Page 86 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 86
— aWXV5^MZZ¡L'¡£ESSKtra¡
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 741 © MARŢI 26 IUNIE 1973
tHSIRM HUI ORGANIZAŢIEI Ö.T.C. Cum aţi organizat şantierele tineretului şi
**» A
HTHUA ACTIVITATE A ce lucrări se vor executa prin muncă patriotică?
IITIimi-M DEZIDERAT PERMANENT o perioadă de intensă parti relatează tovarăşul Nicolae nicipiu s-au stabilit puncte noştinţele primite in şcoală, elevii liceului metalurgic, ca
In restul oraşelor din mu
Lunile
constituie
La Petroşani, după cum ne
vară
de
deosebit
mod
remarcaţi
in
familiarizează
se
unele
cu
cipare a tinerilor din şcoli, Haneş, comitetul municipal de lucru pentru amenajarea meserii din construcţii, cu re, după orele de practică în
institute de învăţămint su al U.T.C. a stabilit, de comun de baze de agrement ia Lu- munca in agricultură, dau producţie în combinatul side
Pentru transpunerea în răşul Alexandru Munteanu, profesionale, mese rotunde, perior, unităţi economice la acord cu consiliul popular peni, Vulcan, Petrila, Lonea. valenţe noi acţiunii de in rurgic, lucrează cu entuziasm
viaţă a hotărîrilor plenare secretarul comitetului U.T.C. reuniuni tovărăşeşti, acţiuni efectuarea, prin muncă pa municipal, executarea cîtorva Pe toată perioada practicii, tegrare a învăţămîntului cu ia înălţarea noului local al
lor C.C. al P.C.R. din no pe fabrică, In anul acesta de muncă patriotică, dar triotică, a unor lucrări im lucrări importante. Este vor organizaţiile de tineret au practica productivă. liceului lor. Şi aceasta, pe
iembrie 1972 şi februarie- s-au promovat şi extins ini permanenta prezenţă a uce portante în agricultură, con ba de continuarea şi finali fost astfel angrenate incit să In perioada de vară se toată perioada vacanţei do
martie 1973, privind perfec ţiativele : „Oglinda conştiin nicilor şi alături de ei a strucţii, ateliere-şcoală, cu zarea săpării canalului pen asigure în permanenţă o par vor executa, de asemenea, vară.
ţionarea întregii activităţi de ţei este munca şi viaţa so altor tineri la aceste acţiuni caracter edilitar-gospodăresc. tru conducta de aducţiune a ticipare susţinută a utecişti-
organizare şi conducere a cială demnă", „Fiecare spe dovedeşte că o asemenea Aceştia îşi aduc astfel con apei potabile din lacul de lor ia executarea, de bună lucrări de întreţinere la sta Următoarele serii de elevi
proceselor economice, orga cialist — un cadru de con formă are un ecou larg. tribuţia, alături de ceilalţi calitate, a lucrărilor aminti dionul sportiv, parcul tinere vor avea ca obiective ale
nizaţiile U.T.C. din judeţ cepţie", „Nici un tlnăr sub Cu forţă de convingere * oameni ai muncii hunedoreni, acumulare Valea de Peşti. te, asigurind in acelaşi *timp tului şi tabăra de la Costeşti. muncii lor sprijinirea reali
şi-au fixat ca obiectiv cen normă“ şl alte forme. Re intervenit in cadrul schim dînd dovadă de un înalt pa Paralel, se va participa la acţiuni recreativ-educative Nici în atelierele-şcoală zării unor lucrări de inves
tral elaborarea, permanenti zultanta efortului organiza bului de experienţă tînărui triotism, la îngrijirea şi re amenajarea de baze sportive cit mai atractive, în funcţie munca nu se va opri, elevii tiţii cum ar fi executarea de
zarea şi extinderea unor ţiei U.T.C. de la această u- Petru Caraşcă, secretarul or coltarea culturilor, finaliza în cartierul Carpaţi din Pe- de cerinţele tinerilor. continuînd să sprijine mai noi spaţii de sere la baza
forme şi Iniţiative care în nitate. In care aproape 80 ganizaţiei U.T.C. şi respon floricolă de la Hăşdat, mo
scriu tot mai mult tinerii la sută din salariaţi sînt sabilul brigăzii de produc rea mai devreme a unor lu dernizarea drumului înspre
în primele rînduri ale în tineri, de a face din fiecare ţie şi educaţie comunistă a crări de investiţii, amenaja baza de agrement de la Va
trecerii socialiste. Ele vizea muncitor tînăr un parti- tineretului de la „Uzinare rea de baze sportive şi în Răspund primfS-secrefars as comiteflelor municipale lea Seacă şi a unor străzi din
ză economisirea de materii III" (F.I.L. Orăştie). „Fap frumuseţarea localităţilor ju microraionul VI. Nu va f ;
prime, materiale, energie tul că pe primele cinci deţului, confecţionarea unor U. T. C. Petroşani, Deva, Hunedoara uitată nici baza de agrement
— prin reducerea consumu Pe marginea luni brigada pe care o con obiecte utile pentru propria de la pădurea Chizid. Tot în
rilor specifice —, folosirea duc şi-a depăşit angaja autodotare a instituţiilor în perspectiva apropiată — e
integrală a capacităţilor de unei consfătuiri mentele între 3—5 la sută care învaţă.' troşani şi zona Gambrinus. O activitate entuziastă de bine amenajarea laboratoa vorba de luna iulie — se
producţie, asigurarea unei în fiecare lună dovedeşte Primii care au intrat In La baza din cartierul Car- pun încă din primele zile ale relor, vor executa obiecte. preconizează participarea la
reale efieienţe economice. că cei 24 de tineri au în vîrtejul muncii au fost ele paţi, nivelarea terenului s-a vacanţei elevii din munici utile autodotării. amenajarea bazei de agre
O analiză a modului în desfăşurate ia Orăştie ţeles să-şi facă datoria cu vii, în special cei din ulti făcut deja. Urmează pentru piul Deva. Participarea lor ment de la Cinciş, u:»de vor
care organizaţiile U.T.C. mo cinste". Arătînd că nu a fost mele clase ale şcolilor gene consiliul popular să asigure la acţiunile de muncă patri In această săptămînă, o lucra utecişti din cadrul
bilizează tinerii spre pro uşor pînă cînd acest colec rale, cei din şcolile profesio materialele necesare pentru otică a fost orientată, după primă impresie pe care mu E.M. Ghelar, mina Teliuc,
movarea noului in produc cipant activ in îndeplinirea tiv de tineri s-a sudat, pî nale şi liceele de cultură ge amenajarea ei propriu-zisă. cum declară tovarăşul Octa nicipiul Hunedoara o oferă C.S.H.
ţie, pentru calificarea şi ri angajamentelor pentru rea nă cînd au fost convinşi cu nerală şi de specialitate. La ştrandul din cartierul vian Mlreştean, spre realiza vizitatorului, chiar şi local După cum reiese din rela
dicarea pregătirii lor profe lizarea cincinalului în 3 ani toţii de Importanţa realiză Prezenţa lor, Însoţită de en Aeroport — Petroşani, elevii, rea unor obiective de inves nicilor, este cea creată de tările interlocutorilor noştri,
sionale, arată că sînt încă şi 9 luni (angajamentul co rii mai grabnice a planu tuziasmul specific vîrstei, a în urma încheierii unei con tiţii. Astfel, din 16 iunie a.c., participarea tinerilor din în perioada lunilor de vară
mari rezerve, că unele orga lectivului de salariaţi de lui de producţie — secreta început să se simtă în diver venţii cu T.C.H. (constructo aproximativ 400 de elevi de şcoli la acţiunile cu caracter sînt de executat lucrări im
nizaţii de tineret, in special aici) — este configurată şi rul organizaţiei U.T.C. che se puncte de lucru. Pentru rul ce execută lucrarea), vor la şcolile profesionale de mate edilitar-gospodăresc, de înfru portante, impresionante prin
de la nivelul sectoarelor, s- de locul fruntaş obţinut în ma pe toţi ceilalţi secretari a afla amănunte asupra mo riale de construcţii, energeti museţare a oraşului. După
telierelor, loturilor, fronturi întrecerea socialistă de la o firească dar esenţială dului în care au fost orga trece la săparea canalelor cum ne comunică tovarăşul volumul lor. Valoarea aces
lor, nu acţionează la fel de F.I.L. Orăştie, care pentru reflecţie: „Trebuie să cu nizate şantierele, ce lucrări pentru de introducerea a conduc că şi de construcţii au fost Romulus Dragoş, cei care tora, fie ia acţiunile finan
încadraţi pe şantierele I şi II
telor
aducţiune
apei.
hotărît, că o seamă de ti rezultatele pe anul 1972 a noşti oamenii, să-i ajuţi în se efectuează în principalele din Deva şi V din Orăştie participă la aceste acţiuni ţate, fie la cele nefinanţate,
neri nu sînt antrenaţi în fost distinsă cu Ordinul rezolvarea necazurilor lor şi centre ale judeţului, ne-am Studenţii institutului de se cifrează la milioane de
mod organizat în întrecerea Muncii clasa a IlI-a. atunci ei fac fapte mari“. adresat primilor-secretari ai mine, mă refer la cei din ale T.C.H. Alte serii lucrea sînt doar o parte, destul do lei. Participarea entuziastă,
„Tineretul — factor activ Interesante s-au dovedit Activul şi-a însuşit ideea comitetelor municipale ale localitate, după sesiunea de ză in agricultură, la ferma mică, a elevilor. Numărul încă din primele zile, la exe
în îndeplinirea cincinalului problemele aduse în dezba de a acţiona pentru antre U.T.C. Petroşani, Deva, Hu examene vor lucra la ame I.A.S. şi C.A.P. Deva, la re mare lucrează pe şantierele cutarea lor este o dovadă că
Înainte de termen". tere de Vasile Perţa, secre narea fiecărui tînăr cu sar nedoara, respectiv tovarăşilor najarea bazei sportive pro coltatul legumelor, întreţine de colectare a plantelor me toate vor fi terminate la
Pe linia stimulării orga tarul organizaţiei U.T.C. de cini concrete, în producţie, rea culturilor prăşitoare. Ei timp şi de calitate.
nizaţiilor U.T.C. In dobîn- la întreprinderea chimică O- de a face din fiecare sala Nicolae Haneş, Octavlan Mi- prii, după care vor fi mobi nu numai că lucrează, ci în dicinale, în I.A.S. Simeria
direa unei experienţe în a răştie, Alexandru Bercea, riat utecist un participant reştean şi Romulus Dragoş. lizaţi şi la alte activităţi. acelaşi timp tşi adîncesc cu- sau atelierele-şcoală. Trebuie I M. BODEA
conduce mai bine, mai con secretarul organizaţiei U.T.C. activ la realizarea obiecti
vingător activitatea tineri „Vînat" de la „Vidra" O- velor stabilite de colectivi
lor în producţie, ss Înscrie răştle. Aici au fost dezbătu tăţile de muncă din care fac
şi consfătuirea activului te cu toţi tinerii angajamen parte. S-au evidenţiat, de
U.T.d, din oraşul Orăştie, tele In întrecere, urmărin- asemenea, pentru perioada Se angajează să contribuie la finalizarea
organizată^ pe tema : „For du-se aplicarea in viaţă a următoare eforturile susţi
me şi metode folosite de or propunerilor făcute, modul nute ce trebuie să le depu
ganizaţiile U.T.C. din Între în care muncesc. nă organizaţiile U.T.C. pen
prinderi pentru creşterea tru creşterea aportului ca mai grabnică a unor lucrări de investiţii
participări tineretului la Se conturează tot mai clar drelor tinere de tehnicieni
întrecerea |( ,Tineretul — fac o preocupare permanentă şi ingineri la soluţionarea fice şi alte lucrări ce se execută în zooteh
tor activ im îndeplinirea cin din partea organizaţiilor unor probleme de produc <fj) in şirul acţiunilor întreprinse de or
cinalului înainte de termen“. U.T.C. din oraşul Orăştie ţie, la studierea, cerceta ganizaţiile de tineret în cadrul amplei în nie, ia realizarea cărora pot să-şi aducă a-
Alături .membrii activu- faţă de cei mai tineri mun rea şi promovarea noului treceri iniţiate de C.C. al U.T.C. — „Tine portu! echipele şi brigăzile de tineri mun
lui U.T.C-, consfătuirea a citori, de ucenici, pentru in în producţie. Organele retul — factor activ în îhdeplinirea cinci citori.
u tegrarea profesională şi so U.T.C. au reţinut, în acelaşi nalului înainte de termen" — se remarcă @ Demnă de remarcat este participarea
beneficiat de participarea
secretarilor comitetelor de cială a acestora. In cadru] timp, necesitatea îmbunătă iniţiativa uteciştilor de la întreprinderea elevilor Şcolii profesioanale materiale de
partid şi conducătorilor de întreprinderii chimice, fa ţirii colaborării cu sindica minieră Barza care. se angajează ca, în a- construcţii din Deva pe şantierul fabricii
unităţi economice, preşedin bricii „Vidra", „Ziua uceni tele. sub îndrumarea orga fara orelor de program, să contribuie, prin de mătase ce se ridică In municipiu. Lor
ţilor comitetelor sindicale cului" — ce se organizează nizaţiilor de partid, atît în muncă patriotică, la finalizarea mai grabni ie-a revenit cinstea de a bate primii ţăruşi
din localitate. săptămînal — aduce de fie activitatea din întreprindere că a unor lucrări de investiţii în zootehnie. ce dau conturul noului obiectiv industrial
care dată elemente noi, care cît mai ales pentru orga Este vorba de realizarea instalaţiilor în şi, in continuare, de a săpa la fundaţia a-
Pe lingă fotjnele şi mij nizarea utilă şi recreativă cestuia.
loacele tradiţionale de mo au o forţă reală de înrîuri- a timpului din afara pro vederea introducerii apei în noul grajd aflat
bilizare a tineretului la rea re asupra celor mai proas ducţiei a miilor de tineri în construcţie la C.A.P. Ribiţa. O iniţiati Conştienţi de importanţa muncii pe care
lizarea sarcinilor de produc peţi angajaţi. Nu numai muncitori din Orăştie. vă frumoasă care se impune a fi preluată o depun, ei s-au angajat ca toate lucrările
ţie, la fabrica d£ industrie faptul că într-o zi din săp- de cît mai multe brigăzi şi echipe de tineret. pe care slnt chemaţi să le execute să fie
locală, unde s-a oîganizat tămînă sînt organizate ac C. PURCILEAN Comitetul judeţean al U.T.C. şi-a prevăzut, de de cea mal bună calitate. Serii de elevi din
schimbul de experienţă, sub ţiuni de genul „Dialog In secretar al Comitetului altfel, ca în colaborare cu Uniunea jude cadrul acestei şcoli precum şi din altele vor
linia in cuvîntul său tova- tre generaţii“, concursuri judeţean al U.T.C. ţeană a cooperativelor agricole de produc continua să lucreze aici pe durata vacanţei
ţie şi Direcţia agricolă judeţeană să identi de vară.
In universul de muncă «1 ca autor pe tînărui lăcătuş
întreprinderii „Victoria" Că- O iniţiativă valoroasă—rod al Andrei Koblei, de la secţia
lan îşi conturează frămîntă- mecano-energetic, care con
rile şi idealurile peste 700 stă într-o instalaţie de cap
de tineri. î- tare a prafului de la strun
gurile
prelucrat
de
cilindri,
— In cadrul lor, unul din-, căutărilor stăruitoare iar a doua semnată de tînă
tre detaşamentele de frunte-
11 constituie „Cercul tinerilor j rui Gheorghe Sima, sudor la
turnătorie,
Gare
constă
în
ingineri şi tehnicieni" format sporirea eficienţei economice costisitor din cărămidă re ţionalitate şi rezistenţă a pe dere sînt. prezenţi cu proiec valorificarea zgurii prin tur
din 16 utecişti care susţin cu a activităţii întreprinderii fractară, care costă peste 7 reţilor de la gurile de vizita te interesante, cu o însemna narea acesteia în calupuri
pasiune activităţile tehnico- noastre. lei bucata, să fie înlocuit cu re a cuptoarelor carbo-flui tă eficienţă econmică. Amin tronconice ce pot fi folosite
profesionale Iniţiate de orga La ce rezultate a condus calupuri din diatomit, cu a- de, noul procedeu va conduce tim aici pe inginerul Leontin la pavarea şoselelor. In fina Fabrica de stilpl hidraulici Vulcan. In secţiile de bază ale
nizaţia noastră, ne spunea această iniţiativă ? celeaşi caracteristici de re la economii antecalculate în Petroescu, înregistrat cu o lizarea inovaţiilor, uteciştii a- unităţii, alături de muncitori cu experienţă, lucrează mulţi ti
Dionisie Frenţoni, secretarul zistenţă şi etanşeitate termi tre 190-200 mii lei anual. In presă hidraulică de 200-400 mintiţi sînt sprijiniţi de in neri. Aportul lor la realizarea sarcinilor de plan este substan
comitetului U.T.C. pe între La secţia de semicocs lu că, dar care sînt mult mai plus efortul fizic la înzidiri tone forţă, cu un proiect de ginerii Leontin Petroescu şi ţial. In fotografie : aspect de lucru de la standul de încercări
la presiune şi etanşeitate a stil pilor -hidraulici de tip S.V.J.
prindere. La conferinţa pe crează tînărui Gheorghe Dă- uşoare şi nu costă decît a- cît şi la demolări va fi mult şurub de mare utilitate pen Ardeal Gheorghiu.
întreprindere şl pe oraş s-a buceanu, autorul unei ino proximativ 2 lei bucata. In diminuat. tru reparaţiile capitale la fur
lansat o Iniţiativă valoroasă : vaţii interesante. Solicităm plus. poziţia de înzidire a — Cazul lui Gheorghe Dă- nale, care va aduce economii Sînt preocupări complexe
„Fiecare inginer să pregă cîteva date asupra ei expuse cărămizilor va fi cea orizon buceanu nu este singular, a- antecalculate de peste 100 000 ce se înscriu organic în ma
tească cel puţin doi tineri de autor şi conducerea sec tală. ceea ce va conduce rată tovarăşul Gheorghe lei anual. De asemenea, are rea bătălie cu timpul şi cali
muncitori care să devină i- ţiei. modul In care a conce iarăşi la o economie substan Naum, secretarul organizaţiei o propunere de raţionalizare tatea. Ele probează o conşti uim im
novatori sau raţionalizatori“. put-o, ce efecte va avea. Iată ţială de efort şi materiale de partid. Aproape în fiecare a consumului de moţai prin inţă înaintată, un patriotism
Ea a fost rodul unor căutări ce ni s-a relatat: mai ales că sursa de aprovi secţie avem tineri inventivi debitarea acestuia la cote înflăcărat. Constituie, în a-
ale activului nostru U.T.C. pen — Am constatat că pro zionare se află chiar la noi cafe-şi dezvoltă gindirea teh tehnologice — reper din ma celaşi timp, un stimulent, pen
tru a spori contribuţia tine cedeul de înzidire de la cup în judeţ. nică sub îndrumarea atentă gazia centrală. Această raţio tru tinerii din celelalte co
rilor specialişti la dezvoltarea toarele carbo-fluide se face — Inovaţia propusă este a inginerilor utecişti. nalizare are economii antecal lective de muncă hunedore- ~ sUmkji
glndirii şl creaţiei tehnice In cu un mare volum de efort culate de aproximativ jumă ne.
rîndul celorlalţi tineri, antre fizic şi cheltuieli materiale. valoroasă — intervine ingi ■Intr-adevăr, de la serviciul tate de milion lei anual. DUMITRU PAVEL
narea lor însăşi mai intensă, Prin proiectul inovaţiei am nerul mecanic Candin Ivan. plan-dezvoltare sîntem infor In faza de proiectare se activist al Comitetului
mmm sufeu
contribuind In felul acesta la propus ca materialul greu şi In aceleaşi condiţii de func maţi că tinerii din întreprin află alte două inovaţii avînd judeţean Hunedoara al U.T.C.
E. M. URICANI
_ «r§S ' V"
F/unca de «rentare-subordonată
In săptămînă în care „Albumul ştafetă", instituit
de Comitetul judeţean al U.T.C. în vederea mobilizării
rezolvării pretdcmelor producţiei
tJ" " ' ' ' mai intense a tinerilor la realizarea sarcinilor dc
producţie, s-a aflat in cadrul E.M. Uricani, uteciştii
La Petroşani, a avut loc ţinut de ing. losif Dru- de aici, lucrînd în schimburi de producţie mărită, au
sesiunea de comunicări a muş (S.C.S.M. Petroşani), dat In plus la suprafaţă 200 tone cărbune şi au par
tinerelor cadre tehnico-in- „Metode de exploatare a a- ticipat ia descongestionarea galeriilor adunind 100 to
ginereşti. Este pentru pri batajelor frontale cu fîşii ne fier vechi. Au contribuit, în acelaşi timp, ia apro
vizionarea locurilor de muncă cu lemn, cu materia
ma oară cînd tineri spe orizontale şi cu subminare“,
semnat de ing. Ion Ma le necesare construirii instalaţiilor de monorai, ia re
cialişti din Valea Jiului, ce pararea utilajului din dotare şi a liniilor ferate din
lucrează direct în sfera rian (E.M Lonea).
In cadru] celei de a doua subteran, realizînd peste 450 de ore muncă volun-
productivă şi în cercetare secţii — electromecanică- tar-patriotică şi o valoare a acţiunilor nefinanţate ce
se întîlnesc intr-un aseme preparări — au fost relie se cifrează la 60 000 lei.
nea cadru pentru a-şi co- fate preocupări legate de In aceste acţiuni s-au remarcat tinerii Ionel Fă
gaş, Bella Paradicsa, Ion Goleanu, Ion Toma, Ioan
Jorcea, Ion Popescu, Constantin Adoniţei, Ion Olaru.
Sesiune de comunicări In perioada care urmează, toţi membrii organizaţiei
s-au angajat să muncească cu aceeaşi însufleţire,
sporindu-şi eforturile în ampla întrecere iniţiată de
munica preocupările şi re „Pornirea rapidă a cazane- C.C. al U.T.C. j „Tineretul — factor activ în îndepli
zultatele la care au ajuns lor. Probleme conexe" — ing. nirea cincinalului înainte de termen".
in soluţionarea problemelor Nicolae Săracu (Termocen
pe care le ridică produc trala Paroşeni), unele îm
ţia. bunătăţiri ce se preconi E. M. LUPENI
Wmsmmsim Lucrările sesiunii s-au zează a se aduce „Braţului
'redusele purtind marca„Favlor“ (fabrica „Vidra“ Orăştie) sînt apreciate pentru calitatea lor atît de beneficiarii interni desfăşurat pe două secţii : manipulator pentru căru © O muncă susţinută au depus şi tinerii de la
cît şi (Ic cei externi. In acestea se află înmagazinată şi munca harnicelor uteclste. Fotografia de faţă redă un moment din exploatări miniere şi elec- E.M. Lupeni. De-a lungul unei perioade identice de
discuţia purtată de şeful de echipă şlefuitori, Cornel Nişte, cu cîtcva din tinere pe marginea calităţii_poIlzărll_piellor velur cioarele de perforat" — timp, ei au extras prin muncă voluntar-patriotică
destinate exportului. Foto : VIRGIL ONOIU tromecanică-preparări. S-au tehnicianul Vilhelm Doşa
apreciat în mod aparte re (I.U.M.P.). ..Posibilitatea de 178 tone cărbune, contribuind, de asemenea, şi la o
feratele tratind „Programa reducere a umidităţii din bună aprovizionare a locurilor de muncă din sectoa
rea adîncirii puţului nr. 4, cărbunele de granulaţie rele I, III şi IV cu materialele necesare.
i vederea găsirii unor mo- dele folosite de organizaţii între orizontul 500-300 în + 10 mm la egutarea pe si @ Cele două brigăzi de muncă şi educaţie comu
ităţi mai eficiente de Scfoimh de experienţă în antrenarea tinerilor la rea baza analizei drumului cri te" — ing. Aurel Meza nistă ale tineretului, conduse de Ionele Oprea şi ioan
bilizare a tinerilor la lizarea sarcinilor de produc tic", aparţinînd ing. Dumi (Preparaţia Lupeni). A fost Mondoca şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan
Uzarea angajamentelor a- ţiune, organizată de către şantierele de construcţii din ţie, reducerea cheltuielilor tru Penciu şi su'oing. Şte abordată, de asemenea, dînd peste prevederi sute de tone de cărbune.
rate în întrecerea „Tine- consiliul tineret muncitoresc Valea Jiului. materiale prin economisirea fan Pavel (E.M. Uricani), formarea noilor cadre ca @ In sectorul 13, de suprafaţă, s-a încetăţenit o
jl — factor activ în în- al Comitetului municipal Pe Cu acest prilej, s-au anali de materiale, eficienţa econo „Neregularităţile în timp lificate prin Liceul indus frumoasă tradiţie. In fiecare sîmbătă, tinerii utecişti,
ilinirea cincinalului îna- zat rezultatele obţinute de u- ale deplasărilor ric metan trial minier Petroşani, po după orele de program, participă la stivuirea materi
i de termen“, la Vulcan troşani al U.T.C., au partici tecişti în acest sector impor mică a lucrărilor executate. şi influenţa lor asupra sibilităţile de îmbunătăţire alului lemnos din incinta minei. O dovadă elocventă
,vut loc un util schimb de pat membrii activelor orga tant de activitate. Au fost e- S-au cristalizat, de aseme proiectării aerajului", sus- a ei. de buni gospodari.
ierienţă. La această ac- nizaţiilor de tineret de pa videnţiate formele şi meto nea, unele măsuri de viitor. L_