Page 87 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 741 © MARJI 26 IUNIE 1973 3
NEDEIA DE LA SILVAŞ
Din primăvară şi pînă-n pentru a fi părtaşi la această dă-n grîu", Iar flăcăii dau
toamnă, locuitorii Ţării Haţe tulburătoare şl spectaculoasă glas unor urări ca aceasta :
gului, din depresiunea Jiului, manifestare. „Să creşti griuie la noi / Pî
de pe vetrele Mureşului şi Odată cu răsăritul soarelui, nă-n coarnele la boi... /“.
Streiului, se angajează intr-un cooperatorii Ion Crişan, losif Apoi, cununa a fost ridica
ceremonial ce se petrece du Curuţ şi Mircl lenăşel, aju tă de pe fruntea boului şi a-
pă legi nescrise, intr-o ade taţi de flăcăii şi fetele satu şezată sus, sub straşina casei,
vărată întrecere in pregătirea lui, au început împletitul cu unde va sta pină anul viitor.
şi desfăşurarea nedellor, săr nunii. Nedeia de la Silvaşul de Jos
bători ale omeniei şi ospeţiei, La ceasul amiezii, în frunte prilejuieşte, de fiecare dată,
manifestări tradiţionale com cu preşedintele cooperativei şi desfăşurarea unei ample
plexe, care, de la an la an agricole de producţie, Gheor- serbări populare, la care îşi
ciştigă în semnificaţie şl am ghe Prip, cei mai destoinici dau contribuţia unele din ce
ploare. crescători de animale au le mai valoroase formaţii ar
Prin pitorescul şi ineditul pornit cu boii pe uliţele satu tistice de amatori. Pe scena
ei, nedeia de la Silvaşul de lui. Boul cel mai mare, „mi din „Livadă“ s-au perindat
Jos le intrece, insă, pe toate rele“, păşea flancat de-o de această dată artişti ama
celelalte. parte şi de alta de călăreţi, tori de la Casa de cultură Bulevarde largi, spaţioase, care ie întretaie untndu-se şl ramlfleîndu-se în alte artere de circulaţie ; pomi, flori, verdeaţă şl mult*, mulţii lumini.
scoboritori parcă dintr-o ba Intr-un cuvlnt, Hunedoara de azi. Foto : VIRGIL ONOIU
Din moşl-strămoşi s-a sta ladă de demult. din Haţeg şi căminul cultural
tornicit pe aici obiceiul ca la din Răchitova.
mijlocul lunii iunie, în pragul In chiotele şi veselia mulţi Se cuvine să remarcăm şi
verii, gospodarii să aşeze pe mii, convoiul parcurge uliţa cu acest prilej evoluţia tara
fruntea celui mai frumos şi mare, pînă în curtea coope fului, condus de Carol Slovic Concursul
mai bun animal de muncă, o rativei agricole de producţie. şi a soliştilor Florica Ursu,
cunună de flori de cîmp, cu Aici, Eroul încununat încon Maria Parastie, Clara Uiheli faúnk adu Wl] in cinstea zilei de 23 August
lese pe rouă de flăcăi şi îm joară de trei ori masa şi es şl Viorel Grozoni, care au o- „Cultura română,
pletită de vrednicii bătrinl ai te îndemnat să guste dintr-o promotoare a idealurilor mtmk iütepl 1 tote k fcrpaí
satului. ferit spectatorilor un mă
farfurie plină cu grîu. Peste
Ca în flecare an, duminică, el şl peste mulţime se aruncă nunchi din bogata zestre a păcii, umanismului şi
alături de localnici, la Sllva- folclorului nostru. respectului între popoare“
şul de Jos au venit oaspeţi apă şl grîu, In timp ce gos ¡N COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
din toate colţurile Judeţului podarii rostesc formula „Roa- C. STRÂJAN Tragerea la sorţi a pre
miilor concursului cu tema
„Cultura română, promo
toare a idealurilor păcii, Perfecţionarea pregătirii cadre ior-o problemă mai
umanismului şi respectului
între popoare", organizat
de Comitetul Naţional
pentru apărarea păcii, va complexă decît se lasă pe alocuri să se înţeleagă
avea loc în ziua de 1 iulie
ac., ora 9,00, Ia Bucureşti,
în sala Casei de cultură a
sectorului II din strada Prevederile Legii nr. 2 din 1971 privind perfecţionarea La cooperativa „Retezatul" din Haţeg fiecare etapă a
M. Emincscu nr. 89. pregătirii cadrelor au fost adoptate şi în sistemul coopera perfecţionării începe prin stabilirea cerinţelor în funcţie de
Răspunsurile exacte la ţiei meşteşugăreşti. Aducerea lor la îndeplinire cu consec necesităţile reale de prestări—extinse, diversificate, calitativ
întrebările concursului venţă şi conştiinciozitate trebuie să aibă ca efecte princi superioare — ale populaţiei. Rezultatul este că de cîtva
precum şi lista completă a pale o activitate economică mai fructuoasă în fiecare sec timp cooperativa nu recepţionează pe nici o cale reclama
celor 816 cîştigători ai pre ţie a cooperativei meşteşugăreşti şi servicii de o calitate ţii de la populaţie iar indicatorii săi economici sint dintre
miilor vor fi publicate în ireproşabilă făcute populaţiei. Aşa ar trebui să fie dacă cei mai buni şi au continuat să se îmbunătăţească în fie
nr. 7 al revistei „Pentru se urmăreşte în fiecare formă de pregătire multiplicarea care an.
apărarea păcii". cunoştinţelor despre meserie, perfecţionarea aptitudinilor In cooperativa „Viaţă nouă" din Orăştie, perfecţiona
şi dezvoltarea unor atitudini înaintate faţă de muncă — o rea pregătirii era reclamată cu precădere în unele secţii —
tripletă cu adevărat de aur în acţiunea de perfecţionare. cum au fost cele de croitorie de serie şl de blănărie — pen
Cu ocazia unui schimb de experienţă, cooperativele tru a le asigura complexitatea, specializarea meseriaşilor
meşteşugăreşti din judeţul nostru au făcut o „trecere în pe mai multe faze de operaţii. Urmarea firească a fost
Gater pe apă revistă" a situaţiei privind perfecţionarea pregătirii cadre faptul că secţiile respective execută lucrări mult mai com
lor, de la aplicarea Legii nr. 2/1971 încoace. plexe, de volum mai mare, iar cîştlgul cooperatorilor a
ălembrii cooperatori de O primă concluzie desprinsă, direct sau indirect, din crescut.
la C.A.P. Ostrov au con opiniile unor factori cu munci de răspundere în această La cooperativa de artizanat şi meşteşuguri artistice
struit pe rîul Cîrlete un acţiune, este că perfecţionarea pregătirii o o problemă com „Haţcgana", care lucrează mult pentru export, problema
gater cu trei pînze, ce este plexă, dar ea e handicapată pe alocuri de unele tendinţe perfecţionării pregătirii se punea cu multă insistenţă. Dar
pus în funcţie de apa riu- de simplificare deşi specificul activităţii în cooperaţia meş aici cuprinderii în cursuri a lucrătorilor cu munca la domi
lui. Gaterul va aduce un teşugărească prezintă chiar mai multă complexitate în ciliu nu i se găsise încă o rezolvare. Şi nu sînt puţini cei
venit suplimentar coopera problema discutată decît în alte domenii. Semnele de între cu muncă la domiciliu.
tivei agricole de cel puţin bare care se ridică vizează modalitatea de instruire practi Un obstacol în acţiunea de perfecţionare a pregătirii
300 000 Iei anual. că în cadrul policalificării la unele meserii, cum se proce
dează pentru încadrarea în cursurile de ridicare a califică cadrelor, de policalificare în cooperativele meşteşugăreşti
rii, a meseriaşilor buni dar cu studii incomplete, cum se — şi de aici multe carenţe ale sale — este acela că în ma
joritatea cooperativelor ea a fost lăsată doar pe seama ce
poate realiza perfecţionarea pregătirii meseriaşilor cu mun lor de la compartimentul personal-învăţămînt. Aceştia au
Cum v-aţ;/ pregătit? Ce măsuri aţi stabilii ca la domiciliu, cu ce trebuie să înceapă perfecţionarea organizat-o fiecare cum a înţeles, nu Întotdeauna în lumi
pregătirii. Avînd în vedere ocazia cu care s-au depistat
aceste aspecte nelămurite — schimbul de experienţă — na cerinţelor reale, prin unele cooperative cum sînt cele
ridicarea lor ca semne de întrebare apare ca firească. Dar din Valea Jiului necunoscîndu-se bine nici aceste cerinţe
nici cele metodologice. Or, perfecţionarea pregătirii este o
dacă ne gîndim că prevederile legii se aplică deja de doi
ce să nu se piardă nici unbob ? ani, că prin formele de perfecţionare a pregătirii au trecut problemă ridicată de producţie şi care se răsfrînge — cînd
deja cîteva serii de meseriaşi, reliefarea lor ne duce la e bine dirijată — cu efecte pozitive asupra producţiei.
Acest lucru trebuie înţeles de către toţi cooperatorii meş
(Urmare din pag. 1) ţinut să precizeze ing. Dumi tractoare cu remorci şi ate 'tă şi condiţionată în scopul concluzia formulată anterior. teşugari, începind de la preşedintele de cooperativă şi în
tru Vinţe — în planul ope laje — s-au reparat şi sint eliminării impurităţilor şi re Acolo unde s-a ţinut seama de cele două scopuri prin cheind cu ucenicul care a terminat un curs de calificare.
rativ al consiliului intercoo- în bună stare de funcţiona ducerii umidităţii. Toate su cipale ale acţiunii de perfecţionare, ea s-a desfăşurat şi a
cele şase de la secţiile de peratist "şi S.M.A. s-a prevă re. Fiecare C.A.P. a format prafeţele destinate pentru să- avut acest rezultat. TH. MARCUŞ
■mecanizare slnt dotate cu zut ca recoltarea cu combi echipe permanente pentru minţă vor fi recoltate cînd
strictul necesar de piese de nele să se încheie în 11 zile transport, combine şi batoze, umiditatea va fi de maxi
schimb şi materiale ca î bie bune de lucru, treieratul re precum şi pentru deservirea mum 15 la sută. Sămînţa va
le mici şi mari, cuţite de coltei cu batozele în 13 zile, preselor de balotat. Toţi cei fi selectată, condiţionată şi
schimb, degete pentru masă, iar însămînţarea culturilor care lucrează în campania de depozitată separat pe grupe Salariaţii or prinde rădăcini, dar... există un „dor“!
plăcuţe tăietoare pentru cuţi duble în 5 zile Acest plan recoltare vor fi instruiţi cu biologice. Se vor asigura e-
te, palete de rabator, tron operativ a fost discutat cu normele de proiecţia muncii chipe permanente pentru lo-
soane de pînză şi pînze În toţi preşedinţii şi inginerii şi de pază contra incendiilor. pătarea cerealelor în maga
tregi, şipci, nituri, agrafe, şefi din C.A.P. şi aprobat în C.A.P. vor asigura cel puţin zii. (Urmare din Dan. 1) — Cum colaboraţi cu cele mai trec şi diriginţii, din lui de partid, a comitetului
garnituri de rezervă pentru cadrul unei şedinţe a consi 150 saci pentru fiecare com Lucrările de recoltare, trans lalte servicii ale unităţii ? cînd in cînd, pe la locurile oamenilor muncii, precum şi
etanşare şl adeziv, curele de liului intercooperatist. Balo- bină, saltele de colectat plea port, balotare şi eliberarea tre mersul mijloacelor de — Practic, nu există o co de muncă. a celorlalte organizaţii din u-
transmisie ş a. tatul paielor — care se va vă şi sănii pentru transpor terenului se vor executa în transport şi programul schim laborare I — ne-a răspuns Nici comitetul de partid al nitate.
— Ţinînd seamă de forţe face pe 600 ha — s-a prevă tul baloţilor la marginea hol flux tehnologic pentru ca burilor de lucru care nu ofe dînsul. Numai serviciul de întreprinderii n-a făcut prea Rezultatele economice bune
le şi mijloacele de care dis zut să se termine în 10 zile. delor. Spre deosebire de alţi să se poată trece imediat la ră posibilitatea navetei etc. organizarea producţiei şi a multe In rezolvarea acestei obţinute pînă în prezent re
puneţi, in cit timp veţi în Pentru combinele „Gloria" ani, fiecare combină va lu pregătirea terenului şi însă Totuşi, după părerea noas muncii ajută la întocmirea prezintă, cu adevărat, un mo
cheia recoltarea păioaselor şl s-au pregătit şi etanşat patru cra separat, avînd norma sa mînţarea culturilor duble, tră, motivul principal al fluc planurilor de şcolarizare şi a situaţii. După cum ne-a rela tiv de mîndrie pentru între
însămînţa culturile duble ? remorci care să transporte zilnică de recoltat. De ase aşa cum s-a stabilit, în cel tuaţiei constă tocmai în fap tematicii pentru cursurile de tat tovarăşul Florian Urican, gul colectiv de muncă. Dacă
— Avem de recoltat meca grlneleîn vrac. S-au luat mă menea. C.A.P. va fixa în mult cinci zile de la înce tul că de forţa de muncă a calificare. secretarul comitetului de par în aceste succese s-ar reflec
nizat in această campanie o suri pentru instruirea coşari- scris traseul de transport al perea recoltărilor. întreprinderii se ocupă, în — Cine controlează activi tid, pînă în prezent nu s-a ta şi o mai multă preocupa
suprafaţă de 1 014 ha cu orz, lor şi delegaţilor de batoză. recoltei din cîmp la bazele exclusivitate, biroul perso tatea elevilor ? Cine urmă re pentru recrutarea şi pre
grîu şi secară. Am stabilit Toţi mecanizatorii care vor de recepţie sau la magaziile Interlocutorii noştri şi-au nal ! „Eu, împreună cu cei reşte modul de integrare în analizat niciodată problema gătirea forţei de muncă, de
să recoltăm cu combinele C 1 lucra în campania de recol proprii. La toate C.A.P. — exprimat convingerea că me cîţiva funcţionari ai biroului fluxul unităţii a tinerilor ab forţei de muncă întrucît... ziderat esenţial al prezentu
şi C 3 — 864 ha, iar cu com tare vor fi instruiţi privind ţinînd seama de evaluarea canizatorii şi ţăranii coope — ne spunea Sabin Poenar solvenţi ? „n-a fost cazul" 1 Or, s-a vă lui nostru — atunci, fără în
binele „Gloria“ — 150 ha. modul de folosire a utilaje producţiei — s-au pregătit şi ratori se vor achita cu cin — ne ocupăm cu recrutările, — In general, de aceste lu zut din cele de mai sus cît doială, colectivul întreprinde
Pentru treierat cu batoza ră- lor, respectarea normelor de asigurat spaţii de depozitare ste de sarcinile de mare răs cu angajările, cu organizarea cruri se ocupă personalul de rii ar fi mai bine sudat, ceea
mîn 176 ha, ce se vor recol protecţie a muncii şi de corespunzătoare. De aseme pundere ce le revin şi vor cursurilor de calificare şi- conducere a! fiecărei secţii. de necesară ar fi fost (şi es ce ar genera înscrierea acti
ta manual în unităţile din p.c.l. nea, înainte de înmagazinare, depune toate eforturile pen cu desfacerea contractelor de De la alte servicii funcţiona te încă!) intervenţia în a- vităţii sale pe cotele unei e-
zonele de deal. Analizînd tru strîngerea la timp şi fără muncă !" le, n-are cine I De asemenea, ceastă problemă a comitetu ficienţe economice deosebite.
forţele, mijloacele şi posibili Toate mijloacele de trans întreaga producţie de orz,
tăţile de care dispunem — a port ale C.A.P. — camioane, grîu şi secară va fi selecta- pierderi a recoltei.
■MBI.WkînSa
de
a
Scorul
deschis
După încheierea campionatului diviziei A R_u g_bj către oaspeţi, fost printr-o fru Tenis de masă niel Frîncu şi Ioan Simaiu);
2.
Hunedoara
(Aurel
Stoia-
moasă încercare. Gazdele au nov şi Florin Rasu) ; 13—14
prin
din
Ştinia Petroşani— redus (lovitură handicap pedeap In sala Constructorul din Hu ani — fete: 1. Alba (Gabrie
In zilele de 22—24 iunie,
de
Martin
la Dornic şi Ana Ghibu) ; 2.
JfPRIZE“ UIMIM MSI IN HIILUIIi JIULUI ~ Farul Constanţa 17-7 să) şi au luat conducerea, pe nedoara s-a disputat faza de Vîlcea (Luminiţa Bălescu 1.
şi
care n-au mai cedat-o pînă la
Mihaela
Efrem);
băieţi:
sfîrşitul meciului, prin Fălcu- zonă a concursului de tenis Hunedoara (Dan Ardeleanu şl
de masă — echipe şi indivi
Ultima etapă a campionatu şanu (lovitură de picior căzu dual —, rezervat copiilor. Au Ioan Scorţan); 2. Vîlrea (Ioan
Am numit „reprize“, în aţie ce se mai poate spune, toate motivele şi cauzele. lui diviziei A de rugbi a tă). Au mai înscris pentru participat 88 de „speranţe" Stroe şi Dan Tăcutu).
Avem deci o campioană I titlul rîndurilor de faţă, cele care cauze şi ¡motive ale de Aşteptăm, mai ales, ca în ba- B coincis cu o frumoasă şi gazde Ştefan (încercare), din judeţele Alba, Braşov, La individual, 10—12 ani
DINAMO BUCUREŞTI. La două manşe ale campionatu căderii în retur mai pot fi za lor să fie întreprinse şl preţioasă victorie pentru e- Martin (transformare) şi Făl- Harghita, Vilcea şi Hunedoa
o săptămină după încheie lui, turul şi returul. Le-am invocate ? A slăbit echipa, măsurile corespunzătoare, chlpa Ştiinţa Petroşani. E- cuşanu (lovitură de picior ra. In urma unor întreceri — fete : 1. Eva Ferentz (Hu
nedoara) ; 2. Gabriela Radar
rea in fapt a campionatu considerat diametral opuse In au slăbit jucătorii, aceiaşi atît pentru ceea ce a fost, voluînd pe teren propriu, căzută), iar pentru oaspeţi viu disputate, atractive, pen (Alba) ; 3. Gabriela Sava (Al
lui am aflat, totuşi, cam evoluţia Jiului pe baza ur care în tur au fost revelaţia cît şi pentru, viitor. Dorim studenţii au reuşit să învin Cristea (lovitură de picior că tru faza finală, pe ţară, ca ba) ; 4. Faustina Bondoc ;
pioană ; mărturisim, cu mătoarelor cifre din clasa sezonului, care atentau la ca pregătirea noului sgzon să gă pe Farul Constanţa cu zută). re se va desfăşura între 6—8 băieţi: l. Dan Frîncu (Alba);
oarecare surprindere. Ne-a mentele celor două manşe — posturile de vîrfuri de atac se bazeze pe temelii mai se scorul de 15—7 (9—4). A fost A arbitrat satisfăcător Con iulie la Ploieşti, s-au calificat 2. Dan Tăcutu (Vîlcea); 3.
surprins că o echipă — U- turul Jiului : 15 meciuri ju ale naţionalei ? Se pot invo rioase, mai solide, mai să o partidă de mare luptă, fie stantin Udrea din Bucureşti. echipele clasate pe primele N. Josan (Alba) ; 4. Ioan Si
niversitatea Craiova —, ca cate, 8 cîştigate, două ega- ca multe. Există teorii şi pă nătoase, astfel ca evoluţia care echipă dorind cu ardoa Prin victoria obţinută du două locuri, iar la individual, maiu : 13—14 ani — fete : 1.
re intr-un campionat în luri, 5 înfrîngeri, golaveraj reri cum că — s-a demon să păstreze constanţă, la un re victoria. minică, formaţia Ştiinţa s-a ocupanţii primelor 4 locuri. Gabriela Dornic (Alba); 2.
treg a pierdut doar cinci 22—19, 18 puncte ; returul strat şi prin rezultatele din nivel posibil ridicat, pe mă clasat, la încheierea campio Clasamentul pe echipe, pe Luminiţa Bălescu (Vîlcea);
meciuri, nu a reuşit un e- Jiului : 15 meciuri jucate, 3 retur ale altor echipe — for sura potenţialului real al ju natului, pe un meritat loc categorii de vîrstă. arată ast
gal in faţa a 10 oameni din victorii, 4 egaluri, 8 înfrîn maţia Jiul n-a beneficiat de cătorilor. Tenis IV, în clasamentul celor mai fel : 10—12 ani — fete: 1. 3. E. Ungureanu ; 4. Mihaela
Arad, cei care in acelaşi geri, golaveraj 16—24, 10 o pregătire de iarnă serioa bune echipe de rugbi din ţa Efrem (Vîlcea); băieţi: 1.
campionat nu prea reali puncte. Am greşit calificînd să, susţinută, prin plecarea Reprezentanta judeţului ră. Este o realizare pentru Alba (Gabriela Radar şi Cri- Dan Ardeleanu (Hunedoara) i
zaseră lucruri de seamă in evoluţia Jiului, în cele două antrenorului Ştefan Coidurn nostru în prima divizie tre Turneul de ia care rugbiştii de la Ştiinţa nela Sava); 2 Hunedoara 2. I. Stroe (Vilcea); 3. So
faţa propriilor suporteri. etape ale campionatului, ca în străinătate, exact în pe buie să se înscrie pe o curbă merită felicitări. (Eva Ferentz şi Katia Va-
Surprinzătoare şi victoria diametral opusă ? Numărul de evoluţie ascendentă, să WlmbSedon rin Pitiş (Braşov) ; 4. Emil
echipei Dinamo, in etapa victoriilor în tur (8) este, rioada precompetiţională. reprezinte cu cinste minerii C. MATEESCU cariuc); băieţi; 1. Alba (Da Geampană (Hunedoara).
decisivă, cu exact scorul de în retur, al înfrîngeri- S-ar putea ca acest argu din Valea Jiului, pe toţi oa LONDRA 25 (Agerpres).
care avea nevoie, in faţa lor; numărul golurilor mar ment să fie unul dintre cele menii muncii hunedoreni. Cea de-a 87-a ediţie a tra
formaţiei considerată reve cate în tur (22) este mai mic temeinice. S-ar putea însă să Clubului şi secţiei le revin diţionalului turneu de te CLASAMENTUL
laţia competiţiei — C.F.R. decît al celor primite în re existe şi alte motive. Sperăm principalele obligaţii pentru nis de la Wimbledon a în
Cluj —, leam căruia obiş- tur (24); golurile primite în şi aşteptăm ca în analizele a împlini aceste deziderate. ceput ieri, pe un timp în 1. Politehnica Timişoara 29 16 8 5 50—22 41
nuiam să-i acordăm califi prima parte (19) sînt mai ce le vor efectua secţia şi sorit şi în faţa a peste 2. F.C. Bihor 29 15 6 8 53—31 36
cativul „redutabil". clubul Jiul să fie dezvăluite N. STANC1U 15 000 de spectatori, pre n 3. Olimpia Satu Mare 29 16 7 6 40—21 35
Dar, de acum înainte multe decît cele marcate în zenţi în tribunele celebrei ira 4. Metrom Braşov 29 13 4 12 43—35 30
a doua (16) ; doar două ega
sperăm că prin mărirea luri In tur, dintre care nu arene londoneze. In parti 5. Minerul Baia Marc 29 12 6 11 32—27 30
numerică a echipelor (ÎS da inaugurală, pe terenul 6. C.SJV1. Sibiu 29 12 6 11 32—28 30
in divizia A, 3 serii a ÎS mai unul pe teren propriu, CLASAMENTUL FINAL central, jucătorul român 7. Gloria Bistriţa 29 12 4 13 29—36 28
formaţii in „B", 12 serii a în tur, în schimb 4 egaluri Ilie Năstase l-a învins în 8. Minerul Anina 29 12 4 13 29—43 28
16 în „C") va creşte şi în retur, dintre care 3 pe te 17 5 8 51—32 39 trei seturi : 6-3, 7-5, 6-2 pe 9. Nitramonia Făgăraş 29 13 1 14 42—40 27
calitatea jocului practicat, ren propriu ; nici o înfrînge- 1. DINAMO 30 Hans Joachim Plotz (R. F. Seria a ll-a 10. Metalul Drobeta Tr. Severin 29 12 2 15 37—40 26
conform unei binecunoscu re în prima manşă la Petro 2. Univ. Craiova 30 15 9 6 54—36 39 Germania). Alte rezultate 11. C.F.R. Timişoara 29 11 4 14 32—36 26
3. F.C. Argeş
14 7 9 44—28 35
30
te legi dialectice. şani, dar înfrîngere în a do 4. S.C. Bacău 30 13 8 9 36—35 34 din prima zi a probei de REZULTATE: Minerul A- 12. Metalurgistul Cugir
Campioană avem, com ua (0—1 cu Steaua); o vic simplu bărbaţi : Fassbender nina — Politehnica Timişoa 29 10 5 14 26—35 25
petitoare U.E.F.A. avem, torie în deplasare în tur, 5. C.F.R. Cluj 30 11 11 8 31—30 33 (R.F. Germania — Gulyas ra 2—2 ; Metalul Drobeta 13. Corvinul Hunedoara 29 11 6 12 29—37 24
echipă de Cupa cupelor o nici una în retur. Mai con 6. Steaua 30 9 13 8 36—30 31 (Ungaria) 8-6, 6-8, 6-3. 6-3 ; Tr. Severin — Nitramonia 14. Electroputere Cv. 29 11 2 16 28—40 24
să avem, că doar n-o să cis : 3 puncte cucerite din 7. Steagul roşu 30 11 8 11 39—24 30 Kary (Austria) — Silviter Făgăraş 1—0 ; Metalurgistul 15. C.F.R. Arad 29 10 4 14 31—45 24
meargă Constructorul Ga deplasări în toamnă, unul 8. F.C. Constanţa 30 10 8 12 35—34 28 (Anglia) 6-4, 7-9, 6-1, 6-2 ; Cugir — C.F.R. Arad 3—0:
laţi in Anglia sau mai singur în primăvară ; un sin 9. U.T.A. 30 8 12 10 33—36 28 Mayer (S.U.A.) — Lewis Olimpia Satu Mare — Cor- 16. Olimpia Oradea 29 9 5 15 33—50 23
cine ştie unde. Destul că a gur punct pierdut în tur a- 10. JIUL 30 11 6 13 38—43 28 (Anglia) 7-5, 6-4, 6-3 ; Dur- vinul Hunedoara 2—0 ; C.F.R. ETAPA VIITOARE (ultima): C.7 .R. Arad — Metrom
9 10 11 22—32 28
fost pe „23 August“ unde casă, faţă de 5 pierdute în 11. Petrolul 30 ham (Australia) — Liha- Timişoara — Olimpia Ora Braşov; Electroputere Craiova — C.F.R. Timişoara; Cor-
a eliminat a treia reduta retur. 12. A.S.A. 30 12 3 15 37—47 27 ciov (U.R.S.S.) 6-3, 6-4, 6-4; dea 7—0 ; Gloria Bistriţa — vinul Hunedoara — Gloria Bistriţa ; Politehnica Timişoara
bilă divizionară A — S.C. Oglinda activităţii Jiului 13. Rapid 30 7 12 11 29—29 26 Kodes (Cehoslovacia) — Electroputere Craiova 1—0 ; — Metalurgistul Cugir ; Minerul B. Mare — Minerul Ani
Bacău, după Jiul şi Di în acest al 55-lea campionat, 14. C.S.M. Reşiţa 30 8 10 12 34—39 26 Harai (Japonia) 4-6, 6-4, F.C. Bihor — Minerul Baia na ; Olimpia Oradea — Metalul Drobeta Tr. Severin;
namo. Şi vor juca iarăşi pe care-1 începuse atît de 15. Sportul stud. 30 6 13 11 32—50 25 6-1 ; 6-3 : Pala (Cehoslova Marc 4—1 ; Mctrom Braşov C.S.M. Sibiu — Olimpia S. Mare; Nitramonia Făgăraş —
in competiţiile europene. promiţător, este deosebit de 16. „U" Cluj 30 7 9 14 25—50 23 cia) — Blackinger (S.U.A.) — C.S.M. Sibiu 3—3. F.C. Bihor.
revelatoare. In această situ 6-3, 1-6, 6-3, 7-9, 7-5.