Page 78 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 739 © SIMBÂTĂ 23 IUNIE 1973
2

IN AGESTE ZILE PE AGENDA

DE LUCRU DIN AGRICULTURĂ

PLANTAREA NUCULUI — încheiată cit mai
Masuri pentru o „Mama ştie— grabnic în toate cooperativele agricole

promo wire tot mai copii! cîştigă“ Anul acesta, In conformita­ Orăştioara de Sus, Orăştie, le din judeţ. Plantarea nurului

Spitalului
Amfiteatrul
cat din Hunedoara a unifi­ te cu prevederile programului Orăştioara de Jos. Lucrările se tărăgănează. Timpui este
găz­
duit un instructiv concurs judeţean de dezvoltare a po- de plantare a nucului au în­ înaintat şi trebuie să se Irea-
activi a femeii în pilul cîşltgă". cooperativele agricole de pro­ lă din Orăştioara de Jos s-au tarea lucrărilor de plantare in
Intitulat : „Mama ştie — co­
ceput. In cooperativa agrico­
că cu toate forţele la execu­
miculturil, s-a stabilit ca în
Organizat şi condus de me­
timp cit mai scurt. Comitete­
plantat 8 din cele 10 ha pla­
Eugenia
dr.
dicul
re nucul are cele mai bune
şefa
Jujescu, primar, reţelei de pe­ ducţie situate în zonele în ca­ nificate. In celelalte unităţi le comunale de partid, consi­
diatrie — ajutată de medicul
liile populare au datoria de a
acţiunea de plantare a nucu­
viaţa economică şi special,' dr. Doina Păsculescu, planteze cu acest pom valo­ lui se desfăşoară într-un ritm verifica şi lua măsuri ca fle­
condiţii de dezvoltare, să se
de
cu
sprijinul
şi
medicilor
nesatisfăcător.
care cooperativă să realizeze
ros — atît prin fructele sale
Astfel,
la
—
concursul
circumscripţii
s-a bucurat de o caldă primi­
re şl audienţă. In cadrul a- cit şi prin furnirul pentru mo­ C.A.P. Sibişel s-au plantat integral pianul de plantări la
doar 4 ha din 15, iar la Be­
nuc. Sarcinile de plan trebuie
bilă obţinut din lemnul său —
manifestări
au
social-politică prezentaţi care, copiii născuţi 1- mari suprafeţe de teren, Nu­ se plantase pînă la 18 iunie nici luate măsuri ca toate coope­
cestei
fost
riu şi Orăştioara de Sus nu
Trebuie
întocmai.
realizate
maturl
o
după
îngriji­
mai în cooperativele agricole
conform
re
prescrip­
atentă,
ţiilor
de
semenea, s-a planificat ca la
de urgenţă materialul săditor
deosebeau
intercooperatist
se
siliului
8 luni medicale, la vîrsta cu de producţie care aparţin con­ măcar un singur nuc. De a- rativele agricole să-şi ridice
nu
Orăş-
nimic de copiii născuţi la dela Staţiunea experimentală
(Urmară din pog. 1) tribuţia efectivă la progresul termen. Au fost prezentaţi tie s-a prevăzut să se plan- C.A.P, Romoşel să se plante­ Geoagiu şi ca în cel mai scurt
asemenea,
copiii-proble-
economiei, ştiinţei şl culturii. de care prin strădania ma­ 'teze o suprafaţă de 55 ha din ze 20 ha, iar la C.A.P. Romos
mă,
Acesta este, şi trebuie să fie, melor şl sub îngrijirea me­ care 15 ha la C.A.P, Şibişel 5 ha. Asemenea sarcini mai timp să încheie plantarea nu­
programului elaborat de Con­ în continuare răspunsul celoT dicului de circumscripţie la şi cîte 10 ha la C.A.P. Beriu, au şi alte cooperative agrico­ cului pe toate suprafeţele.
gresul al X-lăa ?1 de Conferin­ peste 15 000 de femei care lu­ 8 luni se aflau în stare nor­
ţa Naţională a partidului. In crează In Industrie şl construc­ mală.
şl
acest context, au fost exami­ ţii, al celor aproape 10 000 din tul Pentru grija acordat devotamen­ CHIRA TIIIilILIi - sarcinile de plan
copiilor,
deosebit
nate şi s-au sfiablllt măsuri ce Snvâţămlnt, ştiinţă şi ocroti­ unui mare număr de partici­
vizează condiţiile femeii mun­ rea sănătăţii, al zecilor de mtl pante le-au fost acordate di­
citoare — asiglurarea de lo­ de lucrătoare harnice de pe plome de mame fruntaşe în
curi de muncă, dezvoltarea şl ogoare, al fiecărei femei din îngrijirea copiilor, premii în
diversificarea sarvidiloir des­ judeţ. Pentru că. rezultatele cărţi de educaţie sanitară şl să fie realizate integral
multe, foarte multe flori.
tinate uşurării activităţii gos­ mundl — în secţii, pe şantie­
podăreşti, a instituţiilor de În­ La I.C. Orăştie, rectificatoa rea Nicoleta Văcârescu s-a făcut E. LINDEMAN
grijire şi educare a copiilor re şf ogoare, la catedră, plan­ cunoscută prin lucrările de calitate şl de mare • complexitate asistent de ocrotire
—, promovarea şi participarea şetă, la căpătllul celor care au pe care le execută. Calificată la Ipcul de muncă, tînăra munci­ Hunedoara Numeroase cooperative a- realizării sarcinilor de plan lui nu mal suferă nici o aml-
toare e exemplu do conduită profesională.
noastră mai activă la condu­ nevoie de ajutor medical, tn gricole de producţie din jude­ la plantarea tutunului în co­ nare. Toate cooperativele a-
cerea tuturor sectoarelor de unităţile de deservire a popu­ ţul nostru au primit ca sarci­ operativa agricolă de produc­ gricole trebuie să realizeze
activitate, soluţionarea nnor laţiei sau tn acţiunile gospo­ nă de plan să cultive în acest ţie din Mărtineşti. Aici, exis­ integral planul la această cul­
probleme sociale, noi şl Im­ dăreşti — ne asigură afirma­ an diferite suprafeţe cu tutun. tă o slabă organizare a mun­ tură. Disciplina de plan tre­
Deşi s-a acţionat cu întîrzie-
rea deplină şi multilaterală tn
portante Înlesniri pentru fe­ viaţa sodetăţii! Să r amină frumuseţi re pentru producerea materia­ cii, mobilizare şi participa­ buie întronată peste tot. Co­
meile mame. re la lucru a ţăranilor coope­ mitetele comunale de partid
Cuvintele nu pot să redea 3S lului săditor, s-a reuşit totuşi ratori. In majoritatea zilelor şi consiliile populare care, în
Femeile hunedorene Îşi ex­ să se asigure un răsad cores­ din cursul săptămînii trecute conformitate cu hotărîrile par­
tot ce simte inima. In măsu­
primă, din adtncurile Inimilor, rile stabilite de recenta ple­ punzător. Se acţionează însă în au participat la plantarea tu­ tidului şl statului, poartă în­
recunoştinţa lor fierbinte pen­ nară a Comitetului Central al mod nesatisfăcător la execu­ tunului numai 7-8 cooperatori treaga răspundere pentru rea­
tru manea, neţărmurită grijă partidului, In toate măsurile in urma noastră tarea lucrărilor de pregăti­ din Mărtineşti. Cei mai mulţi
pe care Partidul Comunist Ro­ adoptate nu numai In cele ca re a terenului şi de plantare — 22-24 — ţărani cooperatori lizarea planului de producţie
mân, statul socialist, conducă­ se referă la femei — pentru a tutunului. La C.A.P. din Be­ care au participat la plantat în agricultură, trebuie să ia
torul său iubit o acordă pro­ că toate ne privesc —, noi Pe mama celor cinci copii însă nu. Dap nu dăm ascul­ le Iulienei sînt tot ale oame­ riu s-au plantat 15 ha din 20 au fost din brigada Tămăşasa. măsuri care să asigure plan­
blemelor participării plenare — dintre care doi sînt de pe tare acestora din urmă, ci nilor. „Mai cu seamă, în ul­ planificate, la Dineu Mare 18 tarea tuturor suprafeţelor pla­
a femeilor la viaţa socială, la simţim, Întrevedem mersul t.ot acum medici, unul urmează simţămintelor noastre, care tima vreme, n-a lipsit în din 25, la Jeledinţi 8 din 20 Cu asemenea „forţe“ nu-i de nificate cu tutun în coopera­
opera de făurire a societăţii mal viguros al României spre acelaşi drum, iar ceilalţi doi sînt ale majorităţii. Dacă noi nici o seară de la căminul mirare că se bate pasul pe tivele din raza lor de activi­
şi la Mărtineşti şi Dineu Mic
socialiste multilateral dezvol­ viitorul socialist şi comunist, se află încă pe băncile şco­ simţim că aşa e bine, cum cultural" — spun localnicii. numai cîte 3 din 15, clte au Ioc. De asemenea, la G.A.P. tate. Această acţiune, aşa cum
Pişchinţi nu s-a plantat nici un
tate. Totodată, ele Înţeleg spre viitorul de aur al nos­ lii —, pe această mamă am să nu continuăm să muncim — Pregătim un spectacol prevăzute în plan, hectar din cele 10 planificate. s-a indicat de către organele
să-şi dovedească această recu­ tru şl al generaţiilor cărora te întîlnit-o, deunăzi, lucrînd In astfel ?! folcloric : „Pe strunele fră­ In mod cu totul nesatisfă­ Ce se aşteaptă ? Timpul este agricole judeţene, trebuie în­
noştinţă prin fapte, prin con- dăm viaţă şl educaţie. grădina îngrijită şl umbroa­ — Pînă cînd ? ţiei" — se scuză, parcă, neo­ cător se munceşte în vederea înaintat şi plantarea tutunu- cheiată în cursul acestei săp-
_____________________________ să ce Ii Imprejmule casa — Pînă cînd ne lasă viaţa. bosita învăţătoare. E un pro­ tămîni.
din sat. „Dacă ajungeţi pe Cîntecul, arta n-au vfrstă, gram susţinut de 40 de ar­
Interes vin faţă de politica de ziuă, o găsiţi acasă, altfel nu. nu îmbătrînesc. Am vrut şi tişti amatori. Se întîlnesc aici
De cum se înserează porneşte
să
vrem
degeaba.
trăim
nu
satului.
generaţiile
Include
spre căminul cultural" — Să rămînă frumuseţi în ur­ taraful, grupul vocal, soliş­
ne-au spus localnicii, cînd ma noastră. tii vocali şi instrumentişti,
j promovare a femeii ne-am interesat unde o pu­ Intr-un album, Ludovic dansatorii. Dacă e ceva de
tem afla pe femeia care ani­ Kiss, directorul căminului admirat e dragostea cu care
Cuvlntiarea tovarăşului rolul şi locul femeii în so­ mă viaţa artistică a satului cultural din satul Cristur, participă oamenii la pregăti­
; Nicolae Ceauşescu cu prl- cietatea noastră. Cristur. păstrează cu aleasă mîndrie rea programului. Vin obosiţi
i vire la rolul femeii In viaţa Cuvîntarea secretarului — Cîte seri aţi dăruit Îm­ „frumuseţile lăsate în urma de la cîmp ori din întreprin­
! politică, economică şl so- general al partidului la re­ plinirii vieţii spirituale a sa­ noastră" despre care vorbea deri şi stau la repetiţii pînă Cm gospodărim materialul cu care
| dală a tării, susţinută la centa plenară a găsit ecou şi telor 7 — am întrebat-o pe soţia sa Iuliana. Fotografii, seara. Urcă pe scenă familii
j recenta plenară a Gomite- în rîndul meşteşugarilor de Iuliana Klss. articole vorbesc despre neo­ întregi. La dansuri sînt soţii
| tulul Central al partidului, la cooperativa „Viaţă nouă" — N-aş putea spune, dar bosita animatoare a vieţii Ana şi Augustin Ftilop, Roza-
j a suscitat un viu şi legitim din localitate. La acţiunea ştiu că de 27 de ani n-am culturale. lia şi Francisc Tamaşi, Boris
î interes în rîndul salariate- organizată joi la această u- întrerupt nici o zi munca ob­ Printre fotografii şi artico­ şi Albert Peter, pensionarul
j lor din oraşul Orăştie. nltate au participat 20 de ştească pentru culturalizare, le — apărute în ziarele Anton Szocs, care dansează
Joi, după-amiază, 65 de femei, care au audiat cu pentru înfrumuseţarea sufle­ „Sclnteia", „Elore", revista împreună cu fiica sa, Tereza lucram, cui combatem risipa 1
| muncitoare din secţia în- mult interes textul acestui j telor. „Femeia" — ce relevă mun­ Szabo, ce, la rîndul ei, e
'■ nobllate a fabricii „Vidra“ document. — Sînteţi directoarea gră­ ca obştească a învăţătoarei mamă a doi copii. Irina Both
j au fost prezente la Intllnt- . diniţe! din satul Cristur, pre­ Iuliana Kiss, ropdele acestei are patru copii, vine din
; rea organizată pentru dez- VASILICA ADAM daţi muzica la clasele V-VIII, munci, se află o scrisoare în­ cîmp, de la lucru, dar nu se (Urmare din pag, 1) ne spune maistrul Gheorghe din şantier. Am format o
i baterea acestui important preşedinta Comitetului oră­ sînteţi mamă a cinci copii, gălbenită de vreme. O rele­ plînge că-i obosită. De fapt Moga. mică comisie din oameni
document care se referă la şenesc al femeilor Orăştie soţie, gospodină, dăruiţi cu văm pentru semnificaţia ei. şl Ana Fiilop, Gizela Palko, Blocul 28. Se lucrează tot competenţi şi am analizat
generozitate orele de odihnă E datată : 25 august 1946. Zi Boriş Peter lucrează tot In unele sortimente de ţevi ebc. la tencuieli. Echipa Iul Carol gospodărirea materialelor la
melosului popular pe care, înscrisă cu litere de aur în cooperativa agricolă de pro­ Dar şi consumuri în plus Berchi, din care se remarcă faţa locului. Constatările au
apoi, il redaţi oamenilor sa­ viaţa familiei Kiss. Ziua în­ ducţie, dar seara după mun­ faţă de normele admise la zidarii Iosif Doda, Gheorghe fost afişate la „reflectoarele“
tului spre a-1 purta spre su­ temeierii căminului. Pe a- că sînt prezente la cămin, unele materiale: vopsele — Silaghi şi cei trei fraţi Ber­ existente pe fiecare lot şi a-
fletele celor mulţi, nu e prea tunci, tînăra Iuliana era di- ca şi Zena Rakai, care vine 700 kg, mozaic — 23 tone, chi — Samoilă, Gheorghe I nalizate în şedinţele de
mult, nu vă este prea greu ? rijoarea unei formaţii corale cu fiica Ana, solista ansam­ var pastă — 4,17 mc, ciment şi Gheorghe II —, lucrează partid şi sindicat.
— Nu mi-am pus niciodată dintr-un sat secuiesc : „In blului nostru. — 127 tone ş.a. Cum sînt cu răspundere, foloseşte bu­ — Ce alte măsuri aţi în­
această problemă. Ştiu eu, ziua de azi, cînd ţineţi nun­ — Vorbiţi numai despre o justificate aceste consumuri căţile de cărămidă pentru treprins 7
poate că mi-e greu. Dar o în­ ta, toţi membrii corului vă oboseala şi munca celorlalţi. exagerate, în special la ci­ umpluturi şi prepară canti­ — Noi credem că econo­
trebare mi-am pus şi îmi urăm mult noroc, cu adine Despre munca şi oboseala ment 7 Transcriem o „justi­ tăţi corespunzătoare de mor­
pun mereu : Cum să facem respect şi cu mulţumire din dumneavoastră de ce nu a- ficare“ dintr-un referat în­ tar. misirea materialelor depinde,
să fie mai bine, să fie mai toată inima, pentru munca mintiţi ? Am aflat că aţi cu­ tocmit de lotul nr. 11 : „...s-a — Dacă am fi aprovizio­ în primul rînd, de şefii de
frumos ? Vedeţi, noi n-am ce aţi depus-o nu numai les cîntece vechi de Ia Fa- înregistrat o depăşire de 20 naţi ritmic, am putea să sti- echipe. Ei sînt cei care tre­
trăit numai pentru casa noas­ pentru cultura cîntecului şi bian David, Sabina Szemcsuk, tone repartizată pe blocul... buie să-şi organizeze lucrul,
tră — să nu mă înţelegeţi renumele corului nostru, ci Anton Kelemen şi de ia alţi cantitate care se justifică vuim toate materialele — să-şi aranjeze bine materia­
ne spune maistrul Ioan Ni-
greşit, să credeţi cumva că şi pentru ridicarea şi înălţa­ vîrstnici din sat şi aţi stat prin economiile de la sfîr- ca. Dar. sînt cazuri cînd lele, să pună la punct toată
am neglijat îngrijirea şi edu­ rea sufletelor noastre. Să nopţi la rînd pentru a Ie şitul anului 1972“ (I). timp de citeva zile nu ne formaţia De aceea, cu cir­
ca două luni în urmă, am
carea copiilor ; toţi cinci, ab­ vă fie viaţa în pace, cu dra­ prelucra şi a ie da oameni­ aprovizionează, apoi. într-o organizat mese rotunde, pe
solut toţi mi-au adus şi-mi goste şi fericire. Dorim ca lor. De ce nu amintiţi des­ BLOCURILE CRESC REPE­ singură zi ni se aduce tot
aduc multe bucurii la învăţă­ munca să vă conducă în pre aceste nopţi ? materialul. Atunci, vine ma­ fiecare lot, cu toţi şefii de
tură, la conduită, în mese­ viaţă şi să vă aducă noroc !". — Ştiu eu ? Ele au intrat DE. S-AR ÎNĂLŢA Şl MA! şină după maşină şi nu mai echipe, acţiuni care au avut
ria pe care o practică — noi Şi munca a condus-o în în „ziua de muncă“. Şi nu reuşim să depozităm bine drept scop creşterea autori­
am trăit mai mult pentru viaţă, şi ea i-a adus noroc. e nimic ieşit din comun a- Şl DACĂ MATERIALELE AR materialele. Uneori, cărămi­ tăţii şefilor de formaţii în
Lună de lună, muncitoarea Marta Sloboda?, de la F.I.L. Ha­ oameni, pentru a le îmbogăţi Urarea coriştilor de acum 27 tunci cînd faci ceva care rîndul muncitorilor. S-au
ţeg, depăşeşte sarcinile de plan la lucrările de pulverizare a F| GOSPODĂRITE BINE da este de slabă calitate — purtat discuţii ample, iar şe­
lacului pe mobilă. Calitatea lucrărilor, execuţia lor o eviden­ viaţa cu frumuseţea cintecu- de ani i-a fost călăuză şi în­ să-ţi împlinească, nu numai cînd prindem de ea se rupe. fii de echipe au arătat ce
ţiază în faţa colegelor el de muncă. lui, a artei. Cei mai mulţi demn. ţie, sufletul, ci şi celor din Constructorii sînt oameni Şi asta duce la pierderi.
apreciază acest lucru, unii Aici. în satul Cristur, seri­ jurul tău. anume vor face, concret,
harnici, lucrează repede şi Blocul 18. O grămadă de pentru depăşirea sarcinilor
bine, fac clădiri trainice şi tuburi din beton pentru ca­ de producţie, realizarea de
frumoase. Insă niciodată rit­ nalizare sînt sparte, au ca­ economii etc. Toate acestea
mul alert, devansarea terme­ petele „retezate“ prin cine noi le-am înregistrat pe
nelor de execuţie — lucruri,
A Brigadiera din desigur, foarte bune — nu ştie ce întîmplări. bandă de magnetofon. Ur­
învăţăm să Iubim sărat deasupra gălbenuşulu vor putea justifica aspectele INSTALATORII APLICĂ SO­ mează ca într-un timp re­
© Un praf de sare, pre­
lativ scurt să n întîlnim. în
e
gospodărire
de
a
proastă
aceeaşi componenţă, şi să a-
mai
&ă preţuim munca banca a doua înainte de a-l bate, ii întă­ materialelor. în care se multe LUŢII INGENIOASE nalizăm ce s-a înfăptuit din
reşte culoarea.
foarte
întîlnesc
ce
stadiu
angajamente,
la
© Solzii de peşte se cu­
locuri
de
Trebuie
muncă.
c răţă mai lesne dacă ţinem să se înrădăcineze bine, să Muncitorii lotului 13 in­ am ajuns. Banda de magne­
Dimineaţa, ztmbetul soarelui ne vestea o zi frumoasă. Nimic de pe chipul ei de încredinţat o echipă forma­ peştii, înainte de această o- devină un comandament de stalaţii al şantierului lucrea­ tofon ne va oferi un stadiu
Era ziua cînd intram pentru prima dată intr-un atelier, azi nu exprimă dirzenia şi tă din elevi ai acestei şcoli. peraţie, timp de 20-30 se­ lucru ideea că blocurile vor ză cu un material pe a că­ de activitate pe care, cel
rui economisire se pune ma­
într-o secţie unde, la bancurile de lucru, am zărit — în asprimea acelor ani de în­ In pagina întîi a săptămî- cunde într-un vas cu apă fi mai ieftine, dacă folosim re bază: metalul. Şi obţin puţin teoretic, trebuia să-l fi
locul bărbaţilor pe care ni-i imaginam — un mănunchi de ceput, cînd munca se îm­ nalului „Tînărul construc­ fierbinte, cu chibzuinţă fiecare bucată rezultate bune pe această depăşit cu mult!
femei. Aşezau cu migală şi îndemînare spire în motoare­ pletea cu refrenul „hei-rup" - tor" (ediţie a „Scînteii tine-> © Prăjiturile pot fi tăiate de material, fiecare mistrie linie. Cum fac 7
le care, In zilele următoare, aveau să dea forţă maşinilor. ului ce a înfrăţit mii de retului" pentru şantierul u- în felii, fără riscul de a se de mortar. Şi prin aceasta Traian Gavrilescu, şef de ORDINE, CA LA SPIŢERIE !
Din ziua aceea, la fiecare început de săptămînă, 18 braţe şi inimi tinere pe zinei cocsoehimice Hunedoa­ fărâmiţa sau rupe, dacă în creşte eficienţa muncii — echipă : „Devizele nu ţin sea­ însoţiţi de ing. Octavian
elevi ai anului III A, de la Liceul industrial minier Deva, şantierul naţional al Hune­ ra), din 18 noiembrie 1951, prealabil s-a înmuiat cuţi­ deziderat al întregii noastre ma de pierderi. De exemplu, Visirin, şeful biroului depo­
însoţiţi de maistrul Ioan Feier, am intrat, pe poarta ate­ doarei. Ochii i se umezesc o fotografie: aspect dintr-o tul în apă clocotită. vieţi economice. la instalaţiile de gaz ne vine zite, al T.C. Deva, străba­
lierului de bobinaj de la Fabrica de industrie locală Deva. ori de cîte ori îşi aminteşte sală ge clasă. Din banca a Blocul 25 din micro 15 ţeavă de un anumit metraj, tem, rînd pe rînd, magaziile
La început eram timizi, dar felul în care am fost primiţi ■; de greul şi de frumuseţea 11-a zîmbeşte o tînără cu Deva. O echipă de zidari mai mare decît e necesar. în care se află bunuri în va­
şi înconjuraţi, felul In care s-a muncit cu noi, dorinţa j muncii de atunci, ori de cîte codiţe — Maria Copaci. Fo­ Sfaturi utile lucrează la montarea prefa­ Echipa poate să utilizeze, loare de milioane de lei. Pes­
• noastră de a cunoaşte ne-au dat aripi. Aşteptam cu drag, j ori îşi intîlneşte foştii tova­ tografia e însoţită de o ex­ bricatelor pentru mascarea totuşi, cupoanele de ţeavă ca te tot, In aceste săli uriaşe,
cu un fel de nerăbdare, ziua de luni din fiecare săptămî- ; răşi de muncă, azi oameni plicaţie : „In ziua de 14 no­ instalaţiilor de apă. Folosesc tuburi de protecţie la tra­ cit şi p platformele aflate
e
nă să lucrăm şi să învăţăm să lucrăm alături de acel mă- j ce-şi onorează cu răspunde­ iembrie 1951 a avut loc des­ ciment, mortar, plăci de pre­ versarea pereţilor şi la alte' în curte, există curăţenie şi
nunohi de muncitoare. re de comunist statutul pe chiderea festivă a primei © Pentru a scoate din fabricate. lucrări. Totodată, se pot face ordine exemplară. Şefii ma­
— Ce simţiţi cînd vedeţi că motorul bobinat de dum- j şantierele întreprinderii de şcoli de responsabil de bri­ forme jeleu! sau îngheţata — Cum gospodăriţi mate­ modificări utile la branşamen­ gaziilor de materiale, Elena
neavoastră funcţionează ireproşabil? — am Intrebat-o în- ; construcţii siderurgice Hu­ gadă“ aveţi nevoie de o cîrpă pe rialele 7 te şi reţele, economisindu-se Chiţon, Lazăr Lăsuş şi alţii,
tr-o zi pe tovarăşa Ana Roş ca. nedoara. Maria Copaci se afla prin­ care o înmuiaţi în apă clo­ — Bine. Ce cade jos, îl capacele din fontă pentru
— Ce v-a îndemnat să ve­ tre primele şefe de brigadă. dovedesc multă hărnicie în
învăţătoarea mea — că aşa simt că trebuie s-o nu- • niţi la Hunedoara tocmai Cu numai un an mai tîrziu cotită, o stoarceţi şl o aşe­ amestecăm din nou şi-l re- răsufiători în proporţie de depozitarea materialelor e-
| mese — mi-a răspuns : O bucurie pe care o poţi încerca ; de pe maluri dunărene ? — printre primele macara- zaţi citeva clipe în jurul ti­ folosim. La denivelări se 80 ia sută. Bancurile de lu­ lectrice, de sticlărie, a ţevi­
i numai cînd vezi că munca n-a fost zadarnică. Adică să ai j — Ce m-a îndemnat ? Pen­ giste. parului. consumă mai mult — răs­ cru de aici sînt făcute tot lor etc.
© Căpşuni cu iaurt. Spă­
\ mîndria muncii tale, a strădaniei tale. tru o tînără care n-a simţit Azi. Maria Bute de la laţi şi curăţaţi de codiţe 500 punde şeful echipei, loan din ţevi economisite". — Ce greutăţi întimpinaţi,
— Se pierde, totuşi, me­
Priveam în jurul meu, la Învăţătoarele mele de la bucuriile copilăriei — rămă­ I.C.S.H. vorbeşte cu nostal­ grame de căpşuni. Alegeţi Engel. tal 7 in general, tovarăşe inginer 7
■ bancurile de lucru, la muncitoarele aplecate deasupra mo- j sesem orfană la vîrsta de 6 gie şi dragoste despre anii fructele întregi şi frumoase. La tencuieli, totul depinde — Cărămida care ne vine
j toarelor, înfâşurînd cu migală, dar cu atîta îndemînare. ; ani, pe tatăl meu nici nu adolescenţei entuziasmului şi Pe cele prea coapte sau tur­ de modul cum s-a executat Ing. Ioan Dragotă, şeful nu e toată de calitate, în
I fire, zeci de fire care miine vor da forţă. începusem să le l-am cunoscut măcar — do­ maturităţii muncii. tite zdrobiţi-le cu o furculiţă zidăria. Cînd aceasta este lotului : „De multe ori se special cea de la Sîntimbru,
• cunosc pe meşterele care ne Învaţă pe noi meserie : Au- rinţa de a munci, de a-mi — E adevărat, sînt mulţi şi amestecaţi-le cu un borcan bună, „tencuiala se aplică mai îngroapă materiale în judeţul Alba. Apoi, unele
j relia Avram, Viorica Nichitoiu, Maria Gabor, APa Nicu- i cîştiga existenţa n-avea stă­ ani de rînd am coborît din mare cu iaurt şl circa 100 pe o grosime de 2 em sau pămînt. Oamenii trec pe lin­ prefabricate din beton pe
gă ele şi nu le bagă în sea­
chiar 1,5 cm, in loc de 3".
\ la, Minerva Călană, Maria Bora, Ana Roşea, Solomia Fi- j vili. Cînd am auzit că la caliina macaralei, de cînd, grame de zahăr pudră. Tur­ O modificare de proiect, care le primim de la F.I.L.
: lip... Sînt multe femei muncitoare în atelierul In care în- ; Hunedoara se poate lucra, din motive obiective, mi naţi sosul obţinut în castro- schimbarea poziţiei unui mă. Tinerii ar trebui să ia, Hunedoara s<, sparg pe tim­
t văţăm ce înseamnă munca. De la fiecare avem cîte ceva j se poate angaja, se poate s-au încredinţat alte munci, naşe individuale de compot. tronson, a dus la spargerea din clnd in cînd, iniţiativa
j de învăţat în meseria de bobinator. j învăţa o meserie, am pornit dar ştiu, simt că tot ce s-a Aşezaţi înăuntru şi căpşunile, să mai adune fier vechi". pul transportului şi sîntem
împreună cu vreo 40 de bă­ făcut aici, la Hunedoara, e unei bucăţi de zid şi pier­ obligaţi să le refuzăm. A-
Am înţeles că în acest colectiv — ale cărui succese j ieţi şi fete. Ne însoţea un legat de noi, ne aparţine. Ea împărţindu-le în mod egal. derea, în consecinţă, a ma­
• maistrul Petru Lazăr le pune mai ales pe seama discipli- \ delegat al U.T.C. — pe a- a crescut cu noi, noi am Pînă le veţi servi, pâstraţi-le terialelor. Puţine pierderi MUNCA POLITICA SĂ ceasta se tntimplă, credem
i nei muncii — dragostea pentru meserie se Intîlneşte, în j tunci U.T.M. Am început lu­ crescut cu ea. Există ceva în frigider. Puteţi înlocui ia­ aici, puţine dincolo — pe noi, datorită faptului că ni
î fiecare ceas, cu dorinţa pentru a realiza la timp şi călită- i crul la săparea fundaţiilor din fiinţa noastră în tot ce urtul cu smîntînă. ansamblu se adună o canti­ IMPULSIONEZE ECONO­ le expediază nematurizate
j tiv sarcinile ce revin atelierului de bobinat. In acest ate- ; tate mare. Fîşii de prefabri­
pentru Hunedoara industria­ are azi Hunedoara. MISIREA MATERIALELOR sau cu fisuri şi nu rezistă
■ lier, în preajma meşterelor mele, am înţeles valoarea nou- j lă. Toate lucrările se făceau — Sînt gînduri care în- cate sparte, altele îngropate la transport.
I lui rost de viaţă. Pentru tot ce am învăţat în aceste zile j manual. Utilajele erau tîr- tîmpină aniversarea sfertu­ — la propriu — în pămînt, Pe tovarăşul Ioan Stoian, Cum s-ar zice, sînt de
I de practică, pentru tot ce vom învăţa, cînd ne vom relua j năcopul şi roaba. A fost lui de veac de la înfiinţa­ grămezi dezordonate de te- secretarul comitetului de toate, dar cel mai important
rea şantierelor naţionale ale
j munca în noul an şcolar, le mulţumesc. greu, dar frumos. Nu se pot rasit etc. partid al şantierului 1, l-am
{ : uita zilele acelea. La scurtă ţării ? întîlnit tot în micro 15, în lucru este că risipa de ma­
In numele celor 17 colegi ai mei, t vreme m-au recrutat pentru — Da Şi sînt simţăminte — Nu avem condiţii prea plină activitate. Ne-a spus : teriale pe şantierele vizate
IOAN SIMILiE şcoala de şefi de echipă. Di­ care le încercăm mereu, ca­ bune de depozitare. Materia­ — Şi noi am făcut pînă
elev j mineaţa săpam, după masa re ne emoţionează şi ne dau lele care vin ambalate le acum mai multe raiduri pe rămîne o problemă deschisă,
căreia trebuie să i se acor­
s__________________________________________________________________ i mergeam la şcoală. Mi s-a putere. putem aranja mai uşor — la toate locurile de muncă de maximă atenţie.