Page 81 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 81
Din iniţiativa tovarăşului
Proletari din foaie fările, unifi-vă
NICOLAE CEAUSESCU
li C.C. Al P.C.R A AVUT IOC 0
ACTUALE Dl PROIECTARE Şl INVESTIŢII
In zilele de 22 şi 23 iunie, perior şi organele centrale de pentru dimensionarea mai ra
la Comitelui Central al P.C.R. sinteză. ţională a construcţiilor, ex
a avut loc o consfătuire de In lumina directivelor Con tinderea realizării unor insta
lucru, convocată din iniţia ferinţei Naţionale a partidului, laţii în aer liber, folosirea
tiva secretarului general al a sarcinilor trasate de recenta unor tehnologii eficiente, re
ANUL XXV Nr. 5 740 DUMINICĂ 24 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI partidului, tovarăşul Nicolae şedinţă a Comitetului Execu ducerea consumului de mate
Ceauşescu, în vederea dezba tiv şi Plenara C.C. al P.C.R., riale şi scurtarea termenelor
terii unor probleme actuale consfătuirea a analizat pe larg de execuţie.
Totodată,
fost
au
ale activităţii de proiectare, rezultatele obţinute în acest lipsurile care persistă relevate
încă
de investiţii în general.
Sesiunea Consiliului In a doua zi a consfătuirii, domeniu, măsurile ce trebuie vestiţiilor, în asigurarea docu
în pregătirea temeinică a in
luate în vederea realizării în
I N I Ţ I A T I V E L E în încheierea lucrărilor, a condiţii cit mai bune şi la mentaţiilor şi a studiilor teh-
9 luat cuvîntul tovarăşul Nicolae timp, prin soluţii moderne, nico-economice, a proiectelor
Ceauşescu. Cuvîntarea secre mai eficiente, a importantelor de execuţie, care au dus la
al
agricole
^ colectivităţilor de muncă — popular judeţean tarului general făcute partidului, obiective industriale, prevăzute nului de investiţii. a pla
integrală
nerealizarea
recomandările
au
fost
social-culturale
şi
interes,
deosebit
cu
urmărite
subliniate cu puternice aplau în planul de dezvoltare eco In acest context, partici
nomică şi socială a României
| puternică forţă mobilizatoare In climatul de puternică proiect de hotărîre pentru ze. pe anii 1974-1975, cit şi pentru panţii la discuţii au făcut nu
propuneri
meroase
menite
să
emulaţie politică şi de mun validarea alegerii a 4 de La consfătuire au participat pregătirea programului de in contribuie la grăbirea elabo
l________ ______ ____________ . __ ______ _______________ __ că, determinat de documen putaţi în Consiliul popular tovarăşii Manca Mănescu, Paul vestiţii din viitorul plan cin rării documentaţiilor tehnice
Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa
tele Plenarei C.C. al P.C.R. al judeţului Hunedoara — nă, Gheorghe Rădulescu, Vir- cinal. îndeosebi pe calea folosirii de
din 18-19 iunie a.c. şi de prezentată de tovarăşul gil Trofin, Ilie Verdet, Maxim Dezbaterile ce au avut loc pline a potenţialului de pro
problemele majore care le-a Gheorghe Toma, preşedintele Berghianu, Emil Drăgănescu, au prilejuit un rodnic schimb iectare şi mai buna organiza
în
dezbătut
„Patru clmpuri pe zi şi aripă în abatajele cameră" plen şi asupra comisiei de validare ; Janos Fazekas, Miron Con- de experienţă, o analiză n- re a activităţii în acest dome
cărora a hotărît Marea Adu 2. Raport privind concluzii stantinescu, Mihai Gere, Va profundată a rezultatelor do- niu, pentru creşterea nivelu
nare Naţională, ieri, la De le desprinse şi măsurile ne sile Palilineţ, membrii C.C, bîndite de proiectanţi şi con lui calitativ al cercetării si
structori, în elaborarea şi pro
LA BAIA SUCCESEL0B-B1A ORGANIZARE A MUNCII va, au avut loc lucrările se cesare de luat în continuare al P.C.R. ş! ai guvernului, ai movarea unor soluţii con studiilor, aplicarea unor so
a
buna
desfăşurare
pentru
siunii Consiliului popular ju
luţii
moderne
in
proiectare,
Suprem
Dez
Consiliului
al
deţean. procesului de învăţămînt, de voltării Economice şi Sociale, structive şi tehnologice mo de industrializare şi mecani
pregătire tehnico-productivă derne. Au fost scoase în evi
La lucrările sesiunii au prim-vicepTeşedinti şi vicepre zare a lucrărilor de execuţie,
2 200 tone de cărbune peste plan norma. De remarcat şi viteza participat membri ai birou a elevilor din şcolile şi lice şedinţi ai consiliilor populare denţă preocupările pentru o colaborare mai strînsă intra
Asta da randament : 7,80 tone/post de avansare deosebit de bu lui Comitetului judeţean de ele de cultură generală. Pre judeţene, cadre din conducerea traducerea în viaţă a hotSrî- proiectanţi, constructori şi in
nă : 185 ml/lună. Sînt succe
„Lampa minerului“ - un trofeu pentru se care fac cinste acestui brav partid, reprezentanţi ai or gătirea condiţiilor an necesare unor ministere, directorii in rilor conducerii de partid şi dustrie, care să asigure o e-
deschiderii
noului
şcolar
realizarea
în
sporită
ficientă
fruntaşi miner şi ortacilor cu care lu ganelor centrale ale adminis — prezentat de tovarăşul stitutelor de proiectare, şefii de stat, a recomandărilor di Investiţiilor şi exploatarea no
crează, sînt succese care iac traţiei de stat, deputaţi ai David Lazăr, secretar al Co de proiecte ale principalelor recte făcute de secretarul ge
Harnici şi inventivi, mine Rezultatele, însă — deosebi Marii Adunări Naţionale, obiective economice şi so- ilor obiective cuprinse în pro
cinste
minei
rii de la Aninoasa s-au aflat te. Numai In anul trecut — pe ansamblul Aninoasa, deşi preşedinţi şi vicepreşedinţi mitetului judeţean Hunedoa cial-cultunale. constructori, neral al partidului privind Îm gramul de dezvoltare multila
mai
exploatării
întotdeauna în rîndul colec de dnd a fost lansată (în ai consiliilor populare, ra al P.C.R., vicepreşedinte specialişti din domeniul cer bunătăţirea permanentă a ac terală, economico-socială a
tivelor fruntaşe din bazinul preajma Conferinţei Naţiona avem de pus la punct o se conducători de întreprinderi al Comitetului executiv al cetării, din învăţămîntul su- tivităţii în acest domeniu. ţării, pentru viitorii ani.
rie de lucruri, pentru a pu
carbonifer al Văii Jiului, nu le a partidului) — brigada tea încheia primul semestru şi instituţii, care patronează Consiliului popular judeţean ;
mele lor trecînd de mult gra lui Petru Roman a obţinut al anului cu planul realizat. şcoli, ai direcţiilor ju 3. Expunere de motive şi
niţele judeţului. Şefii de bri o producţie suplimentară de deţene, cadre cu munci de proiect de hotărîre privind
gadă Aurel Cristea, Ioan Da- cărbune de peste 4 000 tone, In fond, in ce constă ini răspundere din consiliile stabilirea şi sancţionarea u-
vid, Ilie Nicolae, Vasile Me- în totalitate ca urmare a a- ţiativa lui Roman ? In orga populare, unităţile şcolare şi nor contravenţii la normele Vizita pr
reuţă, Petru Codrea, Victor plicării respectivei iniţiative. nizarea mai bună a muncii sanitare. de folosire a drumurilor ju
Andriţoiu nu mai au nevoie Şi în acest an, roadele sînt pe fiecare schimb şi in ac Sesiunea a fost deschisă deţene şi comunale — pre
de prezentare. Sau destoini bogate. Pe cele cinci luni şi ţiunea dinamică a oamenilor, de către tovarăşul Ioachim zentată de tovarăşul Viorel Norodom Sianuk in ţara noastră
cul brigadier Petru Roman, pe primele două decade din ordonată, perseverentă, disci- Moga, prim-secretar al Co Răceanu, preşedintele comisi
din sectorul III. De numele iunie, Roman a extras în mitetului judeţean Hunedoa ei permanente de gospodărie
lui vorbeşte de aproape un ŞTEFAN CRISTEA ra al P.C.R., preşedintele comunală şi drumuri ; au făcut sîmbătă dimineaţa o zanale moderne cu motive fol
an de zile, tot mai insistent, plus faţă de sarcinile de plan preşedintele comitetului Comitetului executiv al Con 4. Proiect de hotărîre pen Alteţele Lor Regale, prinţul vizită la expoziţia permanentă clorice.
o iniţiativă deosebit de valo peste 2 200 tone de cărbune, sindicatului minei Aninoasa siliului popular judeţean. tru ratificarea unor decizii Norodom Sianuk, şeful statu a U.C.E.C.O.M. şi la Mu La plecare, şeful statului
roasă privind sporirea pro realizînd un randament de adoptate de Comitetul exe lui Cambodgia, preşedintele zeul Satului. Cambodgia consemnează ur
ductivităţii muncii în abata 7,80 tone/post, cu aproape o Ordinea de zi a sesiunii, cutiv. Frontului Unit Naţional al mătoarele în cartea de onoa
je. Denumirea ei este sim (Continuare tn pag. a 2-a) aprobată în unanimitate, a Cambodgiei, şi prinţesa Mo- La expoziţia Uniunii Centra re a expoziţiei : „Delegaţia
plă : rfPatru clmpuri pe zi tonă mai mult decît avea cuprins : nique Sianuk, împreună cu le a Cooperativelor Meşte Cambodgiei exprimă via sa
şi aripă In abatajele cameră". 1. Expunere de motive şi (Continuare In pag. a 2-a) persoanele care le însoţesc, şugăreşti, găzduită în unul din admiraţie faţă de realizările
r pavilioanele Complexului din
Piaţa Scinteii înalţii oaspeţi magnifice ale artizanilor din
„De vorbă cu conştiinţa“ au fost întîmpinaţi de Flo- Republica Socialistă România.
realizări se caracteri
Aceste
„Fiecare echipă de rian Dănălache, preşedintele zează printr-o mare varietate
U.C.E.C.O.M. în fiecare ramură a artizana
In
unde
expoziţiei,
sălile
oţeiari să produsă, Secretele prelungirii sînt reunite peste 17 000 ex tului, printr-un înalt nivel ar
tistic, printr-un bun gust ex
poporului
cam
ponate,
solii
zilnic, peste plan, bodgian au avut prilejul să cepţional şi printr-o armoniza
re foarte reuşită a celor mai
cunoască varietatea şi frumu
cel puţin 2 tone „vieţii 44 unui furnal seţea artei noastre populare bune tradiţii naţionale, regio
nale şi populare româneşti cu
din toate zonele etnografice necesităţile vieţii moderne. A-
ale tării. Alte standuri con
de metal“ •••>• Pe platforma furnalului nr. 2 de la întreprinderea ţin articole- de îmbrăcăminte- ceste realizări contribuie ia
„Victoria“ Călan, agitaţie specifică înainte de o nouă des-'
ridicarea prestigiului . deja I-
cărcare. Se urmăresc riguros temperatura, conţinutul de mobilă, prodluse de încălţă mens al României pe plan in
Secţia O.S.M. II a C.S. sulf, starea orificiului de evacuare... minte' şi marochinărie ce va ternaţional. Toate felicitările
Hunedoara, de unde a Şef de secţie pe schimb Nicolae Pilly, maistrul Traian lorifică într-o notă modernă noastre călduroase pentru reu
pornit iniţiativa „Fiecare Bisorca, furnalistul şef Ioan Lăscău, lăcătuşul şef de echi bogatele noastre tradiţii fol şita totală a expoziţiei. Tră
echipă de oţeiari să pro pă Ioan Bontea şi alţii ascultă cu atenţie „respiraţia" fur clorice. iască prietenia khmero-rn-
ducă, zilnic, peste plan, cel nalului. Pare că totul decurge normal, deşi aflăm că aces Prinţul Norodom Sianuk şi mână“.
puţin 2 tone de metal", ta trebuia să intre în reparaţie capitală încă din aprilie prinţesa Monique au exa Se vizitează apoi Muzeul
cunoaşte în această peri 1972. minat cu atenţie şi interes Satului, impresionantă ima"*-
oadă de amplă întrecere — Şi de atunc n-aţi mai intervenit ? il întrebăm pe exponatele au cerut expli ne a satului românesc de o-
!
in cinstea zilei de 23 Au maistrul Emil Volner. caţii in legătură cu tehnica de dinioară care ilustrează preq-
gust, succese de seamă în — Nu ! încă de pe atunci ne-am pus în gînd să re execuţie, apreciind originali nant măiestria, ingeniozitatea
activitate. nunţăm la reparaţie. Adică să prelungim cel puţin cu un tatea folclorului românesc, şi gustul artistic al meşteşu
— In fiecare an — ne an ciclul de funcţionare a lui. Am purtat discuţii cu con preocuparea ce se manifestă garilor populari de altădaiă
spunea comunistul oţelar ducerea secţiei, s-au făcut unele calcule şi acum ştim că in rindul meşteşugarilor noş
Ioan Bâncescu, cel care a prelungirea „vieţii" furnalului nr. 2 ne aduce o economie, In cursul acestei vizite, Al
lansat chemarea respecti numai în acest an, de peste 1,7 milioane lei pe zi calenda tri pentru valorificarea sa su teţele Lor Regale au fost în
vă — ca urmare a iniţia ristică de funcţionare. perioară. soţite de Miron Constantines.
tivei noastre pot fi obţi In încheiere, oaspeţii vizio- cu, vicepreşedinte a! Consiliu
nute in plus circa 18 000 , ILIE COJOCARU neză o interesantă paradă a lui de Stat, Miron Nicolescu,
tone de oţel. Aceasta ne Echipa de montori condusă de Petru Topliceanu a terminat o nouă zi de muncă la repa-
va permite să ne realizăm raţia capitală a cuptorului 4 de la Uzina de preparare a minereurilor Teliuc. Lucrările efec- modei, portului popular şi a
cu cinste o mare parte (Continuare in pag. a 2-a) L tuate pînă acum poartă girul înaltei calităţi. Foto: VIRGIL ONOIU unor originale realizări arti (Continuare in pag. a 4-a)
din angajamentele anuale
pe care ni le asumăm în
întrecere. IN COMUNA ILIA
In marea întrecere in cinstea zilei de 23 August foc&M Ü
lóate forţele şi «8» PRAŞILA Şl RECOLTAREA FURAJELOR'
j ÎL
mijloacele-folosite SUCCESE DE PRESTIGIU M E OAMENI! OR ACŢIUNI DE MARE ACTUALITATE
pentru depăşirea canizatorii care lucrează pe ra porumbului pe 482 ha din treţinere a culturilor se
Paralel cu lucrările de în
Ţăranii cooperatori şi me
cele 546, cite posedă coope
MUMII HUHEMSEH! ÎN ÎNTRECERE ogoarele coqperativelor agri rativele din această comună. munceşte intens, in agri
toate
A doua praşilă mecanică şi
cole de producţie din comu
patru
cooperative
cele
na Ilia, mobilizaţi de către manuală s-a efectuat pe o cole din cadrul comunei, fo-
organizaţiile de partid, mun suprafaţă de 444 ha şi res losindu-se toate forţele şi
cesc cu hărnicie şi abnega
ma
de plan la oţel Cu planul semestrial îndeplinit Producţie suplimentară ţie pentru executarea la pectiv 240 ha cu porumb. La mijloacele mecanice şi strînge
cultura cartofului — 56 ha
recoltarea,
nuale
la
de buşteni, lemn pentru timp şi în bune condiţiuni a — şi a sfeclei de zahăr şi rea, transportul şi depozita
întreţinere
a
lucrărilor
de
furajere — 48 ha — s-au a-
rea furajelor. Astfel, din ce
— Cum puteţi „obliga" Secţia chimica a U. C. C. culturilor, depun eforturi plicat două praşile mecanice le 229 ha cultivate cu lu-
cuptoarele să vă dea mai celuloză şi traverse stăruitoare pentru strîngerea şi manuale, iar la C.A.P. cernă şi trifoi s-au recoltat
mult metal ? din C. S. Hunedoara intr-un timp cit mai scurt şi Sîrbi s-a trecut la executa pină în ziua de 23 iunie 210
— Eu lucrez la cuptorul Secţia de exploatare a lem ste plan 640 mc buşteni, 540 fără pierderi a întregii re rea praşilei a treia. De men hectare. Totodată, s-a trecut
nr. 1 al O.S.M. II şi mi-am Vineri, 22 iunie, colecti tone gudron, 700 tone apă nului din Dobra se înscrie mc lemn pentru celuloză, colte de furaje. ţionat este şi faptul că la şi la însilozarea unor însem
dat seama, împreună cu vul de muncă al secţiei chi amoniacală, 130 tone toluen, datorită harnicului său colec 4 000 buc. traverse. Angajaţi în marea întrece cultura cartofului s-au apli nate cantităţi de nutreţuri.
tovarăşii mei de lucru, că mice din Uzina coeso-chi- 93 tone solvenţi, 275 tone tiv de muncă alături de uni re ce se desfăşoară în cin cat şi tratamentele prescrise La cooperativa din Ilia, de
respectînu cu rigurozitate mică a C.S. Hunedoara şi-a sulf topit, 9 tone benzen La obţinerea acestor suc stea zilei de 23 August, săr împotriva bolilor şi dăună exemplu, s-au însilozat pină
tehnologiile de elaborare realizat integral planul pe cocso-chimic şi altele. In tăţile fruntaşe din judeţ, ca- cese un aport deosebit l-au bătoare pe care vor s-o cin torilor. acum 60 tone. In celelalte u-
şi supraveghind în perma primele 6 luni ale acestui acelaşi timp, productivitatea re-şi realizează , cu cinste sar adus comuniştii Gheorghe stească cu realizări cit mai întreţinerea culturilor, in nităţi s-au transportat şi de
nenţă cuptorul pentru a an, realizînd, totodată, im muncii a crescut cu 4,58 la cinile de plan asumate. Ast deosebite în muncă, ţăranii clusiv a celor de legume de pozitat 92 tone din finul re
nu se înregistra nici cea portante depăşiri la diverse sută faţă de plan, iar la fel merită menţionat aportul Muntcanu, Simion Bonghea, cooperatori şi mecanizatorii la ferma C.A.P Ilia — ne coltat.
mai mică abatere de la sortimente de produse. Au preţul de cost au fost pe care secţia de exploatare Ion Săbău — fasonatori, Ro — ne relata tovarăşul Teodor relata interlocutorul — se In toate cele patru coope
graficele de producţie, se fost obţinute, de pildă, în înregistrate economii de mulus Sîrbu, Gheorghe Ur Vasiu, secretarul comitetului face la timp şi eu răspunde rative agricole de producţie
pot obţine cantităţi supli plus faţă de prevederi, 226 1 700 000 lei. a lemnului îl aduce la rea da, Vasile Jurjuman — trac comunal de partid, primarul rea cuvenită. Ţăranii coope din cadrul comunei Ilia, da
mentare de metal. lizarea sarcinilor de plan torişti, Gheorghe Sofronici, comunei Ilia — depun stră ratori sînt zi de zi prezenţi torită eforturilor depuse de
Au răspuns cu mult en ce-i revin întreprinderii. In danii deosebite şi obţin zi ia muncă în cîmp şi dau zor cooperatori şi mecanizatori,
tuziasm acestei iniţiative, Unităţi economice de pe cele 5 luni şi prima decadă Ştefan Petru, Valentin Itădos de zi succese tot mai mari pentru a termina cit mai lucrările de întreţinere a cul
toate echipele din cadrul — funicularişti şi alţii. în munca pe care o desfă repede praşila la toate cul turilor şi de recoltare a fu
O.S.M. II. Comuniştii, în raza oraşului Haţeg din luna iunie, secţia a reu şoară pe ogoare. turile, pentru a le menţine rajelor se desfăşoară în bu
tregul colectiv al secţiei, şit să depăşească producţia EMIL NICULA Acţionînd cu fermitate şi curate de buruieni şi terenul ne condiţiuni. Aceasta con
s-au angajat ca în cinstea Colectivele de mun ţinerea unor importante globală cu peste 850 000 lei, secretarul comitetului răspundere pentru întreţine afinat, asigurind în acest fel stituie un exemplu bun de
zilei de 23 August să-şi că din aproape toate u- cantităţi suplimentare de iar la producţia marfă cu rea culturilor, ţăranii coope condiţii cit mai bune pentru urmat şi pentru lucrătorii de
realizeze integral angaja nităţile economice ale o- produse necesare industriei de partid ratori şi mecanizatorii au dezvoltarea plantelor şi ob
mentul anual de 20 000 raşului Haţeg raportează şi întreprinderilor de co aproape 500 000.lei. In pe pe staţia de exploatare terminat prima praşilă me ţinerea în final a unor pro pe ogoarele altor unităţi a-
tone de metal peste plan. îndeplinirea înainte de ter merţ. rioada amintită s-au dat pe- a lemnului Dobra canică şi manuală la cultu ducţii cit mai mari la hectar. gricole socialiste din judeţ.
Pină în prezent, ei au ob men a sarcinlor de plan a-
ţinut aproape 18 000 tone ferente primului semestru
de oţel în plus faţă de din acest an. Astfel, coope
prevederi. încă de pe a- rativa „Haţegana" şi-a rea CU ORAR DE LUCRU cestel şcoli se vor des trase se depun la incu /** Brad, a luat măsuri pen Lupeni (Ioan Mondoca, VREMEA
noi
cum, harnicul colectiv de lizat integral planul pe se PRELUNGIT tinde în vacanţa de vară. bât în instalaţii special tru înfiinţarea unei stra Ioan Budiliceanu, Ionele Pentru 24 ore
de
grădini
pe
vară,
Oprea).
de
S-a
acordat,
se
oţeiari al acestei secţii mestrul I a.c. încă din 20 VEŞTI BUNE amenajate pe urmînd să cale da 30 Decembrie. Lucră asemenea, o menţiune e-
obţină
această
şi-a studiat şi analizat po iunie obţinînd, totodată, o Pentru a veni în spri peste 500 000 puieţi ce vor DELA rile de amenajare a noii ehipajulul E.M. Aninoasa. Vreme relativ călduroa
cerul
de
In
sini
sibilităţile ca pe luna producţie globală suplimen jinul celor care au do PENTRU PESCARI fi deversaţi apoi în mai grădini zile aici avansate. putea să dar instabilă, cu noros.
variabil,
temporar
dactilografiat
diverse
vor
aceste
septembrie a.c. — ultima tară în valoare de 182 000 cumente, atelierul de co Zilele acestea au fost multe ape din judeţ- fi serviţi primii consuma PRIN HĂRNICIA Se vor semnala averse de
etapă din trimestrul III lei, iar la export livrînd piat acte din str. Dr. Pe expediate de la păstrăvă- MAGAZIN UNIVERSAL tori. La dispoziţia lor se ploaie însoţite de descăr
în
— să poată obţine in plus beneficiarilor externi pro tru Groza, nr. 17, al coo ria-înmulţitor Gura Zlata LA VORŢA vor pune şi bere, mititei, CETAŢENILOP cări electrice mai ales Vîn-
cursul
după-amiezilor.
alte
meşteşugăreşti
cîrnăclorl
prepa
perativei
2 000 tone de oţel. duse, in plus faţă de pre din municipiul Deva, îşi peste 400 000 bucăţi puieţi O ZI rate. Zilele trecute a fost dat tul va sufla slab cu in
şi
păstrăv
indigen
de
— Aceasta va fi pe de vederi, în valoare de 56 000 desfăşoară activitatea pe curcubeu pentru popu- La Vorţa a fost con în folosinţă un pod din tensificări locale Temperaturile
din
sud-
plin posibil — ne-a decla lei valută. Tot în 20 iunie două schimburi, diminea larea Jiului de est şi de struit şi dat în folosinţă, OLIMPIADA MINERILOR beton peste Valea Veţe- est şi sud. oscila între
rriinime
vor
ţa şi după-amiaza.
rat tovarăşul Victor Petro- şi-au îndeplinit şi depăşit vest şi din a altor ape de prin în contribuţia a în muncă lului. Podul are o lungi 10 şi 15 grade, iar maxi
cetăţenilor,
bani
munte
şi
In
judeţ.
a-
me de 8 metri şi a fost
esc, secretarul comitetului plănui semestrial secţia de PENTRU cest scop s-au amenajat cu sprijinul cooperativei loc T.a faza Petroşani, a a avut construit prin contribuţia mele între 23 şi 27 de
O-
grade.
municipală
de partid al O.S.M. II — gospodărie comunală şi lo- ramificaţii ale rîurilor, de consum Ilia, un fru LA limpiadei minerilor. în bani şi în muncă a
întrueît noi am luat cele cativă — cu 340 000 lei, DESTINDEREA ELEVILOR unde la peştişorii vor creşte mos şi modern magazin Pe primele trei locuri cetăţenilor satului. Valoa Pentru următoarele
pină
cînd
vor
universal cu bufet.
toamnă
mai ferme măsuri de per S.M.A. — cu 331 000 iei, La Casa de copii din fi dirijaţi in apele mai s-au clasat in ordine e- rea devizului a fost de două zile
fecţionare a folosirii for precum, şi ocolul silvic. In comuna Baia de Criş s-au mari curgătoare. GRADINA DE VARA chipajele : mina Dîlia 102 000 lei. La construirea Vreme instabilă, cu ce
substan
podului
aport
func
şi
Ioan
ţei de muncă şi întărire a 22 iunie, şi colectivul fa construit două dat în sportive. La lacul de acumulare ALTA (Gheorghe Dumitru Jilin- ţial şi-a un adus comitetul rul variabil ales temporar no
Pocol.
ţiune
baze
mai
ros
după-amiaza
Andreica,
bricii de industrie locală Este vorba de un teren de Ia Cinciş a în început I-a solicitarea consuma ca) : E.M. Lonea (Con cind se vor semnala a-
cleanului
ve
pescuitul
M. LIVEZEANU torilor, conducerea între de cetăţeni, al cărui pre verse de ploaie însoţite de
şi-a realizat plano' semes de volei şl de unul de derea înmulţirii lui arti prinderii comerciale loca stantin Chiţoiu, Carol Re- şedinte este Lazăr Gaş- descărcări electrice. Vint
baschet, unde elevii a- ficiale. Astfel, icrele ex- le de stat mixte, din paş, Iosif Bucur) ; E.M. par. potrivit din sud.
(Continuare In pag. a 2-a) trial, in zilele care au mai
rămas preconizîndu-se ob