Page 82 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 82
S35SSEH
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 740 ® DUMINICĂ 24 IUNIE 1973
Educarea noilor comunişti - voinţa oamenilor neobişnuit face
nimic
In
Nu-i
a
de
tot ce le ată tn putinţă pen
tru
sarcina a asigura un ritm conti
nuu, normal, producţiei ma Sesiunea Consiliului popular judeţean
teriale. Această voinţă este
călăuzită de Idei nobile, fi
oamenii
reşti pentru deplină concor
zilelor
In
noastre,
de mare răspundere şi mereu actuală danţă acest context de societă (Urmare din pag. 1) învăţămîntului prin construi cior — ca să dau ca exem poată integra mai repede în
progresul
cu
ţii, cu prosperitatea patriei.
procesul
de
Nu
învăţămînt.
rea a noi şcoli, laboratoare, plu doar pe cele mai mari.
preo
In
se
cupări
încadrează
şl detaşamentul oamenilor unitar 5. Proiect de hotărlre pen cabinete şi ateliere şcolare ; Fenomenul fărîmiţării me avem voie să-i pierdem pe
de
a crescut procentul de pro- seriilor este mai acut la noi, elevi pe parcursul şcolii, tre
la volan, precum şl al cole
gilor lor care le asigură în tru reorganizarea unor comi movabilitate al elevilor, ni deoarece, avînd in vedere buie să asigurăm posibilita
treţinerea şl repararea mij sii permanente. velul de pregătire al acesto profilul industrial al judeţu tea ca tineretul nostru să
loacelor de transport auto. a I.T.A. Pe marginea problematicii ra ; cuprinderea elevilor în lui avem multe şcoli profesi înveţe temeinic limbile stră
pentru organizaţiile de bază Deva II Este Intilnesc adesea Silviu majore cuprinse in ordinea şcoli se apropie de 100 la onale. Este oare just ca, de ine, să ne răspundere eu
lila
La
coloana
preocupăm
pe
de
multă
construcţii mai
de zi a sesiunii au luat cu- sută ; tot mai multe între
„lăcătuş
pildă,
specialist
mecanicul
molipsitoare
pof
Nicula.
meca
„lăcătuş
sociale,
şi
a
predarea
ştiinţelor
muncă
acestui
ta
în
din tate
unităţile
bune
şcolare nic
Liceului
şan,
directorul
ani
care de coordonează a de 7 om, vîntul tovarăşii : Traian Cri- prinderi patronează cu rezul metalice" industria construcţiilor materialismului dialectic şi
activitatea respectivei coloa Ilia, Maria Creţu, secretar ş.a. Conştienţi de necesitatea de maşini" să fie considera istoric, să tindem spre reali
ne. întreaga lui activitate două meserii distincte ?
Calitatea de membru de avut în vedere gruparea în tode aplicate în mod diferen este clădită pe înaltă res al Comitetului municipal ridicării nivelului general de te zarea unei educaţii politice
partid, rolul şi poziţia comu cadrul aceleiaşi întîlniri a ţiat, în funcţie de cerinţele ponsabilitate şi matură exi Deva al P.C.R., Ioan Fren- cunoaştere şi pregătirii teo Interesele întreprinderilor de superioare.
nistului in societate repre membrilor de partid din în concrete. Secretariatul comi genţă. ţiu, directorul Şcolii genera retice şi practice a viitorilor care aparţin aceste şcoli nu Problemele pe care le-am
zintă una din problemele treprinderi sau instituţii cu tetului municipal insistă ca le nr. 7 Hunedoara, Clement constructori ai socialismului pot să se prevaleze de inte amintit — a spus vorbitorul
esenţiale ale construcţiei de specific de muncă asemănă în cadrul adunărilor genera Negruţ, prim-secretar al Co şi comunismului, cadrele di resele generale ale societăţii — duc în mod obiectiv la
partid. Pornind de la aceas tor : minerit, transporturi, le ale organizaţiilor de mitetului municipal Petroşani dactice, toţi factorii care se noastre, de aceea se impune necesitatea creşterii rolului
tă cerinţă de majoră impor construcţii, comerţ, energie matic expuneri care eă tra Cea mai exactă al P.C.R., primarul munici ocupă de problemele educa o nouă reconsiderare a no organizaţiilor de partid din
partid să se prezinte siste
tanţă, biroul Comitetului mu electrică, unităţi prestatoare piului, Zamfirache Popa, di ţiei, sub conducerea organe menclatorului meseriilor care unităţile noastre dc învăţă
nicipal de partid Deva a ma de servicii. Relev faptul că teze aspecte legate de spe rectorul Liceului „Avram lor şi organizaţiilor de par se studiază în şcolile noastre. mînt. Organizaţiile noastre
nifestat o preocupare perma aceste acţiuni s-au dovedit cificul şi preocuparea mem Iancu" Brad, Viorel Faur, tid, au depus eforturi pentru In activitatea de instruire de partid trebuie să fie în
nentă pe linia educării co deosebit de interesante şi u- brilor de partid, probleme ce prim-secretar al Comitetului transpunerea în practică a tehnico-productivă trebuie să prim-pianul eforturilor ge
muniştilor. De fapt, printre tile pentru educarea noilor privesc respectarea discipli măsură— judeţean al U.T.C., Solomon hotărîrilor Congresului al subliniem că nu numai şcoa nerale pentru ridicarea nive
măsurile stabilite in ianuarie membri de partid, fapt pen nei de partid şi de stat, pro Pocanschi, învăţător la Şcoa X-lea şi Conferinţei Naţiona la are datoria să se ocupe, lului învăţămîntului de toate
a.c., cînd s-a analizat situa tru care secretariatul comi filul moral al comunistului, la generală din Sălaşu de le ale partidului nostru. să facă eforturi pentru asi gradele. Numai sub conduce
ţia efectivului, compoziţiei şi tetului municipal insistă să grija pentru îndeplinirea sar Sus, Ioan Groza, directorul Preocuparea statornică a gurarea bazei materiale nece rea nemijlocită a organizaţii
cinilor
apărarea
structurii organizaţiei muni fie continuate şi reluate şi la proprietăţii socialiste şi acte F A P T E L E Liceului din Haţeg, Soos An partidului nostru pentru sare acestei instruiri. Aceste lor de partid, prin partici
profesionale,
cipale de partid, problemele nivelul comitetelor de partid. drei, director adjunct la Li perfecţionarea continuă a în- probleme trebuie să stea în parea şi activitatea conjuga
de educare s-au situat In Prin modul cum le-am con le. Nu scăpăm din atenţie ceul nr. 2 Deva, Aron Her- văţămîntului, a procesului atenţia tuturor consiliilor tă a tuturor factorilor inves
centrul atenţiei. ceput şi realizat, ele au con încadrarea tuturor celor pri ban, directorul Şcolii genera instructiv-educativ — a su populare. Deci colaborarea, tiţi cu nobila misiune a e-
In ideea de a insista şi pe stituit un real schimb de ex miţi în ultimii ani la forme — Se vede că vă place le din Alun, Ştefan Năstă- bliniat vorbitorul — a fost contribuţia, patronarea în ducării tinerei generaţii în
această cale pe necesitatea perienţă. Am folosit metoda, le de învăţămînt, pentru a mult meseria, tovarăşe Nicu soiu, director adjunct al I.M. încă o dată ilustrată convingă general să nu fie formală, văţămîntul nostru va răspun
desfăşurării unei permanente ca, înainte de a vorbi celor le da posibilitatea cunoaşterii la. Barza, Ilie Avram, directorul tor la Plenara C.C. al P.C.R. ci concretă materială, de exigenţelor şi cerinţelor
Cum aş putea lucra alt
—
munci de pregătire şi educa prezenţi despre responsabili prevederilor statutului. In fel î Sînt de 27 de ani prin Casei judeţene a corpului di din 18-19 iunie a.c., prin cu- cum s-a reuşit la Orăş- impuse logic de dezvoltarea
re a comuniştilor, îndeosebi tatea socială a comunistului, ultima perioadă am reuşit ca tre maşini şi simt că nu m-aş dactic, Ioan Rizescu, direc vîntarea secretarului general tie, Haţeg, Petrila, Căian şi economico-socială actuală şi
a celor cu o vechime In despre profilul său etic şi la majoritatea adunărilor ge putea acomoda în altă mun tor în Ministerul Educaţiei şi al partidului, tovarăşul în alte localităţi. Pentru ca do perspectivă a ţării.
pasionează
partid relativ mică, aş dori profesional, să informeze 2-3 nerale, înainte de a se intra că. Mă perfecţionarea şi găsirea Invăţămîntului. Nicolae Ceauşescu. un ateiier-şcoală să-şi înde
In
încheiere,
tovarăşul
u-
noului,
să lmpărtăşeasc clteva din secretari despre felul cum în ordinea de zi, să se pre şurarea muncii oamenilor, Vorbitorii au dezbătut, în O idee care a fost conclu plinească într-adevăr rolul Ioachim Moga s-a ocupat de
preocupările şi zinte scurte in îmbunătăţirea sub toate as Intervenţiilor lor, cu un înalt zionată de plenară şi pe ca trebuie să aibă maiştri-in- problemele pe care le ridică
activităţii
rezultatele ob eţode, acţiuni, cerinţe din formări a- pectele De a exemplu : produc simţ de răspundere modali re ţin s-o reamintesc es structori, spaţiu corespunză deschiderea în bune condiţi-
tive.
întîmpl-
ţinute, dar su-pra princi nam greutăţi în realizarea tăţile de transpunere în via te aceea că trebuie să avem tor, scule, maşini-unelte, ma uni a noului an şcolar 1973—
mai ales une practica muncii de partid palelor hotărîri Coeficientului de- utilizare a ţă a sarcinilor actuale şi de permanent în vedere faptul terie primă, contracte cu a- 1974, de sarcinile care stau
din
de
autovehicule
le neajunsuri ale conducerii parcului deteriorării prea dese perspectivă care se pun în că învăţămîntul este poate numiţi beneficiari. Altmin în faţa şcolii şi factorilor e-
cauza
care mal per partidului în a arborilor cu came la mo faţa învăţămîntului de toate cel mai mobil sector social. teri, va rămîne doar cu nun ducaţionali în lumina cuvîn-
211.
S.R.
sistă în munca de educare se ocupă organizaţiile respec problemele construcţiei so toarele diferite soluţii Am încer gradele în spiritul cuvîntării Mai mult decît în alte do mele, va fi un atelier fic tării tovarăşului Nicolae
cat
cînd
plnă
a comuniştilor. tive de educarea tinerilor cialiste şi ale activităţii in am reuşit să punem la punct tovarăşului Nicolae Ceauşescu menii aici se cer operativi tiv. Ceauşescu. a holărîrii recen
Adevăratele trăsături ce membri de partid. De ase ternaţionale. recondlţionarea acestor arbori la Plenara C.C. al P.C.R. din tate, energie, participare ac Desigur, problemele cu ca tei plenare a Comitetului
trebuie să-l caracterizeze pe menea, 2-3 membri de partid Cu toate acestea, în mun cu came. N-a fost uşor. îm 18-19 iunie 1973, venind în tivă. re se confruntă astăzi învă- Central al partidului, expri-
din
băieţii
comunist se formează şi se primiţi In ultimii ani au îm ca de educare îndeosebi a preună cu toţi printre care întîmpinarea acestui dezide Lipsurile care se mai ma ţămîntul sînt multe. Avem mînd convingerea fermă a
mea,
echipa
dezvoltă în procesul muncii, părtăşit, celor prezenţi, des noilor membri de partid mai strungarul Ilie Borca şl su rat cu propuneri şl sugestii nifestă în învăţămînt, şi ca un plan cincinal de realizat, organizaţiei judeţene de
dorul
în lupta pentru aplicarea ho- pre aportul lor la realizarea avem încă multe de făcut. confecţionat Volcu un Marian, am valoroase, care au îmbogăţit re au fost analizate de re avem un plan pentru o peri
dispozitiv
cu
tărîrilor partidului şi statu sarcinilor în cadrul organi Mai sînt organizaţii de bază ajutorul căruia am recondi proiectele de hotărîre. centa plenară a Comitetului oadă mai îndelungată şi fără partid ca slujitorii acestei
lui. Acest adevăr ne-a de zaţiilor unde activează. ca cele de la fabrica de in ţionat un mare număr de Sesiunea a adoptat măsuri Central îşi găsesc destule o pregălire temeinică din nobile misiuni, organele şi
terminat să insistăm, pe ne La ultimele întîlniri orga dustrie locală, secţia de uti arbori cu came atlt pentru corespunzătoare în domeniile corespondenţe şi in judeţul timp a cadrelor necesare, organizaţiile de partid şi ti
şi
cesitatea ca birourile orga nizate, din dorinţa de a cu laj şi transport (fost I.P.S.P.), autocoloana noastră, din cît cadrul analizate. nostru. Să ne referim doar la o pregătire temeinică din neret din învăţămînt. comi
autobuzele
pentru
nizaţiilor de bază să acorde noaşte şi de a direcţiona mai autobaza de transport şi al I.T.A. Deva. Am simţit o In încheierea lucrărilor, a activitatea de instruire teh- toate punctele de vedere, tetele municipale, orăşeneşti
mare atenţie activizării co bine munca de educaţie am tele care neglijează desfăşu mare mulţumire cînd am reu luat euvîntul tovarăşul Ioa- nico-productivă, pe care am vom întîmpina greutăţi. Nu şi comunale, consiliile popu
şit.
nu-mi
Atunci,
cum
să
muniştilor, de a le Încredin iniţiat cu cei prezenţi un rarea unei activităţi sistema placă meseria ? ! chim Moga. analizat-o astăzi. S-a arătat este vorba numai de instru lare, vor face totul pentru
ţa permanent sarcini concre sondaj constînd din răspun tice de educare a membrilor — Ce vă preocupă In mo La începutul cuvîntării sa aici că avem şcoli cu 2 pînă irea tehnico-practică, ci de ridicarea conţinutului in
te, ajutîndu-i In acelaşi timp sul în scris la 12 întrebări de partid, limitindu-se să in mentul de faţă 7 unui banc le vorbitorul a subliniat re la 5 ateliere dar şi faptul că toate aspectele pe care le strucţiei şi educaţiei noii ge
Confecţionarea
—
să le ducă la îndeplinire. care vizau aspectele muncii tervină numai atunci cînd se universal pentru verificarea zultatele obţinute în dezvol în judeţ avem 142 de atelie îmbracă educaţia. neraţii.
In multe organizaţii de de educaţie. Iată, de pildă, semnalează abateri care im echipamentului electric auto tarea învăţămîntului din ju re ce funcţionează în spaţii Trebuie să ne preocupăm *
şi a unui dispozitiv de mon
bază, cum slnt cele de la la întrebarea : „dacă au pri pun adoptarea de măsuri sta tare şi demontare a grupuri deţ prin transpunerea în via improprii, iar 104 în săli de pentru asigurarea generaliză Sesiunea Consiliului popu
Termocentrala Mintia, între mit vreo sarcină de la înca tutare, Este limpede că, prin- lor diferenţiale — operaţiu tă a prevederilor hotărîri! clasă. Mai avem, de aseme rii învăţămîntului de 10 ani ; lar judeţean a fost preceda
prinderea de materiale de drarea în partid", din tota tr-un astfel de caracter de ne care solicită forţă manua Comitetului Central al parti nea, şi întreprinderi care pa trebuie să avem grijă ca la tă de şedinţe ale comisiilor
construcţii Bircea. întreprin lul de 65 chestionaţi, 35 au „campanie", eficacitatea mun lă a patru oameni. Cu noul dului din 1968 şi a Legii ln- tronează şcolile doar formal: intrarea în şcoala primară permanente, care au analizat
sin
derea de aprovizionare, Di răspuns „nu", 15 au făcut sau cii de educare comunistă este dispozitiv va lucra un pen văţămîntului. A sporit şi s-a E.M. Lupeni, I.M. Hunedoa copilul să aibă deja anumi şi avizat materialele prezen
De
gur
om.
asemenea,
recţia judeţeană de statisti iac parte din organele de Simţitor diminuată. Am con tru scurtarea timpului de modernizat baza materială a ra, Atelierele centrale Criş- te cunoştinţe şi astfel să se tate apoi în şedinţa plenară.
că, Spitalul unificat şi alte conducere ale organizaţiilor vingerea că, în multe cazuri, rectificare a scamelor de su
le, birourile acestora se pre de masă, 5 au primit unele fenomenele negative din com papă la motoarele S.R. 211,
manual,
se
face
care
prin
ocupă să asigure repartiza sarcini dar minore, iar 10 portarea unor membri de frezare, preconizăm confec
rea de sarcini concrete unui nu au dat nici un răspuns. partid ar fi fost evitate dacă ţionarea unui dispozitiv eficien
cu
electrică
comandă
şi
număr tot mai mare de Departe de a fi satisfăcătoa organizaţiile respective ar fi ţă sporită.
membri de partid. Este foar re au fost şi răspunsurile la înţeles la timp că educaţia Toate preocupările mecani INiJIATIMELE colec
te important acest lucru dacă întrebările care se refereau permanentă, dublată de exi cului Silviu Nicula, pe care
multe
avem în vedere multitudinea la încadrarea în învăţămîn- genţa partinică, sînt princi le prelungeşte de de program, ori
orele
peste
au
de sarcini şi prevederi ce tul de partid, abonarea la palele pîrghii care conduc aceeaşi direcţie : treburile să
rezultă din holărîrile adop presă, participarea la discu nemijlocit la formarea unor meargă mai bine, oamenii să
tate de organele superioare, ţii în adunările generale, comunişti cu înalte calităţi lucreze mai repede, mai u- mmoă^r puternică fo mobilizatoare
şor, mai eficient.
cit şi din propriile hotărîri. studierea principalelor docu etice, profesionale şi politice.
Tocmai din acest motiv a- mente de partid şi altele. Multe organe şi organizaţii AUREL MELIAN
preciem ca neîntemeiată jus Menţionez că celor chestio de partid din cadrul muni
tificarea exprimată cu atîta naţi nu li s-a cerut să-şi spu cipiului Deva s-au convins
uşurinţă de către unii secre nă şi numele, ci numai or din proprie experienţă că
tari, care afirmă că ,,nu pot ganizaţia de bază. Evident numai atunci se pot obţine
găsi şi repartiza sarcini pen că acţiunea nu s-a oprit la rezultate bune pe linia for la baza succeselor--buna organizare a muncii
tru toţi membri de partid" acest stadiu, ci pe baza da mării unei înalte conştiinţe Secretele prelungirii
pentru că, chipurile, „nu ar telor obţinute, am avut o partinice a comuniştilor, cînd (Urmară din pag. 1) masă şi organizatorice pen de creştere a productivităţii
exista această posibilitate". discuţie cu birourile organi munca de educare este dusă tru popularizarea iniţiativei muncii, cu trofeul „Lampa
Mai degrabă, este vorba de zaţiilor de bază respective, nu pe „campan'i", cu „asal şi preluarea ei de cît mai minerului", pe care l-au mai
o anumită doză de comodi indicîndu-le ce au de făcut turi“ şi „relaxări", ci în mod plinată. Experimentul brigă multe brigăzi. De asemenea, primit şefii de brigadă Petre „vieţii“ unui furnal
tate şi lipsă de străduinţă în continuare pentru îmbu susţinut, zi de zi, prin cele zii lui Roman a dat rezulta rezultatele obţinute prin a- Constantin, de la mina Lu
din partea acelor secretari nătăţirea muncii de educare mai diverse şi adecvate mij te bune destul de repede, plicarea ei, precum şi per peni, şi Constantin Grădina-
care nu înţeleg cît de valo a acelor tovarăşi care au un loace. fapt ce a făcut ca iniţiativa sonajele care le înregistrează ru, de la Uricani. De ase (Urmare din pag. 1)
roasă este pentru întreaga stagiu relativ redus de la In spiritul prevederilor ho- să fie preluată şi de alte bri sînt făcute cunoscute la ga menea, pentru succesele lui
viaţă de partid repartizarea data primirii lor în rîndurile tărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. găzi, cum sînt cele conduse zeta de perete şi la staţia de în muncă, noi am propus iar
de sarcini la toţi comuniştii. partidului. din 3-5 noiembrie 1971, ne de Iuliu Damian şi Constan radioamplificare ale minei, C.C. al U.G.S.R. a aprobat ca — Asta înseamnă mult ? — adresăm întrebarea ingi
Nu procedează bine nici Cu ocazia întîlnirilor pe străduim ca şi In continua tin Crişu, care lucrează in fac tema unor programe ale minerul Petru Roman să-şi nerului Coloman Fuhrmann, şeful secţiei pe schimb.
acele birouri ale organizaţii care secretarii comitetului re organele şi organizaţiile condiţii de zăcămînt similare brigăzii artistice de agitaţie, petreacă vacanţa de vară în- — Păi cum să vă spun ? Dacă in loc de 5 ani execu
lor de bază care in loc să municipal le au cu noii mem de partid din cadrul muni cu ale brigăzii lui Roman. sînt evidenţiate în cadru] u- tr-o staţiune din Iugoslavia. tăm o reparaţie capitală în 6 ani, economia este de ordi
atragă la rezolvarea sarcini bri de partid, insistăm în cipiului nostru să se preo Şi aici rezultatele sînt bune, nor consfătuiri pe teme de De cîteva zile, vrednicul nos nul milioanelor, adică cu peste 20 la sută mai mare decît
lor pe toţi comuniştii din or mod deosebit pe înţelegerea, cupe şi mai mult de educa sarcinile se realizează şi de producţie, în adunările orga tru brigadier, împreună cu cea care se realizează efectiv într-o campanie.
ganizaţia respectivă, . scapă însuşirea şi respectarea nea rea părtiniră, de ridicarea păşesc In mod ritmic. nizaţiilor de partid şi ale gru familia, se află la odihnă în — Ce v-a îndemnat să renunţaţi la reparaţie ?
din atenţie un element esen bătută a normelor statutare, pelor sindicale. ţara vecină şi prietenă. — In primul rînd, faptul că în acest cincinal sîntem
ţial şi anume, antrenarea ce a obligaţiilor şi răspunderi nivelului de pregătire poilti- Desigur că nu merge totul chemaţi să lucrăm mai iute, mai bine, mai eficient decît
lor noi primiţi în partid la lor ce revin fiecărui comunist co-ideologică al tuturor co ca pe sfoară. Mai intervin şi Ar mai trebui spus că hăr Munca pasionată, ordona altădată. Apoi faptul că în programul educaţional al sec
viaţa de organizaţie. Cîteva pentru realizarea programu muniştilor, să asigurăm ca unele greutăţi, lipsuri, pro nicia şi priceperea, abnegaţia tă, abnegantă dă rezultate ţiei noastre — „De vorbă cu conştiinţa“ — a mai apărut
Tar
mai
exemple pe care le voi reda, lui partidului a sarcinilor ce fiecare comunist să înfăptu bleme, dar oamenii le biruie şi dăruirea oamenilor sînt sti dintre cele firească bune. aduce un „punct" pe ordinea de zi : cel legat de economisirea va
consecinţa
:
în continuare, sînt elocvente le revin din hotărîrile adop iască neabătut prevederile cu tenacitate şi hotărîre. Prin mulate cum se cuvine la mi numai satisfacţii şi împli lorilor umane şi materiale.
în acest sens. tate de organizaţiile în care această iniţiativă, minerii na noastră. Autorul iniţiati — Prin ce măsuri concrete realizaţi prelungirea „vie
Pe baza programului apro activează. statutului, să poarte cu dem noştri nu urmăresc exclusiv vei în discuţie a dev-enit li niri. Conducerea minei noas ţii" furnalului 7
bat de secretariatul'comitetu Ar fi nejust dacă s-ar cre nitate înaltul titlu de mem sporirea cantităţii de cărbu nul dintre cei mai cunoscuţi tre. comitetul de partid şi co — Am trecut la intensificarea răcirii cuvei prin închi
lui municipal am orga de că problema educării noi bru al Partidului Comunist ne extras, ci şi calitatea a- şi apreciaţi brigadieri din mitetul sindicatului dau înal derea penelor de răcire. Din acest motiv efectul de răcire
nizat mai multe întîlniri cu lor membri de partid se Român cestuia, reducerea consumuri Valea Jiului. La recenta „Zi tă apreciere hărniciei şi de a apei se localizează pe construcţia metalică. Urmărirea ri
de
materiale,
realizarea
membrii de partid primiţi în poate rezolva numai prin în lor economii la preţul de a brigadierului“, organizată votamentului în muncă, aşa guroasă a temperaturii cu ajutorul termocuplelor, aşezate
de
cum ne învaţă partidul, aşa
ultimii 2-3 ani. La organi tâlnirile de care aminteam. GHEORGHE MATEI la nivelul municipiului Petro cum ne recomandă secretarul la patru niveluri în cuva furnalului este, de asemenea, o
zarea acestor întîlniri, condu Educarea partinică a comu cost. Comitetul de parlid pe şani, Petru Roman a fost măsură de care „ne ţinem" cu toţii.
se direct de către secretarii niştilor se realizează printr-o secretar al Comitetului munici exploatare foloseşte diferite răsplătit, pentru rezultatele său general, tovarăşul Nicolae Amănunte ne dau şi maiştrii Vasile Sîngeorzan şi Ioan
comitetului municipal, s-a , multitudine de forme şi me pal de partid Deva forme ale muncii politice de lui foarte bune în acţiunea Ceauşescu. Mihuţ, furnaliştii Aurel Mihăiasa şi Dumitru Marin, şefii!
de echipă Ştefan Biro.
— Prin iniţiativa „De vorbă cu conştiinţa“ am reali
zat un succes remarcabil : menţinerea intactă a orificiulu;
de evacuare între două descărcări- N-am avut, deci, cazuri
în curînd, va începe strîn- p.c.i. şi dovedesc acest lucru se joace cu focul In lanuri corespunzătoare pe linie de lucrează, a căilor de acces Concomitent cu acţiunile
gerea recoltei da cereale pă- nu numai cu adeverinţa ce sau pe arii, să atragă aten P.C.I. şi a surselor de apă. ce se desfăşoară pentru re d scăderi de temperatură sau supraîncălziri.
e
— Cum ?
ioase. In cadrul pregătirilor trebuie să se afle asupra lor, ţia fumătorilor că nu au voie Autocamioanele folosite pen Se impune, de asemenea, coltarea cerealelor trebuie să — Nu-i simplu La fiecare refacere a „şticuiui" asigu
care se fac în prezent, asi ci şi prin cunoştinţe practice. să fumeze în preajma cerea tru transportul cerealelor ca pe lingă asigurarea unei se ia măsuri şi pentru corec
gurarea măsurilor de preve Pentru a evita producerea lelor şi alte asemenea sar trebuie să aibă ţevile de e- alarmări prompte (toacă, ta lor depozitare. Astfel, răm o bună etanşeitate a lui. Asta pentru că maiştrii co
munişti îşi exercită ca la carte rolul. Apoi, descărcarea
nire şi stingere a incendii de incendii din cauza seîn- cini. şapament protejate şi să fie clopot, telefon), utilajul de şefii de magazii şi silozuri furnalului se face conform graficului — pentru „ocrotirea"
lor are o importanţă deose teilor de la locomotive, con In timpul recoltării pro dotate cu stingătoare cu praf luptă să fie în perfectă stare au obligaţia de a amenaja gurilor de vînt. (La şedinţele noastre de la începutul fie
bită. ducerile depourilor C.F.R. au priu zise, combinele vor în- şi C0 . Slnt interzise amba- de funcţionare şi să i se a- spaţiile de depozitare în con
2 cărui schimb vorbim în permanenţă despre acest lucru).
'Respectarea riguroasă a formitate cu normele de Am dobîndit şi o experienţă. Nivelul de încărcare îl facem
prevederilor instrucţiunilor P.C.I. în vigoare, să verifice la un metru de gura furnalului. Este — în cazul furnalelor
nr. 800/1970 ale M.A.I.A.A. şi să pună la punct instala pe care le avem — ce-a mai bună „măsură".
care reglementează măsurile ţiile electrice şi agregatele cu ...Ii privim pe aceşti destoinici furnali.şti ai „Victoriei"
ce trebuie luata în această O îndatorire a tuturor cetăţenilor ajutorul cărora se execută Căian. Oameni obişnuiţi cu greul, cu braţele şi mintea în
perioadă şi sarcinile ce re operaţiunile de înmagazinare, tr-o permanentă activitate. „De vorbă cu conştiinţa" a fost
vin organelor angrenate în să asigure apa necesară pen „pretextul" unei iniţiative. Faptele furnaliştilor de zi cu
această acţiune este obliga tru stingere şi să instruiască zi sînt însă valoarea în sine a acestei chemări, prin care
torie pentru toţi factorii de angajaţii unităţii respective. şi-au propus cu toţii „participarea cu întreaga fiinţă la
răspundere, ele trebuind să Âpârarea recoltei împotriva Aceste reguli trebuie res marea operă în care ne aflăm angrenaţi: cincinalul calită
fie oglindite în planurile de pectate chiar atunci cînd es ţii înainte de termen".
măsuri ale comisiilor p.c.i. te vorba de depozitarea ce Prelungirea duratei de funcţionare cu un an a furna
din toate localităţile. realelor în construcţii tem lului nr. 2 de la Căian — produsă după ample şi minuţioa
In prima fază a campani porar amenajate pentru a- se sarcini primite şi îndeplinite — este în acest sens un
ei, accentul trebuie pus pe cest scop. răspuns concret de o valoare deosebită. Şi cine ştie dacă
paza lanurilor, care trebuie i n c e n d i i l o r Este de reţinut că răspun „colegii“ de la Hunedoara n-au să îmbrăţişeze în scurt răs
să fie bine organizată prin derea legală pentru organi timp această acţiune. Cîte milioane de lei economii se vor
instruirea paznicilor de cîmp, zarea p.c.i. revine direct con obţine atunci pe ansamblul judeţului ?
a pădurarilor, prin planifica ducătorilor unităţilor care
rea judicioasă a patrulărilor concură la campania de re
mai ales în perioadele mai larea motoarelor pe mirişte coltare, ei avînd datoria să
secetoase. obligaţia să doteze locomoti cep« lucrul cu laturile de sigure prin grija C.A.P. ate nu se rezume numai la a
vele cu site parasdntei şi «ă lan limitrofe drumurilor ru sau arie şi fumatul în lajele de transport. da indicaţii şi dispoziţiuni, ci
S.M.A.-urile au sarcina de ia măsuri de punere în per tiere şl liniilor de cale fera aceste locuri. Asupra a- Jouü tune de raéis! pesie plan“
Nu este, de asemenea, per
a verifica cu răspundere trac fectă stare de funcţionare a tă, respectînd totodată regu cestor reguli trebuie să in mis să se înceapă recoltatul să efectueze şi un control
permanent.
toarele şi celelalte maşini a- stropitorilor din camera de la parcelării lanurilor şi cre siste conducerile autobazelor cerealelor sau lucrul la arie
gricole în aşa fel îneît la fum, reamintind mecanicilor ării fîşiilor de-a lungul lini la instruirea şoferilor. Este necesar ca toate or Sînt cu adevărat remar
intrarea lor în lan să nu regulile referitoare la scutu ilor electrice de înaltă ten fără ca mijloacele iniţiale de ganele să manifeste o exi cabile faptele de muncă
prezinte defecţiuni care ar rarea, curăţirea şi etanşarea siune. Este cunoscut faptul că, în stingere să fie prezente în genţă sporilă în această pe disciplinei de producţie. pe care majoritatea oţela-
putea da naştere la incendii cenuşarelor la locomotivele cu caz de incendiu, o interven cantitatea necesară şi în sta rioadă, şi acolo unde este Ultimele analize făcute riior de aici ]e semnează,
în
zilnic.
procesu
cadrul
(instalaţie electrică, scurgeri abur, interzieîndu-se golirea Este necesară instruirea te ţie promptă, rapidă, asigură re de ^funcţionare. cazul să aplice cu fermitate în cadrul comitetelor de lui de producţie. Iată nu
stingerea
înainte
lui
a
de
de combustibil şi lubrifianţi, cenuşarelor pe liniile înveci meinică a personalului ce Preocuparea pentru res sancţiunile prevăzute de le partid şi sindical s-au o-
montarea dispozitivelor para- nate lanurilor. deserveşte combinele, care produce pagube însemnate. pectarea măsurilor de p.c.i. ge. Actuala campanie de re Prit tocmai asupra acestor mele cîtorva dintre ei : A-
crearea
lingă
Pe
posturilor
scînlei la ţevile de eşapa trebuie să evite scăparea de din partea organelor agricole coltare a cerealelor solicită probleme şi a perfecţionă drjan DrăguJescu, Cornel
ment, dotarea cu stingătoa- Atît în perioada pregăti corpuri metalice în combină de incendiu şi dotarea agre nu trebuie să slăbească pe rii sistemului de evidenţă a Bucur, fardache Barbu,
şi să asigure ungerea perfec
gatelor
ne
stingătoarole
cu
Marin Găină, Teodor Fiţiu
re). toare cît şi pe timpul recol tă a părţilor în frecare care cesare, răspunderea lichidării măsură ce campania de re din partea tuturor eforturi consumurilor de materii şi mulţi al(ii Dînd, zilnic,
Se va admite intrarea în tării trebuie desfăşurată o incendiilor revine în princi coltare se apropie de sfîr- susţinute pentru ca nici un prime şi materiale — pen peste pian, 2 tone de me
lan numai a cuplurilor trac- intensă muncă de propagan pot provoca incendii. pal formaţiilor civile de şit. Se întîmplă frecvent ca, bob să nu cadă pradă flă tru a valorifica superior
tor-combină care corespund dă împotriva incendiilor. La Reparaţiile şi reviziile la pompieri. îndeplinirea cu în ultima parte, paiele de cărilor. toate căile de sporire a tal — produs atît de ne
cerinţelor p.c.i., fapt ce se va această muncă este bine să tractoare şi combine cît şi pe mirişte să nu fie evacua producţiei Agitaţia vizua cesar economiei noastre
menţiona în procesul verbal fie antrenaţi şi pionierii, în succes a misiunii lor impli te operativ ca posturile de Colonei VALENTIN POPA lă, cit şi celelalte mijloa naţionale — oţelarii se în
că o pregătire temeinică, prin
scriu cu majuscule în ma
de recepţie ; ele vor fi de deosebi membrii cercurilor depozitarea carburanţilor tre incendiu să fie desfiinţate comandantul grupului de ce ale muncii politice de rea întrecere socialistă ce
servite de mecanizatori care „Prietenii pompierilor", care buie să se facă în afara la aplicaţii şi exerciţii, cunoaş sau să înceteze complet su pompieri al judeţului masă sînt subordonate a- se desfăşoară la înalte co
au fost instruiţi pe linie de pot supraveghea copiii să nu nurilor, cu luarea măsurilor terea locurilor în care se pravegherea. Hunedoara cestor deziderate, sprijină te pe înlregul cuprins ai
realizarea şi depăşirea lor. ţării.