi atît de
ilor permanente ale Marii Consiliilor Populare întrebare: După cum se europene. Pe calea acestei e- rodnic şi plin de perspecti
Adunări Naţionale. ve, îneît trebuie continuat şi
ştie, preşedintele Consiliului voluţii, România a păşit în
Potrivit Hotărîrii Comitetu de Stat al R.S. România, frunte cu succes. pe viitor Mă refer aici le
lui Executiv al C.C. al P.C.R., prezentată de tovarăşul Virgil Trofin Nicolae Ceauşescu, va fi la întrebare : După cum aţi extinderea colaborării dintre
acest proiect de lege a fost sîîrşitui acestei luni oaspete remarcat, contactele la cel întreprinderi pe baza unor
supus în prealabil dezbate al R.F. Germania, la invita mai înalt nivel s-au dovedit acorduri de cooperare, la
rii publice, numeroşi oameni ţia preşedintelui federal, dr. a fi unul din cele mai efici activitatea societăţilor mixte
ai muncii, specialişti, făcînd Stimaţi tovarăşi deputaţi, partidului şi statului în do ţionale sau Consiliului de să se înlăture unele practici Gustav Heinemann. In per ente mijloace de extindere şi la altele, care pot contri
interesante propuneri de ca meniul sistematizării terito Stat informări şi propuneri de tutelă măruntă asupra spectiva acestei vizite, a şi aprofundare a relaţiilor bui la o intensificare a
re s-a ţinut seama la defi Vă rog să-mi permiteţi ca, riului şi localităţilor urbane privind activitatea organelor organelor locale da stat, iar convorbirilor preşedintelui dintre state. Pornind de la schimburilor comerciale, pre
nitivarea lui. din însărcinarea Co'mitetului şi rurale, gospodăriei loca locale ale puterii de stat, iar o serie de atribuţii legate Ceauşescu cu preşedintele acest punct de vedere, ce cum — şi nu în ultimă in
La discuţia generală au Central al Partidului Co tive, gospodăriei comunale, Consiliului de Miniştri in de soluţionarea unor proble Heinemann, cu dv. domnule va aduce, după părerea dv., stanţă — şi la o intensifica
luat cuvîntul deputaţii munist Român, a Consiliului precum şi în domeniul ad formări şi propuneri cu pri ma din activitatea consiliilor cancelar federal, şi avind apropiata vizită a preşedin re a schimburilor de experi
Gheorghe Blaj, prim-secretar de Stat şi a guvernului, să ministraţiei locale de stat ; vire la activitatea organelor populare, care au fost trecu în vedere bunele relaţii din telui Ceauşescu şi convorbi enţă in domeniul ştiinţifico-
al Comitetului judeţean Ma supun Marii Adunări Naţio va orienta şi îndruma con locale ale administraţiei de te la Comitetul de Stat al tre statele noastre, vă rugăm rile care vor avea loc ? tehnologic. Intre timp s-a
ramureş al P.C.R., Ştefan nale, spre dezbatere şi adop siliile populare, acordînd a- stat. Comitetul îşi va desfă Planificării, Ministerul Apro să vă referiţi la inportanţa Răspuns : Nu este vorba creat şi baza pentru include
tare, proiectul legii privind
Milcu, vicepreşedinte al A- sistenţă tehnică de speciali şura activitatea pa lîngă vizionării Tehnico-Materiale acestui eveniment. numai de politeţea diploma rea lumii a treia în proiecte
cademiei Republicii Socialis Comitetul pentru Problemele tate in domeniul gospodăriei Consiliul de Miniştri. şi Controlului Gospodăririi Răspuns: Importanţa vizi tică uzuală cînd îmi exprim comune. Trebuie examinate
te România, Mihail Florescu, Consiliilor Populare. şi administraţiei de stat, în înfiinţarea acestui orga Fondurilor Fixe şi la alte tei pe care o va efectua în convingerea că discuţiile cu o multitudine de posibilităţi
ministrul industriei chimice. Conferinţa Naţională a treţinerii şi modernizării nism de partid şi de stat,, organe centrale, vor trebui curînd în Republica Federa preşedintele Ceauşescu vor în ce priveşte modul lor de
partidului din iulie 1972, ţi- fondului locativ proprietate larg reprezentativ, cu carac soluţionate cu mai multă o- realizare şi trebuie cîntărite
După discutarea pe artico nînd seama de rolul impor de stat, dezvoltării con perativitate şi mai multă e- lă preşedintele Consiliului de contribui la o adîncire şi în spiritul avantajului eco
le a proiectului de lege, cu tant pe care-1 au consiliile strucţiilor de locuinţe, vîn- ter deliberativ, se înscrie pe ficienţă. Stat al Republicii Socialiste mai mare a relaţiilor dintre nomic reciproc.
unele amendamente propuse populare în conducerea vie zării de locuinţe din fondul linia perfecţionării şi lărgirii Aş dori să subliniez în România. Nicolae Ceauşescu, ţările noastre şi vor da aces
de deputaţi, Marea Adunare ţii economico-sociale a ţării, de stat către populaţie. democraţiei socialiste, îm mod deosebit faptul că şi este evidentă. Ea nu are ne tora noi impulsuri. Prin a- întrebare : Opinia publică
Naţională a aprobat, prin a stabilit înfiinţarea unui bunătăţirii continue a for acest proiect de lege, care voie de explicaţii amănun ceasta nu mă refer numai la din România, din R.F. Ger
vot secret, Legea privind organism care să asigure Comitetul va analiza şi sta melor de organizare şi condu se înscrie în contextul ge ţite. Ea rezultă în primul forma elementară a relaţii mania şi din celelalte state
protecţia mediului înconjură orientarea şi îndrumarea u- bili soluţii care să ducă la cere a societăţii noastre so neral al măsurilor de perfec rînd din faptul general că lor politice, ei la întreaga ale Europei — dar şi din
continentului
salu
—
afara
perfecţionarea permanentă a
cialiste.
tor. nitară, pe baze democratice, muncii organelor locale ale ţionare a conducerii şi orga vizitele unor oameni de stat gamă a posibilităţilor de tă desfăşurarea cu succes a
contact, aşa cum există as
In continuarea lucrărilor, a activităţii organelor locale puterii şi ale administraţiei Comitetul va fi format din nizării întregii noastre vieţi şi conducători politici au tăzi între popoare şi state. convorbirilor multilaterale
preşedinţii consiliilor popu
tovarăşul Virgil Trofin, vice ale puterii şi ale administra de stat, adîncirea permanentă lare judeţene şi al munici economice şi sociale, stabili devenit un element impor Ele cuprind atît domeniul de la Helsinki şi hotărîrea
preşedinte al Consiliului de ţiei de stat. a democraţiei socialiste, piului Bucureşti, preşedinţi te de Congresul al X-lea şi tant, ba chiar un instrument economiei, cit şi cel al teh comună de a se convoca in
Miniştri, a prezentat expu Comitetul pentru Proble perfecţionarea stilului şi a de Conferinţa Naţională ale al relaţiilor interstatale. Es nologiei, al sportului, al tu curînd conferinţa europeană
nerea la proiectul de lege mele Consiliilor Populare va metodelor de muncă, stimu ai unor consilii populare partidului, a fost elaborat te un avantaj incontestabil rismului şi — în general — pentru securitate şi colabo
privind Comitetul pentru Pro analiza şi dezbate în plenul larea iniţiativei maselor de municipale, orăşeneşti şi co pe baza orientărilor deosebit al epocii noastre tehnice, domeniul culturii, de care rare. Referitor la importan
blemele Consiliilor Populare. său problemele majore ale cetăţeni în înfăptuirea sarci munale, reprezentanţi ai u- de preţioase date de Comite atît de des criticate, că per nu mai pot fi separate diver ţa deosebită a acestui eve
Tovarăşul Mirón Constanti- dezvoltării economice şi so nilor ce stau în faţa consi nor organe centrale şi orga tul Executiv al Partidului, mite asemenea contacte per sele sectoare ale schimburi niment, v-am ruga să vă ex
nescu, vicepreşedinte al Con ciale a judeţelor, municipii liilor populare, va adopta nizaţii obşteşti, precum şi de către secretarul general sonale, directe şi intense ca lor de informaţii, film, tele puneţi părerile faţă de obi
din specialişti cu o bogată
siliului de Stat, a prezentat lor. oraşelor şi comunelor, măsuri pentru generalizarea experienţă în domeniile de al partidului, preşedintele urmare a rapidităţii mijloa viziune şi altele. Cred că nu ectivele concrete, faţă de re
celor de comunicaţie. In al
apoi expunerea Ip proiectul va orienta şi controla, în experienţei pozitive dobîndi- activitate a consiliilor popu Consiliului de Stat,. tovară vor lipsi temele asupra cărora zultatele şi perspectivele pe
de lege privind Congresul condiţiile prezentei legi, ac te în munca organelor loca lare. şul Nicolae Ceauşescu. doilea rînd, apropiata întîl- putem discuta, putem face care le va înregistra confe
deputaţilor consiliilor popu tivitatea consiliilor populare le. La definitivarea proiectu nire — pe care o aştept cu un schimb de păreri şi sper rinţa, în scopul creării unei
lare judeţene şi conferinţele şi a comitetelor lor executi Potrivit competenţelor sta Dînd expresie caracterului lui de lege s-a ţinut seama bucurie şi speranţă în rezul că vom dispune de suficient atmosfere de destindere, de
preşedinţilor consiliilor popu ve. împreună cu Comitetul bilite prin legp. Comitetul democratic al acestui orga de observaţiile, propunerile tatele ei favorabile — are şi timp nu numai pentru a a- încredere şi de colaborare,
lare comunale şi orăşeneşti. de Stat al Planificării şi va adopta hotărî ri şi va lua nism, în proiectul de lege şi sugestiile comitetelor ju o importanţă particulară, ba borda aceste teme, ci pentru rodnică în Europa.
zată pe relaţiile deosebite e-
Raportul Comisiilor perma alte organe centrale, va ana măsuri concrete, în vedereg, se prevede ca lucrările fie deţene de partid, ale comi xistente între România şi a le aprofunda, în interesul Răspuns : Referitor la a-
nente ale Marii Adunări Na liza proiectele planului de soluţionării corespunzătoare cărei plenare să fie prezi tetelor executive ale consi R. F. Germania. Republica ambelor noastre ţări. ceastă temă, care ocupă un
date prin rotaţie de către
ţionale, care au examinat stat în profil teritorial, acor- a problemelor din .sfera de un preşedinte de consiliu liilor populare, precum şi Socialistă România a fost u- întrebare: Anii trecuţi au loc central în politica inter
cele două proiecte de lege, dîncl deosebită atenţie găsi activitate a consiliilor popu popular judeţean ales de co ale, ministerelor şi celorlalte nul din primele state socia dus la o extindere substan naţională a zilelor noastre,
a fost prezentat de tovară rii celor mai potrivite solu- lare şi. împreună cu minis mitet dintre membrii săi. organe centrale. liste din Europa răsăriteană ţială a relaţiilor dintre Ro m-am exprimat în repetate
şul Dumitru Bo ta I ia, preşe ■ ţii pentru valorificarea su terele şi celelalte organe Incadrîndu-se armonios în care a stabilit relaţii diplo mânia şi R.F. Germania în rînduri. împreună cu aliaţii
dintele Comisiei pentru con perioară a resurselor mate centrale, se' va preocupa de Comitetul pentru Proble ansamblul de acte normati matice depline eu R.F. Ger domeniul colaborării econo săi, Republica federală este
siliile populare şi adminis riale şi umane, dezvoltării soluţionarea problemelor ca-' mele Consiliilor Populare va ve care constituie consacra mania. Acesta este un fapt mice. Ce credeţi că ar tre decisă să facă totul pentru
traţia de stat. echilibrate economico-sociale re se ridică în activitatea avea în conducerea sa un rea juridică a măsurilor de care nu trebuie uitat şi ca bui întreprins, pornind de la a contribui la succesul con
un
preşedinte,
prim-vicepre-
In cadrul discuţiei genera a fiecărui judeţ, corespunză consiliilor populare, pentru şedinte şi vicepreşedinţi, ca perfecţionare a organizării re, atunci, nu a fost un lu marile posibilităţi existente, ferinţei. In ultimă instanţă,
le, au luat cuvîntul deputa tor politicii partidului şi sta îndeplinirea în cele mai bu re, împreună cu alţi mem şi conducerii vieţii economi cru de la sine înţeles. Vizita pentru adîncirea, extinderea
ţii losif Uglar, prim-secretar tului nostru şi va prezenta ne condiţiuni a rolului şi bri ai Comitetului vor con ce şi sociale, supunem spre efectuată în urmă cu doi şi diversificarea acestor re prin această conferinţă se
concluziile şi propunerile sarcinilor ce Ie revin. dezbatere şi adoptare pro laţii ? urmăreşte ţelul de a se crea
sale organelor competente. Comitetul pentru Proble stitui Biroul Executiv. iectul de lege privind Comi ani în România de preşedin Răspuns: Această întreba
(Continuare in pag. a 2-a) Comitetul va asigura în mele Consiliilor Populare va Odată cu organizarea a- tetul pentru Problemele tele federal Heinemann a re se află în strînsă legătură
făptuirea unitară a politicii prezenta Marii Adunări Na- cestui comitet, este necesar Consiliilor Populare. fost numai una din nume cu cea precedentă. Ea pune, (Continuare în pag. o 4-o)