Page 83 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 83

■HBBnaBBBMama
           DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5740 © DUMINICĂ 24 IUNIE 1973
                                                                                                                                               ÎHBCTE2S7ţ^E®raa

                                                                                                                                                                                                  Ca  intelectual  şi  ca  om,   In  a!  doilea  rînd,  faptul
                                                                                                                                                                                                                                                privind
                                                                                                                                          Atelier                                                Dimitrie   Cantemir,   prin   tot   că   celebra   lucrare   Otoman
                                                                                                                                                                                                                            Istoria
                                                                                                                                                                                                                                    Imperiului
                                                                                                                                                                                                 ce  ne-a  lăsat  moştenire,  se
                                                                                                                                                                                                 constituie   într-un   adevărat   este  concepută  ca  o  istorie
                                                                                                                                                                                                 simbol   ramificat   al   popo­  a  „creşterii“,  da  şi  a...  „des­
                                                                                 |3                                                                                                              rului   nostru,   adunînd   în   creşterii"   Deci,   Cantemir
                                                                                                                                     Despre evazionismil)                                        destinul  personal  şi  în  ope­  vede   declinul   imperiului
                                                                                                                                                                                                                             cu  mai  mult  de  un  veac  şi
                                                                                                                                                                                                    sa
                                                                                                                                                                                                 ra
                                                                                                                                                                                                              datele  noastre
                                                                                                                                                                                                        toate
                                                                                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                                                                     înainte
                                                                                                                                                                                                 fundamentale.  sa   atît   de   jumătate  acestuia.   Pentru  prăbu­
                                                                                                                                                                                                                             şirea
                                                                                                                                                                                                                                                   în­
                                                                                                                                                                                                  Prin
                                                                                                                                                                                                        opera
                                          M44é/W-                                                                                    simplu  şi  direct  spus  —  este   înseamnă  o  treaptă  superi­  vastă  şi  bogată,  prin  ma­  ceputul   secolului   al   XVIII-
                                                                                                                                       Evazionismul
                                                                                                                                                   artistic
                                                                                                                                                           —
                                                                                                                                                                oară,  care  presupune  obli­
           N\                                                                                                                        o  formă  subtilă  a  laşităţii   gatoriu  conectarea  la  nişte   rea  sa  pasiune  pentru  in­  lea  o  asemenea  viziune  era
                         —— ~——--- mn ?tt topgvia«KLft¿tgOTB .M^yMtfifciflBBBaMBWHMTOgEMtaMî&ywagratfMagjMaittuÆîJELUiaiiaBre^  s v. ,^aa^y 7wav^ civice.  Cei  care  îl  practică   relaţii  sociale.  Cine  nu  e   vestigaţia   ştiinţifică,   Dimi­  ceva   nemaiîntîlnit.   Impre­
                             r                                                                                                                                                                   trie   Cantemir   se   profilează   sionanta   putere   de   sinteză
                                                                                                                                     sînt  adepţii  confortului  spiri­  dispus  să  ţină  seama  de                         a   domnitorului   român   a
                                                                                                                                     tual.  Căci  nu  poate  fi  decît   asta  riscă  să  suporte  o  con­  în   contextul   culturii   româ­  reuşit  să  treacă  de  impre­
                                                                                                                                                                                                 neşti  ca  un  adevărat  des­
                         HUNEDOREHE                                                                                                  confortabil  să  scrii  o  sută  de   secinţă  firească  ;  cititorul  are   chizător de drumuri, asc-  sia pe care i-a lăsat-o im-
                                                                                                                                     pagini  despre  nimic,  Oricum,
                                                                                                                                                                şi  el  libertatea,  la  fel  de  sa­
                                                                                                                                     mai  confortabil  d-ecit  să  scrii   cră,  de  a  refuza  ceea  ce
                                                                                                                                     o  singură  pagină  în  care  să   nu-i spune nimic.
                                                                                                                                     arăţi  cu  degetul  (ce  gest   Una  dintre  cele  mai  exac     C A N T E M I R
                                                                                                                                     urît,  nu-i  aşa  ?)  ceea  ce  încă   te  definiţii  ale  eva^ionismu
                                                                                                                                     e  strîmb  într-o  societate  care   lui,  de  care  am  cunoştinţă
              Remarcabilă     personalitate  „Du-te,  rază  strălucită,/  Du-te,  Bălcescu,   urmărind   „aşezarea  cit  trecem  la  fapte  mai  repe­  are  drept  suprem  ţel  eradi­  îi  aparţine  lui  Marin  Preda
             istorică,   prin   excepţionalele  mică   păsărea,/   Şi   pe   ţara  personajului  în  cadrul  lui  a-  de, cu atît mai bine“.  carea  a  tot  ceea  ce  e  hidos   „ocolirea   problemelor   real   mănător   cărturarilor   Renaş­  periul  şi  capitala  sa,  unde
             sale   calităţi   de   teoretician,  mea  iubită/  Mîngîieţi-o-n  lip­  devărat"   pentru   „a-i   cuprin­  Pregătit   prin   drama   Băl­  şi  strîmb.  Pe  scriitorul  evazi­  ale   timpului   şi   societâţ'   terii.   Prin   puterea   minţii   s-a   format   spiritualiceşte,
             tactician   şi   strateg,   Bălcescu  sa  mea  !/  Iar  tu,  nour  de  de   totalitatea   momentelor  cescu,   apoi   printr-un   scena­  onist   nu-l   interesează   că   noastre   contemporane   ş   sale.  a  cuprins  noi  proble­  şi,  bazat  pe  gîndirea  sa,  a
             a  dominat  nu  numai  epoca  rodire,/  Fă  să  crească-n  si­  de  seamă"  şi  pentru  recon­  riu   cinematografic,   romanul   ceea  ce  pentru  el  e  confor­  (...)  evadarea  cu  ajutorul  u   me   ştiinţifice   depăşind   cu   omului  de  ştiinţă,  a  văzut
             sa,  ci  şi  veacul  următor,  cînd  nul  său,/  Cu  verzi  lauri  de  stituirea   datelor   istorice   rea­  „Un   om  între  oameni"  re­  tabil,  celorlalţi  li  se  pare  de­  nui  torent  de  cuvinte  şi  ima   mult   obişnuitele   preocupări   acele  elemente  istorice  slab
             Idealul   pentru   care   luptase  mărire,/   Floarea   sufletului  le.             constituie   realitatea   origina­  plorabil.  El  îşi  are  „principii­  gini  intr-un  univers  al  închi   din  acea  vreme,  limitate  la   vizibile  care  prevesteau  de­
             a  devenit  realitate.  Au  tre­  meu !“.                 Folosind  ca  procedeu  mon­  ră,   transformînd   documentul   le"  lui  şi  ştie  să  fluture  cit   puirii,  care  nu  reprezintă  ni   literatura   cu   caracter   teo­  căderea   acestui   mare   im­
            cut  121  de  ani  de  clnd  moar­  Şi   laurii   de   mărire   au   tajul   cinematografic   şi   con­  în   trăire   pentru   a-1   putea   mai  sus  flamura  pe  care  e   mic  din  ceea  ce  frăminta   logic sau istoriografie.  periu.  Chiar  şi  ridicarea  sa
            tea   necruţătoare   l-a   secerat  crescut  cum  nici  nu  ar  fi   trapunctul   simbolic,   Camil  privi  ca  şi  cum  ar  fi  con­  înscris  dreptul  sacru  al  liber­  nici  măcar  conştiinţa  scriito   Citind   şi   recitind   fapte-   împotriva   turcilor   a   fost
            şi,  departe  de  a  fi  dat  uită­  bănuit  eroul  1  Eugen  Jebe-  Petrescu  realizează  In  aceas­  temporan   cu   ele.   Personaje­  tăţii  de  creaţie.  Şi  deoarece   rului  evazionist,  necum  con   le-i   de   glorie   din   prea   urmarea   acestor   „descreş­
            rii,   Bălcescu   trăieşte   mai   leanu  îi  va  închina,  în  1952,  tă  dramă  ca  şi  în  romanul  le   lui   Camil   Petrescu   sînt   confundă  în  mod  penibil  li­  ştiinţa  contemporanilor  săi"   scurta  sa  domnie  în  scau­  teri"   —   fapt   caracterizat
            viu In inimile românilor.    poemul „Bălcescu", Camil    „Un om între oameni“, o     istorice,   autorul   luindu-şi     bertatea  de  a  bate  cîmpi!   Dar  cel  care  se  complace   nul  Moldovei,  sau  meditînd   mai  tirziu  de  istorici  apu­
              Dacă   istoria   îl   aminteşte                                                    doar  libertatea  de  a  le  pre­   cu  libertatea  de  a  fl  solidar   în  evazionism,  nu  va  recu   asupra   impresionante-i   salo   seni   drept   „un   curaj   ex­
            cu   veneraţie   pe   acela   care                                                   supune   un   conţinut   sufletesc   cu  interesele  poporului  său,   noaşte  pentru  nimic  în  Iu   opere,   trei   lucruri   surprind.   cepţional  îmbinat  cu  o  ma­
            spunea  ¡  „să  ne  luminăm  dar                                                     care  să  explice  conduita  şi     evazionistul  îşi  manifestă  la   me  că  e  un  evazionist.  FI   Primul  ar  fi  acela  că,  în­  re   capacitate   de   a   scruta
            poporul,   dacă   vrem   să   fim                                                    gesturile  lor.  Figura  luminoa­   colţ   de   stradă   indignarea   reşte.  Cum  spuneam,  el  ar   văţatul  căruia  i-a  mers  ves­  viitorul“.
            liberi",   literatura   l-a   imor­  Bălcescu—erou literar                           să  a  romanului  este  iacobi­     cînd  scrierile  îi  sînt  refuzate   „principii".  Chestiunea  e  a   tea  în  toată  Europa,  cunos­  Şi   un   al   treilea   fapt,
            talizat  In  opere  de  certă  va­                                                   nul   revoluţiei   noastre   bur-                              şadar  mai  complicată  şi  me   cător  a  zece  limbi,  poet  şi   pentru   care   Dimitrie   Can­
            loare artistică.                                                                     ghezo-democratice,   Nicolae        de  cei  în  drept  să  !e  publice.   rită  să  revenim  la  ea  pentru   muzicolog,   membru   al   A-   temir  pe  drept  cuvînt  este
              Fără   a   idealiza   personajul,                                                  Bălcescu.                           El  nu  realizează  adevărul  că   a preciza unele nuanţe.  cademiei   din   Berlin,   era   denumit   intelectual   patriot,
            fără  a-i  hiperboliza  rolul  In                                                      Urmărindu-i   existenţa   de      e  liber  să  scrie  orice  îi  trece                       fiul   unui   oştean...   analfa­  este  acela  că  eruditul  ro­
            „mersul   revoluţiei“,   literatu­  Petrescu   va   scrie   în   1948   sultă   de   tablouri   antitetice,  la  vîrsta  de  doi  ani,  roman­  prin cap, dar că a publica  RADU CIOBANU \  bet.  Iată  ce  zice  Ion  Ne-   mân  a  înţeles  la  un  mo­
                                                                                                                                                                                                                                    f
            ra  l-a  creionat  pe  Bălcescu  drama   „Bălcescu",   iar   între  întemniţat   la   Gorgani,   Băl­  cierul  îşi  zugrăveşte  eroul  ca                                            culce   cronicarul   în   „Leto­  ment  da   că  a  venit  vre­
            drept   un   veritabil   erou   de   1953—1957   romanul   istoric  cescu   respinge   propunerea  un  om  excepţional,  drama  sa                                                   piseţul   Ţării   Moldovei"   :   mea   să   părăsească   biblio­
            epopee,  cu  suflet  ardent,  do­  „Un   om   între   oameni“   în­  surorii  sale,  Tiţa,  de  a  cere  reflectînd   marea   dramă   a                                              „Au   socotit   cu   toţii   pre   teca  pentru  a  lua  sabia  în
            minat  de  un  inegalabil  spi­  chinat   aceluiaşi   om   asupra   domnitorului graţierea :  poporului   român.   In   tînărul   Munca şi eroismul cu care întregul popor         ^   Constantin   Cantemir   cluce­  mînă,  pentru  a-şi  face  da­
            rit   de   sacrificiu,   dovedin-  căruia  va  reveni  poetul  Ion   „Bălcescu   (...Se   priveşte  secretar   al   guvernului   vor­                                                rul,  fiind  om  bătrîn  ca  de   toria  faţă  de  poporul  său.
            du-se   in   orice   împrejurare  Barbu   în   poezia   „Bălcescu  plin  de  silă,  se  ridică  înfio­  besc  „şase  secole  de  istorie                                             şeptezeci  de  ani  şi  om  sim­  Prin   această   expresivă   îm­
            exponentul poporului.       trăind".                     rat  de  ceea  ce  i  se  cere):  românească",   glasul   poporu­                                                           plu,  mai  de  gios,  că  nici   pletire  a  scrisului  cu  fapta,
              Ion  Chica  îşi  aminteşte  cu   Evocînd,   In   poemul   „Băl­  Nici  un  despot  nu  mă  va  a-  lui,  glasul  marelui  adevăr  al   înfăptuieşte, politica partidului nostru -  cartea  nu  ştia,  socotind  bo­  a  operei  sale  ştiinţifice  cu
            nostalgie   despre   Nicu   Băl­  cescu“,   personalitatea   aceluia  vea  în  ocnă...  Nu  pot  ruga  epocii.   Bălcescu   este   ferm,                                             ierii  că  l-or  purta  cum  le   acţiunea   politică,   Dimitrie
            cescu,  încercînd,  aşa  cum  re­  care  a  fost  „sufletul  Revolu­  nimic  pe  un  despot...Ii  urăsc  pasionat,   incapabil   de   com­                                           voia  lor..."  Cu  foarte  mulţi   Cantemir   constituie,   din   a-
            zultă   din   confidenţa   făcută  ţiei  de  la  1848",  Eugen  Jebe-  pe toţi".     promis,   vizionar,   preconizând   bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie !                ani  după  Cantemir,  alţi  fii   cest   punct   de   vedere,   în
            prietenului   său   Vasile   Alec-  leanu  îi  sesizează  parcă  pre­  Optimismul   eroului   rezidă  acţiuni   cutezătoare,   viaţa   sa                                            ai  patriei,  plecaţi  din  pă­  orizontul   vieţii   social-poli-
            sandri,   schiţarea   unei   bio­  zenţa  :  „Zăresc  un  om...  prin  în   atitudinea   lui   dîrză,   în   avind   intensitatea   şl   purita­  Conferinţa   Naţională   a   U-   te   şi   inepuizabile   surse   de   rinţi  posesori  doar  a  unei   lice   româneşti   un   exemplu
            grafii   a   marelui  revoluţionar,  vremi...   departe-i,/   Dar   ini­  siguranţa   morală   neclintită,  tea  văpăii  a  cărei  splendidă   niunii   Artiştilor   Plastici,   cu-   inspiraţie.   Sînt   convins   că   profunde   înţelepciuni   popu­  fără   precedent,   un   luminos
            integrîndu-1   poporului   pen­  ma-mi  i-aude  paşii..."  Ca  în-  expresie  a  credinţei  în  po­  lumină   îmbrăţişează   largi   vintarea   tovarăşului   Nicolae   vă  veţi  strădui  să  puneţi  în   lare  —  Brîncuşi,  Vlaicu  ş.a.   precursor al paşoptiştilor.
            tru care s-a jertfit.       tr-o  simfonie  unde  tema  mu­  por  :  „Revoluţia  este  în  mers                       Ceauşescu,   ţinută   la   Sala   valoare   acest   bogat   material   —  vor  intra  în  pantheonul
              Sfîrşitul   aceluia   care   şi-a   zicală  revine  dezvoltată,  mo­  este  pornită  de  la  începutul   spaţii.   Deşi   erou   romantic,   Dalles   la   încheierea   lucrări­  faptic,   acest   puternic   entu­  culturii universale.  Prof. M. STOLNICU
            iubit   cu   ardoare   poporul,  dulată,   organizînd   In   jurul  istoriei   româneşti...   este   a   Bălcescu   e   lucid,   înţelege   lor,  au  lăsat  o  profundă  im­  ziasm de masă".                                           __i
            luptlnd   pentru   „libertate,   e-  ei   întreaga   melodie,   imagi­  poporului...  Dacă  vom  fi  a-  faptele;   e   mai   realist   decît   presie   în   conştiinţa   creato­  Plastica   românească   are   o
            galitate,   fraternitate"   a   smuls   nea  lui  Bălcescu  revine,  în  restaţi,  sînt  convins  că  ne  va   adversarii   săi   politici,   chipul   rilor de frumos.  tradiţie   frumoasă,   posibilităţi
            lirei  lui  Alecsandri  o  caldă  ipostaze   diferite,   de-a   lungul  scoate  în  citeva  ceasuri  po­                înaltul   for   al   plasticienilor   de   dezvoltare   nelimitate.   In
            elegie.  Ce  altă  dovadă  mai  poemului.                porul,   de   la   închisoare..."   său  îngemănîndu-se  -  cu  ima­  a   avut   menirea   să   clarifice   această   dezvoltare   fără   mar­
            grăitoare   a   nemărginitei   iu­  Drama  „Bălcescu“,  de  Ca­  sau:  „Nu  se  ştie  care  din­  ginea   poporului   care-1   forti­  o  serie  de  probleme  teoreti­  gini  trebuie  ca  şi  noi,  artiş­
            biri   de   ţară   decît   versurile  mil  Petrescu,  reia  din  pers­  tre   scîntei   va   aprinde   ţara,   fică.  ce,  să  stabilească  aportul  a-   tii   hunedoreni,   să   ne   înca­
            patetice  cu  care  se  încheie   pectiva   materialismului   dia­  dar   ţara   nu   aşteaptă   decît   Prof. MARIA TOMA   dus  de  către  creatorii  opere­  drăm   şi   în   viitor.   Pentru
            poezia „Bălcescu murind" :  lectic şi istoric, figura lui  o scînteie ca să ia foc. Cu           Deva                 lor  plastice  la  opera  de  edifi­  această   dezvoltare   trebuie   să
                                                                                                                                  care  a  noii  orînduiri,  să  su­  facem  zilnic  eforturi  tot  mai
                                                                                                                                  blinieze  încă  o  dată  caracte­  mari.   Pentru   acest   ţel   co­
                                                                                                                                  rul  militant  al  artelor  plas­  mun trebuie să milităm.
                                                                                                                                  tice   româneşti,   conţinutul   a-   Multe  gînduri  s-ar  mai  ce­
                                                                                                                                  dînc   uman   al   acesteia,   să   re  a  fi  exprimate  în  cuvin­
                         Premiile Asociaţiilor                            Iv MARTINO VIO                                          stabilească  locul  şi  rolul  cri­  te,  ca  mai  tirziu  să  primeas­
                                                9                                                                                 ticii   în   educaţia   estetică   a   că   forme   concrete;   idei   ce
                                                                                                                                  maselor  şi  să-şi  aleagă  noua   s-au   născut   în   atmosfera
                                                                          FIŞA BIBLIOGRAFICA                                      sa conducere.                 fierbinte   a   conferinţei.   Ele
               scriitorilor pe anii 1872                                  „Cercul  de  aur“  —  poezii                              Problema   creaţiei   în   cen­  ne   întăresc   în   convingerea
                                                                                                                                  trele  mai  mici  ale  ţării,  di­  că  şl  In  judeţul  nostru  se  va
                                                                         —  E.P.L.,  1966  ;  „Ca  să  fii                        feritele   aspecte   ale   acesteia   porni  mai  hotărit  spre  rea­
                           Acordarea premiilor Aso- Asociaţia scriitorilor din   stea" — poezii —   E.P.L.,                       subliniate  în  materialele  con­  lizarea   unei   arte   angajate,
                             ciaţiilor de scriitori din Braşov : Iv. Martinovicl,  1969  ;  „Ochii  şi  ploile"  —  po­           ferinţei   au   stîrnit   un   viu   născută   din   necesitatea   ma­
           Bucureşti,Braşov,   _   Cluj,   •pentru^  volumul  de  versuri   ezii  —  Edlti  Cartea  Româ­                         interes   în   rîndul   majorităţii   rii   răspunderi   cu   care   am
           lalw-Tg'.".  mtreş-  şi"  Timi.fda-"-'  •fachir   şl   ploile"   şi   Ioana   nească,  1972  ;  „Pe  sub  arca­        participanţilor;              fost    investiţi,   dezvoltată
           ra,  pe  1972,  a  constituit  şi   Postelnicu,   pentru   cartea   da  porţii  negre"  —  roman  —                      In   judeţul   Hunedoara   s-au   dintr-o   moştenire   originală
           în  acest  an  ocazia  unei  re­  „Toate  au  pornit  de  la  pă­  Edlt. Albatros, 1972.                               făcut   eforturi   mari,   pentru   de   o   concentraţie   artistică
           trospective  a  rodniciei  acti­  puşă".                                                                               ca   întreaga   creaţie   artistică   rar  întîlnită  şi  de  o  realitate
           vităţi   de   creaţie   literară,   Asociaţia   scriitorilor   din   TRADUCERI                                         cultă,  avînd  ca  temelie  ca­  în   care   făuritorii   bunurilor
           un  important  prilej  de  con­  Cluj:   Aurel Gurghianu,      Rabindranath   Tagore   —                               racterul   robust   al   artei   materiale  se  întrec  cu  tim­
           fruntare  a  valorilor  scriito­  pentru   scrierile   „Tempera­  „Grădinarul“   —   poeme   —                         populare  care  ne  este  o  ade­  pul.   Această   artă  va   fi   o
           riceşti   contemporane.   După   tura   cuvintelor"   şi   „Poartă   E.L.U.,  1961  ;  C.  Aitmatov  —                 vărată  sursă  de  inspiraţie,  să   creaţie   comună   a   tuturor
           ce  au  fost  supuse  dezbaterii   cu   săgeţi",   Vasile   Igna,   „Primul  învăţător"  —  proză                      se  ridice  la  rangul  bine  me­  plasticienilor   hunedoreni.   pre­
           juriilor  cele  mai  bune  lu­  pentru   volumul   „Fum   şi   E.L.U.,  1964  ;  Fr.  de  la  Motte-                   ritat,   ca   rezultat   al   unei   zentă   pe   suprafeţele   monu­
           crări  ale  anului  care  a  tre­  ninsoare",   Kenez   Ferencz,   Fouque  —  „Undine"  —  pro­                        munci  susţinute,  timp  de  a-   mentale  ale  edificiilor  noi,  în
           cut,   s-au   acordat   următoa­  pentru  cartea  „Nisip  în  va­  ză — B.P.T., 1968.                                  proape  două  decenii,  de  cînd   săli  de  expoziţii.  în  muzee,
           rele premii:                liză"  şi  Racz  Gyozo,  pentru                                                            croaţia   plastică   se   desfăşoa­  In casele oamenilor.
                                       volumul   „Raţiunea   şi   fru­                                                            ră   organizat.   Meritele   celor
             Asociaţia   scriitorilor   din                                                                                                                              IOSIF MATYAS
                                       mosul".                                  Ţ ă r m n a t a l                                 două   unităţi   de   creaţie   ale
           Bucureşti  :  Poezie  :  Ion  Ho­  Asociaţia   scriitorilor   din                                                      Uniunii   (Filiala   Petroşani,      artist plastic Deva
           rea,   pentru   volumul   „încă   laşi:   Ovidiu   Genaru,   pen­                                                      Cenaclul   Deva),   contribuţia
           nu",  Mircea  Ivănescu,  pen­  tru   volumul  „Patimile  după   Desprins de tine        şi foşnetul mării              acestora   la   prestigiul   creaţi­
           tru  volumul  „Alte  versuri“,   Bacovia",   şi   Ioanid   Roma-   n-aş îndura zarea    e de mătase.                   ei româneşti sînt cunoscute.    Vasile  Stăncoane  —  Poiana   „Stau   seara   la   fereastră   şi   te   călăreţi/   cu   trupuri   de
                                       nescu,   pentru   culegerea   de                                                             Se  păstrează  în  gîndul  meu   Răchiţelu.   Compoziţia   dv.   ascult/   Cum   cade   încet   a-   lignit/   s-au   oprit   pe   terasa
           şi  Gabriela  Melinescu,  pentru                              în plină zi
                                       poezii „Favoare“.                                                                          ca  un  puternic  ecou  cuvin­  „Dorul“,   dovedeşte   o   mînui-   murgul vineţiu şi ud/ Pe ra-  zării/  Au  descălecat/  şi  caii
           cartea   „Jurămîntul   de   să­  Asociaţia   scriitorilor   din   n-aş- afla cărarea .  Aici e mama                    tele   t o v a r ă ş u l u i    Nicolae   re   uşoară   a   versului,   stăpî-             nepotcoviţi   i-au   legat/   de
           răcie,   castitate   şi   supune­  Tg.   Mureş:   Papp   Ferenc,                        sunt fraţii şi tata            Ceauşescu   rostite   la   vernisa­  nirea   secretelor   rimei.   Poezie                  cetenii vineţii de brad"/...
                                                                                                                                                                de  notaţie,  ea  rămîne  la  ni­
           re“.                        pentru   „Paznicul   beat",   şi   Apele aici               aici străbunii                 jul  expoziţiei  „125  de  ani  de   velul  unor  comparaţii  de  su­  POŞTA                Totul  e  „vineţiu"  şi  pesi­
                                                                                                                                  la  Revoluţia  din  1848  în  Ro­
             Proză  :  Mircea  Micu,  pen­  Szocs  Kalman,  pentru  „Ju­                           şi vatra                                                                                                                  mist  în  poezia  dv.  încercaţi
                                       căriile mele".                    sunt altele                                              mânia".                       prafaţă,  fiind  lipsită  de  ima­                           să  priviţi  lumea  fără  să  ţi­
           tru   romanul   „Patima",   Al.   Asociaţia   scriitorilor   din   şl gindurile,                                         „Realizările,   preocupările   gini   profunde,   originale.   Ta­  LITERARĂ             neţi binoclul invers.
           Ivan   Ghilia,   pentru   cartea   Timişoara:   Mircea   Şerbă-                          Poezia,                       de  astăzi  ale  României  so­  lentul  nu  vă  este  străin,  aşa
           de   proză   „Recviem   pentru   nescu,   pentru   volumul   de   Înaltele.                                            cialiste,  munca  de  făurire  a   că  lucraţi  în  continuare,  ci­                        loan  Cimpoca  —  Geoagiu  ;
                                       schiţe   şi   nuvele   „Misteri­                            tot aici s-a născut            societăţii   socialiste   multilate­  tiţi şi... mai trimiteţi.                            P.  Marian  —  Deva  ;  Breaz
           vii",  şi  Maria  Luiza  Cris-                                                                                                                                                     muri  de  cireş  ce-şi  strlgă-n
                                       oasa  sirenă",  Şi  Al.  Jebe-    Fetele la noi             sub zodia                      ral   dezvoltate,   eroismul   cu                                                         Vasile  Lică  —  Hunedoara  ;
           tescu,  pentru  romanul  „Cas­  leanu,   pentru   volumul   de                                                         care   întregul   popor   înfăptu­  Albu  Nicolae  —  Hunedoa­  zare/  Ruga  lor  de  flori  de   Dumitru   Băzăvan   —   Călan.
           telul vrăjitoarelor".       poezii „Transparenţe“.            sunt mal frumoase         fără sfîrşit şi început.       ieşte   politica   partidului   nos­  ra.  Din  nou,  aceleaşi  poezii.   mai   la   templul   soare"   Deocamdată nu.
                                                                                                                                  tru sînt, fără îndoială, boga­  Le-am învăţat pe de rost.   ş.a.m.d. („Amurg“) sau „Şap­                        Red.
                                                                                                                                                                                                           te.  Declarînd:  „Nu  caut  probleme,  dar  —
                                                                                                                                                              F i I m                                      meu.  Şi  aceste  probleme  sînt  complexe.  De
                                                                                                                                                                                                           asta  mi-e  firea  —  ele  se  găsesc  în  drumul
                                                                                                                                                                                                           aci  vine  ambiguitatea  filmelor  mele",  Pre­
                                                                                                                                                                                                           minger  dă  o  definiţie  foarte  exactă  a  con­
                                                           ţie  o  bibliografie  de-a  dreptul  impresionan­                                                      „ Grăbiţi                                cepţiei  sale  estetice.  Or  de  această  concep­
                                                           tă,  conjugată  cu  un  ascuţit  spirit  critic,  ca­
                         Editoriale                        re   conferă   analizelor   garanţia   obiectivităţii,     Spectacole                                                                           ţie  —  şi  „Grăbiţi  apusul  soarelui“  este  un
                                                                                                                                                                                                           exemplu  tipic  în  acest  sens  —  este  străină
                                                           fără  să  excludă  însă  interpretarea  persona­                                                                                                orice  închistare  în  stilizare,  fiindu-i  proprie,
                Adrian Marino :                            lă,   ci   dimpotrivă,   implicînd-o.   Scrupulozita-                                               apusul soarelui“                           în  schimb,  o  mare  stimă  faţă  de  real,  faţă
                                                           tea  documentară  nu  este  un  scop  în  sine  şi   @  Azi,  la  Orăştie,  şi  mîine  la  Hunedoara                                           de  transcrierea  fidelă  a  tuturor  caracteristi­
                                                                                                           Ansamblul  artistic  „Doina  Banatului"  din  Ca­
                                                           deci  dicţionarul  nu  este  o  simplă  înşiruire   ransebeş  prezintă  spectacolul  „Pe  plaiurile  Ba­                                        cilor acestuia.
                                                                                                                                                                                                            După  investigarea  unei  arii  tematice  foar­
                       „Dicţionarde                        de  date  i  fostul  asistent  al  lui  George  Căli-   natului“.                                 eveniment   cinematografic   soarelui"  este   din   te  largi,  cuprinzînd  războiul,  politica,  istoria,
                                                                                                                                                                                                   un
                                                                                                                                                                              apusul
                                                                                                                                                               Filmul  „Grăbiţi
                                                                                                                                                                                          numai
                                                                                                                                                                                      nu
                                                           nescu,  deşi  urmează  un  drum  personal,  nu
                                                           exclude   desigur,   critica   „creatoare“,   „impre­                                             pricina  virtuţilor  sale  intrinseci,  ci  şi  pen­  religia,   patologia,   Preminger   se   opreşte   la
                                                                                                             ©  „Crişana"  —  orchestra  de  muzică  popu­                                                chestiunea   rasismului.   Ecranizând   în   1967
                                                           sionantă“,   dar   o   consideră   eficientă   numai   lară  a  Filarmonicii  de  stat  din  Oradea  —  pre­  tru  faptul  că  pe  genericul  său  apare  numele   romanul   lui   K.B.   Gilden,   Otto   Preminger
                   idei                        lite        în  măsura  în  care  se  manifestă  în  spiritul   zintă  la  Haţeg  (24  iunie),  Dobra  şi  lila  (25  iu­  lui  Otto  Preminger,  unul  din  regizorii  cei   realizează  o  operă  filmică  valoroasă  care  —
                                                                                                                                                             mai  însemnaţi  ai  Hollywood-ului.  De  nume­
                                                                                        teoretice.
                                                                                pregătiri
                                                                         solidei
                                                                                                 A
                                                                     al
                                                           adevărului,
                                                                                                                                                                                                          deşi  mizanscena  este  inobservabilă  —  poar­
                                                                                                           nie)  spectacolul  folcloric  „Sună  buciumu-n  Bi­
                                                           fi  „impresionist“  nu  înseamnă  doar  a  avea   hor".                                           le  lui  Preminger  se  leagă  un  număr  impu­  tă  amprenta  distinctă  a  stilului  şi  ritmului
                                                           „impresii",  ci  să  ai  impresii  după  ce  ai  o                                                nător  de  succese.  Iată  citeva  titluri  definitiv   caracteristic premingerian.
                                                           cultură  solidă.  Numai  fiind  perfect  edificat   ®  Teatrul  maghiar  de  stat  din  Tg.  Mureş,   intrate   în   istoria   cinematografului:   „Laura"   Acţiunea   peliculei   „Grăbiţi   apusul   soare­
               După  publicarea  a  două  solide  lucrări  de                                                                                                (1944),  „Chihlimbar"  (1947),  „Doama  în  her­  lui“  se  petrece  la  sfîrşitul  celui  de  al  doilea
                                                           asupra  unei  probleme  o  poţi  depăşi.  Altfel   aflat  In  turneu  prin  judeţul  nostru,  oferă  spec­
              referinţă   (Viaţa   lui   Alexandru   Macedonski   —  observă  Adrian  Marino  —  se  întîmplă                                                mină“   (1948),   „A   13-a   scrisoare"   (1951),   război  mondial,  în  statul  Georgia  al  S.U.A.
              şi  Opera  lui  Alexandru  Macedonski)  Adrian                                               tatorilor  din  Petroşani  (25  iunie)  şi  Lupeni  (26   „Carmen   Jones"   ţl954),   „Saint   Jeanne"   Ţinutul   este   dominat   de   concepţii   sociale
                                                           prea  des  ca  din  ignoranţă  să  „descoperim“
              Marino,  personalitate  marcantă  a  criticii  li­  lucruri cunoscute (de fapt) de zeci de ani !  iunie)  piesa  „Nu  pot  trăi  fără  muzică"  de  M.   (1957),  „Bonjour  tristesse“  (proiectat  la  noi   anacronice,   relaţiile   dintre   oameni   fiind
              terare   româneşti,   s-a   orientat,   în   lucrările                                       Szigmund.                                         pe   micul   ecran,   1957),   Porgy   and   contaminate  de  virusul  unui  rasism  exacer­
                                                            Plecînd  de  la  aceste  premise,  „Dicţionarul                                                  Bess"   (1959),   „Anatomia   unei   cri­
              ulterioare,  spre  probleme  de  teorie  a  criti­  de  idei  literare",  lucrare  fundamentală,  ca­                                          me"   (1959),   „Exodus"   (1961)   şi   „Car­  bat.  Prima  şi  cea  mai  cumplită  constatare
              cii.  „Introducere  în  critica  literară"  (Premiul   pătă   o   mare   utilitate   culturală,   adresîn-                                     dinalul"   (1963).   Această   listă   selectivă   de   pc  care  o  face  Preminger,  este  faptul  că
                                                                                                                                                                                                          războiul  a  lăsat  aici  neatinsă  ideea  oribilă  a
              Uniunii  Scriitorilor)  şi  „Modern,  modernism,   du-se  prin  forţa  convingerii,  în  egală  măsu­                                          titluri  are  menirea  să  ilustreze  complexita­  delimitării   umanităţii   în   rase   inferioare   şi
              modernitate",   prefigurează   „o   nouă   critică",   ră, publicului, cîţ şi specialiştilor-   Pentru melomani                                tea  profilului  creator  al  lui  Preminger,  de­  superioare.  In  zadar  a  învins  raţiunea  într-o
              critica  ideilor  literare,  ce-şi  va  găsi  adevă­                                                                                           opotrivă  familiar  cu  lumea  comediei  de  sa­  treime  din  lume,  în  zadar  a  condamnat  con­
              rata   consacrare   în   dicţionarul   recent   apă­                 ADRIAN ISAC                                                               lon  a  lui  Ferenc  Molnâr  şi  cu  opera  jazz  a   ştiinţa  mondială  genocidul  şi  celelalte  for­
              rut.  Ideea  de  la  care  pleacă  dicţionarul  de                                             ©  Simfonia  nr.  11  op.  116  „In  memoriam"   lui  Gershwin,  Dar  ceea  ce  este  mai  semni­  me  ale  criminalităţii  rasiste,  persistă  în  con­
                                                                                                                                                            ficativ  In  personalitatea  Iui  Preminger  este
              idei  literare  (voi.  I,  literele  A-G)  şi,  de  fapt,                                    —  prezentată  în  prima  audiţie  cu  prilejul  con­  disponibilitatea  deosebită  a  regizorului  de  a   tinuare  anomalia  credinţei  oarbe  în  dreptu­
              întreaga  acţiune  critică  a  lui  Adrian  Mari­             *                              certului   festiv   consacrat   semicentenarului   problematiza subiectele cu care se întiineş-  rile exclusive ale rasei albe „superioare".
                                                                         ★     ■Ar                                                                                                                          Drama  micilor  fermieri  de  culoare,  ame­
              no,  este  aceea  potrivit  căreia,  pentru  a-şi  fun­                                      Partidului  Comunist  Român  —  şi  Simfonia  nr.                                              ninţaţi  să  fie  înghiţiţi  de  politica  economică
              damenta   un   statut   propriu,   critica   literară   Prozatorul   George   Maria   Banu,   originar   6  op.  82,  sînt  două  lucrări  simfonice  de  Mihai                             dc  rechjn  a  unei  companii  de  afaceri  capi­
              trebuie  să  pornească  de  la  a  clarifica  pe  de­  din   Maramureş,   cunoscut   deocamdată   de   Andricu apărute recent pe un disc stereo.                                            taliste,   .are   multiple   semnificaţii.   Dezvăluie,
              plin  termenii  pe  care-i  foloseşte.  Este,  teore­  un  cerc  restrîns  de  cititori,  a  obţinut  In                                                                                    în  primul  rind,  nesocotirea  flagrantă  a  drep­
              tic,  absurd  să  pretinzi  că-ţi  aduci  contribu­  1968  Premiul  Naţional  la  concursul  organi­  @  „Mîndră-i  lumea  cu  feciori",  „Tot  am  stat                                    turilor  umane,  denunţă  apoi  cauzele  vieţui­
              ţia  la  dezbaterea  critică  a  unor  termeni,  lu-   zat   de   către   Uniunea   Scriitorilor,   Uniunea   şi  m-am  mirat",  „La  gură  de  ogăşel“  ş.a.  sînt                         rii  paradoxale  a  unei  concepţii  perimate.  Şi
              ind  atitudine  faţă  de  ei,  fără  să  le  eunoşti   Tineretului   Comunist   şi   Consiliul   Central   citeva  dintre  melodiile  cuprinse  pe  discul  im­                             ce  folos  că  Henry  Warren  plăteşte  scump
                                                                                                                                                                                                          pentru  uneltirile  sale,  din  moment  ce  cau­
              toate  sensurile.  Şi  totuşi,  în  foarte  multe  ca­  al   Sindicatelor.   El   a   publicat   pînă   acum   primat  recent  de  Tiberiu  Ceia,  acompaniat  de                           zele  tragediei  nu  sînt  eradicate,  proliferînd
              zuri,  aşa  se  întîmplă  ;  parcurgerea  unor  ca­  nuvele,  schiţe  şi  povestiri  în  ziarul  local                                                                                      alte  nelegiun,  în  aceeaşi  lume  a  capitalului
              pitole  din  acest  prim  volum,  ca  antiliteratu­  băimărean,   sporadic   în   revistele   „Luceafă­  orchestra George Vancu.                                                           stăpînit do oameni lipsiţi de scrupule.
              ră,   avangarda,   barocul,   estetismul,   experi­  rul“  şi  „Tribuna".  Totodată,  alături  de  alţi   @   Douăsprezece   „Tangouri   celebre   româ­                                     Filmul   lui   Preminger   are   calităţile   unei
              mentul  etc.,  ne  demonstrează  ce  false  accep­  scriitori  băimăreni  apare  într-o  culegere  re­                                                                                     fresce  întinse,  în  care  analiza  atinge  veri­
                                                                                                           neşti"  însumează  discul  recent  apărut.  In  inter­
              ţii   a   generat   înţelegerea   eronată   a   unor   publicană   de   proză   şi   poezie   intitulată                                                                                   tabile   performanţe,   comunicînd   o   poziţie
              concepte  fundamentale  ale  teoriei  şi  istoriei   „Cîntece de om".                       pretarea   orchestrei   „Electrecord",   dirijată   de                                         net  condamnatop.re  faţă  de  o  problemă  acu­
                                                                                                                                                                                                                         4
              literaro  şi  cu  cită  seninătate  se  discuta  de­  Pe  data  aceasta  cu  volumul  de  nuvele  şi   Alex.  Imre  —  „Tangoul  de  demult",  „Vrei  să                                   tă ce macină neînceta  societatea americană.
                                                                                                                                                                                                           Jane  Fonda,  Micbael  Câine,  John  Philip
              spre  unele  noţiuni  al  căror  sens  nu  prea  era   povestiri  „Muntele  alb",  George  Maria  Ba­  ne-ntîlnim   sîmbătă   seara",   „Sub   balcon   eu
              cunoscut                                     nu  îşi  face  adevăratul  debut  literar,  un  me­  ţi-am cîntat o serenadă" ş.a.                                                            Law,  Lars  Finchley  $>  alţii  evoluează  cu
                                                                                                                                                                                                         un  impresionant  realism  în  acest  fihp  de  a-
                Adrian   Marino   foloseşte   pentru   explica­  rituos   debut,   prozatorul   dovedind   deosebit                                                                                      titudine declarată.
              rea fiecăruia dintre termenii luaţi în discu-  simţ artistic.                                                                                               Scenl din film                                           AL. COVACI
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88