Page 71 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 71
awm—MM tffiKMgl
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 737 © JO¡ 21 IUNIE 1973
; Ou planul
Ssrtiíiiíü sä lil i întrecere în ctosteariléi de 23 August Outstay : c Mesaj concret» forme
j semestrial I
;---------------------------------------:
rebate mlegrcl Mât k $ÈBt! atractive, mobilizatoare
j. îndeplinit j
| j întreprinderea de indus se adresează muncitorilor Intîrzie, de asemenea,
trializare a laptelui Sime de la secţia brînzăris care confecţionarea gazetelor de
I Secţia de | ria, unitate reprezentativă „reducînd consumul specific perete. Faptul că anul tre
La fiecare beneficiar, la fiecare constructor a industriei alimentare din cu numai 0,2 litri lapte la cut gazeta „Separatorul“
de aici a fost clasată pe lo
1 kg de telemea, contribuie
a
depăşit,
judeţul
nostru,
| prefabricate din j pe primele cinci luni ale la realizarea a 50 tone te cul al doilea în întrecerea
Stabilind măsuri concrete în vederea realizării anului, prevederile planului lemea peste prevederile judeţeană ar trebui să-i
exemplare a planului de investiţii pe acest an, pen la producţia gobală cu 3,246 planului“ sau „redueîndu-se determine în mai mare mă
tru pregătirea corespunzătoare a condiţiilor necesare INVESTIŢIILE—în | beton a I J.C. Bircea | milioane lei, iar la produc zilnic spargerile cu o sti sură pe cei care răspund
executării lucrărilor pe 1974, plenara Comitetului ţia marfă cu 3,884 milioa clă la 1 000 lifcri lapte îm de activitatea ei, pentru ca
judeţean de partid din 21 mai a.c. sublinia, printre Antrenaţi cu eforturi j ne lei. După cum arăta se buteliat, se realizează o e- aceasta să-şi facă mai
altele, necesitatea grăbirii ritmului de execuţie la : sporite în marea întrecere ; cretarul organizaţiei de conomie de 63 lei pe zi, e- pregnant simţită prezenţa
noile capacităţi de producţie de la „Victoria" Călan pentru înfăptuirea angaja- : partid, Ioan Tonei, aceste chivalentul a 9 plini". O în rîndul salariaţilor uni
— staţia de cocs brichete cu 40 000 tone anual şi timp optim, la mentului asumat de a rea- j rezultate se datorese mai comparaţie sugestivă, iar tăţii.
centrala electrică de termoficare de 12 MW —, de liza cincinalul în patru ani j bunei organizări a muncii, dacă ne gîndim că în uni Destul de sugestivă se
la complexul de porcine Orăştie şi de pe şantierul găsirii unor surse supli tate se îmbuteliază zilnic prezintă agitaţia vizuală la
de electrificare a liniei ferate Filiaşi—Mintia. Care I şi jumătate, muncitorii, teh- î mentare de aprovizionare întreprinderea „Marmura"
nicienii şi inginerii secţiei I
este stadiul lucrărilor la unele obiective aflate în parametrii proiectaţi cu lapte, modului plin de Simeria. Un exemplu con
construcţie ? de prefabricate din beton ; responsabilitate în care au Cum organizăm cludent — panoul cuprin
Iată ce-şi propune să reliefeze rubrica noastră ; a I.M.C. Bircea au înregis- j acţionat toţi salariaţii în zând echivalentul valoric
de astăzi. trat un nou şi strălucit suc- j frunte cu comuniştii care, unui procent din producţia
! ces. Ei au îndeplinit cu 10 \ în permanenţă s-au aflat în agitaţia vizuală ? unităţii: 2 000 mp placaj
\ zile înainte de termen pla- \ cunoştinţă de cauză în ceea finit, 4 000 mp dale mozai-
I nul semestrial de produc- j ce priveşte sarcinile de pro cate, 150 mc blocuri de
ţie. Strădaniile depuse pen- j ducţie. între 18—24 000 sticle, avem marmură. Este vizată, de
tru iolosirea cit mai depli- i De mare eficienţă s-a do imaginea importanţei pri asemenea, munca gaterişti-
Noile capacităţi productive din Cálen nă a capacităţilor de pro- \ vedit agitaţia vizuală. Este mordiale a chemării expri lor care au datoria să exe
mate, economiile ce se în
ducţie şi a timpului de lu- ;
cute
permanenţă
tăieri
în
sugestivă lozinca din incin
i cru s-au concretizat în creş- j ta unităţii care se adresea registrează. corecte, de aceasta depin-
ferea productivităţii mun- i ză, în cuvinte mobilizatoa Texte mobilizatoare se a- zînd calitatea produsului fi
cii peste sarcina stabilită, ; re. lucrătorilor de a păstra dresează conducătorilor auto nit oferit beneficiarilor in
legătură
cu
reducerea
în
la primele probe tehnologice. Iar în medie cu 1 288 lei pe ; printr-o calitate ireproşabi consumului de benzină, me terni şi externi. în organizarea
marca
neştirbită
fabricii
fiecare salariat.
Neajunsul
In perioada care a trecut i lă a produselor. Conştiinţa canicilor de întreţinere ca agitaţiei vizuale semnalat
de Ia începutul anului co- j şi fapta muncitorească în re asigură buna funcţionare la I.I.L. este prezent şi la
I Iectivu! acestei importante : gemănate au dat viaţă atît a maşinilor şi utilajelor. ..Marmura“. Este vorba de
lucrările se prezintă în contratimp ; unităţi industriale a pro dezideratului de calitate Ceea ce s-ar putea repro redusa ei extindere la lo
dus şi pus la dispoziţia şan- i
i tierelor, peste sarcinile de i cit şi celui de cantitate. anului, şa modului în care a fost cul de muncă. Şi aceasta
din cauză că nu s-au găsit
începutul
organizată
agitaţia
vizuală
La
Pornim de la o realitate iulie, deci cu 20 zile mai sînt defecte şi trebuie re plan la zi, mai mult de i muncitorii de aici, dezbă- la I.I.L. Simeria se poate forme de adaptare a che
certă. Staţia de cocs briche tîrziu decit se stabilise în mediate. De azi (15 iunie ; 3 000 mc prefabricate. Pe j tînd cifrele de plan, şi-au rezuma prin cuvintele se mărilor în vederea realiză
te şi centrala electrică de plenara Comitetului jude a.c.-n.n.) am fost descom baza realizărilor de pînă ; propus să dea „zilnic peste cretarului organizaţiei de rii sarcinilor de producţie
termoficare de 12 MW de, ţean de partid. In cazul pletaţi şi ca forţe, iar volu acum se estimează obţine- j plan produse în valoare de partid : „E necesar ca, în în funcţie de specificul . şi
la întreprinderea „Victoria“ centralei termoelectrice, mul de muncă se prezintă ; rea unei producţii globale ! 30 000 lei" creînd premise funcţie ae spaţiul destul de spaţiul oferit de locul de
Călan trebuiau să intre în probele tehnologice în ve încă masiv. ; suplimentare, pînă la finele j certe pentru „realizarea redus existent la locurile muncă. Considerăm că acest
Aurelia
funcţiune — iniţial — la derea eliberării autorizaţiei Dirigintele de şantier. Al- şi Strungarul luliu Duştinţă Muţiu I semestrului, în valoare de \ cincinalului în 4 ani şi 8 de muncă, agitaţia vizuală lucru va trebui să stea în
reglorul
—
sfîrşitul anului trecut. Gre de funcţionare a cazanului ired Hatzinger, ne înso doi dintre muncitorii apre ! circa 4 500 000 lei. Merită ; luni". Acum, către sfîrşitul să se adapteze în funcţie viitor mai mult în atenţia
utăţile obiective pe care nr. 1 au început de cîteva ţeşte pe şantierul celor ciaţi de la F.S.H. Vulcan. subliniat faptul că îndepli- j primului semestru, angaja de specific, prin modalităţi organelor de partid din u-
le-au întîmpinat beneficia zile, debitarea aburului pe două obiective. ; nirea şi depăşirea sarcinilor ; mentul luat dovedeşte că noi, oglindind sarcinile ce nităţile amintite şi aceasta,
rul şi constructorul au de turbină fiind posibilă de — Aici se lucrează la de plan s-a înfăptuit în ; posibilităţile unităţii şi ale stau în faţa salariaţilor în bineînţeles, corelat cu no
terminat însă prelungirea abia la 15 iulie. La acest montarea turbinelor, aici se condiţiile reducerii cheltu- ; oamenilor au fost apreciate partea a doua a anului, ile măsuri stabilite, cu ci
termenului de punere în obiectiv rămînerile în ur fac probele la cazan, aici Nota ielilor stabilite la 1 000 lei I în mod real. mult mai mari, realizarea frele de plan ale perioadei
funcţiune a noilor capaci mă sînt explicabile şi prin a început înzidirea cup ; producţie marfă cu peste ; Alte lozinci, cu un con ior necesitând o mobiliza următoare.
tăţi pentru finele primului faptul că centrala va func toarelor, aici... ; 13 lei. ţinut la fel de mobilizator, re maximă". M. BODEA
semestru din acest an. In ţiona după o tehnologie o- Nici din greşeală nu ni Două vagoane de
atari condiţii s-a recurs la riginală, prin care gazul şi Se spune de ce la locurile
o amplă mobilizare de for fumul rezultat de la bate de muncă domneşte încă ciment se consumă
ţe, reuşindu-se ca în urmă riile de semicocs vor fi u- dezordinea (criticată de
cu cîteva zile aceste obiec tilizate integral — fapt^ ce ziar şi cu alte prilejuri), de singure
tive să intre în primele va contribui la depoluarea ce grup uri-grup uri de con
probe tehnologice. atmosferică a oraşului. Iată structori se întreţin în dis Ca la fiecare obiectiv de
Ţinînd cont că aceste de ce nici cel de al doilea cuţii interminabile oînd fi amploare ce urmează a se
probe (datorită specificului cazan nu va putea să func ecare clipă frustrează intra construi, şi la Chişcădaga
capacităţilor) durează do ţioneze mai devreme de 15 rea în funcţiune a celor — Pe şantierul fabricii de
uă luni pentru staţia de august. Cum apreciez sta două capacităţi. Nimic con ciment şi var — s-a con
cocs brichete şi o lună pen diul lucrărilor ? Intr-un fel cret despre ce se întreprin struit un mare depozit de
tru centrala termoelectrică, mă bucur că vom • termina de pentru reducerea volu ciment. Toate bune pînă
apare evident că noul ter curînd cu unele necazuri mului de construcţii-mon- aici. Numai că, în depozi
men — stabilit şi prin ho- legate de aceste investiţii. taj. Linişte şi pace ! Ce tul amintit, aproape două
tărîrea plenarei Comitetului Pe de altă parte am unele sentiment să încerci oare ? vagoane cu saci de ciment
judeţean de partid — nu incertitudini cauzate de rit Cel de satisfacţie eă , în sînt sparţi, iar conţinutul
va fi respectat. mul încă lent în care se curînd vom termina cu ne „aşternut" ca un veritabil
— Cum apreciaţi, ca be desfăşoară montajul. cazul acestor investiţii", sau covor cu grosimea de 20-30
neficiar, stadiul lucrărilor ? ...Constructorul — prin cel de insatisfacţie că a- centrimetri p toată su
e
— am adresat întrebarea tovarăşul Zaharia Farcaş, cestea intră c-u întîrziere în prafaţa depozitului. Cami
tovarăşului inginer Petru şeful şantierului nr. 3 al circuitul productiv al ţării. oanele care intră in depo
Dăneseu, şeful biroului dez I.C.S. Hunedoara — pare O analiză realistă, izvorî - zit se mai descurcă prin
voltare de la „Victoria" mai optimist: tă din sentimentul acut al această mare de ciment
Călan. — Am luat măsuri ca la responsabilităţii, se impune vărsat, în schimb muncito
. — De la început trebuie lucrările cheie pentru pu •cu stringenţă. Beneficiarul rii şantierului, pentru a
v nerea în funcţiune să se
să afirm ţă preliminăm şi constructorul (I.C.S. Hu lua cîţiva saci întregi sînt
pentru sfîrşitul semestrului lucreze în două şi chiar 3 nedoara — care nu şi-a nevoiţi să-şi pună, în va
realizări valorice de 50 la schimburi. In circa 10 zile respectat angajamentul din loare calităţile de... scu
sută din planul anual. Sta terminăm cea mai mare plenara Comitetului jude fundători. Să nu vadă oa
diul lucrărilor fizice se pre parte din montaj. ţean de partid cu privire la re conducerea şantierului
zintă însă nesatisfăcător. Prin şeful de echipă Ga- aceste obiective) au obliga această risipă ? Dar gesti
Staţia de cocs brichete a briel Gros şi şeful de lot, ţia majoră de-a stabili noi onarul respectiv ? Că nu-i
intrat în stadiu de uscare Ioan Ghilea, acelaşi con măsuri judicioase şi opera vorba do doi saci. ci de Printre fruntaşii atelierului mecanic de la C. S. Hunedoara se numără şi rabotorul Victor Jeler. Fotoreporterul l-a sur
şi încălzire de abia în 20 structor are o altă părere: tive pentru intrarea în pro două vagoane de ciment prins în timp ce executa un reper pentru furnalele de 1 000 mc.
mai şi va produce primele — Unele utilaje nu ne-au ducţie a noilor capacităţi care se degradează.
cantităţi de cocs doar la 20 sosit încă. Altele, deşi noi. la termenul planificat.
De fapt, care sînt realizările Rezultate valoroase [a executarea lucrărilor
S3
In ziarul nostru numărul făcute cu prilejul anchetei. cine avem un plan anual lei. Realizările la 31 mai HUNEDOARA. Alături de zinale — 101,2 la sută. de sezon sînt datori să-şi
5 731, din 14 iunie a.c., în Iată de ce revenim la acest de 25 844 000 Iei, din care a.e. reprezintă 52,3 Ia sută siderurgişti, colectivul U- Economiile suplimentare
articolul „La complexul din caz, întrebînd din nou fac am realizat 14 400 000, deci din acest plan. zinei nr. 7 de exploatare a înregistrate la preţul de
Orăştie. De fapt, care sînt torii răspunzători de soarta 55 la sută. Să mai tragem oare con transporturilor feroviare cost se cifrează la peste 1
realizările ?“ ne exprimam acestui obiectiv : De fapt Convorbirile le-am purtat cluzii ? din cadrul C.S.H. obţine milion de lei. De remarcat aducă aportul toţi cooperatorii!
nedumerirea cu privire la care sînt realizările ? ieri, 20 iunie a.c. Tot ieri Am insista mai degrabă realizări deosebite în ma contribuţia la aceste rea
stadiul lucrărilor pe care Tovarăşul Ioan Popescu, am căutat să descifrăm asupra necesităţii „punerii rea întrecere socialistă ce lizări a feroviarilor comu
ni l-a prezentat — diferit de acord" asupra acestor se desfăşoară în cinstea nişti Nicolae Erdely, A- ® Sfecla de pe 2 ha de la C.A.P. Răcăştie nu
— beneficiarul şi construc Revenim asupra unor materiale cifre, asupra respectării a- zilei de 23 August. De la lexandru Ungur — meca se mai vede din buruieni.
torul. Criticam, de aseme celor indicaţii ale partidu începutul anului, lucrăto nici de locomotivă, şeful
nea, alte aspecte de pe şan publicate la rubrică lui şi statului nostru cu rii de aici au realizat pla de tură Stanciu Remus, 9 Trifoiul de pe 16 ha - furaj preţios pentru
în
de
nul
tone
transport
tierul acestui complex pre privire la ţinerea unor ast nete în proporţie de 104,3 instructorii Octavian Ilca animalele obştei - trebuie grabnic recoltai.
şi losif Zbora, şefii de ma
fel
evidenţe.
văzut a intra în funcţiune de la serviciul plan-organi- „misterul" acestor diferen vizate de sînt datoare Organele la sută, planul de expedi nevră Dumitru Ghiorăscu,
măcar
cu încă 8 hale la sfîrşitul zare al T.C. Deva : te între o realizare şi alta. acum, la jumătatea anului, ere a producţiei marfă — Constantin Pandalache şi In majoritatea unităţilor a- tori nu vor să o prăşească,
acestei luni (Amintim că — Pentru acest obiectiv Ne-am adresat organelor de să-şi rezolve treburile din 100,8 ia sută, planul de alţii. gricole din cadrul consiliu motivînd că simţ ocupaţi cu
prin hotărîrea plenarei Co avem un plan anual de sinteză. propria gospodărie. reparaţii a Dieselelor — lui intercooperatist Hune întreţinerea porumbului.
mitetului judeţean de partid 29 018 000 lei, din care am Tovarăşul Emilian Ro- 101 la sută, iar planul de VASILE GRIGORAŞ doara, cooperatorii şi meca Lucrurile aşa se prezintă.
se stabilise ca acestea să realizat în primele 5 luni venţa, şef de serviciu la Di Intre timp am aflat că reparaţii a vagoanelor u- corespondent nizatorii depun eforturi stă Unii cooperatori din aceas
fie finalizate cu 15 zile îna (realizări la care ne-am re recţia judeţeană de statis adăpătoarele s-au montat, ruitoare pentru a termina în tă unitate consideră că nu
inte de termen). ferit şi noi — n.n.) 52,69 Ia tică : că alte „necazuri" sublinia timp optim toate lucrările a- sînt obligaţi să prăşească
te în articolul amintit s-au
La nedumerirea noastră sută. — Pentru complexul de remediat şi că la finele lu gricole de sezon. Astfel, cei toate culturile pe care unita
a mai apărut o nedumerire, Şeful sectorului construc la Orăştie figurează un nii noua capacitate va fi de la Teliucu Inferior au tea Je-a însămânţat şi plan
terminat de prăşit, cu atela
tat. Este, desigur, o optică
menită să pună la îndoială ţii al Trustului I.A.S.: plan anual (după o ultimă pusă — parţial — în func jele proprii şi manual, po păgubitoare care trebuie
acurateţea documentaţiei — La complexul de por- modificare) de 27 534 000 ţiune.
Din aeffvifatea Casei Judeferae rumbul de pe cele 37 ha în grabnic schimbată. Cine
sămânţate. Concomitent au altcineva dacă nu ei trebuie
a corpului didactic prăşit o dată şi sfecla fura să rezolve toate lucrările a-
jeră de pe 2 ha. Se prezintă
gricole pe care le au ? Pe
Copertine ie dragul tor sau ca să protejeze peronul şi călătorii? In ultimele zile. Casa cum şi învăţători din co- ; bine în ce priveşte întreţine lingă sfecla rămasă neprăşi
judeţeană a corpului di muncle învecinate, au par rea culturilor prăşitoare şi tă, care nu se dezvoltă nor
mal din cauza buruienilor ar
Scriu aceste rînduri por măr aici, cu speranţa că lăţimea copertinei depăşeş spunem adevărul ? — ines dactic a organizat o serie ticipat la dezbaterea „Căi unitatea agricolă din Cinciş- trebui să se cosească şi tri
Cerna Şi aici porumbul în-
nind de la adevărul con încă n-ar fi tîrziu pentru a te bordura peronului). Nu tetice. de activităţi interesante şi le de educare a elevilor sămînţat pe 71 ha a fost pră foi ienele de pe cele 15 ha.
form căruia e mai uşor să se studia eventuale posibi cred că această omisiune atractive pentru cadrele pentru apărarea şi conser şit manual. Eforturi merito Şi faţă de această lucrare,
îndrepţi un rău care e pe lităţi de remediere. de proiectare poate fi jus GRIGORE ERACLIDE didactice de diferite spe varea mediului ambiant" rii depun membrii coopera cooperatorii manifestă indife
cale să se înfăptuiască, de- Lungimea copertinei este tificată prin existenţa reţe mecanic la C. S. Hunedoara cialităţi. cc a avut loc la liceul „De- tori din unităţile amintite renţă.
cît să aştepţi săvîrşirea lui. total necorespunzătoare, fi lei electrice de contact. N. R. Sugestiile dumnea Astfel, la Institutul de cebal". mai sus şi pentru executa Îngrijirea culturilor ca şl
Demn de semnalat este
Pe scurt, e vorba despre ind construită doar în zona Stîlpii de susţinere sînt voastră, stimate corespon subingineri din Hunedoara şi simpozionul cu tema rea altor lucrări tot atît de alte aspecte ale muncii, în
copertinele noilor peroane scărilor de acces la pasa prea aproape de bordura dent, sînt binevenite, deşi profesorii de matematică, „Probleme actuale ale tine importante, din care una re general în unităţile coopera
din gara C.F.R. Simeria, a- jul subteran. Cred că e le peronului (la mai puţin de tovarăşul Vasile Achim, fizică, chimie, maiştri-in- retului" ce s-a desfăşurat ţine atenţia tuturor : recolta tiste, au fost reglementate
2 m de vagon) şi cu distan
structorî, studenţi ai insti
flate în construcţie. gitimă întrebarea : pe cine ţe cam mici între ei, obli- şeful şantierului 31 poduri tutului, elevi, au audiat la Deva şi la care au luat rea şi depozitarea în condiţii prin „Legea organizării pro
S-a întîmplat să călăto trebuie să protejeze coper gîndu-ne pe noi, călătorii, Simeria, ne spune că sînt expunerea „Noutăţi în do parte profesorii de ştiinţe optime a furajelor. ducţiei şi a muncii în agri
resc acum cîtva timp în- tina ? Numai scările sau şi la adevărate „slalomuri“ şi tardive. Spuneam că sînt meniul electrotehnicii" sus sociale din şcolile judeţu Nu acelaşi lucru însă pu cultură". Obligativitatea ca
tr-o zi foarte ploioasă. Cei pe călătorii de pe peron ? binevenite pentru că în- lui. Cele zece referate şi tem afirma despre coopera toate lucrările să se facă In
Consider că lungimea ei expunîndu-ne chiar la ac ţinută de ing. dr. Dumitru torii din Răcăştie. întreţine
care aveam de aşteptat tre trebuie să fie egală cu pe cidente. E păcat de o staţie tr-adevăr o linie electrifi Iîaba de la Institutul poli comunicări ştiinţifice, gru rea porumbului în această timp optim şi de calitate su
nuri pe liniile 3 şi 4 (un ronul acoperit al gării. modernă, cum va deveni cată cum este Filiaş—Min tehnic „Traian Vuia" clin pate pe două mari proble unitate agricolă se face des perioară este determinată de
me — „Aspecte ale inte
mare număr de călători), Nici lăţimea copertinei Simeria — mare şi aspec tia nu poate fi „dotată" Timişoara; la Liceul nr. 2 grării sociale a tineretului" tul de anevoios. Din supra realitatea că pământul este
o avuţie naţională de mare
din Deva, a fost organizat
ne-am Îngrămădit cum am nu e corespunzătoare. Da tuoasă, cu trafic atît de in cu asemenea copertine. un schimb de experienţă şi „Aspecte ale educaţiei faţa dc 53 ha s-au prăşit me preţ. Nepartieiparea la toate
putut sub aceste copertine. că plouă, urcarea sau co- tens — să fie „cîrpită" cu V-am publicat scrisoarea pe tema prevenirii şi solu elevilor în timpul liber" — canic doar 15 ha, iar manu lucrările ce se fac în agri
Mi-am dat seama atunci borîrea din vagoane nu e asemenea construcţii ne în speranţa că totuşi nu-i ţionării inadaptării şcola au fost audiate şi au stîr- al numai 5. S-a întîrziat cultură constituie, fără nici
mult şi cu întreţinerea sfe
de cîteva greşeli strecurate protejată deloc (Aşa cum corespunzătoare, dispropor tîrziu ca Regionala C.F. re ; profesorii de biologie nit un viu interes din par clei furajere. Din cele 4 ha o discuţie, o abatere gravă,
care trebuie
abatere
sancţio
in proiectarea lor. Le enu am văzut şi în alte gări, ţionate şi — de ce să nu Timişoara să intervină. şi geografie din Deva, pre- tea auditoriului. însămânţate s-au prăşit nu nată ca atare. In spiritul a-
mai 2, restul de sfeclă sa cestei legi adunarea generală
sufocă în buruieni.
a cooperativei agricole din
— De ce nu s-a prăşit pî Răcăştie trebuie să ia atitu
nă acum toată suprafaţa în dine faţă de acei membri
Constanţa : F.C. Constanţa programate duminica, cînd iova va juca in deplasare cu 1 sămânţată cu sfeclă ? — am cooperatori care se sustrag
de la muncă în mod nejusti-
întrebat-o pe inginera coope
— Dinamo 0—1 (0—1). Go Dinamo Bucureşti va întîlni U.T. Arad. rativei, Voichiţa Bartoş. ficat !
lul victoriei a fost marcat în pe teren propriu pe C.F.R.
minutul 16 de Radu Nun- Titlul de golgeter a fost — Unij membri coopera N. PANAITESCU
weiller. Cluj, iar Universitatea Cra- cîştigat de Oblemenco.
două goluri ale oaspeţilor Cluj : Universitatea Cluj
au fost înscrise de Adam — U.T. Arad : 0—0.
Ultima etapă a campionatului (min. 59 şi 81). Piteşti • F.C. Argeş — „CUPA ROMÂNIEI" D©făs*5 pentru
Tg Mureş: A.S.A. — Pe C.S.M. Reşiţa ; 1—0 (1—0).
diviziei A la fotbal trolul : 2—1 (1—1). Au în Golul a fost înscris de Roşu LA FOTBAL activitatea de exfiracfie
scris : Mureşan (min. 2) şi
în minutul 30.
respectiv
Naghi
(min.
61),
Bucureşti : Steaua — Stea
CERTE J—SACARIMB.
La puţul principal de
Duminica viitoare. 24 iu
Moldo van (min. 45). gul Roşu Braşov : 1—1 (0—0). nie a.c., ora 17,00 va avea Constructorul Hunedoara — extracţie al Exploatării miniere Certcj-Săcărîmb s-a
Meciurile ultimei etape (min. 37) şi Lucaci (min. 52), Au marcat : Tătaru (min. 65 Dacia Deva ; Răsăritul Rîu
(a 30-a) a campionatului di respectiv Szabadoş (min. 38). Bacău : Sport Club — Ra din lovitură de la 11 nr), loc etapa a II-a din cadrul de Mori — Gloria Haţeg ; luat măsura introducerii unor colivii de dimensiuni
viziei A la fotbal s-au în Craiova : Universitatea Cra pid: 2—1 (2—1). Au marcat: respectiv Pescaru (min. 57). „Cupei României", la fotbal, Preparatorul Lupeni — E- mai mari, care permit încărcarea vasului de extrac
cheiat cu următoarele re iova — C.F.R. Cluj : 4—2 Dembrovschi (min. 26) si după următorul program : nergia Paroşeni ; Prepara ţie Ia capacitatea normală, fapt ce conduce Ia creş
terea rezultatelor productive. De asemenea, cu aju- ;
zultate ; (1—0). Golurile gazdelor au Bălută (min. 37), respectiv Echipa campioană va fi
Bucureşti : Sportul Studen fost marcate de Oblemenco cunoscută în urma rezulta Voinţa Ilia — Viitorul Va torul Coroeşti — Utilajul torul acestor colivii noi, în următoarele zile va fi ■
ţesc — Jiul Petroşani: 2—1 (min. 55 şi 67), Bădin (min. Boc (min. 41 din lovitură de telor ce se vor înregistra în lea Brad : Minerul Ghelar Petroşani ; E.G.C.L. Petro introducă în mină, Ia orizontul —80, o locomotivă
(1—1). Au marcat: Leşeanu 41) şi Niţă (min. 52). Cele la 11 m). cele două partide restanţă — E.G.C.L. Hunedoara ; şani — Streiul Baru. electrică tip „Barza“ care va uşura considerabil
efortul fizic al minerilor.
V ............... .....—uneau»«——* J