Page 75 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 738 ® VINERI 22 IUNIE 1973
MBEHRnHKBHflBHBBnHHBBBRZEi

sa a
instructorilor nesaleriai

permanent, cu fermitate

cuprinderea unor laturi esenţi In prima jumătate a lunii lucru. Completînd Elisabeta recţia din eliminării deficienţe­ şi
raportul,
lor
aprovizionarea
sînt
vorbitori
cum
mai, la Haţeg a avut loc şe­
dinţa comună a comitetului Cando, prof. Margareta Du­ desfacerea mărfurilor indus­
executiv al consiliului popu­ mitru, Alexandru Chiriţă, triale şi alimentare.
Hotărîrile Congresului al lor de muncă, la pregătirea tiere. partid, efectivul organizaţiei hoianu, lucrător la filiala lar şi biroului executiv al Gelu Hofner, Cornel Dieonl, Prestaţiile de servicii au
X-lea, ale Conferinţei Naţio­ adunărilor generale, partici­ — Avem în oraşul nostru de bază crescînd simţitor. Băncii Agricole, de organi­ consiliului local al Frontului Ioan Heljoni şi alţii au re­ fost un domeniu în care ra­
nale a partidului, toate ho­ pă la dezbateri, iau cuvîntul 10 organizaţii de bază de Aceeaşi răspundere acordă zaţiile de partid de la fer­ Unităţii Socialiste. La ordi­ liefat cu noi aspecte ima­ portul a spus puţine lucruri.
tărîrile plenarelor C.C. al şi, ceea ce este — după pă­ cartiere — releva tovarăşul sarcinii de partid de instruc­ ma I.A.S. şi trustul I.A.S. nea de zi, printre altele, se ginea activităţii controlului Responsabilul echipei care
P.C.R., indicaţiile şi soluţii­ rerea mea — pozitiv urmă­ Wilhelm Neag, prim-secretar tor nesalariat, de activist al — Au -fost selecţionaţi ea' afla şi o informare privind obştesc. trebuia să controleze acest
le transmise. de secretarul resc cu atenţie propunerile partidului, tovarăşii Nicolae instructori nesalariaţi şi ca­ activitatea controlului ob­ S-a remarcat, în mod deo­ sector, tehnicianul Nicolae
al Comitetului orăşenesc Lu­
general al partidului, tova­ care se fac în adunările de peni — care cuprind sute de Josan, Iosif Feher, Dumitru dre cu funcţii de răspunde­ ştesc. sebit, amănuntul că unităţi- Itu, a plecat din localitate
răşul Nicolae Ceauşescu, pri­ partid respective. membri de partid. Aici ne Velcea şi alţii. re ? La nici o lună, acelaşi sec­ iar ceilalţi patru membri
vind abordarea practică a Instructorii noştri nesalari­ ajută mai mult instructorii Consider însă, că în afara — Da. Tovarăşii Oliviu tor de activitate obştească a şi-au făcut din lipsa acestu­
programului edificării socie­ aţi sînt folosiţi şi în anumite şedinţelor de instruire luna­ Stoia, directorul Şcolii pro­ fost reluat în atenţie, de da­ ia un parâvan al inactivită­
tăţii socialiste multilateral colective organizate de co­ nesalariaţi, de a asigura o ră, comitetul nostru orăşe­ fesionale de construcţii, Du­ ta aceasta însă în plenara Plenara Consiliului ţii lor. In plenară a fost pre­
dezvoltate, impun intensifi­ mitetul orăşenesc. De exem­ participare pe măsura posi­ nesc de partid a folosit in­ mitru Iacobescu, inspector la lărgită a Consiliului orăşe­ zentată formaţia unei echipe
carea şi perfecţionarea con­ plu, recent, comisia organi­ bilităţilor la viaţa de orga­ suficient instructorii nesala- filiala Băncii Naţionale şi nesc al Frontului Unităţii alcătuită acum din oameni
tinuă a muncii de partid, a zatorică a Comitetului orăşe­ nizaţie. riaţi pentru informarea ope­ alţii. Socialiste. De ce această ur­ corespunzători moral şi pro­
activităţii fiecărui comunist, nesc a fost angrenată într-un — Pe lîngă Comitetul oră­ rativă, cu adevărat operati­ Instructorii nesalariaţi au genţă şi repetare ? O impu­ orăşenesc Haţeg fesional. Numirea ca respon­
a comisiilor pe probleme, studiu sociologic privind efi­ şenesc de partid Petrila ac­ vă, a organului cu anumite fost instruiţi, la începutul neau faptele, viaţa şi reali­ sabil al acesteia a tovarăşu­
lui Viorel Jula, inspector la
instructorilor salariaţi şi ne- cienţa adunărilor generale tivează 9 instructori nesala- probleme care se ridică în anului, cu problemele mari, tatea. Pe de-o parte, s-a con­ filiala Băncii Naţionale, şi
salariaţi, activelor de partid. organizaţiile de bază, pe ca­ de metodică ale muncii de statat că existau echipe de al Frontului Unităţii ca membri tehnicienii Octa­
Munca de partid — în ac­ re le ridică comuniştii. partid. Apoi ei participă la control care abdicaseră de vean Lateş şi Eugen Waldin-
cepţiunea însăşi a Statutului R¡ _ etode, acţiuni* cerinţe din — Comitetul municipal de instruirile lunare. Cu acest la rolul lor, iar pe de alta ger, alături de specialiştii în
P.C.R. — este o activitate partid Deva al P.C.R. a se­ prilej, de fiecare dată, are erau şi unităţi în care se pro­ Socialiste contabilitate şi confecţii hai­
absenţa
de
fita
conştient
obştească, cuprinzînd plusul practica muncii de partid lecţionat şi foloseşte 24 de loc o discuţie separată nu­ controlului obştesc. ne — Maniu Popescu şi Ioan
de dăruire, de patos revo­ instructori nesalariaţi, repar­ mai cu ei, la care iau parte Spunîrtd acestea nu mini­ Vlăiconi — promite o reme­
luţionar pe care-1 aşteaptă tizaţi să ajute cîte două or­ şi instructorii salariaţi. malizăm bogata activitate a le care produc şi desfac pli­ diere sigură a deficienţelor
societatea, poporul, de la co­ de partid făcut pe bază de riaţi — ne relata tovarăşul ganizaţii de bază — ne ară­ echipelor conduse de Aurel ne, lapte şi alte produse ali­ din domeniul prestaţiilor.
munişti. teste. In această situaţie, Pompiliu Ungur, secretar al ta tovarăşul Gheorghe Matei, Anca, dr. Otto Schneider, mentare nu se înscriu pe Plenara a apreciat şi apro­
— Comitetul nostru orăşe­ cînd comisia organizatorică comitetului orăşenesc. Sînt secretar al Comitetului mu­ Maria Faur, dr. Alfred Voi- traiectoria cerinţelor. Deşi bat măsurile luate ca unii
nesc de partid n-ar putea a- era angrenată în testarea a comunişti cu experienţă; bi­ nicipal de partid Deva. Cu Instructorii nesalariaţi sînt tanovici şi nici Contribuţia invitaţi în mod special la din „membrii activi (exem­
corda sprijinul necesar tutu­ . sute de comunişti, am for­ roul şi secretariatul comite­ sprijinul lor se asigură în­ ajutoare de un real folos unor membri din echipe în­ plenară, reprezentanţii între­ plu : Viorel Jula, Mihai Bă-
ror organizaţiilor de bază mat din instructorii nesala­ tului orăşenesc îi convoacă drumarea organizaţiilor de pentru comitetele orăşeneşti tre care Dumitru Balintoni, prinderii judeţene de panifi­ trîncea, Nicu Sbuchea, Ion
din Lupeni dacă n-ar apela riaţi 5 colective care s-au la fiecare transmitere a sar­ bază care aparţin direct de şi municipale de partid în Maria Gal, Natalia GaVrili- caţie, ai I.I.L. Simeria şi Stegărescu etc.) să fie pro­
la instructorii nesalariaţi — deplasat în mai multe orga­ cinilor, ascultă informări din municipiu ; • instructorii sala­ cuprinderea muncii, în exer­ ţâ, Nicu Sbuchea, Ioana Mo- Trustului I.A.S., sectorul movaţi ca responsabili de e-
sublinia tovarăşul Petre Ilie, nizaţii de bază decît cele de partea lor, ca dealtfel din riaţi, teritoriali, ocupîndu-se citarea îndrumării şi contro­ ţoiu, dr Ioan Olariu şi alţii. magazine Gostat, au lipsit. chipe, iar echipele să fie
secretar al Comitetului oră­ care răspund pentru a le a- partea fiecărui secretar de astfel de organizaţiile de lului îndeplinirii sarcinilor. Comerţul a simţit ajutorul Să se fi eschivat de la o completate cu tovarăşi ini­
juta mai ales în ce priveşte partid din întreprinderi şi In general ei sînt bine fo­ moşi şi activi ca Elisabeta
şenesc. Comitetul nostru oră­ comitet de partid sau de or­ instituţii unde s'e ridică mai losiţi, sînt instruiţi şi ajutaţi acordat, iar masa de cum­ confruntare cu oamenii ? Se
şenesc are 18 instructori ne- trasarea de sarcini concrete ganizaţie de bază. multe probleme. să cunoască atribuţiile care părători a sesizat existenţa poate, mai ales dacă se are Solomon, Ionel Ştefan, Ma­
salariaţi: muncitori, cadre membrilor de partid şi or­ Instructorii nesalariaţi simt le revin şi — ceea ce este unui factor care veghează cu în vedere că din minimul niu Popescu, Lucia Popa,
ganizarea îndeplinirii hotărî- La repartizarea pe orga­ grijă la ce şi cum se vinde obligatoriu de 24 sortimente Gheorghe . Florincaş, Vaier
didactice, mai mulţi pensio­ rilor. răspunderea faţă de sarcini­ nizaţii de bază a instructori­ important — dovedesc răs­ în magazine. la pîine, multă vreme nu au Sibişan, prof. Petru Crişovan
nari, dar foarte activi, care Secretariatul Comitetului le încredinţate, deşi îndepli­ lor obşteşti s-a avut în ve­ pundere pentru această im­ Plenara a analizat lucru­ fost în centrele de desfacere şi alţii.
trăiesc munca de partid. Aş orăşenesc de partid Lupeni nirea lor le incumbă multă dere ca ei să aibă tangenţă portantă muncă obştească. rile sub dublul lor aspect: decît 2-3 sortimente şi aces­ Eficacitatea plenarei, subli­
solicitudine,
mai
ales
ca
aminti, printre aceştia, pe — he-a relatat în continuare timp. De exemplu, tovarăşul cu activitatea din unitatea Poate, însă, ar trebui ca ce s-a făcut şi ce mai tre­ tea de calitate care nemul­ niată în concluzii de secre­
tovarăşii şi tovarăşele Carol tovarăşul Petre Ilie — Vasile Bălăuţă, lăcătuş şef respectivă: tovarăşul Ioan organele de partid să aibă buie întreprins. Prezenţa la ţumeşte. In plus, forul jude­ tarul comitetului orăşenesc
Dvorak, Vasile Bud, Sergiu are dese întîlniri de lu­ de echipă, răspunde ca ins­ Barbu, care lucrează la cen­ în vedere mai mult promo­ plenară a membrilor consi­ ţean de panificaţie a promis de partid, preşedintele consi­
de
varea
instructori
nesala­
Cărăguţ, Eugenia Nichimiş, cru cu instructorii ne­ tructor nesalariat de îndru­ trala minereurilor, răspunde riaţi şi din rîndurile cadre­ liului, â tovarăşilor din cele că va dota şi Haţegul cu o liului local al F.U.S., tovară­
Cornel Morar, Nicolae Bă- salariaţi, în cadrul cărora marea organizaţiilor de bază de organizaţiile de bază de lor cu munci de răspundere, 11 echipe de control obştesc, autodubă. Transportul plinii şul Nicolae Zamora, S-a con­
la I.P.E.G, şi Liceul minier,
dău, Margareta Mica, Mihai — pozitiv este faptul — sar­ din unităţile comerciale de tovarăşa Eleonora Bodea, ale absolvenţilor universităţii a conducătorilor din unită­ se face însă şi acum cu un cretizat în dezbaterile care
Kocsik, Iosif Mătăsăreanu şi cinile se discută pe specific, produse industriale şi din profesoară pensionară, răs­ serale de marxism-leninism ţile ce prin Legea nr. 6 din camion cu prelată. au îmbrăcat un aspect critic
alţii. Fiecare răspunde de diferenţiat: cele ce privesc cartierul „Fabrică". Datorită punde de organizaţiile de şi să organizeze o mai com­ 1972 sînt supuse controlului, Cu laptele care soseşte de şi autocritic, în măsurile a-
deschiderea
doptate
pentru
cîte o organizaţie sau două munca de partid în Industrie, preocupărilor sale în unită­ bază de la Liceul pedagogic pletă şi operativă informa­ a unei bune părţi din ges­ la Simeria la ore tîrzii (sau unor unităţi de strictă nece­
tionari şi şefii de secţii ale
uneori nu soseşte deloc), ca
de bază, după specific, le a- în învăţămînt, în domeniul ţile comerciale s-â îmbună­ şi şcoala- generală „Viile re reciprocă. unităţilor prestatoare de ser­ şi cu legumele şi fructele ce sitate, în avertismentul- dat
jută la elaborarea planuri­ deservirii populaţiei, în car- tăţit munca de primire în noi", tovarăşul Vaier Hor- I. MIRZA vicii, a imprimat dezbateri­ de multe ori se rezumă la conducătorilor, gestionarilor
lor un profund caracter de ceea ce este pe piaţa neorga­ sau responsabililor din uni­
nizată, lucrurile stau tot aşa. tăţile comerciale sau presta­
Desiguţ, au rămas' în aten­ toare de servicii cum sînt
.
in ţia plenarei natură organiza­ restaurantul, croitorie bărbaţi sec­ a
măcelăriile,
şi
alte
aspecte
negative
ţia
de
de
torică, care se pot însă re­ cooperativei „Retezatul", o-
media pe plan local, Intre ficiul poştal.
acestea au primat: lipsa u- Plenara lărgită a Consiliu­
nui magazin specializat în lui orăşenesc Haţeg al Fron­
vînzarea laptelui ; starea tului Unităţii Socialiste se
înalte igienico-sanitară deficitară în înscrie între evenimentele
alimentaţia publică (deşi la care se vor reflecta pozitiv
La construcţia coşului de Haţeg majoritatea unităţilor
fum de Ia nouă centrală de acest gen sînt etichetate în viaţa Social-obştească a
cetăţenilor. Cei 31 de contro­
termoelectrică din Călan, e- de „categoria întîi",); atitu­ lori obşteşti vor alcătui un
u¡ şcolar chipa constructorului Eugen dinea gestionari de şi respect a indice modul cum sînt trans­
lipsită
barometru
menit
adevărat
să
Petrache, de la I.C.S. Hune­
unor
vînzători
doara, a stabilit un adevă­
viaţă
rat record. Lucrînd cu un faţă de clienţi ; nerespeeta- puse în partidului indicaţiile
şi
sta­
in­
repetata
şi
rea
conducerii
orarului
, „Omul gospodar îşi face tere mari angajamentul con­ cofrag păşitor, muncitorii a- vocare „primim marfă" etc. tului privind servirea cetăţe­
vbra’ sanie..." fie învaţă un structorilor : darea în folosinţă cestei formaţii au ridicat co­ Tovarăşii Aurel Martines- nilor cu mărfuri, nivelul ca­
p/ov-eţrb înţelfept. Transpusă în­ la termenul fixat — 29 au­ şul — inalt de 62 m — doar cu, preşedintele cooperativei litativ şi operativitatea cu
văţătura la domeniul construc­ gust. în 20 de zile (Cu o astfel de consum, şi Pantelimon care se execută prestaţiile
ţiilor şcolare, înseamnă că Tot în acest microraion vizi­ de tehnologie un coş simi­ Gurică, de la. C.L.F, au reţi­ de servicii.
încă de pe acum trebuie să tăm viitoarea şcoală, cu 24 lar în mod normal se ridică nut aspectele situaţiilor exis­
se ia toate măsurile necesare săli de clasă — o construcţie în timp de peste 30 de zi­ tente, pretenţiile justificate PETRE FARCAŞIU
deschiderii în cele mai bune modernă şi care face dovada le). De menţionat că recor­ ale oamenilor, şi au apreciat secretarul Consiliului orăşenesc
condiţii a anului şcolar 1973— bunei experienţe în asemenea dul — care onorează stră­ ca valoros sprijinul pe care-1 Haţeg al Frontului Unităţii
1974. lucrări a constructorilor de la lucit angajamentul asumat dă controlul obştesc în di- Socialiste
Pentru a vedea care «ste I.C.S.H. Maistrul Constantin în cinstea zilei de 23 Au­
stadiul actual al unor con­ Borhlnă, aflat în incinta şco­ gust •— se datoreşte în prin­
strucţii de unităţi noi de în­ lii, ne spune că şi această lu­ cipal faptului că echipa lu­
văţămînt am întreprins zilele crare se încadrează în grafi­ crează în acord global (in­
scule,
din
Atelierul
S.D.V.-uri,
trecute o vizită la cîteva ase­ cul de execuţie. „După cum dice mediu lunar de reali­ subunităţile de de bază ale dispozitive şi aparate de verificat, adică de acestui atelier, este una Da-
întreprinderii
cadrul
In
frezorul
chimice
Orăştie.
menea obiective şcolare. se vede, am ajuns la lucrările zare 1,52 I). mian Oproiu se remarcă ca un meseriaş care ţine mult la eti ca profesională.
Spre deosebi­ de izolaţie. A-
re de alţi ani, vem toate mate­
rialele necesa­
cînd în aceas-GOnStrUCţiile "
tă perioada, la r re, iar peste t l e i i s
‘
ordinea zilei e- şcolare treizeci de mun­ ziua mă purtau paşii spre
ra doar vacan­ citori lucrează moară... In 1955, chiar pe
ţa mare şi cînd. pentru ca, con­ mine m-âu chemat să insta­ Pe stadionul Corvinul din nizarea ireproşabilă a com­
în afară de form angaja­ lez motorul electric la moa­ Hunedoara s-a desfăşurat petiţiei a făcut o bună pro­
promisiuni vagi privind pregă­ mentului nostru, să dăm şcoa­ ra din sat. etapa judeţeană a Campio­ pagandă atletismului. Vom
tirea viitorului an şcolar, nu la beneficiarului la 25 au­ — S-a împlinit atunci şi natului republican indivi­ reda mai jos sportivii care
puteam consemna altceva, am gust“. o dorinţă ? dual al seniorilor şi junio­ au obţinut cele mai bune
fost martorii unor situaţii îm­ Şi construcţia noii Şcoli ge­ — Da. O împlinire care rilor I, II şi III. Participa­ rezultate, devenind şi cam­
bucurătoare. Peste tot, obiec­ nerale din Brad, cu 16 clase, ă-ţi mii K mic! ui remítame mi-a dat aripi pentru tot rea a fost deosebit de nu­ pionii judeţului pe anul
tivele' şcolare se află în aten­ se află într-un stadiu avansat. ce a urmat de atunci în­ meroasă mai ales din par­ 1973.
ţia constructorilor. La grădini­ Echipa de constructori a şan­ coace. tea secţiilor de atletism ale
ţa din microraionul VI al Hu­ tierului nr. 4 Brad (36 muncl- Să parcurgi Un sfert de reu neobosit în meserie, că problemă şi mă simt da­ — Şi, de „atunci încoa­ Juniori III: Adelholde
nedoarei, şeful de lot al şan­ tori-zidari, dulgheri, fierari, su­ veac de muncă în acelaşi ori de cîte ori vi se solici­ tor să nu ţin seama de tim­ ce" aţi intrat în detaşamen­ Şcolii sportive din Hune­ Schuster — Şcoala sportivă
tierului 4 I.C.S.H., maistrul Ni­ dori, instalatori ş.a.), a ajuns colectiv şi să simţi că me­ tă prezenţa în secţie, după pul libei pentru a o rezol­ tul comuniştilor, aţi absol­ doara, Corvinul Hunedoara, Hunedoara, 80 m — 11,2 —
colae Sîrbu, cu care am stat cu lucrările la ultimul nivel. seria îţi este tot atît de a- orele de muncă — fie noap­ va, îmi vine în minte acea Liceul nr. 2 Deva, Şcoala 80 m garduri 13,6; Dorina
de vorbă, ne spunea cu mul­ „Chiar dacă ploile din ulti­ proape (sau, poate, mai a- te. sau zi — nu zăboviţi o întrebare. vit şcoala tehnică de maiş­ sportivă Petroşani şi Jiul Munteanu — Şcoala sporti­
tă siguranţă : „Vom preda lu­ mul timp au întrerupt proce­ proape) ca şi atunci cînd clipă pentru a răspunde. — Vă mai amintiţi cînd tri, aţi fost numit maistru Petroşani. Aceasta a Tăcut vă Hunedoara — 300 m —
crarea la cheie, conform an­ sul de montare a unor plan­ i-ai înţeles frumuseţea — e — N-aş putea să nu răs­ a apărut sau cum s-a con­ principal, aţi fost ales ca ca întrecerea să se ridice .47,3 ; Ion Aluman — Şcoa­
gajamentului, cu două zile şee — ne spune şeful şantie­ într-adevăr un fapt ce me­ pund. N-aş mai fi eu dacă turat năzuinţa pentru mese­ secretar al organizaţiei de la un nivel bun, obţinîn- la sportivă Hunedoara —
mai devreme, adică la 27 au­ rului, Gheorghe Nichita — n-aş răspunde. O dată, cînd partid din schimbul D, co­ du-se performanţe valoroa­ 300 m — 41,0 ; 1 000 m —
gust a.c. Din păcate, ducem construcţia va fi gata la 31 rită reflecţie. Să priveşti în se lucra la punerea în func­ ria care azi v-a trecut pe mandant de companie \ la se, în special la juniori II 2,48,4 ; Hans Stamp — Cor­
lipsă de planşee — elemente august a.c.“. urmă şi să-ţi măsori anii de ţiune • a laminorului, după post de maistru principal la gărzile patriotice din com­ şi III. In mod deosebit s-a vinul — 60 m — 9,7 ; Cris­
pe care I.I.L. Hunedoara tre­ muncă — 25 la număr — cu partea electrică pe secţie ? binat, in echipa de control remarcat evoluţia bună a tian Chiţu — Şcoala spor­
buia să ni le livreze încă de La toate unităţile vizitate, faptele, cu rezultatele, e reparaţia capitală, şi s-au — E un moment care nu obştesc, responsabilul imo­ tinerilor atleţi de la Şcoa­ tivă Hunedoara — înălţime
acUm o lună". constructorii ne-au invitat la într-adevăr frumos ! Mais­ •'•cerut nişte eforturi mai se uită. Pentru că împlini­ bilului de pe strada Al. la sportivă Hunedoara, an­ — 1,50, lungime — 5,45 ;
Consemnăm supărarea mais­ deschiderea anului şcolar din trul electrician loan Cărmă- mari care ne solicitau me­ rea acestei năzuinţi mi-a Vlahuţă, nr. 5.... Şi, se spu­ trenaţi de prof. Cornelia Dorel Firică — Şcoala spor­
trului N. Sîrbu, cu convinge­ toamna acestui an. Fără să zan, de la laminorul de 800 reu şi după orele de pro­ devenit crezul de viaţă. ne, că vă achitaţi onorabil Niculescu, care îşi fac o
rea că I.I.L. Hunedoara nu va punem nici un moment la mm al Combinatului side­ gram, tovarăşul Nicolae Vedeţi, eu am năzuit de mic mandatul ce vi s-a încre­ intrare frumoasă în atletis­ tivă Hunedoara — 3 km
pune piedici deschiderii la îndoială angajamentele con­ rurgic hunedorean, poate să Agachi mi-a zis: „Cine e spre meseria de electrician, dinţat. mul hunedorean, a sporti­ marş — 16’9”2.; Costel Lă-
timp a grădiniţei de copii... structorilor, vom fi totuşi pre­ facă acest lucru. Anii lui de mai interesat să punem în deşi în comuna ' Ilia — , de — încerc să nu uit că ori­ vilor de la Liceul nr. 2 De­ cătuşu — Şcoala sportivă
La o altă grădiniţă de co­ zenţi la datele stabilite,, pen­ muncă sînt faptele, iar fap­ Petroşani, greutate, 10,22 m.
pii, cea din microraionul VII tru a consemna cu satisfacţie funcţiune acest laminor?". unde sînt — pe acea vreme care dintre aceste munci va, antrenor prof. Ion Cio- Juniori II: Lăzărescu Ma­
(chiar dacă nu l-am întîlnit apariţia a noi obiective hu- tele poartă peceta dăruirii, N-a aşteptat răspunsul. nu era curent electric. E- trebuie îndeplinite de un fîcă, şi revenirea spre locu­ ria — Liceul nr. 2 Deva —
pe maistrul N. Badea, plecat nedorene de învăţămînt. a acelei dăruiri ce n-a cu­ L-au dat faptele colectivu­ xista o moară , în sat. Mo­ comunist. rile fruntaşe a unor atleţi 400 m — 61”6 : 200 m —•
prin şantier), se lucra de zor, noscut astîmpăr. lui nostru. De atunci, ori torul, care o afcţiona, era de la Jiul Petroşani — an­ 27”4; Rosemari Fek —
Iar pe un panou, scris cu li- C. DROZD — Se spune că sînteţi me- de cîte ori se iveşte vreo alimentat cu... lemne. Toată LUCIA UCIU trenor Ştefan Mihai. Orga- Şcoala sportivă Hunedoara,
100 m — 13,3; Elena Lă­
cătuş — Şcoala sportivă
Petroşani — lungime 4,80;
Lucia Slabu, Liceul ni’. 2
ce membrii cooperatori muncesc la întreţinerea Deva, 1 000 m — 3.14.4/;
Liana Cherteş — Şcoala
sportivă Petroşani, înălţime
— 1.35 m ; Attila Bojoki —
Liceul nr. 2 Deva — 100 m
or ieşite pe por culturilor, multe tractoare de ia S.M.A. — 11,6 ; Wilhem Loy, Jiul,
400 m — 52.6 ; 200 m 23.7 ;
Alexandru Nicolescu —
Jiul, 1 000 m — 2,40.8 ;
freprinderlior au aliniate la sediile secţiilor de mecanizare Gheorghe Siminic, Corvi­
(Urmare din pag. 1) discuri din partea de dincoa­ Discuţia cu mecahizatorul nu am avea de lucru cu el nul, 3 000 m — 9.58.2 ; Mi-
ron Fudulu, Corvinul, cio­
(Urmare din pag. 1) industriale ale judeţului se ce­ comitetele oamenilor muncii, ce şi reglează-i normal, iar Petre Dodu am avut-o în aici. Mai sînt două tractoare can — 36,20 m. Juniori I:
re o revizuire exigentă “şi îm­ sînt datoare, ca prin măsu­ la discul ce l-ai adus acum jurul orei 14,00 — timp în care stau fără să lucreze în Viorica Buem, Liceul nr. 2
bunătăţirea tehnologiilor de rile şi acţiunile ce le între­ Am încercat să vedem ce pune-i vaselină la lagăre, şi care membrii cooperatori de unitate. Mecanizatorii care Deva, 3 000 m — 12.08.2.;
este necesar să fie puse _ în fabricaţie, precum şi comple­ prind, să asigure toate con­ fac tractoarele de la S.M.A. vezi ce are bateria aia care la Strei, precum şi de la al­ le au în primire sînt plecaţi
valoare toate posibilităţi­ tarea dotării cu aparatu­ diţiile astfel ca de la finele Călan, de nu se văd în cîmp. nu s-a-nvîrtit". Din curiozb te unităţi agricole aveau ab­ în concediu. Angela Corcea, Liceul nr. 2
Deva, 100 m — 13.4; Eu­
le existente. In baza a- ră de măsură şi con­ primului semestru al anului, La' Strei-Săcel, lingă sediul tate am vrut să ştim cine e solută nevoie de un tractor. •ir gen Roiban — Şcoala spor­
nalizelor efectuate, în în­ trol. In toate întreprin­ fiecare produs ieşit pe poar­ unităţii, am văzut un tractor Dodu. Pentru că în secţie nu Necazuri cu mecanizatorii In mare, iată deci cum se tivă Petroşani — 800 m —
treprinderile hunedorene, derile se impune întocmirea ta unităţii să fie atestat prin care după iarba crescută pe era, am plecat după el prin au însă şi membrii coopera­ prezintă activitatea mecani­ 2’00.8 ; 1 500 — 4’17”6 ;
Consiliul judeţean de con­ unor planuri riguroase de „certificat de calitate". lîngă roţi, rezultă că stă a- sat. L-am găsit rezemat de tori de la Sincrai. zatorilor de la S.M.A. Călan. Iştvan Szitas — Şcoala
trol muncitoresc al activită­ control, pe toate fazele şi Conştiente pe deplin că în colo de cîteva luni. „Al cui zidul bibliotecii săteşti. — Una vorbim cu tracto­ Nu mai miră de ce în unită­ sportivă Petroşani, 5 000 m
ţii economice şi sociale, la in­ la totalitatea produselor fa­ acest cincinal calitatea su­ este ?“ — i-am întrebat pe — Ge mi-a spus şeful de riştii seara şi alta fac dimi­ ţile agricole din cadrul con­
dicaţia biroului Comitetului bricate, concomitent cu or­ perioară a produselor consti­ cîţiva săteni. „Nu ştim — ni secţie, Cornel Costea, să fac neaţa — ne-a spus preşe­ siliului intercooperatist din — 15’35”6; Dan Stolnlcea-
judeţean de partid,, opiniază ganizarea în condiţii optime tuie o problemă economică s-a răspuns. Stă aici de cînd nu pot singur. Piesele sînt dinta cooperativei agricole, această zonă praşila la unele nu — Şcoala sportivă Deva,
asupra necesităţii ca în cel esenţială, colectivele 4e mun­ au dat ghioceii“. prea grele' ca să le pot ridi­ culturi este rămasă mult. în suliţă — 49 m, lungime —
mai scurt timp să se mate­ a ambalării, depozitării şi că, specialiştii şi cadpele de La Streisîngeorgiu am gă­ ca numai eu. Elena Oargă. urmă. Faţă de această stare 6.43 ; Seniori: Susana Trif,
In
rializeze o seamă de măsuri transportului produselor. care conducere, organizaţiile de sit aliniate în cadrul secţiei — Vă rugăm să me expli­ de lucruri, aşteptăm din par­ Corvinul, disc — 29.40 m ;
timp,
acelaşi
unităţile
hotărîtoare pentru îmbună­ au relaţii extinse cu benefi­ partid din industria ţhime- 6 tractoare. In incintă era — Tractorul dumitale func­ caţi afirmaţia. tea conducerii S.M.A. Călan Iulian Păcuraru, Şcoala
tăţirea în continuare a cali­ doreană, care dispune de linişte totală şi multă dezor­ ţionează ca să poţi lucra în — Iată cum : aproape în un răspuns concis şi clar cu sportivă Deva, 200 m —
tăţii produselor. Trebuie să ciarii din ţară trebuie să in­ puternica forţe de ciieaţie, dine. Peste tot, prin toate cîmp ? fiecare dimineaţă tractorul privire la modul cum s-a 23.5 ; Ion Magheru, Jiul,
se asigure in toate întreprin­ tensifice contractele şi coo­ de competenţă şi ingeniozi­ ungherele, sînt aruncate de-a — Desigur, n-are nimic. pe care-1 aveam în unitate gîndit să acţioneze, ca me­ 5 000 m — 15.16.4; Emil
derile folosirea în producţie perarea cu aceştia, în vede­ tate, trebuie să acţioneze cu valma piese de disc, de trac­ Dar nu ştiu unde-i cultiva­ e dus de mecanizator să-l a- canismele din dotare să Gole, Corvinul, 1 500 m —
numai a materiilor prime şi rea satisfacerii depline a toată fermitatea pentru a toare, de semănători. De la torul, că aş merge la prăşit! limenteze la secţia din Batiz. funcţioneze zi-lumină şi la 4,17 ; Ion Nicolae, Corvi­
materialelor corespunzătoare, cerinţelor lor calitative. In determina ridicarea perfor­ toate agregatele. Pe uşa se­ O să-l caut şi dacă nu-1 gă­ Niciodată însă nu sîntem si­ capacitatea pe care o au, nul, 10 000 — 33’35”.
în care sens se vor organiza fiecare întreprindere, orga­ manţelor calitative a produc­ diului secţiei am găsit un sesc mă apuc să mai repar guri că mai revine. E trimis imperativ major pentru ob­
şi asigura condiţii normale nizaţiile de partid, comisii­ ţiei la nivelul exigenţelor mesaj : „Dodule, apucă-te şi cîte ceva din ce mi-a spus să lucreze în alte cooperati­ ţinerea unor producţii mari VASILE VLASIE
pentru recepţie. La unităţile le de control muncitoresc, actuale. pune răzuitorii la cele două şeful de secţie. ve agricole, ca şi cum noi în agricultură. metodist Ia C.J.E.F.S.