Page 73 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 73
Proletari din toate {ările, unijl-vă
INiOiiĂRI APROBATE Di MM f,.C. M. M lij-19 IUNIE M
Cu privire la efectivul şi compoziţia
partidului, selecţionarea, pregătirea
şi promovarea cadrelor
din nomenclatura organelor de partid
Plenara Comitetului Cen or şi înainte de termen, a Peste 1 600 000 de comunişti
tral al P.C.R. din 18—19 iu sarcinilor actualului plan lucrează în sfera producţiei
nie 1973 examinînd activita cincinal. materiale, iar alţi aproape
tea desfăşurată de organele Dezbaterea în întregul par 430 CÎDO — în domeniul ştiin
şi organizaţiile de partid pri tid a documentelor Confe ţei, învăţămîntului, culturii,
vind efectivul, compoziţia şi rinţei Naţionale, a normelor ocrotirii sănătăţii şi în ad
structura organizatorică ale vieţii şi muncii comunişti ministraţia de stat, partidul
ANUL XXV Nr. 5 738 VINERI 22 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI partidului, perfecţionarea ac lor, a cuvîntărilor tovarăşu avînd astfel puternice şi
tivităţii de selecţionare, pre lui Nicolae Ceauşescu, a de indestructibile legături cu
gătire şi promovare a ca terminat îmbunătăţirea sub masele largi de oameni ai
drelor, apreciază ca pozitivă stanţială a întregii munci de muncii din toate sectoarele
O îndatorire primprclială a fiecărui Solemnitatea t munca politico-organizatorică partid, sporirea competenţei, vieţii sociale.
In urma orientării cu pre
de
organele
de
desfăşurată
partid în aceste domenii ho- rolului şi influenţei organi cădere a muncii de primire
zaţiilor de partid în condu
colectiv, a fiecărui muncitor înmînării unor tărîtoare generale a partidului, cerea activităţii politice, e- în partid spre ramurile de
pentru
aplicarea
bază ale economiei naţionale
liniei
conomice şi sociale, creşterea
pentru îndeplinirea cu suc responsabilităţii oameni ai şi, îndeosebi, spre obiective
comuniştilor
noi
le
intrate
ces a misiunii sale istorice
funcţiune,
în
celorlalţi
şi
a
CALITATE ireproşabilă tuturor ordine si medalii tregii naţiuni în opera de muncii faţă de a dezvoltarea ponderea muncitorilor substanţial.
în
de forţă conducătoare a în
crescut
partid
a
economico-socială
Româ
a
mun
societăţii
socialiste
Numărul
făurire
comuniştilor
niei.
a
In
sala
festivităţi
de
teanu, Francisc Francisc Şer-
Consiliului popular judeţean I, Lăscuţoi, Nicolae N. Mun- multilateral dezvoltate în pa In contextul acestor rodni citori a ajuns la 1 060 658,
adică 46,49 la sută din tota
tria noastră.
din Deva a avut loc, ieri, ban, Avram N. Scorobete, Pornind de la necesitatea ce activităţi politice şi edu lul membrilor de partid, iar
cative, în cursul anului 1972
Petru P. Toma.
unor
solemnitatea
înmînării
produselor ieşite pe porţile ordine şi medalii, conferite a Ordinul „23 August" clasa înfăptuirii cu consecvenţă a au fost primiţi in partid pes al ţăranilor la 526 589, astfel
că muncitorii şi ţăranii re
programului stabilit de Con
te 107 000 oameni ai muncii,
cu prilejul aniversării a 25
IV-â tovarăşilor: Ioan T.
prezintă în prezent 69,57 la
gresul al X-lea şi Conferin
care, bucurîndu-se de presti
ani
de
de
naţionalizarea
principalelor la mijloace de Adam, Corneliu I. Fulga, Mi- ţa Naţională, a afirmării giu şi autoritate în mijlocul sută din efectivul partidului.
hai I. litiu, Petru A. Vlad.
Totodată, în acest an
au
producţie. solemnitate au luat Socialiste România" clasa continue a rolului conducă colectivelor lor de muncă, fost primiţi în partid un nu
Ordinul „Steaua Republicii
tor a] partidului în întreaga
se afirmă ca militanţi activi
întreprinderilor ga, prim-secretar al Comite a V-a tovarăşilor: Ştefan Şt. viaţă socială. organele în pentru îndeplinirea sarcinilor măr corespunzător de domeniile
La
spe
de
tovarăşii
parte
Mo-
Ioachim
din
toate
cialişti
partid au manifestat o pre
profesionale şi obşteşti, mun
de activitate, oameni de şti
Biro, Petru P. Bocăieţ, Pom-
susţinută
pentru
ocupare
cesc cu dăruire şi abnegaţie
tului judeţean de partid, pre
continuă
realizarea
şedintele Comitetului execu piliu A. Buda, Ioan C. Cio tărirea de partid a din organiza pentru partidului în programu inţă, cultură şi artă. naţională a
can, Ioan Fr. Cardoş, Eduard
Compoziţia
ţiilor
între
industrie,
lui
tiv al Consiliului popular S. Petrovici, Ioan M. Mun prinderi, instituţii şi' unităţi agricultură, ştiinţă, artă şi partidului reflectă, în linii
In etapa actuală, clnd e- includ peste 1 300 de salari tive din contracte, interzice judeţean, Vichente Bălan, tean, Gheorghe T. Oprşan, agricole, în scopul mobiliză generale, structura naţională
conomia noastră naţională aţi — slnt repartizate pe în rea introducerii în fabricaţie prim-vicepreşedinte al t3Comi- Laura P. Pollak, Iuliu I. rii tuturor oamenilor muncii cultură, au o comportare a populaţiei. Din totalul
este angajată cu toate for treg fluxul tehnologic, în a materialelor necorespunză tetului executiv al Consiliu Szabo, Vasiie I. Şandru, An demnă în familie şi societa membrilor de partid, 89,45 la
ţele pe calea modernizării conformitate cu cerinţele toare, verificarea modului de lui popular judeţean, David ton V. Timiş, Anton N. To — români, maghiari, ger te. sută sînt români, 8,03 la su
ţi creşterii competitivităţii, a concrete ale producţiei, de conservare, ambalare, depo Lazăr, secretar al Comitetu ma, Aurel T. Vraciu. mani şi de alte naţionalităţi La 31 decembrie 1972, tă maghiari, 1,19 la sută ger-
alinierii ei la nivelul ţărilor la faza recepţiei materiilor zitare şi expediere a pro lui judeţean de partid, vice Ordinul „23 August" clasa — la transpunerea în viaţă, Partidul Comunist Român
avansate, ridicarea rapidă a prime şi plnă la expedierea duselor. preşedinte al Comitetului e- a V-a tovarăşilor: Dumitru la un nivel calitativ superi cuprindea 2 281 372 membri. (Continuare in pag. a 4-a)
nivelului calitativ al produc produselor finite. In paralel Ansamblul acţiunilor pri xecutiv al Consiliului popu D. Filip, Iosif I. Fărcaş, Eli-
ţiei reprezintă o îndatorire cu mărirea exigenţei apara vind perfecţionarea calitati lar judeţean, Petru Bota, sabeta I. Gerzsei, Cornelia
de onoare pentru fiecare co tului de control al calităţii, vă — îndeosebi la oţelurile vicepreşedinte al Comitetului Gh. Mihoc, Ioan I. Macavei.
lectiv. Tocmai de aceea, la în unităţi se resimte tot mai înalt aliate, slab aliate şi executiv al Consiliului popu
plenara C.C, al P.C.R. din fe- pregnant şi cu rezultate po carbon de calitate şi lami lar judeţean. Ordinul „Tudor Vladimi- Cu privire la rezultatele aplicării măsurilor
bruarie-mârtie a.c., tovară zitive efectul introducerii u- natele într-o largă gamă Au fost conferite : rescu" clasa a V-a, tovarăşi
şul Nicolae Ceauşescu sub nor metode moderne de a- tipodimensională la C.S. Hu „Ordinul Muncii“ clasa a lor : Solomon S. Demian,
linia cu tărie: „Respectarea nallză şi control a calităţii, nedoara, cilindri de laminor III- a tovarăşilor: Florian M. Gavril I. Mureşan, Ernest E.
indicilor de calitate este o cum sînt controlul nedes- şi lingotierele la LV. Călan, Bicu,Nicolae I. Berindei, Popovici, Gheo'rghe Sabău, stabilite de Plenara C.C. al P.C.R.
obligaţie primordială de cea tructiv prin ultrasunete, ur reperele din mase plastice Gheorghe I. Bucur, Nicolae Ioan V. Silaghi, Nicolae I. , s
mai mare răspundere a con mărirea produselor la bene la I.C.O Orăştie, tuburile V. Ciurdărescu, Gheorghe I. Todea.
ducerilor întreprinderilor, a ficiari, autocontrolul pe faze, premo la I.M.C. Deva, pie Cîmpean, Gavrilă G. Dan, Cu acelaşi prilej, unui nu
organizaţiilor de partid, sin organizarea de consfătuiri cu sele mecanice şi confecţiile Petru N. David, Ioan I. De- măr de 61 de oameni ai din februarie-martie a.c. în legătură
dicale şi de tineret, este beneficiarii, utilizarea „jur metalice . la F.I.L. Orăştie, oancă, Tiberiu Gh. Dobra, muncii din judeţ le-au fost
pînă la urmă o sarcină pa nalului . calităţii“. mobila la F.I.L. Brad — au Dumitru C. Drăgan, Petru conferite „Medalia Muncii",
triotică a fiecărui colectiv, a Cu rezultate valoroase ac determinat în acest an o N. Drăgan, Ioan A. Goia, şi Medalia „Tudor Vladimi- cu îmbunătăţirea organizării
fiecărui muncitor". ţionează comisiile muncito creştere reală a. parametri Petru N. Hiriza, Adam P. rescu" clasa I.
Acţionînd în acest spirit, reşti de control a calităţii lor tehnico-funcţionali şi e- Igna, Ioan I. Ionici, Maria In numele celor decoraţi au
colectivele hunedorene, sub din Combinatul siderurgic conomici ai producţiei, ceea S. Iordache, Marin Gh. Is luat cuvlntul tovarăşii Cor
conducerea organizaţiilor de Hunedoara, I.C. Orăştie, ce s-a soldat cu importante pas, Cornel I. Jeledinţeanu, neliu Fulga şi Alexandru activităţii economico-sociale
partid şi-au propus şi iniţiat I.F.E.T. Deva şi altele, care cîştiguri la capitolul eficien Livius T. Jurcoane,' Francisc Scurtu.
în acest an un complex de urmăresc şi intervin opera ţă, utilitate pentru economia I. Laszlo, Carol C. Leopold,
măsuri care să impulsioneze tiv pentru luarea celor mai naţională, lărgirea şi diver In încheierea solemnităţii, Plenara Comitetului Cen de bază, înlăturarea verigi nalizarea unor structuri gre
procesul de ridicare a perfor potrivite măsuri tehnice şi sificarea exportului. Octavian A. Luca, Susana tovarăşul Ioachim Moga, în tral ai partidului din fe lor şi treptelor intermediare, oaie care generau birocra
M.
Laurenţiu
Maghiar,
Gh.
manţelor calitative a produ organizatorice care determină Pentru a adinei şi mări Muntean, Ecaterina A. Pap, numele biroului Comitetului bruarie—martie a.c. a stabi deplasarea în mai mare mă tism, formularistieă, împin
selor. Acestea se referă în sau influenţează îmbunătă anvergura performanţelor de Alexandru A. Scurtu, Con judeţean de partid şi al Co lit un complex de măsuri sură a specialiştilor spre geau la supradimensionări
deosebi la îmbunătăţirea teh ţirea calităţii. La această ordin calitativ, In lumina stantin Z. Străjan, Roza I. mitetului executiv ai. Consi menite să pună mai puternic producţie, unde se hotărăşte organizatorice şi paralelisme.
nologiilor de fabricaţie, do acţiune este angajat efectiv sarcinilor trasate de partid, Toma, Petru A. Toma, Lăs- liului ( popular judeţean, a în valoare ‘resursele de care dezvoltarea economică a ţă Punerea In practică a ho-
tarea cu aparatură de mă şi Inspectoratul judeţean cuţ L. Vlad. felicitat călduros pe cei de dispune economia noastră rii“. tăririlor Plenarei C.C. al
sură şi control, amenajarea pentru controlul calităţii Ing. MiNICA NEAGOE coraţi, urindu-le noi succese naţională pentru perfecţiona Hotărîrile Conferinţei Na P.C.R. din februarie-martie
de laboratoare pentru deter produselor prin acţiunile pri ■ octivist al Comitetului Ordinul „Steaua Republicii in întrecerea pentru înfăptu rea continuă a organizării ţionale a P.C.R. şi ale Plena- a.c., a prevederilor decrete
minarea fiabilităţii etc. In vind participarea la asimi ‘ judeţean de partid Socialiste România" clasa a vieţii sociale şi. pe. aeest- -«rei C.Gral P.C.R. din februa lor Consiliului de Stat ne
toate unităţile economice, larea şi omologarea produ IV- a tovarăşilor: ■" Vasiie T. irea înainte de termen a fundament, ridicarea pe trep rie—martie a.e., aplicate prin îndreptăţesc să afirmăm cu
v
compartimentele de control selor noi, verificarea res Clej, Iosif Ludovic Iovan, sarcinilor actualului cincinal, te superioare a societăţii decrete ale Consiliului de toată tăria că ele vor con
tehnic al calităţii — care pectării prevederilor calita (Continuare In pag. a S-a) Maxim Ion Hisem, Augustin multă sănătate şi fericire. noastre socialiste. Stat, au condus la regle stitui un factor puternic de
Transpunînd în practică mentarea în mod unitar — mobilizare a capacităţii crea
directivele Congresului al pe baza unei concepţii ştiin toare şi hărniciei întregu
X-lea şi hotărîrile Conferin ţifice' — a normelor de or lui popor în vederea realiză
ţei Naţionale a partidului,
Pagina a ll-a in ultimii ani s-a desfăşurat ganizare a ministerelor şi a rii înainte de termen a pla
pentru
centrale,
a
nului
cincinal,
organe
celorlalte
acce
o intensă activitate de per structurilor organizatorice lerarea dezvoltării economi
fecţionare a organizării şi tip şi a normelor de struc co-sociale a României.
în toate unităţile conducerii vieţii economico- tură pentru centrale şi în
vederea
Măsurile
luate
în
sociale, corespunzător cerin treprinderi, iar în cadrul a- creşterii operativităţii la ni
agricole socialiste ţelor noii etape istorice în cestora a compartimentelor velul conducerii ministerelor
care se găseşte România,, o de lucru — secţii,, ateliere,
dată cu trecerea la făurirea laboratoare, direcţii, servicii, şi al celorlalte instituţii cen
Eforturi susţinute societăţii socialiste multila birouri etc. Importanţa deo trale s-au finalizat prin re
Planul semestrial ia export teral dezvoltate. sebită a acestor măsuri re ducerea a 118 posturi de ad
„PC 60“— solicitat pentru practicarea Subliniind ideea centrală a zidă în aceea că au creat juncţi de miniştri, secretari
îndeplinit înainte de termen unei agriculturi mo măsurilor stabilite de Plena condiţiile necesare pentru generali şi asimilaţii lor. apro
Totodată,
în
scopul
de firme străine derne, intensive, de ra C.C. al P.C.R. din februa simplificarea formelor de« pierii conducerii ministere
Unităţile productive din cadrul I.F.E.T. Deva rie-martie a.c., tovarăşul organizare, facilitînd pe a- lor de activitatea de producţie
au livrat beneficiarilor externi, numai în primele mare randament Nicolae Ceauşescu arăta că ceastă cale procesul de a-
5 luni, produse în valoare suplimentară de peste Preocupaţi de asimilarea „PC-60". Datorită calită scopul acestora „este apropi propiere a conducerii de
597 000 lei valută. In perioada celor două decade erea conducerii de unităţile producţie, precum şi raţio (Continuare In pag. a 4-a)
unor noi produse destina ţilor sale — limită de
din această lună munca în parchetele forestiere a te exportului, de diversi curgere ridicată, fapt ce
cunoscut un nou impuls în vederea îndeplinirii pla ficarea acestora, oţelarii asigură o substanţială re
nului ia export, fapt ce a determinat ca in ziua de şl lamlnatoril de la Hu ducere a consumului de A
21 iunie să fie expediate peste hotare ultimele can nedoara marchează un metal în construcţii — In cadrul consiliului infercooperafisf Călan
tităţi din planul pe primul semestru al anului. nou succes. AsLmilind o noul oţel s-a făcut repede
După cum ne-a informat tovarăşul inginer Cor marcă de «ţel slab aliată, cunoscut pe piaţa externă,
neliu Fulga, directorul I.F.E.T. Deva, in zilele care au cercetindu-i caracteristici- mai multe firme din Eu-
rămas pînă la finele Junii iunie, eforturile sint mo le şi îmbunătăţindu-i-le, a- r °Pa occidentală prezen-
bilizate pentru livrarea peste sarcinile de plan a ceştia au realizat un nou tind deja combinatului In timp ce membrii cooperatori muncesc la întreţinerea culturilor, multe
unei cantităţi de material lemnos In valoare de tip de oţel-beton denumit siderurgic solicitări certe.
peste 100 000 lei valută.
tractoare de la S.M.A. stau aliniate la sediile secţiilor de mecanizare
Specialiştii hunedoreni - prezentă activă peste hotare • )n plină zi de lucru şase tractoare sînt alini
ate la secţia de mecanizare din Streisîngeorgiu: wm
« -MM
unul este rămas din iarnă la sediul C.A.P. Strei-Să- YLj.,? b'
Paralel cu intensificarea Rusu. V-aţi Întors de curînd 3 al I.C.S. Hunedoara l-am Nu consemnăm prezenţa cel ; două cară balast la terţi. Cam aceasta este, în
exportului — principală sur din Zambia. Ce sentimente găsit, împreună cu „băieţii" specialiştilor hunedoreni pes mare, activitatea mecanizatorilor de la S.M.A. Că
să de încasări valutare — aţi purtat cu dumneavoastră săi, în timp. ce executa lu te hotare doar din legitimă
România socialistă acordă o în răstimpul cît aţi fost crările de montaj a turbinei mîndrie. Este în primul rînd lan, în timp ce o parte din culturile insâmînţate în
atenţie deosebită cooperării plecat ? la noua centrală termoelec meritul acestor oameni care unităţile agricole din această zonă se sufocă în bu
economice şi tehnico-ştiinţi- — La început, de ce să nu trică de la întreprinderea răspund prin fapte, cu un ruieni.
fice — activitate ce se im recunosc, am avut emoţii la „Victoria" Călan. ridicat nivel de înţelegere,
pune din ce în ce mai mult fel ca şi ceilalţi colegi ai Modest, sirguincios, com politicii partidului şi statu Ne aflăm in plină campa De ce numai atît ? Răs
ca formă superioară de par mei. Apoi ne-am, apucat se petent, nu s-a arătat prea lui nostru îndreptată spre nie de întreţinere a culturi punsul la această întrebare
ticipare a ţării noastre la di rios de treabă. Ne ştiam dornic să ne vorbească despre întregirea relaţiilor economi lor. Mai mult ca oricind, ni l-a dat contabilul şef al
viziunea internaţională a precis sarcinile şi am cău aportul său la montarea u- ce şi tehnico-ştiinţifice cu membrii cooperatori din ca unităţii, Maria Baicu, mem
muncii. Planul pe anul 1973 tat să onorăm cît mai bine nor anexe de laminoare, la toate ţările lumii. I-am a- drul consiliului intercoopera- bru în consiliul de condu
— după cum sublinia tova prestigiul ţării. executarea unor cuptoare mintit (şi doar pe o imfimă tist Călan depun în aceste cere.
răşul Nicolae Ceauşescu în — Dar dumneavoastră ? adinei etc., în R.D. Germa parte dintre ei) pentru că şi zile eforturi susţinute, pen — Nu âvem tractoare su
expunerea la Plenara C.C. — Eu — ne mărturisea nă şi R.F. Germania. Ne-a prin aceşti oameni harnici tru a întreţine în mod co ficiente ca să executăm pra
al P.C.R. din 20-21 noiembrie şeful de echipă Petru Irimie vorbit în schimb despre fap hunedoreni sporesc resurse respunzător toate culturile şila mecanică şi s-o începem
1972 — conţine unele preve — am avut prilejul să îm tul că zidarul-şamotor, elec le valutare ale ţării. Aces- pe care le au însămînţate. pe cea manuală. Singurul
deri pentru extinderea acţi părtăşesc minerilor din Zam tricianul şi inginerul care ta-i actul de mîndrie — fap Cu toate eforturile pe mecanism de acest gen pe
unilor de cooperare în in bia cîteva taine ale meseri l-au însoţit i-au acordat înal care le depun sînt însă care îl avem în unitate a
dustria construcţiilor de ma ei noastre, să le explic mo te aprecieri. METAROM a- tul că în judeţul Hunedoa unităţi unde praşila la une fost trimis la secţia de re
şini, industriile chimică, u- dalităţile de extracţie de duce mulţumiri tuturor aces ra trăiesc şi muncesc oa le culturi se desfăşoară ane ţele electrice să care balast.
şoară, în cercetarea tehnico- mare productivitate. Asta îţi tor constructori hunedoreni meni demni, apreciaţi, care voios. Un astfel de exemplu Am avea de prăşit pe lingă
ştiinţifică, precum şi în alte dă mari satisfacţii. care, Incepînd de anul tre poartă şi fac cunoscut în lu ni l-a oferit C.A.P. Strei. Din porumb şi culturile de la
domenii. In acest cadru ge cut, au deschis o nouă pa suprafaţa de 123 ha cît s-a grădina de legume. La executarea lucrărilor tic întreţinere in livada intensivă
din
Lihoni.
Vaier
mecanizatorul
neral se afirmă cu pregnan Muncitorii, tehnicienii, in gină în prestigioasa activita mea largă minunatele lor însămînţat cu porumb, nu N. PANAITESCU a C.A.P. stropirea Toteşti lucrează şi combaterea bolilor şi dăună El
pomilor
pentru
execută
ţă şi aiportul judeţului Hu ginerii de la I.M. Barza, ca fapte ! s-a prăşit decît circa 40 la torilor.
nedoara, care a dat econo re au împărtăşit din vasta te a I.C.S. Hunedoara. ILIE COJOCARU sută. (Continuare In pag. a 3-a)
miei ţării sute de specialişti lor experienţă partenerilor
de valoare certă. Faptul că străini, s-au întors aducînd
pe an ce trece specialiştii mulţumiri şi aprecieri deo
hunedoreni, au fost solicitaţi sebite. Stă mărturie In acest BANDA TRANSPOR două săptămini ei vor pe marelui muzician român, balneoclimaterice din ţa îndiguiri pe principalele VREMEA
tot mai mult pe planul coo sens — printre numeroase TOARE DE 8 KILOMETRI trece o parte din vacanţa iar violonistul Pavel Puş ră cu bilete prin U.G.S.R., văi. La C.A.P. Sălişte s-au
de vară In tabăra de cor
proaspătul
absolvent
perării este încă o dovadă dovezi — şi o adresă a Au început lucrările de turi, organizată la Năvo caş, Liceului de muzică şi pot călători şi nu cu numai pe executat canale de scurge Pentru 24 ore
mijloace
al
ci
C.F.R.
re a apelor pe 2 500 ml.
banda
a valorii lor de necontestat. GEOMIN Bucureşti cu pri construcţii ce la va lega trans dari, pentru pionierii din arte plastice din Deva, la le întreprinderii de trans Vreme frumoasă şi
ca
portoare
Ne-am aflat zilele trecute vire la activitatea unuia din 1 riera de calcar Crăciu- toate colţurile ţării. Pur interpret;, cunoscuta com porturi auto Deva avînd călduroasă cu cerul varia
roşii
cravatelor
tătorii
cu
poziţie „halada“.
din
slab
la I.M. Barza. Am aflat că tre interlocutorii noştri — neşti cu viitoarea fabrici tricolor din Valea Jiului acelaşi regim de călătorie. UN NOU TREN ACCELE bil. Vînt ile minime vest.
In această situaţie sînt de
Temperaţii
vor
Ia
în 1971 doar doi ingineri ai Gheorghe Rusu — care a lu de ciment şi. var de de pe au bucuria de a fi des LA CABANA RUSU — plasările spre staţiunile RAT PENTRU LEGĂTURĂ oscila intre 8 şi IX grade,
Chişcădaga.
Lungă
acestei întreprinderi au fost crat la Sebembere — Zam ste 8 km, viitoarea ban chis prima serie — din PE DRUM MODERNIZAT Geoagiu-Băi, Vaţa şi Fe- CU LITORALUL iar maximele intre 22 şi
cele 7 — care vor func
trimişi în străinătate, in bia, prin care i se aduc elo dă cuprinde actualmente S ţiona, in vacanţa de vară, Au început lucrările de lix. I 24 de grade.
dintre
Zambia şi Algeria. In 1972, gii asupra modului în care a tronsoane, la două într-un in tabăra de pe litoral. modernizare a drumului LUCRĂRI DE ÎMBUNĂ Incepînd de miercuri,
lucrîndu-se
drumul spre Zambia l-au reprezentat întreprinderea. acestea intens. Zilnic se PREMIERA FILMULUI ce duce spre cabana Ru TĂŢIRI FUNCIARE 20 iunie, a la dispoziţia Pentru următoarele
un
ritm
fost
pus
populaţiei
luat 11 muncitori mineri şi „Cu această ocazie — stă montează 4 stîlpl, 4 grinzi ROMANESC „CIPRIAN su. Pe o porţiune de 6 nou tren accelerat care două zile
km
va
se
aşterne
înveliş
3 maiştri — dintre cei mai scris în adresă — ţinem să de 12 m şi se execută 6 PORUMBESCU" asfaltic, vor fi taluzate şi Se continuă în ritm sus face legătura cu litoralul. Vreme frumoasă dar u-
De
destoinici de la I.M. Barza, vă mulţumim pentru spriji fundaţii. va fi remarcat că Cu ocazia premierei la consolidate malurile. Un ţinut lucrările de pe îmbu Trenul pleacă la ora şor instabilă după-amiaza
banda
capsulată,
teri
nătăţiri
funciare
semnala
a-
spre Iran şi Algeria alţi 7 nul acordat prin selectarea fapt ce va împiedica răs- Deva a filmului românesc nou prilej, deci, pentru a- toriul comunei Băiţa. Din 22,1B din Deva, pe ruta cînd se de vor ploaie însoţite
drumeţie
în
verse
de
matorii
muncitori, iar spre U.R.S.S. şi trimiterea în Zambia a pîndirea prafului în at „Ciprian Porumbescu“, la Parîng de a ajunge în cei 2 000 mi prevăzuţi pen Simcria — Petroşani — de descărcări electrice.
albiei
„Patria“,
un inginer. In 1973, pînă în unor specialişti cu înaltă mosferă. cinematograful spectacolului Ja cele mai optime condiţii. tru decolmatarea Hărţă- Tg. Jiu — Craiova — Ro Cerul va fi variabil, tem
Trestia
văilor
în
şi
cadrul
noros.
prezerţt, 11 specialişti — teh competenţă şi ţinută profe TABĂRĂ IN CORTURI la orele 19,00. pro gani s-au executat pînă şiori — Bucureşti — Con porar slab din Vînt în ge
vest. Tem
neral
nicieni geologi, mecanici, sională, cit şi pentru mij 50 de pionieri din Va fesorul şi dirijorul Tibo- CU MIJLOACE I.T.A. în prezent mai bine de stanţa şi are in compo peraturile minime vor os
pleacă
care
Salariaţii
maiştri mineri — s-au aflat loacele materiale puse la lea Jiului au poposit, de riu Bardan >3 SJ.se, o suc să-şi petreacă concediul Jumătate. nenţă un vagon de dor cila între 10 şi 12 grade,
prezentare
filmu
cintă
a
De asemenea, s-au efec
în Algeria. dispoziţie“. 3 zile, pe malul însorit lui, a vieţii şi activităţii de odihnă In staţiunile tuat importante lucrări de mit. iar maximele Intre 23 şi
al Mării Negre. Timp de
25 de grade.
— SSnteţi maistru electro Pe şeful de echipă Gafiriel
mecanic, tovarăşe Gheorghe Gros — de la şantierul nr. J