Page 74 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 738 ® VINERI 22 IUNIE 1973

4**
In toate

■unităţile

socialiste
© Mefcde şî fehnologsi m©derra@ de lucru ® Producfii ridicate !a hectar şl pe cap de animal Forme eficiente

de organizare şi retribuire a muncii ® indicatorii de pian şi angajamentele-realizate în mod exemplar

Acordul global şi venitul minim i IN CINSTEA ZILEI PE 23 AUGUST

garantat—forme stimulative Succese ale lucrătorilor de pe ogoare

de retribuire a muncii în C.A.P. în întrecerea socialistă

Asigurînd înfăptuirea nea­ tărît, în adunările generale, De asemenea, procentul de Mecanizatori fruntaşi
bătută a hotărîrilor Congre­ aplicarea acordului global la natalitate la ovine este încă „cm mmm,
sului al X-lea şi ale Confe­ cultura griului în 41 de uni­ scăzut. îngrijirea necorespun­
rinţei Naţionale ale partidu­ tăţi cu retribuţia în produs zătoare a animalelor se da­
lui, a politicii de dezvoltare de bază ; ia cultura porum­ toreşte şi fluctuaţiei mari de
continuă a economiei naţio­ bului în 120 de cooperative îngrijitori, precum şi faptu­ SA S-0 PIAHliA“
nale — condiţie fundamenta­ cu plata în produs de bază lui că retribuţia nu se face
lă a făuririi societăţii socia­ şi In 13 unităţi pe structură pe baza acordului global.
liste multilateral dezvoltate, de normă, iar la sfecla de Avem cooperative oare
a ridicării nivelului de trai zahăr toate cele 26 unităţi culti­ realizează între 517 şl 750 Discutam cu inginerul sfeclă peste media planifi­
material şi cultural al popo­ vatoare aplică acordul glo­ litri lapte/pe cap de vacă Emil Szekely, directorul cată la hectar. Cooperato­
rului — conducerea partidu­ bal pe structură de normă. furajată, depăşind prevederi­ S.M.A. Simeria, despre un rii spun că realizările se
lui şi statului nostru a acor­ La cartofi de toamnă din 82 le de plan pe primele cinci tînăr comunist care lucrea­ datoresc în mana parte co­
dat şi acordă în permanenţă unităţi cultivatoare 71 aplică luni ale acestui an. Exemplul ză la secţia de mecanizare munistului Mogoşan.
din Turdaş de mal bine de
o atenţie deosebită dezvoltă­ acordul global cu plata în cooperativelor din Orăştle, 7 ani. Interlocutorul nostru L-am vizitat pe Mogoşan
rii şi modernizării bazei teh- produs de bază şi 11 cu pla­ Simeria, Deva, Căstău, Boz la Turdaş, acolo unde se
nico-materi^le a agriculturii, ta pe structură de normă ; şi altele, care obţin aseme­ ne spunea că Ilie Mogoşan află secţia de mecanizare
perfecţionării formelor de la legume din 26 de unităţi nea rezultate bune, trebuie este ambiţios, harnic, pri­ -pe care o conduce. Deşi
organizare şl conducere a a- numai 20 aplică acordul glo­ să constituie un exemplu şi ceput în toate. Deşi are ploua, Ram găsit meşterind
cestei importante ramuri a bal şl acesta cu plata pe îndemn pentru celelalte uni­ numai 23 de ani, el înde­ împreună cu încă doi me­
economiei naţionale. Hotărî- structură de normă ; la tutun tăţi. plineşte în cadrul secţiei canizatori la cele 4 combi­
rile Plenarei C.C. al P.C.R. cele 8 cooperative cultivatoa­ Pentru o mai bună coin­ de mecanizare multiple ne, care peste cîteva' săptă-
din februarie-martie a.c. cu re lucrează în acord global teresare a cooperatorilor, rea­ funcţii : conduce secţia, es­ mîni vor culege grîul aces­
privire la îmbunătăţirea or­ cu plata în bani, iar la sfe­ lizarea unor producţii mari te mecanicul ei de întreţi­ tui an. ,,In timp de o săp-
VASILE VULCU,
ganizării şi retribuirii muncii cla furajeră toate cele 80 *u- şi asigurarea unei retribuiri DUMITRU BOGDAN, MOÏSE BOJIN, tractorist, C.A.P. Ostrov nere, iar cînd e nevoie se tămînă vom termina cu re­
în agricultură este o nouă nităţi cultivatoare aplică a- corespunzătoare a muncii a- mecanic, C.A.P. Ostrov tractorist, C.A.P. Ostrov urcă şi pe tractor. vizuitul tuturor mecanis­
dovadă elocventă In această cordul global cu plata în cestora, plenara C.C. al Vorbind despre el ne-am melor ce vor lucra în cam­
privinţă. produs de bază. îndată după P.C.R. din februarie-martie reamintit de un vechi pro­ pania de recoltare a păioa-
Trecerea, începlnd din a- adunările generale trebuia a.c. a stabilit creşterea veni­ verb popular românesc, selor " — ne-a spus el bucu­
nul 1970, la forme variate de să se treacă la întocmirea tului garantat lunar la 1 200 Pianul semestrial—îndeplinit Carne livrată peste născut odată cu doina care ros. Am discutat atunci
organizare şi retribuire a fişelor de angajare a lucră­ lei în zootehnie, 900 lei în spune : „Cine are vreme, şi despre alte lucruri care-1
muncii, în funcţie de parti­ rilor în acord global şi sem­ legumicultură, 800 de lei în să n-o piardă". privesc personal p-e Mo­
cularităţile procesului d^ narea acestora de către mem­ pomicultură şi 25 lei pe zi înainte de termen prevederile de plan Ilie Mogoşan n-a pierdut goşan. Aşa am aflat că es­
producţie, a condiţiilor so- brii cooperatori. lucrată la prăşitoare. In sco­ vremea ! A trăit şi trăieşte te căsătorit, şi de cîteva
cial-economice, a condus la In. majoritatea cooperative­ pul aplicării acestei forme g intens fiecare zi, fiecare di­ luni e tată. Despre visuri
stimularea iniţiativei, la co­ lor s-a acordat atenţia cuve­ de retribuţie a muncii s-au Colectivul de muncă al S.M.A. Hunedoara Cooperativa agricolă de producţie din Ostrov ll pă. A fost primit în rîn- şi dorinţe Mogoşan ne-a
interesarea ţăranilor coopera­ nită acestei acţiuni. Sînt to­ stabilit măsuri pentru întoc­ şl-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul se­ şi-a onorot în întregime contractul de livrare durile comuniştilor la cîte- vorbit mai mult. Una din­
tori în creşterea producţiei tuşi şi unele cooperative ca mirea documentelor necesa­ mestru al acestui an înainte de termen. Astfel, la carne. Astfel, faţă de 15 000 kg carne cit va zile după ce a împlinit tre dorinţe pe care o vrea
agricole vegetale şi animale, cele din Bejan, Şoimuş, Hă- re. Conducerile cooperative­ veniturile planificate pe acest semestru au trebuia să livreze unitatea noastră statului, în I vîrsta de 18 ani, eveniment cît mai repede realizată es­
la participarea mai activă la rău, Rapoltu Mare, Băieşti, lor, contabilii şefi au fost fost realizate în numai 5 luni. In acelaşi primele 5 luni ale acestui an am reuşit să de seamă pe care nu-1 tră­ te aceea de a merge la
muncă. Aplicarea acordului Peştişu Mare, Ilia ş.a. unde instruiţi pentru însuşirea timp, s-au redus cheltuielile de întreţinere şl dăm în plus 5 000 kg. Cum am reuşit să ieşte oricine. Faptul că el şcoala de maiştri. Vrea să
global în C.A.P., deşi în anii s-a întîrziat întocmirea şi metodologiei de lucru în con­ reparaţii cu peste 110 000 lei şi s-a economi­ obţinem acest succes ? Simplu. In hrana viţei­ a fost primit în marca fa­ se pregătească pentru mo­
1971-1972 s-a făcut numai în semnarea acestor fişe. In li­ formitate cu instrucţiunile sit combustibil în valoare de 50 000 lei. lor, care s-a făcut raţional, am administrat mine a comuniştilor i-a dernele utilaje cu care va
unele sectoare de producţie, nele cooperative ca cele din de aplicare. Deşi s-a stabilit Aceste realizări frumoase sînt rodul hărni­ grosiere In amestec cu uree. Bucătăriile fura­ dat un şi mai mare im­ fi înzestrată în viitor a-
a dus la creşterea producţiei Sîntandrei, Tîmpa, Sîntămă- ca 119 cooperative să întoc­ ciei mecanizatorilor care au făcut lucrări de jere ne sînt de un real folos. Am reuşit să bold în muncă. Rezultatele gricultura noastră...
agricole, a veniturilor şi la ria-Orlea, Dîncu Mic, Mărti- mească aceste documentaţii bună calitate pe ogoarele cooperativelor din obţinem la un viţel pus la îngrăşat un spor strădaniilor sale se oglin­ ...„Cine are vreme, să
îmbunătăţirea condiţiilor de neşti, Leşnic şi altele, s-a şi să treacă la introducerea cadrul consiliului intercooperatist Hunedoara zilnic de creştere în greutate de 700—800 desc în producţiile mari pe n-o piardă“. Dacă ar tre­
viaţă ale ţăranilor coopera­ întîrziat repartizarea din venitului garantat, nu au fă­ la " întreţinerea culturilor, folosind cu randa­ grame. care lc obţin cele două uni­ bui să-l analizăm pc ilie
tori. In aceşti ani s-au obţinut timp a suprafeţelor de cul­ cut acest lucru decît un nu­ ment sporit utilajele şi mecanismele din dota­ t (Ne-am propus ca pină la sfîrşitul anului să tăţi agricole ce le deser­ Mogoşan prin cuyip.ţjple în­
şi cele mal bune producţii la turi prăşitoare şi furajere pe măr de 86 unităţi. Intre a- re, timpul de lucru. In prezent se munceşte cu depăşim planul de livrare la carne cu cel pu­ veşte : Turdaş şi Spini. De ţelepte, ale acestui proverb,
cereale şi plante tehnice, de- membrii cooperatori. cestea se numără cele din hotărîre pentru a intîmpina ziua de 23 August ţin 30 000 kg, ceea ce înseamnă că vom obţine pildă, în anul 1972, C.A.P. n-am avea de spus decît
păşindu-se nivelul planificat Totuşi, dacă în sectorul raza consiliilor intercoopera- cu noi şi importante succese in muncă. venituri suplimentare în valoare de peste Turdaş a obţinut- un spor că vremea lui de afirmare
atît ca producţii medii cît şi producţiei vegetale s-au ob­ tiste Haţeg şi Toteşti, 12 de 200 000 lei. de producţie de 100(1 kg abia de-acum începe !
ca fond de stat. I.a grîu-se- ţinut rezultate mai bune în la Călan, 6 de la Deva, 3 de Ing. GHEORGHE VIŢA Ing. GHEORGHE DAVID porumb de pe fiecare hec­
cară, prin sporirea producţi­ generalizarea şi aplicarea a- la Simeria. Cele mal puţine directorul S.M.A. Hunedoara inginer şef la C.A.P. Ostrov tar însămînţat şi 10 000 kg N. P.
ei medii la hectar, s-a depă­ cordului global, în sectorul cooperative care au întoc­
şit media realizărilor din cin­ zootehnic rezultatele sînt de­ mit aceste documentaţii se
cinalul 1966-1970 cu peste parte de a mulţumi. Şi a- găsesc In raza consiliilor in-
6 600 tone .pe judeţ. La po­ ceasta pentru că din cele 135 tercooperatlste Dobra, Ilia şl A venit vremea primei fi Sarmizegetusa, Densuş,
rumb boabe producţia a cooperative aplică acordul Hunedoara. Conducerile a- coase şl orice bun gospodar Peşteana şi altele, nu s-a
fost depăşită în 1972 faţă global numai 70. Unele coo­ cestor unităţi trebuie ca în adună cu grijă finul cu ca­ A sosi! vremea recoltării organizat cu temeinicie a se
de 1971 cu 13 la sută, iar la perative au privit cu super­ următoarele zile să depună re va hrăni animalele în a- începe prima coasă. Specia­
sfecla de zahăr cu 59 la ficialitate indicaţiile date şi documentaţiile pentru a se notimpul iernii. Zilele trecu­ liştii şi preşedinţii acestor
sută. nu s-au mobilizat pentru re­ putea trece la plata coope­ te s-a organizat un raid în unităţi încearcă să motiveze
Creşterea producţiei agri­ crutarea şi asigurarea de în­ ratorilor pe baza venitului cadrul consiliului intercoopa- întîrzierca deloc justificată
cole, mai ales în sectorul ve­ grijitori permanenţi din rln- minim garantat. ratlst Toteşti, pentru a con­ finului. S-o facem la timp! cu fel de fel de explicaţii,
getal, ca urmare a aplicării dul membrilor cooperatori, In vederea realizării şi de­ stata modul în care membrii una mai neconvingătoatri de­
acordului global, s-a reflec­ neexplicîndu-le acestora a- păşirii indicatorilor planului cooperatori se preocupă de cît alta. Un specialist cu ca­
tat şi în creşterea nivelului v?intajele retribuirii muncii de producţie, pentru cointe­ recoltarea furajelor. Iată ce cartofi şi sfeclă, cîte nu a- „Intrebaţi-i pe membrii vă nu ştiu sau poate că au re am stat de vorbă a în­
de retribuire a muncii. Faţă în acord global sau ale veni­ resarea ţăranilor cooperatori am constatat: vem... cooperatori“ unele prejudecăţi în privin­ cercat să ne convingă de ce
de 1969 retribuţia pe normă tului minim garantat. Aceas­ în executarea la timp şi de Aşa este, dar care unitate ţa începerii cositului fura­ nu este bine să se înceapă
de categoria I a crescut cu ta s-a răsfrînt negativ în burtă calitate a lucrărilor de Un artificiu păgubitor agricolă nu are de întreţinut O situaţie la fel de nemul- jului. In acest caz cine are încă cositul finului. Interlo­
64 la sută. Retribuirea in realizarea .sarcinilor de pro­ întreţinere a culturilor, re­ culturi prăşitoare ? In ritmul ţumiloare am intîlnit şi la misiunea de-ai convinge, de cutorul a argumentat că o
mod echitabil a ţăranilor ducţie. Astfel, prevederile la coltare, strîngerea şi depozi­ Cooperativa agricolă din deloc mulţumitor în care se C.A.P. Clopotiva. Această u- a le explica ce avantaje au parte din plante încă nu au
cooperatori, în raport cu producţia de lapte pe prime­ tarea furajelor, consiliile de Toteşti are de recoltat tri- execută prăşitul porumbului, nitate agricolă are de cosit dacă execută în timp optim înflorit. „Noi stăm pînă vor
munca prestată şi rezultate­ le cinci luni ale anului n-au conducere ale C.A.P. vor lua foliene de pe 80 de hectare. sînt puţine speranţe că a- trifoiul de pe 6 hectare şi cositul ? Răspunsul primit înflori şi leguminoasele“ —-
le obţinute, a sporit şi mai fost îndeplinite. S-au realizat măsuri pentru depunerea do*- __ Spunem are, pentru că pînă ceastă lucrare se va termi­ finul de pe mai bine de 100 de la inginerul Groza con­ no-a spus el, E adevărat că
mult cointeresarea acestora cu 25 litri mai puţin pe can cumentaţiilor privind veni­ na într-o săptămînă-două. de hectare de teren de lun­ firmă că dînsul şi consiliul plantele respective n-ău în­
în creşterea producţiei. de vacă furajată fată de cît tul garantat la filialele Băn­ acum nu s-a întreprins ni­ In acest timp, trifolienele nu că. „La noi nu s-a început de conducere al C.A.P. nu florit Ele sînt îmbobocite şi
In anul 1972 au aplicat a- s-a planificat. O situaţie cu cii agricole de care aparţin, mic pentru cositul şi depozi­ numai că se vor deprecia în încă cositul" — ne-a infor­ s-au străduit să întreprindă s-au dezvoltat bine. In con­
cordul global în toate sec­ totul nesatisfăcătoare se în- iar cele care n-au introdus tatul în condiţii optime a cîmp, dar plantele nu se vor mat inginerul unităţii agrico­ acţiuni ferme in acest sens.
toarele • de producţie numai tîlneşte la C.A.P. Bretea Strei încă acordul global, în spe­ furajelor respective. mai putea dezvolta normal le, Cornel Groza. diţiile acestui an dacă se va
10 C.A.P., iar celelalte numai unde producţia de lapte este cial în zootehnie, vor cere pentru a fi recoltate şi a do­ — De ce ? Explicaţiile nu pot opri aştepta pînă vor înflori toa­
în unele sectoare. Această de numai 207 litri pe cap de sprijinul consiliilor populare — De ce ? — l-am întrebat ua sau a treia oară. In acest — Intrebaţi-i pe membrii trecerea timpului te plantele din fineţe, în­
situaţie nu este deloc satis­ vacă furajată. Nerealizarea pentru permanentizarea în­ pe brigadierul de cîmp Vic­ caz nu se pierde o recoltă de cooperatori. seamnă să se piardă otava, a-
făcătoare. S-a stabilit ca în planului se datoreşte faptu­ tor Roşea, membru în con­ fin ? Din cîte ştim unitatea Nici nu ne aşteptam la un Cu excepţia cooperativei a-
acest an acordul global să lui că aici nu sînt îngriji­ grijitorilor şi retribuirea a- siliul de conducere al unită­ agricolă clin Toteşti a cum­ asemenea răspuns ! Să nu gricole din Ostrov, care a dică un plus de furaj.
fie generalizat atît în secto­ tori permanenţi din rîndul cestora pe baza acordului părat în iarnă furaje în va­ ştie specialistul unităţii de reuşit pînă acum să cosească Cuvenitele concluzii le lă­
rul vegetal cît şi In cel al cooperatorilor, ci din afara global sau a venitului garan­ ţii. loare de 100 000 iei pentru a ce nu s-au apucat de cosit finul de pc 35 hectare din săm să le tragă factorii de
creşterii animalelor. Astfel, cooperativei, iar furajarea şi tat, astfel ca pînă la Intra­ — Avem multe alte lucrări scoate animalele în primă­ ţăranii cooperatori ? E greu 217, în restul unităţilor agri­ răspundere interesaţi.
încă de la înmînarea indica­ îngrijirea animalelor se fac rea animalelor In stabulaţie, mai importante de făcut şi vară. Să st fi uitat aşa repe­ d-e crezut ! Admitem că oa­ cole din cadrul consiliului in­
torilor de plan pe 1973, s-a anume : de prăşit porumb, de acest lucru ? menii din această cooperati­ tercooperatist Toteşti, cum ar N. PALTIN
stabilit ca odată cu dezbate­ în mod necorespunzător. Pro­ această formă de retribuire
rea acestora în consiliile ducţii slabe au înregistrat a muncii să fie generalizată.
de conducere şi adunările şl C.A.P. din Batiz, Sibişel, Consiliile de conducere ale
generale să se stabilească şi Leşnic, Sînpetru, Toteşti ş.a. cooperativelor agricole, toţi
formele de retribuire a mun­
cii în acord global în toate Datorită acestui fapt nu specialiştii şi lucrătorii din Cositul, greblatul şi kahtaiul trifoiului
sectoarele de producţie. In şi-au realizat sarcinile de li­ agricultură sînt chemaţi să La C.A.P.
acelaşi timp au fost luate vrare la lapte C.A.P. Toteşti depună toate eforturile pen­
măsuri de popularizare a re­ cu 657 hl, Rîu de Mori cu tru obţinerea de rezultate cît Hărău se fac mecanizat, in flux tehnologic
zultatelor obţinute In 1972
prin editarea de afişe şi foi 310 hl, Bretea Strei cu 279 mai bune în întărirea uni­
volante care au fost difuza­ hl, Ciula Mare cu 283 hl, tăţilor agricole, în creşterea Strîngerea şi depozitarea agricole de producţie din la cosit, iar Gavrilă Caşvan află şi acum în cîmp. Intîr- Orăştie, Sîntandrei, Rapoltu
te la C.A.P. Avantajele mun­ Tîmpa cu 141 hl, Streisîn- producţiei şl a veniturilor, a furajelor în cel mai scurt Hărău, Dobra, Cristur, ferma şi Octavian Sava la greblat zierea transportării şi depo­ Mare şi altele. Organele co­
cii în acord global au fost georgiu cu 119 hl. Asemenea cîştigurilor proprii ale coo­ timp posibil reclamă folosi­ din Lăpuşnic a I.A.S. Min­ şl balotat. In numai cîteva zitării in cele mai bune con- munale de partid şi de stat
popularizate prin expuneri peratorilor, pentru a întîm- rea cu maximum de randa­ tia, ca să dăm doar cîteva zile ei au strîns recolta de diţiuni a furajelor duce la trebuie să ia măsuri urgen­
la căminele culturale, în a- rămîneri în urmă s-au înre­ ment a tuturor mijloacelor exemple, folosind la strînsul pe 20 ha trifoi. deprecierea calitativă a aces­ te pentru terminarea cositu­
dunări pe formaţii de lucru, gistrat şi la alte C.A.P. Nici pina ziua de 23 August cu mecanice şi manuale. In uni­ furajelor mijloacele mecani­ In alte unităţi agricole tri­ tora, iar pe de altă parte la lui la trifoliene, trecerea cu
consfătuiri, schimburi de ex­ greutatea medie de livrare rezultate cît mai bune în în­ tăţile agricole unde munca zate, au terminat această lu­ folienele de pe terenurile micşorarea producţiei la coa­ toate forţele la recoltarea fî-
perienţă, învăţămîntul agro­ nu s-a realizat, aceasta fiind făptuirea sarcinilor pe care a fost bine organizată şi s-a crare în timpul optim, iar plate, care se pretează cel sa a doua, deoarece pe locu­ neţelor naturale, strîngerea
zootehnic. Munca depusă se de numai 320 kg la bovine partidul le-a pus în faţa lu­ trecut din timp la cositul tri- fînul este pus la adăpost. mai bine la mecanizare, au rile unde stă acum fînul în
concretizează în faptul că La C.A.P. din Hărău au fost recoltate manual. Fînul, clăi nu va mai creşte trifo­ şi depozitarea grabnică a fu­
membrii cooperatori au ho- aduilte şi 200 kg la tineret. crătorilor de pe ogoare. folienelor s-au obţinut re­ lucrat cu multă hărnicie me­ deşi a trecut multă vreme iul şi lucerna. Asemenea si­ rajelor, pentru a se evita
zultate bune. Cooperativele canizatorii Gheorghe Beteag, de cînd a fost cosit, se mai tuaţii se întîlnesc la C.A.P. astfel orice pierderi.

Mecanizatorul Gheorghe Beteag — ne spunea inginerul şet
I.;i C.A.P. din Orăşlie, trifoiul stă în sule de clăi în cirnp şi se depreciază. Aceasta pen­ de la C.A.P. Hărău — dovedeşte mult interes şi răspundere pen­
tru că aici ca şi în alte unităţi recoltarea, strînsul n-au fost co reiate cu transportul. Pentru evi­ tru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de trifoliene. La strînsul recoltei de trifoi munceşte cu spor mecanizatorul Octavian Sava. Un cuplu
tarea pierderilor prin degradare şi imposibilitatea de creştere a plantelor pentru coasa a doua El Începe lucrul înainte de ora 5 şi munceşte pină se înserează între om şi maşină care adună, precum albinele, bogata recoltă <le furaje de pe ogoarele co-
pe locurile ocupate de căpiţe, trebuie urgentat transportul finului din cîmp la depozitele de la cositul trifoiului. operativei din Hărău .
Foto: V. ONOIU
furaje.