Page 71 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 71

awm—MM                tffiKMgl
           DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 737 © JO¡ 21 IUNIE 1973




                                                                                                                                  ; Ou planul

             Ssrtiíiiíü  sä  lil  i          întrecere în ctosteariléi de 23 August                           Outstay             :                        c             Mesaj concret» forme
                                                                                                                                  j semestrial I
                                                                                                                                  ;---------------------------------------:
             rebate mlegrcl                                                                                 Mât k $ÈBt!                                              atractive, mobilizatoare
                                                                                                                                  j. îndeplinit j
                                                                                                                                  |                        j         întreprinderea   de   indus­  se   adresează   muncitorilor   Intîrzie,   de   asemenea,
                                                                                                                                                                   trializare   a   laptelui   Sime­  de  la  secţia  brînzăris  care   confecţionarea   gazetelor   de
                                                                                                                                  I     Secţia      de      |      ria,   unitate   reprezentativă   „reducînd   consumul   specific   perete.  Faptul  că  anul  tre­
              La fiecare beneficiar, la fiecare constructor                                                                                                        a   industriei   alimentare   din   cu  numai  0,2  litri  lapte  la   cut   gazeta   „Separatorul“
                                                                                                                                                                                                                          de  aici  a  fost  clasată  pe  lo­
                                                                                                                                                                                               1  kg  de  telemea,  contribuie
                                                                                                                                                                                  a
                                                                                                                                                                                     depăşit,
                                                                                                                                                                   judeţul
                                                                                                                                                                          nostru,
                                                                                                                                  |  prefabricate  din  j          pe   primele   cinci   luni   ale   la  realizarea  a  50  tone  te­  cul  al  doilea  în  întrecerea
                  Stabilind  măsuri  concrete  în  vederea  realizării                                                                                             anului,   prevederile   planului   lemea   peste   prevederile   judeţeană   ar   trebui   să-i
              exemplare  a  planului  de  investiţii  pe  acest  an,  pen­                                                                                         la  producţia  gobală  cu  3,246   planului“   sau   „redueîndu-se   determine  în  mai  mare  mă­
              tru  pregătirea  corespunzătoare  a  condiţiilor  necesare   INVESTIŢIILE—în                                       | beton a I J.C. Bircea |         milioane  lei,  iar  la  produc­  zilnic  spargerile  cu  o  sti­  sură   pe   cei   care   răspund
              executării  lucrărilor  pe  1974,  plenara  Comitetului                                                                                              ţia  marfă  cu  3,884  milioa­  clă  la  1  000  lifcri  lapte  îm­  de  activitatea  ei,  pentru  ca
              judeţean  de  partid  din  21  mai  a.c.  sublinia,  printre                                                                   Antrenaţi cu eforturi j   ne  lei.  După  cum  arăta  se­  buteliat,  se  realizează  o  e-   aceasta   să-şi   facă   mai
              altele,  necesitatea  grăbirii  ritmului  de  execuţie  la                                                                : sporite în marea întrecere ;   cretarul   organizaţiei   de   conomie  de  63  lei  pe  zi,  e-   pregnant   simţită   prezenţa
              noile  capacităţi  de  producţie  de  la  „Victoria"  Călan                                                                pentru înfăptuirea angaja- :   partid,   Ioan   Tonei,   aceste   chivalentul   a   9   plini".   O   în   rîndul   salariaţilor   uni­
              —  staţia  de  cocs  brichete  cu  40  000  tone  anual  şi     timp optim, la                                             mentului asumat de a rea- j   rezultate   se   datorese   mai   comparaţie   sugestivă,   iar   tăţii.
              centrala  electrică  de  termoficare  de  12  MW  —,  de                                                                   liza cincinalul în patru ani j   bunei   organizări   a   muncii,   dacă  ne  gîndim  că  în  uni­  Destul   de   sugestivă   se
              la  complexul  de  porcine  Orăştie  şi  de  pe  şantierul                                                                                           găsirii   unor   surse   supli­  tate se îmbuteliază zilnic  prezintă   agitaţia   vizuală   la
              de electrificare a liniei ferate Filiaşi—Mintia.   Care                                                                  I şi jumătate, muncitorii, teh- î   mentare   de   aprovizionare                   întreprinderea   „Marmura"
                                                                                                                                         nicienii şi inginerii secţiei I
              este  stadiul  lucrărilor  la  unele  obiective  aflate  în   parametrii proiectaţi                                                                  cu  lapte,  modului  plin  de                          Simeria.   Un   exemplu   con­
              construcţie ?                                                                                                               de prefabricate din beton ;  responsabilitate   în   care   au   Cum organizăm   cludent   —   panoul   cuprin­
                  Iată  ce-şi  propune  să  reliefeze  rubrica  noastră                                                          ;  a  I.M.C.  Bircea  au  înregis-  j   acţionat   toţi   salariaţii   în                zând   echivalentul   valoric
              de astăzi.                                                                                                           trat  un  nou  şi  strălucit  suc-  j   frunte   cu   comuniştii   care,               unui   procent   din   producţia
                                                                                                                                 !  ces.  Ei  au  îndeplinit  cu  10  \   în  permanenţă  s-au  aflat  în   agitaţia vizuală ?  unităţii:  2  000  mp  placaj
                                                                                                                                 \  zile  înainte  de  termen  pla-  \   cunoştinţă  de  cauză  în  ceea                  finit,  4  000  mp  dale  mozai-
                                                                                                                                 I  nul  semestrial  de  produc-  j   ce  priveşte  sarcinile  de  pro­                   cate,   150   mc   blocuri   de
                                                                                                                                   ţie.  Strădaniile  depuse  pen-  j   ducţie.               între  18—24  000  sticle,  avem   marmură.   Este   vizată,   de
                                                                                                                                   tru  iolosirea  cit  mai  depli-  i   De  mare  eficienţă  s-a  do­  imaginea   importanţei   pri­  asemenea,   munca   gaterişti-
            Noile  capacităţi  productive  din  Cálen­                                                                             nă  a  capacităţilor  de  pro-  \   vedit   agitaţia   vizuală.   Este   mordiale  a  chemării  expri­  lor  care  au  datoria  să  exe­
                                                                                                                                                                                              mate,  economiile  ce  se  în­
                                                                                                                                   ducţie  şi  a  timpului  de  lu-  ;
                                                                                                                                                                                                                          cute
                                                                                                                                                                                                                                    permanenţă
                                                                                                                                                                                                                                               tăieri
                                                                                                                                                                                                                                în
                                                                                                                                                                   sugestivă  lozinca  din  incin­
                                                                                                                                 i  cru  s-au  concretizat  în  creş-  j   ta  unităţii  care  se  adresea­  registrează.  corecte,   de   aceasta   depin-
                                                                                                                                    ferea   productivităţii   mun-   i   ză,  în  cuvinte  mobilizatoa­  Texte  mobilizatoare  se  a-   zînd  calitatea  produsului  fi­
                                                                                                                                   cii  peste  sarcina  stabilită,  ;   re.  lucrătorilor  de  a  păstra   dresează   conducătorilor   auto   nit   oferit   beneficiarilor   in­
                                                                                                                                                                                                   legătură
                                                                                                                                                                                                            cu
                                                                                                                                                                                                                reducerea
                                                                                                                                                                                               în
                   la  primele  probe  tehnologice.  Iar                                                                           în  medie  cu  1  288  lei  pe  ;   printr-o   calitate   ireproşabi­  consumului  de  benzină,  me­  terni şi externi.  în   organizarea
                                                                                                                                                                              marca
                                                                                                                                                                   neştirbită
                                                                                                                                                                                      fabricii
                                                                                                                                   fiecare salariat.
                                                                                                                                                                                                                            Neajunsul
                                                                                                                                          In perioada care a trecut i   lă   a   produselor.   Conştiinţa   canicilor   de   întreţinere  ca­  agitaţiei   vizuale   semnalat
                                                                                                                                         de Ia începutul anului co- j   şi   fapta   muncitorească   în­  re  asigură  buna  funcţionare   la  I.I.L.  este  prezent  şi  la
                                                                                                                                       I Iectivu! acestei importante :  gemănate  au  dat  viaţă  atît   a maşinilor şi utilajelor.  ..Marmura“.   Este   vorba   de
                   lucrările se prezintă în contratimp                                                                           ; unităţi industriale a pro­      dezideratului   de   calitate   Ceea  ce  s-ar  putea  repro­  redusa  ei  extindere  la  lo­
                                                                                                                                   dus şi pus la dispoziţia şan- i
                                                                                                                                 i tierelor, peste sarcinile de i   cit şi celui de cantitate.  anului,   şa  modului  în  care  a  fost   cul  de  muncă.  Şi  aceasta
                                                                                                                                                                                                                          din  cauză  că  nu  s-au  găsit
                                                                                                                                                                           începutul
                                                                                                                                                                                               organizată
                                                                                                                                                                                                         agitaţia
                                                                                                                                                                                                                  vizuală
                                                                                                                                                                    La
             Pornim  de  la  o  realitate   iulie,  deci  cu  20  zile  mai   sînt  defecte  şi  trebuie  re­                       plan la zi, mai mult de i      muncitorii   de   aici,   dezbă-   la  I.I.L.  Simeria  se  poate   forme  de  adaptare  a  che­
           certă.  Staţia  de  cocs  briche­  tîrziu  decit  se  stabilise  în   mediate.  De  azi  (15  iunie                   ; 3 000 mc prefabricate. Pe j     tînd  cifrele  de  plan,  şi-au   rezuma   prin   cuvintele   se­  mărilor   în   vederea   realiză­
           te  şi  centrala  electrică  de   plenara   Comitetului   jude­  a.c.-n.n.)  am  fost  descom­                          baza realizărilor de pînă ;     propus  să  dea  „zilnic  peste   cretarului   organizaţiei   de   rii   sarcinilor   de   producţie
           termoficare  de  12  MW  de,   ţean   de   partid.   In   cazul   pletaţi  şi  ca  forţe,  iar  volu­                   acum se estimează obţine- j     plan  produse  în  valoare  de   partid  :  „E  necesar  ca,  în   în  funcţie  de  specificul  .  şi
           la   întreprinderea   „Victoria“   centralei   termoelectrice,   mul  de  muncă  se  prezintă                         ; rea unei producţii globale !    30  000  lei"  creînd  premise   funcţie  ae  spaţiul  destul  de   spaţiul   oferit  de  locul  de
           Călan  trebuiau  să  intre  în   probele   tehnologice   în   ve­  încă masiv.                                        ; suplimentare, pînă la finele j   certe   pentru   „realizarea   redus   existent   la   locurile   muncă.  Considerăm  că  acest
                                                                                                             Aurelia
           funcţiune  —  iniţial  —  la   derea   eliberării   autorizaţiei   Dirigintele  de  şantier.  Al-   şi  Strungarul   luliu   Duştinţă  Muţiu   I semestrului, în valoare de \   cincinalului  în  4  ani  şi  8   de   muncă,   agitaţia   vizuală   lucru  va  trebui  să  stea  în
                                                                                                    reglorul
                                                                                                                       —
           sfîrşitul  anului  trecut.  Gre­  de   funcţionare   a   cazanului   ired   Hatzinger,   ne   înso­  doi   dintre   muncitorii   apre­  ! circa 4 500 000 lei. Merită ;  luni".   Acum,   către   sfîrşitul   să   se   adapteze   în   funcţie   viitor  mai  mult  în  atenţia
           utăţile   obiective   pe   care   nr.  1  au  început  de  cîteva   ţeşte   pe   şantierul   celor   ciaţi de la F.S.H. Vulcan.  subliniat faptul că îndepli- j   primului   semestru,   angaja­  de   specific,   prin   modalităţi   organelor  de  partid  din  u-
           le-au   întîmpinat   beneficia­  zile,   debitarea   aburului   pe   două obiective.                                        ; nirea şi depăşirea sarcinilor ;   mentul   luat   dovedeşte   că   noi,   oglindind   sarcinile   ce   nităţile   amintite   şi   aceasta,
           rul  şi  constructorul  au  de­  turbină   fiind   posibilă   de   —   Aici   se   lucrează   la                                de plan s-a înfăptuit în ;   posibilităţile   unităţii   şi   ale   stau  în  faţa  salariaţilor  în   bineînţeles,   corelat   cu   no­
           terminat   însă   prelungirea   abia  la  15  iulie.  La  acest   montarea  turbinelor,  aici  se                            condiţiile reducerii cheltu- ;   oamenilor  au  fost  apreciate   partea   a   doua   a   anului,   ile  măsuri  stabilite,  cu  ci­
           termenului   de   punere   în   obiectiv   rămînerile   în   ur­  fac  probele  la  cazan,  aici   Nota                      ielilor stabilite la 1 000 lei I   în mod real.       mult   mai   mari,   realizarea   frele  de  plan  ale  perioadei
           funcţiune   a   noilor   capaci­  mă  sînt  explicabile  şi  prin   a   început   înzidirea   cup­                            ; producţie marfă cu peste ;  Alte  lozinci,  cu  un  con­  ior   necesitând   o   mobiliza­  următoare.
           tăţi   pentru   finele   primului   faptul  că  centrala  va  func­  toarelor, aici...                                ; 13 lei.                         ţinut la fel de mobilizator,  re maximă".                             M. BODEA
           semestru  din  acest  an.  In   ţiona  după  o  tehnologie  o-   Nici  din  greşeală  nu  ni   Două vagoane de
           atari  condiţii  s-a  recurs  la   riginală,  prin  care  gazul  şi   Se  spune  de  ce  la  locurile
           o  amplă  mobilizare  de  for­  fumul  rezultat  de  la  bate­  de   muncă   domneşte   încă   ciment se consumă
           ţe,  reuşindu-se  ca  în  urmă   riile  de  semicocs  vor  fi  u-   dezordinea   (criticată   de
           cu  cîteva  zile  aceste  obiec­  tilizate  integral  —  fapt^  ce   ziar  şi  cu  alte  prilejuri),  de   singure
           tive   să   intre   în   primele   va   contribui   la   depoluarea   ce  grup  uri-grup  uri  de  con­
           probe tehnologice.          atmosferică   a   oraşului.   Iată   structori  se  întreţin  în  dis­  Ca  la  fiecare  obiectiv  de
             Ţinînd   cont   că   aceste   de  ce  nici  cel  de  al  doilea   cuţii  interminabile  oînd  fi­  amploare  ce  urmează  a  se
           probe   (datorită   specificului   cazan  nu  va  putea  să  func­  ecare  clipă  frustrează  intra­  construi,  şi  la  Chişcădaga
           capacităţilor)   durează   do­  ţioneze  mai  devreme  de  15   rea   în   funcţiune   a   celor   —  Pe  şantierul  fabricii  de
           uă   luni   pentru   staţia   de   august.   Cum   apreciez   sta­  două  capacităţi.  Nimic  con­  ciment  şi  var  —  s-a  con­
           cocs  brichete  şi  o  lună  pen­  diul  lucrărilor  ?  Intr-un  fel   cret  despre  ce  se  întreprin­  struit  un  mare  depozit  de
           tru   centrala   termoelectrică,   mă  bucur  că  vom  •  termina   de   pentru   reducerea   volu­  ciment.  Toate  bune  pînă
           apare  evident  că  noul  ter­  curînd   cu   unele   necazuri   mului   de   construcţii-mon-   aici.  Numai  că,  în  depozi­
           men  —  stabilit  şi  prin  ho-   legate   de   aceste   investiţii.   taj.  Linişte  şi  pace  !  Ce   tul  amintit,  aproape  două
           tărîrea   plenarei   Comitetului   Pe  de  altă  parte  am  unele   sentiment  să  încerci  oare  ?   vagoane  cu  saci  de  ciment
           judeţean   de   partid   —   nu   incertitudini  cauzate  de  rit­  Cel  de  satisfacţie  eă  ,  în   sînt  sparţi,  iar  conţinutul
           va fi respectat.            mul  încă  lent  în  care  se   curînd  vom  termina  cu  ne­  „aşternut"  ca  un  veritabil
             —  Cum  apreciaţi,  ca  be­  desfăşoară montajul.     cazul  acestor  investiţii",  sau   covor cu grosimea de 20-30
           neficiar,  stadiul  lucrărilor  ?   ...Constructorul   —   prin   cel   de   insatisfacţie   că   a-   centrimetri  p   toată  su­
                                                                                                             e
           —   am   adresat   întrebarea   tovarăşul   Zaharia   Farcaş,   cestea  intră  c-u  întîrziere  în   prafaţa  depozitului.  Cami­
           tovarăşului   inginer   Petru   şeful   şantierului   nr.   3   al   circuitul productiv al ţării.  oanele  care  intră  in  depo­
           Dăneseu,  şeful  biroului  dez­  I.C.S.   Hunedoara   —   pare   O  analiză  realistă,  izvorî  -   zit  se  mai  descurcă  prin
           voltare   de   la   „Victoria"   mai optimist:          tă  din  sentimentul  acut  al   această  mare  de  ciment
           Călan.                        —  Am  luat  măsuri  ca  la   responsabilităţii,   se   impune   vărsat,  în  schimb  muncito­
          .  —  De  la  început  trebuie   lucrările   cheie   pentru   pu­  •cu   stringenţă.   Beneficiarul   rii  şantierului,  pentru  a
         v                             nerea   în   funcţiune   să   se
           să   afirm   ţă   preliminăm                            şi  constructorul  (I.C.S.  Hu­  lua  cîţiva  saci  întregi  sînt
           pentru   sfîrşitul   semestrului   lucreze  în  două  şi  chiar  3   nedoara   —   care   nu   şi-a   nevoiţi  să-şi  pună,  în  va­
           realizări  valorice  de  50  la   schimburi.  In  circa  10  zile   respectat   angajamentul   din   loare  calităţile  de...  scu­
           sută  din  planul  anual.  Sta­  terminăm   cea   mai   mare   plenara   Comitetului   jude­  fundători.  Să  nu  vadă  oa­
           diul  lucrărilor  fizice  se  pre­  parte din montaj.   ţean  de  partid  cu  privire  la   re  conducerea  şantierului
           zintă   însă   nesatisfăcător.   Prin  şeful  de  echipă  Ga-   aceste  obiective)  au  obliga­  această  risipă  ?  Dar  gesti­
           Staţia   de   cocs   brichete  a   briel  Gros  şi  şeful  de  lot,   ţia  majoră  de-a  stabili  noi   onarul  respectiv  ?  Că  nu-i
           intrat  în  stadiu  de  uscare   Ioan   Ghilea,   acelaşi   con­  măsuri  judicioase  şi  opera­  vorba  do  doi  saci.  ci  de   Printre fruntaşii atelierului mecanic de la C. S. Hunedoara se numără şi rabotorul Victor Jeler. Fotoreporterul l-a sur­
           şi  încălzire  de  abia  în  20   structor are o altă părere:  tive  pentru  intrarea  în  pro­  două  vagoane  de  ciment   prins în timp ce executa un reper pentru furnalele de 1 000 mc.
           mai  şi  va  produce  primele   —  Unele  utilaje  nu  ne-au   ducţie   a   noilor   capacităţi   care se degradează.
           cantităţi de cocs doar la 20  sosit încă. Altele, deşi noi.  la termenul planificat.
                     De fapt, care sînt realizările                                                                                     Rezultate valoroase                                              [a executarea lucrărilor
                  S3
              In   ziarul   nostru   numărul   făcute   cu   prilejul   anchetei.   cine  avem  un  plan  anual   lei.  Realizările  la  31  mai   HUNEDOARA.  Alături  de   zinale  —  101,2  la  sută.   de sezon sînt datori să-şi
            5  731,  din  14  iunie  a.c.,  în   Iată  de  ce  revenim  la  acest   de  25  844  000  Iei,  din  care   a.e.  reprezintă  52,3  Ia  sută   siderurgişti,   colectivul   U-   Economiile   suplimentare
            articolul  „La  complexul  din   caz,  întrebînd  din  nou  fac­  am realizat 14 400 000, deci   din acest plan.         zinei  nr.  7  de  exploatare  a   înregistrate   la   preţul   de
            Orăştie.  De  fapt,  care  sînt   torii   răspunzători   de   soarta   55 la sută.     Să  mai  tragem  oare  con­       transporturilor   feroviare   cost  se  cifrează  la  peste  1
            realizările   ?“   ne   exprimam   acestui obiectiv :   De fapt  Convorbirile   le-am   purtat   cluzii ?                din   cadrul   C.S.H.   obţine   milion  de  lei.  De  remarcat   aducă aportul toţi cooperatorii!
            nedumerirea   cu   privire   la   care sînt realizările ?  ieri,  20  iunie  a.c.  Tot  ieri   Am   insista   mai   degrabă   realizări  deosebite  în  ma­  contribuţia   la   aceste   rea­
            stadiul   lucrărilor   pe   care   Tovarăşul Ioan Popescu,  am   căutat   să   descifrăm  asupra   necesităţii   „punerii   rea   întrecere   socialistă   ce   lizări  a  feroviarilor  comu­
            ni  l-a  prezentat  —  diferit                                                       de   acord"   asupra   acestor      se   desfăşoară   în   cinstea   nişti   Nicolae   Erdely,   A-   ® Sfecla de pe 2 ha de la C.A.P. Răcăştie nu
            —  beneficiarul  şi  construc­        Revenim asupra unor materiale                  cifre,   asupra   respectării   a-   zilei  de  23  August.  De  la   lexandru  Ungur  —  meca­  se mai vede din buruieni.
            torul.   Criticam,   de   aseme­                                                     celor   indicaţii   ale   partidu­  începutul   anului,   lucrăto­  nici   de   locomotivă,   şeful
            nea,  alte  aspecte  de  pe  şan­            publicate la rubrică                    lui   şi   statului   nostru   cu   rii  de  aici  au  realizat  pla­  de   tură   Stanciu   Remus,   9 Trifoiul de pe 16 ha - furaj preţios pentru
                                                                                                                                                      în
                                                                                                                                         de
                                                                                                                                     nul
                                                                                                                                                          tone
                                                                                                                                             transport
            tierul  acestui  complex  pre­                                                       privire  la  ţinerea  unor  ast­    nete  în  proporţie  de  104,3   instructorii   Octavian   Ilca   animalele obştei - trebuie grabnic recoltai.
                                                                                                                                                               şi  losif  Zbora,  şefii  de  ma­
                                                                                                 fel
                                                                                                          evidenţe.
            văzut  a  intra  în  funcţiune   de  la  serviciul  plan-organi-   „misterul"   acestor   diferen­  vizate  de  sînt   datoare  Organele   la  sută,  planul  de  expedi­  nevră   Dumitru   Ghiorăscu,
                                                                                                                      măcar
            cu  încă  8  hale  la  sfîrşitul   zare al T.C. Deva :   te  între  o  realizare  şi  alta.   acum,   la   jumătatea   anului,   ere  a  producţiei  marfă  —   Constantin   Pandalache   şi   In  majoritatea  unităţilor  a-   tori  nu  vor  să  o  prăşească,
            acestei   luni   (Amintim   că   —  Pentru  acest  obiectiv   Ne-am  adresat  organelor  de   să-şi   rezolve   treburile   din   100,8  ia  sută,  planul  de   alţii.           gricole   din   cadrul   consiliu­  motivînd  că  simţ  ocupaţi  cu
            prin  hotărîrea  plenarei  Co­  avem  un  plan  anual  de   sinteză.                 propria gospodărie.                 reparaţii   a   Dieselelor   —                           lui   intercooperatist   Hune­  întreţinerea porumbului.
            mitetului  judeţean  de  partid   29  018  000  lei,  din  care  am   Tovarăşul   Emilian   Ro-                          101  la  sută,  iar  planul  de   VASILE GRIGORAŞ        doara,   cooperatorii  şi   meca­  Lucrurile   aşa   se   prezintă.
            se   stabilise   ca   acestea   să   realizat  în  primele  5  luni   venţa,  şef  de  serviciu  la  Di­  Intre   timp   am   aflat   că   reparaţii a vagoanelor u-  corespondent  nizatorii   depun   eforturi   stă­  Unii   cooperatori   din   aceas­
            fie  finalizate  cu  15  zile  îna­  (realizări  la  care  ne-am  re­  recţia  judeţeană  de  statis­  adăpătoarele   s-au   montat,                                              ruitoare  pentru  a  termina  în   tă   unitate   consideră   că   nu
            inte de termen).             ferit  şi  noi  —  n.n.)  52,69  Ia   tică :            că  alte  „necazuri"  sublinia­                                                              timp  optim  toate  lucrările  a-   sînt   obligaţi   să   prăşească
                                                                                                 te  în  articolul  amintit  s-au
              La    nedumerirea   noastră   sută.                      —  Pentru  complexul  de   remediat  şi  că  la  finele  lu­                                                           gricole  de  sezon.  Astfel,  cei   toate  culturile  pe  care  unita­
            a  mai  apărut  o  nedumerire,   Şeful  sectorului  construc­  la   Orăştie   figurează   un   nii   noua   capacitate   va   fi                                                  de   la   Teliucu   Inferior   au   tea  Je-a  însămânţat  şi  plan­
                                                                                                                                                                                              terminat  de  prăşit,  cu  atela­
                                                                                                                                                                                                                            tat.  Este,  desigur,  o  optică
            menită  să  pună  la  îndoială   ţii al Trustului I.A.S.:  plan  anual  (după  o  ultimă   pusă  —  parţial  —  în  func­                                                         jele  proprii  şi  manual,  po­  păgubitoare   care   trebuie
             acurateţea documentaţiei     —  La complexul de por-    modificare)  de  27  534  000  ţiune.
                                                                                                                                           Din aeffvifatea Casei Judeferae                    rumbul  de  pe  cele  37  ha  în­  grabnic   schimbată.   Cine
                                                                                                                                                                                              sămânţate.   Concomitent   au   altcineva  dacă  nu  ei  trebuie
                                                                                                                                                  a corpului didactic                         prăşit  o  dată  şi  sfecla  fura­  să  rezolve  toate  lucrările  a-
                                                                                                                                                                                              jeră  de  pe  2  ha.  Se  prezintă
                                                                                                                                                                                                                            gricole  pe  care  le  au  ?  Pe
                 Copertine ie dragul tor sau ca să protejeze peronul şi călătorii?                                                    In  ultimele  zile.  Casa   cum  şi  învăţători  din  co-  ;   bine  în  ce  priveşte  întreţine­  lingă   sfecla   rămasă  neprăşi­
                                                                                                                                     judeţeană  a  corpului  di­  muncle  învecinate,  au  par­  rea   culturilor   prăşitoare   şi   tă,  care  nu  se  dezvoltă  nor­
                                                                                                                                                                                                                            mal  din  cauza  buruienilor  ar
              Scriu  aceste  rînduri  por­  măr   aici,   cu   speranţa   că   lăţimea   copertinei   depăşeş­  spunem  adevărul  ?  —  ines­  dactic  a  organizat  o  serie   ticipat  la  dezbaterea  „Căi­  unitatea   agricolă   din   Cinciş-   trebui  să  se  cosească  şi  tri­
                                                                                                                                                                                              Cerna  Şi  aici  porumbul  în-
             nind  de  la  adevărul  con­  încă  n-ar  fi  tîrziu  pentru  a   te   bordura   peronului).   Nu   tetice.            de  activităţi  interesante  şi   le  de  educare  a  elevilor   sămînţat  pe  71  ha  a  fost  pră­  foi  ienele  de  pe  cele  15  ha.
             form  căruia  e  mai  uşor  să   se  studia  eventuale  posibi­  cred   că   această   omisiune                        atractive   pentru   cadrele   pentru  apărarea  şi  conser­  şit   manual.   Eforturi   merito­  Şi   faţă   de   această   lucrare,
             îndrepţi  un  rău  care  e  pe   lităţi de remediere.   de  proiectare  poate  fi  jus­  GRIGORE ERACLIDE              didactice  de  diferite  spe­  varea   mediului   ambiant"   rii   depun   membrii   coopera­  cooperatorii   manifestă   indife­
             cale  să  se  înfăptuiască,  de-   Lungimea   copertinei   este   tificată   prin   existenţa   reţe­  mecanic la C. S. Hunedoara  cialităţi.     cc  a  avut  loc  la  liceul  „De-   tori   din   unităţile   amintite   renţă.
             cît să aştepţi săvîrşirea lui.  total   necorespunzătoare,   fi­  lei electrice de contact.  N.  R.  Sugestiile  dumnea­  Astfel,  la  Institutul  de   cebal".                  mai  sus  şi  pentru  executa­  Îngrijirea   culturilor   ca   şl
                                                                                                                                                                 Demn  de  semnalat  este
              Pe  scurt,  e  vorba  despre   ind  construită  doar  în  zona   Stîlpii   de   susţinere   sînt   voastră,  stimate  corespon­  subingineri  din  Hunedoara   şi  simpozionul  cu  tema   rea  altor  lucrări  tot  atît  de   alte   aspecte  ale  muncii,  în
             copertinele   noilor   peroane   scărilor  de  acces  la  pasa­  prea   aproape   de   bordura   dent,  sînt  binevenite,  deşi   profesorii  de  matematică,   „Probleme  actuale  ale  tine­  importante,  din  care  una  re­  general  în  unităţile  coopera­
             din  gara  C.F.R.  Simeria,  a-   jul  subteran.  Cred  că  e  le­  peronului  (la  mai  puţin  de   tovarăşul   Vasile   Achim,   fizică,  chimie,  maiştri-in-   retului"  ce  s-a  desfăşurat   ţine  atenţia  tuturor  :  recolta­  tiste,   au   fost   reglementate
                                                                     2  m  de  vagon)  şi  cu  distan­
                                                                                                                                    structorî,  studenţi  ai  insti­
             flate în construcţie.       gitimă  întrebarea  :  pe  cine   ţe  cam  mici  între  ei,  obli-   şeful  şantierului  31  poduri   tutului,  elevi,  au  audiat   la  Deva  şi  la  care  au  luat   rea  şi  depozitarea  în  condiţii   prin   „Legea   organizării   pro­
               S-a   întîmplat   să   călăto­  trebuie  să  protejeze  coper­  gîndu-ne   pe   noi,   călătorii,   Simeria,  ne  spune  că  sînt   expunerea  „Noutăţi  în  do­  parte  profesorii  de  ştiinţe   optime a furajelor.  ducţiei  şi  a  muncii  în  agri­
             resc   acum   cîtva  timp  în-   tina  ?  Numai  scările  sau  şi   la   adevărate   „slalomuri“   şi   tardive.  Spuneam  că  sînt   meniul  electrotehnicii"  sus­  sociale  din  şcolile  judeţu­  Nu  acelaşi  lucru  însă  pu­  cultură".   Obligativitatea   ca
             tr-o  zi  foarte  ploioasă.  Cei   pe  călătorii  de  pe  peron  ?                  binevenite  pentru  că  în-                                   lui.  Cele  zece  referate  şi   tem   afirma   despre   coopera­  toate  lucrările  să  se  facă  In
                                         Consider   că   lungimea   ei   expunîndu-ne   chiar   la   ac­                            ţinută  de  ing.  dr.  Dumitru                            torii   din   Răcăştie.   întreţine­
             care  aveam  de  aşteptat  tre­  trebuie  să  fie  egală  cu  pe­  cidente.  E  păcat  de  o  staţie   tr-adevăr  o  linie  electrifi­  Iîaba  de  la  Institutul  poli­  comunicări  ştiinţifice,  gru­  rea   porumbului   în   această   timp  optim  şi  de  calitate  su­
             nuri  pe  liniile  3  şi  4  (un   ronul acoperit al gării.  modernă,   cum   va   deveni   cată  cum  este  Filiaş—Min­  tehnic  „Traian  Vuia"  clin   pate  pe  două  mari  proble­  unitate  agricolă  se  face  des­  perioară   este   determinată   de
                                                                                                                                                               me  —  „Aspecte  ale  inte­
             mare   număr   de   călători),   Nici   lăţimea   copertinei   Simeria  —  mare  şi  aspec­  tia  nu  poate  fi  „dotată"   Timişoara;  la  Liceul  nr.  2   grării  sociale  a  tineretului"   tul  de  anevoios.  Din  supra­  realitatea   că   pământul   este
                                                                                                                                                                                                                            o  avuţie  naţională  de  mare
                                                                                                                                    din  Deva,  a  fost  organizat
             ne-am   Îngrămădit   cum   am   nu   e   corespunzătoare.   Da­  tuoasă,  cu  trafic  atît  de  in­  cu   asemenea   copertine.   un  schimb  de  experienţă   şi  „Aspecte  ale  educaţiei   faţa  dc  53  ha  s-au  prăşit  me­  preţ.   Nepartieiparea   la   toate
             putut   sub   aceste   copertine.   că  plouă,  urcarea  sau  co-   tens  —  să  fie  „cîrpită"  cu   V-am   publicat   scrisoarea   pe  tema  prevenirii  şi  solu­  elevilor  în  timpul  liber"  —   canic  doar  15  ha,  iar  manu­  lucrările  ce  se  fac  în  agri­
             Mi-am   dat   seama   atunci   borîrea  din  vagoane  nu  e   asemenea   construcţii   ne­  în  speranţa  că  totuşi  nu-i   ţionării  inadaptării  şcola­  au  fost  audiate  şi  au  stîr-   al   numai   5.   S-a   întîrziat   cultură   constituie,   fără   nici
                                                                                                                                                                                              mult  şi  cu  întreţinerea  sfe­
             de   cîteva   greşeli   strecurate   protejată   deloc   (Aşa   cum   corespunzătoare,   dispropor­  tîrziu   ca   Regionala   C.F.   re  ;  profesorii  de  biologie   nit  un  viu  interes  din  par­  clei  furajere.  Din  cele  4  ha   o  discuţie,  o  abatere  gravă,
                                                                                                                                                                                                                                   care  trebuie
                                                                                                                                                                                                                            abatere
                                                                                                                                                                                                                                                sancţio­
             in proiectarea lor. Le enu­  am văzut şi în alte gări,  ţionate şi — de ce să nu    Timişoara să intervină.            şi geografie din Deva, pre-  tea auditoriului.            însămânţate   s-au   prăşit   nu­  nată  ca  atare.  In  spiritul  a-
                                                                                                                                                                                              mai  2,  restul  de  sfeclă  sa   cestei  legi  adunarea  generală
                                                                                                                                                                                              sufocă în buruieni.
                                                                                                                                                                                                                            a   cooperativei   agricole   din
                                                                                                                                                                                               —  De  ce  nu  s-a  prăşit  pî­  Răcăştie  trebuie  să  ia  atitu­
                                                                                                                                                                                              nă  acum  toată  suprafaţa  în­  dine   faţă   de   acei   membri
                                                                                                     Constanţa : F.C. Constanţa  programate   duminica,   cînd   iova va juca in deplasare cu  1  sămânţată  cu  sfeclă  ?  —  am   cooperatori   care   se   sustrag
                                                                                                                                                                                                                            de  la  muncă  în  mod  nejusti-
                                                                                                                                                                                              întrebat-o  pe  inginera  coope­
                                                                                                    —  Dinamo  0—1  (0—1).  Go­  Dinamo  Bucureşti  va  întîlni   U.T. Arad.                  rativei, Voichiţa Bartoş.     ficat !
                                                                                                    lul  victoriei  a  fost  marcat  în   pe  teren  propriu  pe  C.F.R.
                                                                                                    minutul  16  de  Radu  Nun-                                 Titlul de golgeter a fost      —    Unij  membri  coopera­              N. PANAITESCU
                                                                                                    weiller.                     Cluj, iar Universitatea Cra-  cîştigat de Oblemenco.
                                                                      două goluri ale oaspeţilor      Cluj : Universitatea Cluj
                                                                      au fost înscrise de Adam      —  U.T. Arad : 0—0.
            Ultima etapă a campionatului                              (min. 59 şi 81).               Piteşti • F.C. Argeş —               „CUPA ROMÂNIEI"                                                       D©făs*5 pentru
                                                                        Tg  Mureş:  A.S.A.  —  Pe­  C.S.M.  Reşiţa  ;  1—0  (1—0).
                         diviziei A la fotbal                         trolul  :  2—1  (1—1).  Au  în­  Golul  a  fost  înscris  de  Roşu        LA FOTBAL                                                  activitatea de exfiracfie
                                                                       scris  :  Mureşan  (min.  2)  şi
                                                                                                    în minutul 30.
                                                                                         respectiv
                                                                       Naghi
                                                                             (min.
                                                                                    61),
                                                                                                      Bucureşti  :  Steaua  —  Stea­
                                                                                                                                                                                                      CERTE J—SACARIMB.
                                                                                                                                                                                                                            La puţul principal de
                                                                                                                                   Duminica  viitoare.  24  iu­
                                                                       Moldo van (min. 45).         gul  Roşu  Braşov  :  1—1  (0—0).   nie  a.c.,  ora  17,00  va  avea   Constructorul   Hunedoara   —   extracţie al Exploatării miniere Certcj-Săcărîmb s-a
               Meciurile   ultimei   etape   (min.  37)  şi  Lucaci  (min.  52),                    Au  marcat  :  Tătaru  (min.  65                          Dacia  Deva  ;  Răsăritul  Rîu
             (a  30-a)  a  campionatului  di­  respectiv Szabadoş (min. 38).  Bacău  :  Sport  Club  —  Ra­  din  lovitură  de  la  11  nr),   loc  etapa  a  II-a  din  cadrul   de  Mori  —  Gloria  Haţeg  ;   luat măsura introducerii unor colivii de dimensiuni
             viziei  A  la  fotbal  s-au  în­  Craiova  :  Universitatea  Cra­  pid:  2—1  (2—1).  Au  marcat:   respectiv Pescaru (min. 57).  „Cupei  României",  la  fotbal,   Preparatorul   Lupeni   —   E-   mai mari, care permit încărcarea vasului de extrac­
             cheiat   cu   următoarele   re­  iova  —  C.F.R.  Cluj  :  4—2   Dembrovschi   (min.   26)   si                     după   următorul   program   :   nergia   Paroşeni   ;   Prepara­  ţie Ia capacitatea normală, fapt ce conduce Ia creş­
                                                                                                                                                                                                  terea rezultatelor productive. De asemenea, cu aju- ;
             zultate ;                    (1—0).  Golurile  gazdelor  au   Bălută  (min.  37),  respectiv   Echipa   campioană   va   fi
               Bucureşti  :  Sportul  Studen­  fost  marcate  de  Oblemenco                         cunoscută  în  urma  rezulta­  Voinţa  Ilia  —  Viitorul  Va­  torul   Coroeşti   —   Utilajul   torul acestor colivii noi, în următoarele zile va fi ■
             ţesc  —  Jiul  Petroşani:  2—1   (min.  55  şi  67),  Bădin  (min.   Boc  (min.  41  din  lovitură  de   telor  ce  se  vor  înregistra  în   lea  Brad  :  Minerul  Ghelar   Petroşani  ;  E.G.C.L.  Petro­  introducă în mină, Ia orizontul —80, o locomotivă
             (1—1). Au marcat: Leşeanu    41) şi Niţă (min. 52). Cele  la 11 m).                    cele două partide restanţă   — E.G.C.L. Hunedoara ;       şani — Streiul Baru.                electrică tip „Barza“ care va uşura considerabil
                                                                                                                                                                                                  efortul fizic al minerilor.
          V                                                           ............... .....—uneau»«——*                                                                                 J
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76