Page 79 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 79
MMBBEBW8MB3fflHWM8MMWMMHHaBS8WHiBMH—HMBUCt
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 739 © SIMBÄTA 23 IUNIE 1973
Rezultînd cu prisosinţă din in parte costă 1 500 lei şi are Se cunoaşte faptul că re o bine înzestrată bază nau
documentele de partid şi de rolul său în reglementarea zolvarea alimentării cu apă tică sportivă ; zona Valea Pe trasee j
stat şi confirmată de activi unei circulaţii corespunzătoa potabilă a oraşului constituie Seacă, dotată cu un ştrand
tatea de fiecare zi, partici re pe străzile municipiului. o preocupare permanentă a încăpător, plajă şi bufet cu
parea nemijlocită a tuturor Deşi sînt montate destul de comitetului executiv şi a bi răcoritoare : zona pădurii Chi- eu trafic intens I
cetăţenilor la dezbaterea pe înalt şi racordate la ilumi roului său permanent. Pro zid, în care s-a realizat o in
plan local a treburilor de natul public, ceea ce presu gramul actual de distribuire teresantă grădină zoologică
stat şi obşteşti, ca şi la în pune şi un anumit pericol a apei, măsurile luate pen cu peste 40 de specii, un Pe drumurile cu trafic j
făptuirea hotărîrilor şi măsu pentru cei neautorizaţi care tru evitarea pierderilor ca şi teatru în aer liber, un car- intens, îndeosebi la intră- 1
rilor luate, se face tot mai ar umbla la instalaţie, totuşi recomandările făcute în toa ting, un trenuleţ pentru co rile în oraşele Bucureşti, |
simţită, consiliile populare s-au descompletat peste 30 te ocaziile cetăţenilor de a pii' cu gară şi tunel ; de ase Timişoara, Suceava, Tîrgo- j
întemeindu-şi activitatea pe de astfel de semne, fără ca nu risipi apa, urmăresc toc menea s-au montat mese vişte, Giurgiu, Paşcani şi j
această formă de o eficienţă făptaşii să poată fi prinşi mai satisfacerea nevoilor în pentru ping-pong, s-au adus Alexandria, se construiesc j
deosebită. pină în prezent. """ste condiţiuni. Cu toate avioane, autobuze, locomotive noi pasaje denivelate, lu- \
In cadrul municipiului Hu De circa 2—3 ani de zile estea unii din locuitorii o- etc. pentru copii, iar u- crări care fac parte din- j
nedoara nu a existat o acti locatarii de pe str. Ion raşului, deşi cunosc această nităţile comerciale şi-au con tr-un sistem modern de ţ
vitate în care marea masă de Creangă au insistat pentru situaţie, nu sprijină măsuri struit spaţii de desfacere a circulaţie rutieră, elaborat ;
locuitori să nu-şi spună cu- introducerea termoficării în le luate de municipalitate produselor. de specialiştii din cadrul
vîntul. Răcind , propuneri ju blocurile în care încălzirea pentru evitarea pierderilor In general, în toate aceste Ministerului Transporturi- j
dicioase, acţionînd cu fapta, se făcea cu lemne. Pentru inutile. Astfel, la foarte mulţi zone s-au făcut amenajări lor şi Telecomunicaţiilor. ;
hunedorenii au îmbogăţit an a-şi aduce o contribuţie la locatari din apartamentele care constituie o adevărată Pasajele, în mare măsură ■
de an zestrea materială şi realizarea acestor lucrări şi fondului locativ de stat se avere pentru locuitorii Hu realizate cu ajutorul pre- j
spirituală a localităţii noas deci pentru a se reduce co constată mici defecţiuni da nedoarei. fabricatelor din beton ar- j
vor
fi j
pretensionat,
mat
tre şi acordarea premiului II respunzător cheltuielile, lo- torate deteriorării garnituri- Cu toate acestea, oameni prevăzute cu 2—4 benzi I
lipsiţi de cel mai elementar de circulaţie, trotuare pen- 1
respect faţă de munca altora, tru pietoni şi rampe late- j
au produs o serie de degra
Avutul obştesc—avutul nostru. Să-l ferim de pagube unele ralc de accos. Pină la ter- \
S-au
dări
obiective.
acestor
minarea lucrărilor de con- 1
distrus
la
ferestrele
din chioşcurile unităţilor co strucţie, s-au amenajat j j
secundare,
rute
racordate
merciale, s-au luat cauciucu la drumurile naţionale e- j
FOLOSINŢA rile de distracţia copiilor, xistente.
la
maşinile
aduse
pentru
s-au spart ferestrele avioa
nelor, labirintul a devenit
depozit de gunoaie etc.
III. ! iNGĂDUi INCONŞTIENTEI paznic pentru fiecare obiect usMum m In aaivitaiea culturală la Vălişoara
Nu se poate pune cîte un
din dotarea acestor zone.
u
Singurul paznic şi cel mai O zi obişnuită. O zi ca cu cinste şi devotament pa
Român, Singurul element concret
I eficient trebuie să fie con oricare alta şi lotuşi pentru tria noastră socialistă şi
fiecărui
cetăţean
ştiinţa
în
mine ea se deosebea pro
parte şi conştiinţa colectivă. fund de toate celelalte. Am Partidul Comunist
să fiu un utecist activ, să
Cei care provoacă distruge fost primită în rindul mem muncesc şi să mă comport in
rile şi degradările acestor brilor organizaţiei U.T.C. aşa fel încă să fiu demn de
pe ţară în anul 1972 In în catarii s-au angajat să exe lor de la robinete, dar aceş bunuri sînt puţini, dar sâ- Deşi aş fi vrut să fiu cit titlul de tînăr comunist..." In este m afiş cultural
trecerea patriotică dintre mu cute săpăturile şi să evacu tia nu iau măsuri de înlocui vîrşesc fapte reprobabile, a- mai stupină pe mine, emo acele clipe aveam certitudi
nicipiile cu mai mult de eze molozul rezultat din de re deşi faptul necesită un ducătoare de pagube mari. ţia mă copleşea. Aveam im nea că îmi voi îndeplini cu
50 000 locuitori, este o dova molarea sobelor. Mai mult, efort minim şi o cheltuială Pentru aceasta trebuie ca presia că totul se schimbă, răspundere angajamentele,
dă a recunoaşterii acestei au afirmat că sînt dispuşi să infimă. Dar pierderile sînt ori de cîte ori se constată să- că eram un om mare, care se precum şi sarcinile ce urma foarte sărac...
activităţi de masă. contribuie şi cu bani la in invers proporţionale. O altă vîrşitea unor asemenea fapte, bucură de încrederea tova să le primesc.
Dar nu despre acest aspect vestiţii. pierdere de apă se produce fiecare cetăţean să acţioneze răşilor săi. Cu o voce gitui- Colegii mei, uleciştii, mă
prompt şi cu spirit de răs
vrem să vorbim în rîndurile Deşi lucrarea s-a făcut, fă prin umplerea şi golirea va pundere, să pună la punct tă mi-am făcut autobiogra primiseră în rîndurile lor,
de faţă. Ne vom opri asupra ră ca locatarii să-şi respecte nelor din baie, în raport cu pe cei care încalcă cele mal fia, am răspuns întrebărilor îmi dovediseră astfel încre A trecut iarna, a trecut plute cu ceva, nu ?). O sin
unor cazuri izolate în care se angajamentul, faptul nu i-a programul de distribuire a elementare reguli de bună adresate şi-apoi am depus dere, respect şi apreciere şi ştafeta folclorică „Căutătorii gură manifestare din dome
mai aude ecoul unor deprin împiedicat să se prezinte la apei. Unii cetăţeni fac acest cuviinţă cetăţenească. Trebuie legămîntul: „Intrînd în eram hotărită să fac totid de comori", ba chiar şi „lu niul răspîndirii cunoştinţelor
deri vechi, de mult părăsite consiliul popular municipal lucru chiar de două ori pe să realizăm controlul şi păs rindurile Uniunii Tineretului spre a fi demnă de încre na teatrului de amatori" şi cultural-ştiinţifice („Ce ştim
de marea majoritate. Deşi şi să reclame că I.C.S.H. nu zi, deşi practic nu folosesc trarea acestor bunuri, prin Comunist, mă angajez so derea lor. iată-ne pe la jumătatea lui despre bolile transmisibile ?“).
mărunte, la prima vedere, a ridicat decît cu întîrziere nici a şasea parte din apa a- noi, căci ale noastre sînt. lemn, fin faţa organizaţiei şi ANUŢA ANCEA iunie poposind la căminul Apoi o „Seară de poezie —
faptele capătă rezonanţe gra molozul. Atunci ne între cumulată. a tovarăşilor mei, să slujesc Şcoala generală Sînpetru cultural din Vălişoara... Şt. O. Iosif" şi... „Duminică,
ve. la o oprire mai atentă a- băm : ce jjuvînt au cetăţenii Pierderi de apă se produc Pentru aceasta însă e ne Cămin nou, aşezare centra de la orele 10-13 activităţi
supra lor — ceea ce vrem să în cauză dacă nu-şi respectă şi prin blocarea de către co voie ca toate organele, la lă, curăţenie, totul sugerează recreativ-distractive", despre
facem noi acum. propriile angajamente ? pii a cişmelelor, pentru a a- toate nivelurile, să desfăşoare şi o activitate culturală pe care desfăşurare sau conţi
Pe toate căile publice şi în In legătură cu folosirea vea un jet continuu. Cetăţe o largă activitate de educa măsura cerinţelor actuale ale nut, directoarea aşezămîntu-
Fapte
cetăţenilor.
a
re
ca
parcuri s-a asigurat, prin fondului locativ de stat sînt nii maturi observă acest fapt, cele relatate mai sus, izola Concurs „Cine cunoaşte cetăţenilor din comună. Din lui nu ne-a putut relata nici
pe
amănunt.
Tot
un
afiş,
dar nu intervin pentru a pu
grija permanentă a munici multe de spus referitor la te, dar cu răsunet prin urmă nefericire lucrurile stau- cu scrie _ negru pe alb cum că
palităţii, un iluminat public „grija" cu care îl folosesc ne lucrurile la punct şi deci rile pe care le produc, să fie totul altfel. Urmărind pro luni şi miercuri au loc vizi
corespunzător. Cu toate a- unii cetăţeni. In apartamen pentru a evita o pierdere i- larg popularizate, iar cei ca gramul dc manifestări pe lu
poţi
nu
cestea, mai ales în parcuri, tul nr. 31 din blocul de pe nutilă de apă. Din calculele re le săvîrşesc să fie atenţi agricultură^ eiştiyă“ na iunie „subţirimea" consemna onări la televizor, numai că
acesta este „puţin defect“ —■
făcute,
că
decît
afişului
rezultă
pierderile
se sparg foarte multe globuri str. Ştrandului, nr. 4, ocupat onaţi de colectivitate, atît la după cum aflăm de la con
şi becuri. de familia Constantin Bucin- de apă, privite în general, se locul de muncă şi organiza cultural : din cele nouă ma
schi s-a distrus parchetul ridică pe trimestrul I din a- nifestări planificate, cinci ducătoarea căminului.
Anual în Hunedoara se în prin inundaţii repetate, iar ţia de masă din care fac La sediul consiliului lntercooperatist din Ilia s-a desfăşurat de sînt expuneri. Desigur, după Şi, ceea ce ni s-a părut
locuiesc becuri, globuri ca şl pereţii camerelor sînt foarte cest an la o valoare totală parte cît şi prin mijloacele curind concursul „Cine cunoaşte agricultură, cîştigă", la care au cum ne relata directoarea că de-a dreptul paradoxal, este
de peste 159 000 Ici, procentul
alte obiecte distruse cu rea murdari. Apartamentul 29 de de pierdere raportată la va de publicitate de care dis participat cei mai harnici şi pricepuţi ţărani cooperatori din ca minului cultural, Ana Mura- faptul că A.M. la începutul
intenţie, în valoare de peste pe str. Prutului nr. 11, închi punem. drul celor două unităţi intercooperatiste, Ilia şi Dobro. ny, prin „expuneri“ se înţe discuţiei recunoştea senină
Concursul s-a desfăşurat pe mai multe profiluri : cultura plan
235 000 lei, sume care ar pu riat familiei Anton I.ăcătuş, loarea producţiei fiind de Şcoala are mari obligaţii telor de cîmp, creşterea animalelor, legumicultura şi pomicultură, leg acele 5-10 minute dinain că „programul de activitate
tea fi folosite pentru îmbu se află într-o totală necură 9,4 la sută. în a imprima spiritul de dis avînd ca tematică organizarea producţiei şi a muncii, retribuirea, tea începerii filmului, cînd pe luna iunie este sărac“ de
nătăţirea iluminatului public. ţenie, cu pereţii şi parchetul In ultimii ani, ca urma ciplină cetăţenească încă de precum şi aspectele noi privind tehnologia culturilor şi creşterea spectatorilor li se aduc ia parcă programul ar fi fost
animalelor.
Cu toate acestea nu am pri distruse, ca şi instalaţiile de re a preocupării organelor pe băncile sale. Trebuie să In urma răspunsurilor date şi a calificativelor acordate dc Ju cunoştinţă evenimente înde întocmit de altcineva !...
mit nici o informare cu pri apă rece şi caldă. La fel — locale de partid şi de stat ca ajungem ca acţiunile şi com riu au fost declaraţi cîştigători următorii : la cultura plantelor de obşte cunoscute. Aşa de pil Mal aflăm că situaţia se
vire la autorii acestor fapte, cazul familiei Emil Popa, de portarea noastră să fie res cîmp, locul I a fost ocupat de Romulus Iloldean — C.A.P. Holdea, dă, Ia 1 iunie, cetăţeanul află datoreşte... campaniei agrico
locul II — Lazăr Popa — C.A.P. Lăpuşnic, iar locul III — Roma
deşi este imposibil ca vreun pe str. Munteniei, nr. 1, a- şi prin acţiunile patriotice ale pectate de cei din jur, dar în Ancuţa, de la C.A.P. Teiu. că e Ziua copilului, la 10 iu le, faptului că oamenii, ocu
făptuitor să nu fi fost ob partamentul 61, sau al Eu hunedorenilor, s-au amenajat aceeaşi măsură şi noi, ca ce La profilul creşterea animalelor, locul I a fost ocupat de A- nie Ziua miliţiei, la 17 iunie paţi fiind cu muncile agrico
servat de cineva. Dar există geniei Cernăuţeanu, de pe o serie de zone, pentru a se tăţeni, să respectăm pe cei lexandru Birău — C.A.P. Dobra. locul II — Maxim Cărmăzan — Ziua pionierilor ş.a. şi nu e le, nu mai vin la căminul
o comoditate — ca să nu o B-dul Dacia, nr. 3, aparta crea locuitorilor condiţii op lalţi. Numai aşa vom ajunge C;A.P. Lăpuşnic. iar locul trei — Iultus Soman, de la C.A.P. O- greu de presupus cu ce in cultural. Numai că la Văli
haba.
numim altfel — la unii ce la nivelul pe care fiecare din La profilul legumicultură, locul I a fost ocupat de Marla Po teres ascultă spectatorii ase şoara, chiar în perioada lu
tăţeni, care sînt oricînd ga mentul 169. In aceeaşi situ time pentru folosirea cît mai noi îl dorim. Dar să nu ui pa, de la C.A.P. Dobra. locul II — Maria Bujoran, de la C.A.P. menea comunicări expediate nilor de iarnă, cu excepţia
ta să reclame deficienţele aţie se află şi garsoniera 91 plăcută a timpului lor liber. tăm că aceasta nu se poate Lăsău. în grabă. Cu atît mai mult spectacolelor artistice ale di
iluminatului public, dar să din blocul K 5, ocupate de Astfel de zone sînt cele de la realiza decît prin noi. La pomicultură, cîştigător a fost declarat Gheorghe Orşa, de cu cît aproape fiecare locu feritelor formaţii sau rulării
tacă în privinţa celor ce dis Florea Iancu, în care întrea lacul de acumulare Cinciş— la C.A.P. lila. itor este informat despre a- filmelor, oamenii nu prea se
trug un lucru făcut. VIOREL RACEANU Toţi cîştigătoril au fost răsplătiţi cu premii în obiecte. ceste evenimente nu numai înghesuiau la uşa căminului,
ga Instalaţie de apă caldă şi Cerna, înzestrată cu un cam
Semnele luminoase de cir prim-vicepreşedinte al Comi MIRON ŢIC prin mijloacele de comuni din simplul motiv că n-aveau
culaţie sînt şi ele ţinta unor rece e distrusă, chiuveta din ping, o cabană rustică şi un tetului executiv al Consiliului corespondent care în masă — radio, pre la ce.
acte de rea intenţie. Flecare bale căzută, uşile rupte etc. motel modern, de asemenea, popular municipal Hunedoara să, televiziune — dar chiar Se impune fără întîrziere
şi de calendarul casnic de ca la Vălişoara, în loc de
po peretele propriei case. căutarea cu orice preţ a scu
Nici o dezbatere, de pildă, zelor şi „cauzelor obiective"
asupra vreunui eveniment in să se treacă la o activitate
Pe scena fotbalistică a ţării, dar roadele Intîrzie. Cauze sînt ternaţional, care să implice susţinută, bazată pe tratarea
Judeţul nostru este cel mai „Combatantele“ din divizia C şi-au multe. Seriozitatea antreno participarea vie a celor ce serioasă a problemelor cul
amplu, şl am zice cel mal bi rului Mihalache este datatoa
ne reprezentat, în divizia na re de speranţe. Se mai aşteap vin ia cămin, nici o mani turale impuse de actualul
ţională C. In 3 serii, 8 comba încheiat întrecerea tă cuvintul jucătorilor. Locul festare care să vină în în- stadiu al dezvoltării localită
tante au animat duminică de 7 în seria a VlII-a a diviziei tîmpinarea opţiunilor de cul ţii, de răspunderea faţă de
duminică întrecerea, numărîn- C nu-i nici pe departe pe mă
du-so printre protagoniste. sura posibilităţilor ce ic au. tură ale obştei. cerinţele spirituale ale cetă
Acum, cînd peste disputa spor Odinioară la Lupeni... Chiar şi restul afişului es ţenilor.
tivă a diviziei C s-a lăsat cor Să tragem o linie te complotat după formule
tina, să tragem o linie şi să MINERUL TELIUC : Antre
facem un bilanţ. Prin cele 8 nor Gheorghe Gavena. Un me „Stas" (Rubricile trebuie um C. DROZD
echipe, am cucerit un loc unu, rituos loc 8, în seria a VlII-a,
două locuri 4, două locuri 5, şî sa adunăm după ce multe etape se afla
un loc 7, un loc 8 şl un loc mult mai sus. Echipă tinără,
10. Este fără îndoială un bi de elan, dar cu mai puţină
lanţ bun, încurajator. experienţă competiţională. In
MUREŞUL DEVA : Antrenor 4, In seria a Vll-a. Din 26 de în seria a IX-a, brădenli s-au... acelaşi timp, cu promiţătoare
principal, Ladislau Vlad, an partide a cîştigat jumătate .şi speriat de posibilitatea ce o posibilităţi pentru confruntări
trenor secund, Teodor Pop. Din a pierdut tot atitea, neîmpă- aveau, seria jocurilor slabe a le ce vor urina.
26 de Jocuri echipa a ciştigat cîndu-se niciodată cu egalita început şi iată-i cu greu pe MINERUL GIIELAR : Antre
16, a terminat la egalitate în tea. Locul fruntaş ocupat de locul 5, la 7 puncte de lider, nor Abagiu Pirvu. Locul 10 în
5 meciuri şl a pierdut doar de Ştiinţa este cu atît mai me Arieşui Turda, o echipă pena serie, cel mai slab. ar îudrep-
5 ori, înscriind 49 de goluri, rituos, cu cît se ştie că echipa lizată cu 4 puncte. Gurile rele tăţi la o critică mai tare a
primind doar 17. A ocupat lo se primeneşte an de an cu noi spun că unii jucători neglijau comportării echipei. Dar nu
cul intîl In serie, un loc întîi jucători, cărora le trebuie ori pregătirea, nu ascultau sfatu trebuie uitat că dc aici au | Un gest frumos cazul, ci omul care-a „ars
ciştigat detaşat, la 6 puncte de cum o perioadă de acomodare rile antrenorului, înlîrziau în plecat mulţi componenţi de
a doua clasată. Un succes ca în angrenajul coechipierilor compania paharului. Ce a ur bază, din campionatele trecu gazul“. Drept pentru care
re a adus multe satisfacţii în mai vechi. Dar se vede trea mat, s-a văzut. Oricum, iubi te, a venit un antrenor nou. \ Intr-una din zilele trecute s-a ars şi la buzunar.
rîndurile numeroşilor iubitori ba că prof. Irimie ştie reduce torii fotbalului din Brad n-ar Intr-un fel, lucrurile s-au cam
al fotbalului din Deva, un suc această perioadă, ceea ce favo fi meritat asemenea „răsplată“ luat de la capăt şi se pare că l plimbindu-se prin curtea şco-
ces care ne îndreptăţeşte spe rizează creşterea randamentu din partea idolilor lor... sînt pe un drum ban. Aşa a / 111, Aron Keneşl, elev în cla- Pedagogie ?
ranţele pentru o comportare lui echipei. fost posibilă prevenirea ocu 1 sa a Vll-a a Şcolii generale
la fel de frumoasă la barajul VICTORIA CALAN : Antre C.F.R. SIMERIA : Antrenor pării unui loc codaşi ce se
pentru promovarea în divizia nor, Nicolae Anton. Echipa sl- Liviu Adam. Echipa ceferişti părea iminent, la un moment ţ Şoimuş a găsit un ceas de Se cunoaşte, în general,
B. derurglştilor din Călan este de lor ar putea acuza faptul că e dat. Dar, de-acum lucrurile fi i mină. S-a grăbit să-l ducă că bătaia în şcoală nu are
Nu este dc neglijat faptul că multă vreme o prezenţă re prea... scurt campionatul. A- ind pe un făgaş bun... ' la cancelaria şcolii. La scurt nimic comun cu pedagogia
deoarece
încălzesc
echipa deveanâ a ciştigat marcabilă în seria a VlII-a, ceasta greu. Abia ei se sfîrşit fac Fără îndoială, campionatul \ timp s-a aflat şi posesorul şi educaţia. Indiferent ce
mal
spre
mult în omogenitate şl coeziu mereu în bătălia pentru un jocuri bune şi dau goluri încheiat a permis desprinderea
ne, că în urma multor meciuri loc de frunte. Revenirea la multe. Dar e prea tîrziu. Pen multor învăţăminte. Pentru an i ceasului, fericit că emoţia mobil ar declanşa-o, bătaia
disputate în compania unor cîrma echipei a antrenorului tru că cine se respectă şi vrea trenori, pentru jucători, pen ,' pierderii a fost de scurtă du- are în ea ceva sălbatic, şi,
adversari valoroşi, echipa s-a Nicolae Anton este o promisi să cîştige tratează oricare joc tru fiecare dintre noi cei ca 1 rată, graţie cinstei şi corec-
maturizat, a ciştigat experien une pentru campionatul viitor. re iubim fotbalul. Cele 8 echi fireşte, ii repugnă omului ci
ţă competiţională. Sperăm, .pe Priceperea şi competenţa an cu seriozitate. Noroc cu fina pe din divizia C putem zice ^ titudinii elevului Keneşi. Un vilizat. In şcoală, nu poţi
hună dreptate, să-l folosească trenorului, conjugate cu dăru lul, care le-a adus un bineme că şi-au făcut datoria, au re l gest frumos, caracteristic, de- determina un elev să inveţe
in meciurile grele ce o aşteap irea şi seriozitatea jucătorilor, ritat loc 5... prezentat bine firma judeţului. i altfel, tinerei noastre qene- geografia sau buna cuviinţă
tă la barajul promovării. pot aduce pe terenul din Că MINERUL LUPENI : Antre Este o satisfacţie pe care o
ŞTIINŢA PETROŞANI : An lan şi echipe de divizia B. nor Teodor Mihalache. Odini consemnăm ca atare. Dar tre ) raţii ! folosind ca argumente nu
trenor, prof. Gheorghe Irlmie. După Mureşul, parcă Victoria oară Ia Lupeni se jucau me buie să fie o satisfacţie-anga- iaua ori scatoalca.
Ani de zile o echipă fruntaşă, ar fi cea mai îndreptăţită... ciuri de A. Apoi de B. Acum, jament pentru confruntările ce \ Opriţi-i pe
TImpIarll montorl-mobllă, pavel Enăşesru şl Mlhal Isăcon, chiar cîştlgătoare a seriei, e- AURUL BRAD : Antrenor de cîţiva ani, echipa nu-şi gă vor veni ! Cunoscînd şl faptul că în
fruntaşi In producţie, 1|1 depăşesc lună de lună planul cu chlpa studenţilor din Petroşani Gheorghe Văcaru. După ce seşte busola nici în C. Se zba \ „invadatori“ ! instituţiile noastre de învăţâ-
6-10 la sută. a terminat întrecerea pe locul mal multe etape au fost lideri te să redevină ceea ce a fost, GH. I. NEGREA
Foto : VTRGIL ONOIU mînt corecţia corporală este
interzisă, pare de-a dreptul
| Şoseaua naţională ce şer- scandaloasă comportarea
i puieşte prin pădurea Slivuţ, profesorului Gli. Micu de la
^ din apropierea Haţegului, o-
nă cu organele locale a cer
Confruntarea sesizări - răspunsuri Procedaţi aşa cum v-au sfă cetat starea drumului la faţa t ' minunată, atît de odihnitoa- care, epuizind mijloacele
Şcoala generală din Buceş
turistului
privelişte
feră
o
la
tovarăşii
filiala
de
tuit
Casei de pensii şi asigurări
sociale a membrilor C.A.P. locului, comunică că acesta ţ re cum rar poţi intilni în alte pedagogice (atitea cîte le
este necorespunzător circu
posedă), a recurs la metoda
^ locuri. Lucrătorii Ocolului sil-
Denigratorii nlm — ca şi alţi semeni ai tent la fiecare producător. gricole de producţie, la art. laţiei autobuzelor. Atîta ţ vie Haţeg au înţeles acest constrîngerii fizice a elevilor.
timp cît drumul este im
lui este un denigrator. Calomniatorul din satul Po 10, 11 şi 12 se prevede în Taxatorul a fost t lucru şi in consecinţă au Vorba cu „bătaia este
iana, comuna Balşa, face mod clar cine are şi cine nu practicabil nu se poate dis ruptă din rai" a rămas din
Pentru unii cetăţeni este tot felul de afirmaţii în nu dreptul la primirea pensiei sancţionat disciplinar cuta despre acest traseu. pus la dispoziţie bănci, mese alte timpuri. In majoritatea
mai uşor să-şi ponegrească Neştiutori ? mele contractanţilor de lap de bătrîneţe sau de invali Deci, trebuie ca toţi cetăţe j confecţionate din lemn de cazurilor ea este ruptă din
satul şi consătenii, în loc să Aşa ar părea că este un te. Acest „purtător de cuvînt" ditate. Conducerea C.A.P. Cîţiva locuitori din satul nii, cu sprijinul consiliului l mesteacăn. Numai că s-au neputinţă.
pună umărul la dezvoltarea alt anonim din Vălişoara — neautorizat de nimeni sus Livadia, afirmaţi dv., to Nojag, care fac naveta la popular, să-şi unească efor . găsit şi unii cu apucături de
şi înflorirea lui. Sînt puţini care de la primele rînduri ţine că oamenii nu cunosc varăşe Ion Luţ, nu se Liceul din Oertoju de Sus, turile şi să facă lucrările ne ^ vandali care, ignorind mun- „Scurtcircuit“
i ca şi gestul acestor oameni
aceşti oameni. Dar mai sînt ale scrisorii face afirmaţii cantităţile de tărîţe ce li se conformează legilor statu ne-au scris că taxatorul Ion cesare de amenajare a dru
totuşi, fie că-şi dau diferite nefondate. El semnează: Un cuvin şi preţul de vînzare. lui şi nu-i dă pensie Covaci are o comportare mului. harnici şi buni gospodari, Ia frustrare !
nume fictive sau semnează grup de muncitori. Acestuia Din moment ce acesta este cunoscutului dv. Or, aşa foarte urîtă şi vorbeşte ne l le-au rupt sau le-au răstur-
^ nat în rîpă. Oare nu pot fi
scrisorile i un grup de cetă nu-i convine că paza ob înscris în contractul fiecăru cum vi s-a comunicat şi de politicos cu oamenii. Condu Noi nu am scris i rupte şi aruncate asemenea Unii dintre abonaţii Cen
ţeni, un grup de muncitori, ştească se face la magazinul ia, minciuna-i mai mare de către U.J.C.A.P. Deva, per cerea I.T.A. Deva, confir- Ia ziar ' năravuri ? trului de distribuţie a ener
un grup de cooperatori. Aşa sătesc. Ori în comună, ca şi cît roata carului ! Nu-i con soana la care vă referiţi nu mînd justeţea sesizării, co giei electrice Hunedoara —
este şi cel care se ascunde în satul său, paza obştească vine lui unde-i punctul de poate beneficia de pensie munică că pentru comporta \ Tamponare poate există cazuri asemă
sub numele de Ionel Ribi- a fost organizată în confor colectare a laptelui şi nici pentru simplul motiv că nu rea sa necuviincioasă taxa Un locuitor din comuna nătoare şi la alţi furnizori !
ţeanu. Acesta afirmă în scri mitate cu prevederile Decre de cei care s-au angajat să a lucrat nici o zi în cadrul torul Ion Covaci a fost Lunca Cernii de Sus, a tri — nu respectă întotdeauna
sancţionat disciplinar şi mu
mis o scrisoare pe care a
soarea sa că C.A.P. Ribiţa tului 303/1972. Adunarea facă această muncă. Pentru C.AJ. tat de pe traseul respectiv. semnat-o cu numele a doi J Intr-una din zile, la cabi- normele legale care regle
distruge pur şi simplu live populară a stabilit — în aceasta îi calomniază în fel din concetăţenii săi. Cînd ) na nr. 6, staţia nr. 1 Peştiş, mentează consumul de cu
zile de pomi. Consiliul popu conformitate cu prevederile şi chip. I.C.I.L. Simeria, în Beneficiaţi de alocaţie Drumul s-a discutat cu oamenii, ru- | din cadrul C.F.U. — C.S.H., rent electric. Cel puţin aşa
răspunsul său, arată că ni
lar comunal arată în răs legale — modul de organi pentru copii gîndu-i să dea relaţii supli i era de serviciu impiegatul demonstrează cele 576 con
punsul trimis redacţiei că zare şi efectuare a pazei. mic din cele afirmate nu este necorespunzător mentare în legătură cu a- * de mişcare Horia Stanciu. troale efectuate pe linia
toate afirmaţiile nu cores In spatele invectivelor sale, corespunde cu realitatea. cuzaţiile aduse în scrisoare ^ Pină aici, nimic deosebit. consumului de energie elec
se ascunde de fapt dorinţa Sînt numai născociri şi ca- Intr-o scrisoare, tovarăşul ^ Deosebitul urmează : deşi trică, cu care ocazie au fost
pund adevărului. C.A.P. Ri- de a nu efectua paza ob lomii la adresa unor oameni Ilarie Giara, angajat ca trac Mai mulţi cetăţeni din pădurarului din comună, a-
biţa a realizat anul trecut ştească. care îşi văd în mod cinstit torist la C.A.P. Răduleşti, se satul Tătărăşti, comuna Va- ceştia au rămas stupefiaţi, i avea destule linii libere, el găsiţi în neregulă 49 de a-
160 000 lei din valorificarea de treabă plîngea că nu primeşte alo ţa de Jos, solicită deschide spunînd : „Noi nu am scris ,' a primit un tren pe o linie bonaţi. Amenzile aplicate în
fructelor, iar cooperatorii au caţia pentru copii deşi a de rea unui traseu între Vaţa la ziar. Nu avem nimic de i ocupată. Urmarea ? O lovitu- sumează 6 250 lei I Sperăm
prelucrat 32 vagoane de bor Calomniatorul Dacă nu studiaţi pus toate actele necesare. de Jos şi Brad. prin Tătă reproşat pădurarului nostru". J ră puternică intr-un vagon că aceste sancţiuni pecunia
hot. Anul acesta, în urma din umbră U.J.C.A.P. Deva, în urma răşti—Birtin—Cărăstău. Tra Inspectoratul silvic judeţean, re, destul de usturătoare, au
acţiunilor întreprinse de or statutul Casei de cercetărilor făcute, ne comu seul Brad—Vnţa de Jos prin în urma cercetărilor făcute, \ staţionat şi locomotiva Die- produs şi un... scurtcircuit“
ganele locale de partid şi de Preţul tărîţelor şi cantită pensii... nică că potrivit actelor nor Tîrnava de Criş este acelaşi, răspunde că cele afirmate în ţ sel L.D.H, 130 a fost scoasă în mentalitatea celor care
stat — patrimoniul pomicol ţile ce se cuvin contractan mative în vigoare benefi diferă, spun dumnealor, nu scrisoare nu corespund ade ţ din circulaţie pe două zile. încearcă să eludeze dispozi
al comunei s-a mărit cu un ţilor de lapte, precum şi al In statutul Casei de pen ciaţi de alocaţie pentru co mai categoria de drum. A- vărului Anonima nu este I Necazul nu l-a produs... ma ţiile legale.
număr de 3 500 pomi fructi te avantaje, sînt înscrise în sii şi asigurări sociale a pii şi aceasta trebuie s-o devărul însă e altul. Con decît opera unui om rău
feri. Ionel Ribiţeanu — ano- formularul de contract exis membrilor .cooperativelor a- plătească C.A.P. Răduleşti.- ducerea I.T.A., care împreu voitor.