Page 87 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 87

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 741 © MARJI 26 IUNIE 1973                                                                                                                                                                                  3






                  NEDEIA DE LA SILVAŞ



              Din   primăvară   şi   pînă-n   pentru  a  fi  părtaşi  la  această   dă-n  grîu",  Iar  flăcăii  dau
            toamnă,  locuitorii  Ţării  Haţe­  tulburătoare  şl  spectaculoasă   glas  unor  urări  ca  aceasta  :
            gului,  din  depresiunea  Jiului,   manifestare.        „Să  creşti  griuie  la  noi  /  Pî­
             de  pe  vetrele  Mureşului  şi   Odată  cu  răsăritul  soarelui,   nă-n coarnele la boi... /“.
            Streiului,  se  angajează  intr-un   cooperatorii  Ion  Crişan,  losif   Apoi,  cununa  a  fost  ridica­
            ceremonial  ce  se  petrece  du­  Curuţ  şi  Mircl  lenăşel,  aju­  tă  de  pe  fruntea  boului  şi  a-
             pă  legi  nescrise,  intr-o  ade­  taţi  de  flăcăii  şi  fetele  satu­  şezată  sus,  sub  straşina  casei,
            vărată  întrecere  in  pregătirea   lui,  au  început  împletitul  cu­  unde  va  sta  pină  anul  viitor.
            şi  desfăşurarea  nedellor,  săr­  nunii.               Nedeia  de  la  Silvaşul  de  Jos
             bători  ale  omeniei  şi  ospeţiei,   La  ceasul  amiezii,  în  frunte   prilejuieşte,  de  fiecare  dată,
             manifestări  tradiţionale  com­  cu   preşedintele   cooperativei   şi   desfăşurarea  unei  ample
             plexe,  care,  de  la  an  la  an   agricole  de  producţie,  Gheor-   serbări  populare,  la  care  îşi
            ciştigă  în  semnificaţie  şl  am­  ghe  Prip,  cei  mai  destoinici   dau  contribuţia  unele  din  ce­
             ploare.                    crescători   de   animale   au   le  mai  valoroase  formaţii  ar­
              Prin  pitorescul  şi  ineditul   pornit  cu  boii  pe  uliţele  satu­  tistice  de  amatori.  Pe  scena
             ei,  nedeia  de  la  Silvaşul  de   lui.  Boul  cel  mai  mare,  „mi­  din   „Livadă“   s-au   perindat
             Jos  le  intrece,  insă,  pe  toate   rele“,   păşea   flancat   de-o   de  această  dată  artişti  ama­
             celelalte.                 parte  şi  de  alta  de  călăreţi,   tori  de  la  Casa  de  cultură     Bulevarde largi, spaţioase, care ie întretaie untndu-se şl ramlfleîndu-se în alte artere de circulaţie ; pomi, flori, verdeaţă şl mult*, mulţii lumini.
                                        scoboritori  parcă  dintr-o  ba­                                   Intr-un cuvlnt, Hunedoara de azi.                                                                                 Foto : VIRGIL ONOIU
              Din  moşl-strămoşi  s-a  sta­  ladă de demult.        din  Haţeg  şi  căminul  cultural
             tornicit  pe  aici  obiceiul  ca  la                   din Răchitova.
             mijlocul  lunii  iunie,  în  pragul   In  chiotele  şi  veselia  mulţi­  Se  cuvine  să  remarcăm  şi
             verii,  gospodarii  să  aşeze  pe   mii,  convoiul  parcurge  uliţa   cu  acest  prilej  evoluţia  tara­
             fruntea  celui  mai  frumos  şi   mare,  pînă  în  curtea  coope­  fului,  condus  de  Carol  Slovic   Concursul
             mai  bun  animal  de  muncă,  o   rativei  agricole  de  producţie.   şi  a  soliştilor  Florica  Ursu,
             cunună  de  flori  de  cîmp,  cu­  Aici,  Eroul  încununat  încon­  Maria  Parastie,  Clara  Uiheli                    faúnk adu Wl]                                   in cinstea zilei de 23 August
             lese  pe  rouă  de  flăcăi  şi  îm­  joară  de  trei  ori  masa  şi  es­  şl  Viorel  Grozoni,  care  au  o-   „Cultura română,
             pletită  de  vrednicii  bătrinl  ai   te  îndemnat  să  guste  dintr-o                   promotoare a idealurilor      mtmk iütepl 1                                                                                   tote k fcrpaí
             satului.                                               ferit   spectatorilor   un   mă­
                                        farfurie  plină  cu  grîu.  Peste
              Ca  în  flecare  an,  duminică,   el  şl  peste  mulţime  se  aruncă   nunchi  din  bogata  zestre  a   păcii, umanismului şi
             alături  de  localnici,  la  Sllva-                    folclorului nostru.              respectului între popoare“
             şul  de  Jos  au  venit  oaspeţi   apă  şl  grîu,  In  timp  ce  gos­                                                     ¡N COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
             din toate colţurile Judeţului  podarii rostesc formula „Roa-         C. STRÂJAN          Tragerea   la  sorţi   a  pre­
                                                                                                     miilor  concursului  cu  tema
                                                                                                     „Cultura   română,   promo­
                                                                                                     toare   a   idealurilor   păcii,   Perfecţionarea  pregătirii  cadre  ior-o  problemă  mai
                                                                                                     umanismului   şi   respectului
                                                                                                     între   popoare",   organizat
                                                                                                     de    Comitetul   Naţional
                                                                                                     pentru   apărarea   păcii,   va   complexă decît se lasă pe alocuri să se înţeleagă
                                                                                                     avea  loc  în  ziua  de  1  iulie
                                                                                                     ac.,  ora  9,00,  Ia  Bucureşti,
                                                                                                     în  sala  Casei  de  cultură  a
                                                                                                     sectorului   II   din   strada      Prevederile  Legii  nr.  2  din  1971  privind  perfecţionarea   La  cooperativa  „Retezatul"  din  Haţeg  fiecare  etapă  a
                                                                                                     M. Emincscu nr. 89.             pregătirii  cadrelor  au  fost  adoptate  şi  în  sistemul  coopera­  perfecţionării  începe  prin  stabilirea  cerinţelor  în  funcţie  de
                                                                                                       Răspunsurile   exacte   la    ţiei  meşteşugăreşti.  Aducerea  lor  la  îndeplinire  cu  consec­  necesităţile   reale   de   prestări—extinse,   diversificate,   calitativ
                                                                                                     întrebările    concursului      venţă  şi  conştiinciozitate  trebuie  să  aibă  ca  efecte  princi­  superioare  —  ale  populaţiei.  Rezultatul  este  că  de  cîtva
                                                                                                     precum  şi  lista  completă  a   pale  o  activitate  economică  mai  fructuoasă  în  fiecare  sec­  timp  cooperativa  nu  recepţionează  pe  nici  o  cale  reclama­
                                                                                                     celor  816  cîştigători  ai  pre­  ţie  a  cooperativei  meşteşugăreşti  şi  servicii  de  o  calitate   ţii  de  la  populaţie  iar  indicatorii  săi  economici  sint  dintre
                                                                                                     miilor  vor  fi  publicate  în   ireproşabilă  făcute  populaţiei.  Aşa  ar  trebui  să  fie  dacă   cei  mai  buni  şi  au  continuat  să  se  îmbunătăţească  în  fie­
                                                                                                     nr.  7  al  revistei  „Pentru   se  urmăreşte  în  fiecare  formă  de  pregătire  multiplicarea   care an.
                                                                                                     apărarea păcii".                cunoştinţelor   despre   meserie,   perfecţionarea   aptitudinilor   In  cooperativa  „Viaţă  nouă"  din  Orăştie,  perfecţiona­
                                                                                                                                     şi  dezvoltarea  unor  atitudini  înaintate  faţă  de  muncă  —  o   rea  pregătirii  era  reclamată  cu  precădere  în  unele  secţii  —
                                                                                                                                     tripletă cu adevărat de aur în acţiunea de perfecţionare.  cum  au  fost  cele  de  croitorie  de  serie  şl  de  blănărie  —  pen­
                                                                                                                                         Cu   ocazia   unui   schimb   de   experienţă,   cooperativele   tru   a   le   asigura   complexitatea,   specializarea   meseriaşilor
                                                                                                                                     meşteşugăreşti  din  judeţul  nostru  au  făcut  o  „trecere  în   pe  mai  multe  faze  de  operaţii.  Urmarea  firească  a  fost
                                                                                                      Gater pe apă                   revistă"  a  situaţiei  privind  perfecţionarea  pregătirii  cadre­  faptul  că  secţiile  respective  execută  lucrări  mult  mai  com­
                                                                                                                                     lor, de la aplicarea Legii nr. 2/1971 încoace.           plexe,  de  volum  mai  mare,  iar  cîştlgul  cooperatorilor  a
                                                                                                       ălembrii   cooperatori   de       O  primă  concluzie  desprinsă,  direct  sau  indirect,  din   crescut.
                                                                                                     la  C.A.P.  Ostrov  au  con­    opiniile  unor  factori  cu  munci  de  răspundere  în  această   La   cooperativa   de   artizanat   şi   meşteşuguri   artistice
                                                                                                     struit   pe   rîul   Cîrlete   un   acţiune,  este  că  perfecţionarea  pregătirii  o  o  problemă  com­  „Haţcgana",   care   lucrează   mult   pentru   export,   problema
                                                                                                     gater  cu  trei  pînze,  ce  este   plexă,  dar  ea  e  handicapată  pe  alocuri  de  unele  tendinţe   perfecţionării  pregătirii  se  punea  cu  multă  insistenţă.  Dar
                                                                                                     pus  în  funcţie  de  apa  riu-   de  simplificare  deşi  specificul  activităţii  în  cooperaţia  meş­  aici  cuprinderii  în  cursuri  a  lucrătorilor  cu  munca  la  domi­
                                                                                                     lui.  Gaterul  va  aduce  un    teşugărească   prezintă   chiar   mai   multă   complexitate   în   ciliu  nu  i  se  găsise  încă  o  rezolvare.  Şi  nu  sînt  puţini  cei
                                                                                                     venit   suplimentar   coopera­  problema  discutată  decît  în  alte  domenii.  Semnele  de  între­  cu muncă la domiciliu.
                                                                                                     tivei  agricole  de  cel  puţin   bare  care  se  ridică  vizează  modalitatea  de  instruire  practi­  Un  obstacol  în  acţiunea  de  perfecţionare  a  pregătirii
                                                                                                     300 000 Iei anual.              că  în  cadrul  policalificării  la  unele  meserii,  cum  se  proce­
                                                                                                                                     dează  pentru  încadrarea  în  cursurile  de  ridicare  a  califică­  cadrelor,   de   policalificare   în   cooperativele   meşteşugăreşti
                                                                                                                                     rii,  a  meseriaşilor  buni  dar  cu  studii  incomplete,  cum  se   —  şi  de  aici  multe  carenţe  ale  sale  —  este  acela  că  în  ma­
                                                                                                                                                                                               joritatea  cooperativelor  ea  a  fost  lăsată  doar  pe  seama  ce­
                                                                                                                                     poate  realiza  perfecţionarea  pregătirii  meseriaşilor  cu  mun­  lor   de   la   compartimentul   personal-învăţămînt.   Aceştia   au
           Cum v-aţ;/ pregătit? Ce măsuri                                                         aţi          stabilii              ca  la  domiciliu,  cu  ce  trebuie  să  înceapă  perfecţionarea   organizat-o  fiecare  cum  a  înţeles,  nu  Întotdeauna  în  lumi­
                                                                                                                                     pregătirii.  Avînd  în  vedere  ocazia  cu  care  s-au  depistat
                                                                                                                                     aceste  aspecte  nelămurite  —  schimbul  de  experienţă  —   na  cerinţelor  reale,  prin  unele  cooperative  cum  sînt  cele
                                                                                                                                     ridicarea  lor  ca  semne  de  întrebare  apare  ca  firească.  Dar   din  Valea  Jiului  necunoscîndu-se  bine  nici  aceste  cerinţe
                                                                                                                                                                                               nici  cele  metodologice.  Or,  perfecţionarea  pregătirii  este  o
                                                                                                                                      dacă  ne  gîndim  că  prevederile  legii  se  aplică  deja  de  doi
                      ce                       să nu se piardă nici unbob ?                                                          ani,  că  prin  formele  de  perfecţionare  a  pregătirii  au  trecut   problemă  ridicată  de  producţie  şi  care  se  răsfrînge  —  cînd
                                                                                                                                     deja  cîteva  serii  de  meseriaşi,  reliefarea  lor  ne  duce  la   e  bine  dirijată  —  cu  efecte  pozitive  asupra  producţiei.
                                                                                                                                                                                               Acest  lucru  trebuie  înţeles  de  către  toţi  cooperatorii  meş­
               (Urmare din pag. 1)      ţinut  să  precizeze  ing.  Dumi­  tractoare  cu  remorci  şi  ate­  'tă  şi  condiţionată  în  scopul   concluzia formulată anterior.                 teşugari,  începind  de  la  preşedintele  de  cooperativă  şi  în­
                                        tru  Vinţe  —  în  planul  ope­  laje  —  s-au  reparat  şi  sint   eliminării  impurităţilor  şi  re­  Acolo  unde  s-a  ţinut  seama  de  cele  două  scopuri  prin­  cheind cu ucenicul care a terminat un curs de calificare.
                                        rativ   al   consiliului   intercoo-   în  bună  stare  de  funcţiona­  ducerii   umidităţii.   Toate   su­  cipale  ale  acţiunii  de  perfecţionare,  ea  s-a  desfăşurat  şi  a
          cele  şase  de  la  secţiile  de   peratist  "şi  S.M.A.  s-a  prevă­  re.  Fiecare  C.A.P.  a  format   prafeţele   destinate   pentru   să-   avut acest rezultat.                                                         TH. MARCUŞ
          ■mecanizare   slnt   dotate   cu   zut  ca  recoltarea  cu  combi­  echipe   permanente   pentru   minţă   vor   fi   recoltate   cînd
          strictul  necesar  de  piese  de   nele  să  se  încheie  în  11  zile   transport,  combine  şi  batoze,   umiditatea   va   fi   de   maxi­
          schimb  şi  materiale  ca  î  bie­  bune  de  lucru,  treieratul  re­  precum   şi   pentru   deservirea   mum  15  la  sută.  Sămînţa  va
          le  mici  şi  mari,  cuţite  de   coltei  cu  batozele  în  13  zile,   preselor  de  balotat.  Toţi  cei   fi   selectată,   condiţionată   şi
          schimb,   degete   pentru   masă,   iar   însămînţarea   culturilor   care  lucrează  în  campania  de   depozitată   separat   pe   grupe   Salariaţii or prinde rădăcini, dar... există un „dor“!
          plăcuţe  tăietoare  pentru  cuţi­  duble  în  5  zile  Acest  plan   recoltare  vor  fi  instruiţi  cu   biologice.  Se  vor  asigura  e-
          te,  palete  de  rabator,  tron­  operativ   a   fost   discutat   cu   normele   de   proiecţia   muncii   chipe   permanente   pentru   lo-
          soane  de  pînză  şi  pînze  În­  toţi   preşedinţii   şi   inginerii   şi  de  pază  contra  incendiilor.   pătarea   cerealelor   în   maga­
          tregi,   şipci,   nituri,   agrafe,   şefi  din  C.A.P.  şi  aprobat  în   C.A.P.  vor  asigura  cel  puţin   zii.             (Urmare din Dan. 1)      —  Cum  colaboraţi  cu  cele­  mai   trec   şi   diriginţii,   din   lui  de  partid,  a  comitetului
          garnituri   de   rezervă   pentru   cadrul  unei  şedinţe  a  consi­  150  saci  pentru  fiecare  com­  Lucrările  de  recoltare,  trans­             lalte servicii ale unităţii ?  cînd  in  cînd,  pe  la  locurile   oamenilor   muncii,  precum  şi
          etanşare  şl  adeziv,  curele  de   liului   intercooperatist.   Balo-   bină,  saltele  de  colectat  plea­  port,   balotare   şi   eliberarea   tre   mersul   mijloacelor   de   —  Practic,  nu  există  o  co­  de muncă.  a  celorlalte  organizaţii  din  u-
          transmisie ş a.               tatul  paielor  —  care  se  va   vă  şi  sănii  pentru  transpor­  terenului  se  vor  executa  în   transport  şi  programul  schim­  laborare   I   —   ne-a   răspuns   Nici  comitetul  de  partid  al   nitate.
            —  Ţinînd  seamă  de  forţe­  face  pe  600  ha  —  s-a  prevă­  tul  baloţilor  la  marginea  hol­  flux   tehnologic   pentru   ca   burilor  de  lucru  care  nu  ofe­  dînsul.   Numai   serviciul   de   întreprinderii   n-a   făcut   prea   Rezultatele   economice   bune
          le  şi  mijloacele  de  care  dis­  zut  să  se  termine  în  10  zile.   delor.  Spre  deosebire  de  alţi   să  se  poată  trece  imediat  la   ră posibilitatea navetei etc.  organizarea   producţiei   şi   a   multe   In   rezolvarea   acestei   obţinute  pînă  în  prezent  re­
           puneţi,  in  cit  timp  veţi  în­  Pentru   combinele   „Gloria"   ani,  fiecare  combină  va  lu­  pregătirea   terenului   şi   însă­  Totuşi,  după  părerea  noas­  muncii   ajută   la   întocmirea        prezintă,  cu  adevărat,  un  mo­
          cheia  recoltarea  păioaselor  şl   s-au  pregătit  şi  etanşat  patru   cra  separat,  avînd  norma  sa   mînţarea   culturilor   duble,   tră,  motivul  principal  al  fluc­  planurilor  de  şcolarizare  şi  a   situaţii.  După  cum  ne-a  rela­  tiv  de  mîndrie  pentru  între­
          însămînţa culturile duble ?   remorci   care   să   transporte   zilnică  de  recoltat.  De  ase­  aşa  cum  s-a  stabilit,  în  cel   tuaţiei  constă  tocmai  în  fap­  tematicii   pentru   cursurile   de   tat   tovarăşul   Florian   Urican,   gul  colectiv  de  muncă.  Dacă
            —  Avem  de  recoltat  meca­  grlneleîn  vrac.  S-au  luat  mă­  menea.   C.A.P.   va   fixa   în   mult  cinci  zile  de  la  înce­  tul  că  de  forţa  de  muncă  a   calificare.  secretarul  comitetului  de  par­  în  aceste  succese  s-ar  reflec­
          nizat  in  această  campanie  o   suri   pentru   instruirea   coşari-   scris  traseul  de  transport  al   perea recoltărilor.  întreprinderii   se   ocupă,   în   —   Cine  controlează  activi­  tid,  pînă  în  prezent  nu  s-a   ta  şi  o  mai  multă  preocupa­
          suprafaţă  de  1  014  ha  cu  orz,   lor  şi  delegaţilor  de  batoză.   recoltei  din  cîmp  la  bazele                exclusivitate,   biroul   perso­  tatea  elevilor  ?  Cine  urmă­                       re  pentru  recrutarea  şi  pre­
          grîu  şi  secară.  Am  stabilit   Toţi   mecanizatorii   care   vor   de  recepţie  sau  la  magaziile   Interlocutorii   noştri   şi-au   nal  !  „Eu,  împreună  cu  cei   reşte  modul  de  integrare  în   analizat   niciodată   problema   gătirea  forţei  de  muncă,  de­
          să  recoltăm  cu  combinele  C  1   lucra  în  campania  de  recol­  proprii.  La  toate  C.A.P.  —   exprimat  convingerea  că  me­  cîţiva funcţionari ai biroului  fluxul  unităţii  a  tinerilor  ab­  forţei   de   muncă   întrucît...   ziderat   esenţial   al   prezentu­
          şi  C  3  —  864  ha,  iar  cu  com­  tare  vor  fi  instruiţi  privind   ţinînd   seama   de   evaluarea   canizatorii   şi   ţăranii   coope­  —  ne spunea Sabin Poenar  solvenţi ?  „n-a  fost  cazul"  1  Or,  s-a  vă­  lui  nostru  —  atunci,  fără  în­
           binele  „Gloria“  —  150  ha.   modul  de  folosire  a  utilaje­  producţiei  —  s-au  pregătit  şi   ratori  se  vor  achita  cu  cin­  —   ne  ocupăm  cu  recrutările,   —  In  general,  de  aceste  lu­  zut  din  cele  de  mai  sus  cît   doială,   colectivul   întreprinde­
           Pentru  treierat  cu  batoza  ră-   lor,   respectarea   normelor   de   asigurat   spaţii   de   depozitare   ste  de  sarcinile  de  mare  răs­  cu   angajările,   cu   organizarea   cruri  se  ocupă  personalul  de   rii  ar  fi  mai  bine  sudat,  ceea
           mîn  176  ha,  ce  se  vor  recol­  protecţie   a   muncii   şi   de   corespunzătoare.   De   aseme­  pundere  ce  le  revin  şi  vor   cursurilor   de   calificare   şi-   conducere   a!   fiecărei   secţii.   de  necesară  ar  fi  fost  (şi  es­  ce  ar  genera  înscrierea  acti­
           ta   manual   în   unităţile   din   p.c.l.                nea,  înainte   de  înmagazinare,   depune   toate   eforturile   pen­  cu  desfacerea  contractelor  de   De  la  alte  servicii  funcţiona­  te   încă!)   intervenţia   în   a-   vităţii  sale  pe  cotele  unei  e-
           zonele   de   deal.   Analizînd                                                          tru  strîngerea  la  timp  şi  fără   muncă !"              le, n-are cine I De asemenea,  ceastă problemă a comitetu­  ficienţe economice deosebite.
           forţele,  mijloacele  şi  posibili­  Toate mijloacele de trans­  întreaga   producţie   de   orz,
           tăţile de care dispunem — a       port ale C.A.P. — camioane,  grîu şi secară va fi selecta-  pierderi a recoltei.
           ■MBI.WkînSa






                                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                                  Scorul
                                                                                                                                                                                 deschis
           După încheierea campionatului diviziei A                                                                                   R_u g_bj                   către   oaspeţi,  fost  printr-o   fru­  Tenis de masă     niel  Frîncu  şi  Ioan  Simaiu);
                                                                                                                                                                                                                            2.
                                                                                                                                                                                                                                Hunedoara
                                                                                                                                                                                                                                           (Aurel
                                                                                                                                                                                                                                                  Stoia-
                                                                                                                                                                moasă   încercare.   Gazdele   au                           nov  şi  Florin  Rasu)  ;  13—14
                                                                                                                                                                                        prin
                                                                                                                                                                        din
                                                                                                                                    Ştinia  Petroşani—           redus   (lovitură  handicap  pedeap­  In  sala  Constructorul  din  Hu­  ani  —  fete:  1.  Alba  (Gabrie­
                                                                                                                                                                                                In  zilele  de  22—24  iunie,
                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                                 Martin
                                                                                                                                                                                                                            la  Dornic  şi  Ana  Ghibu)  ;  2.
                    JfPRIZE“ UIMIM MSI IN HIILUIIi JIULUI ~                                                                        Farul Constanţa 17-7         să)  şi  au  luat  conducerea,  pe   nedoara  s-a  disputat  faza  de   Vîlcea   (Luminiţa   Bălescu   1.
                                                                                                                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                                                care  n-au  mai  cedat-o  pînă  la
                                                                                                                                                                                                                            Mihaela
                                                                                                                                                                                                                                     Efrem);
                                                                                                                                                                                                                                              băieţi:
                                                                                                                                                                sfîrşitul  meciului,  prin  Fălcu-   zonă  a  concursului  de  tenis   Hunedoara  (Dan  Ardeleanu  şl
                                                                                                                                                                                              de  masă  —  echipe  şi  indivi­
                                                                                                                                    Ultima  etapă  a  campionatu­  şanu  (lovitură  de  picior  căzu­  dual  —,  rezervat  copiilor.  Au   Ioan  Scorţan);  2.  Vîlrea  (Ioan
                                          Am    numit   „reprize“,   în   aţie  ce  se  mai  poate  spune,   toate   motivele   şi   cauzele.   lui  diviziei  A  de  rugbi  a   tă).   Au   mai   înscris   pentru   participat   88   de   „speranţe"   Stroe şi Dan Tăcutu).
              Avem  deci  o  campioană  I   titlul  rîndurilor  de  faţă,  cele   care  cauze  şi  ¡motive  ale  de­  Aşteptăm,  mai  ales,  ca  în  ba-  B   coincis   cu   o   frumoasă   şi   gazde   Ştefan   (încercare),   din   judeţele   Alba,   Braşov,   La   individual,   10—12   ani
            DINAMO    BUCUREŞTI.   La   două  manşe  ale  campionatu­  căderii  în  retur  mai  pot  fi   za  lor  să  fie  întreprinse  şl   preţioasă   victorie   pentru   e-   Martin   (transformare)   şi   Făl-   Harghita,  Vilcea  şi  Hunedoa­
            o  săptămină  după  încheie­  lui,   turul   şi   returul.   Le-am   invocate  ?  A  slăbit  echipa,   măsurile   corespunzătoare,   chlpa   Ştiinţa   Petroşani.   E-   cuşanu   (lovitură   de   picior   ra.   In   urma   unor   întreceri   —  fete  :  1.  Eva  Ferentz  (Hu­
                                                                                                                                                                                                                            nedoara)  ;  2.  Gabriela  Radar
            rea  in  fapt  a  campionatu­  considerat  diametral  opuse  In   au   slăbit   jucătorii,   aceiaşi   atît  pentru  ceea  ce  a  fost,   voluînd   pe   teren   propriu,   căzută),   iar   pentru   oaspeţi   viu   disputate,  atractive,   pen­  (Alba)  ;  3.  Gabriela  Sava  (Al­
            lui  am  aflat,  totuşi,  cam­  evoluţia  Jiului  pe  baza  ur­  care  în  tur  au  fost  revelaţia   cît   şi   pentru,   viitor.   Dorim   studenţii  au  reuşit  să  învin­  Cristea  (lovitură  de  picior  că­  tru  faza  finală,  pe  ţară,  ca­  ba)  ;  4.  Faustina  Bondoc  ;
            pioană   ;   mărturisim,   cu   mătoarelor   cifre   din   clasa­  sezonului,   care   atentau   la   ca  pregătirea  noului  sgzon  să   gă   pe   Farul   Constanţa   cu   zută).  re  se  va  desfăşura  între  6—8   băieţi: l. Dan Frîncu (Alba);
            oarecare   surprindere.   Ne-a   mentele  celor  două  manşe  —   posturile  de  vîrfuri  de  atac   se  bazeze  pe  temelii  mai  se­  scorul  de  15—7  (9—4).  A  fost   A  arbitrat  satisfăcător  Con­  iulie  la  Ploieşti,  s-au  calificat   2.   Dan  Tăcutu  (Vîlcea);  3.
            surprins  că  o  echipă  —  U-   turul  Jiului  :  15  meciuri  ju­  ale  naţionalei  ?  Se  pot  invo­  rioase,  mai  solide,  mai  să­  o  partidă  de  mare  luptă,  fie­  stantin Udrea din Bucureşti.  echipele   clasate   pe   primele   N.  Josan  (Alba)  ;  4.  Ioan  Si­
            niversitatea  Craiova  —,  ca­  cate,  8  cîştigate,  două  ega-   ca  multe.  Există  teorii  şi  pă­  nătoase,   astfel   ca   evoluţia   care  echipă  dorind  cu  ardoa­  Prin   victoria   obţinută   du­  două  locuri,  iar  la  individual,   maiu  :  13—14  ani  —  fete  :  1.
            re   intr-un   campionat   în­  luri,   5   înfrîngeri,   golaveraj   reri  cum  că  —  s-a  demon­  să  păstreze  constanţă,  la  un   re victoria.  minică,   formaţia   Ştiinţa   s-a   ocupanţii primelor 4 locuri.  Gabriela   Dornic   (Alba);   2.
            treg  a  pierdut  doar  cinci   22—19,  18  puncte  ;  returul   strat   şi   prin   rezultatele  din   nivel  posibil  ridicat,  pe  mă­           clasat,  la  încheierea  campio­  Clasamentul   pe   echipe,   pe   Luminiţa Bălescu (Vîlcea);
             meciuri,  nu  a  reuşit  un  e-   Jiului  :  15  meciuri  jucate,  3   retur  ale  altor  echipe  —  for­  sura  potenţialului  real  al  ju­      natului,   pe   un   meritat   loc   categorii  de  vîrstă.  arată  ast­
            gal  in  faţa  a  10  oameni  din   victorii,  4  egaluri,  8  înfrîn­  maţia  Jiul  n-a  beneficiat  de   cătorilor.  Tenis                        IV,  în  clasamentul  celor  mai   fel :   10—12 ani — fete: 1.  3.  E.  Ungureanu  ;  4.  Mihaela
             Arad,  cei  care  in  acelaşi   geri, golaveraj 16—24,   10  o  pregătire  de  iarnă  serioa­                                                      bune  echipe  de  rugbi  din  ţa­                           Efrem   (Vîlcea);   băieţi:   1.
             campionat  nu  prea  reali­  puncte.   Am   greşit   calificînd   să,   susţinută,   prin   plecarea   Reprezentanta   judeţului                   ră.   Este   o   realizare   pentru   Alba  (Gabriela  Radar  şi  Cri-   Dan  Ardeleanu  (Hunedoara)  i
             zaseră  lucruri  de  seamă  in   evoluţia  Jiului,  în  cele  două   antrenorului   Ştefan   Coidurn   nostru  în  prima  divizie  tre­  Turneul de ia   care   rugbiştii   de   la   Ştiinţa   nela   Sava);   2   Hunedoara   2.  I.  Stroe  (Vilcea);  3.  So­
             faţa   propriilor   suporteri.   etape   ale   campionatului,   ca   în  străinătate,  exact  în  pe­  buie  să  se  înscrie  pe  o  curbă         merită felicitări.            (Eva   Ferentz   şi   Katia   Va-
             Surprinzătoare   şi   victoria   diametral   opusă   ?   Numărul                       de   evoluţie   ascendentă,   să    WlmbSedon                                                                           rin  Pitiş  (Braşov)  ;  4.  Emil
             echipei  Dinamo,  in  etapa   victoriilor   în   tur   (8)   este,   rioada   precompetiţională.   reprezinte   cu   cinste   minerii                            C. MATEESCU     cariuc); băieţi; 1. Alba (Da­  Geampană (Hunedoara).
             decisivă,  cu  exact  scorul  de   în   retur,   al   înfrîngeri-   S-ar   putea   ca   acest   argu­  din  Valea  Jiului,  pe  toţi  oa­  LONDRA   25   (Agerpres).
             care  avea  nevoie,  in  faţa   lor;   numărul   golurilor   mar­  ment  să  fie  unul  dintre  cele   menii   muncii   hunedoreni.   Cea  de-a  87-a  ediţie  a  tra­
             formaţiei  considerată  reve­  cate  în  tur  (22)  este  mai  mic   temeinice.  S-ar  putea  însă  să   Clubului  şi  secţiei  le  revin   diţionalului   turneu   de   te­                          CLASAMENTUL
             laţia  competiţiei  —  C.F.R.   decît  al  celor  primite  în  re­  existe  şi  alte  motive.  Sperăm   principalele   obligaţii   pentru   nis  de  la  Wimbledon  a  în­
             Cluj  —,  leam  căruia  obiş-   tur  (24);  golurile  primite  în   şi   aşteptăm   ca   în   analizele   a împlini aceste deziderate.  ceput  ieri,  pe  un  timp  în­            1.            Politehnica Timişoara 29  16 8 5 50—22 41
             nuiam  să-i  acordăm  califi­  prima   parte   (19)   sînt   mai   ce  le  vor  efectua  secţia  şi                    sorit  şi  în  faţa  a  peste                               2. F.C. Bihor                  29  15 6 8 53—31 36
             cativul „redutabil".                                      clubul Jiul să fie dezvăluite               N. STANC1U       15  000  de  spectatori,  pre­           n                  3. Olimpia Satu Mare           29  16 7 6 40—21 35
              Dar,   de   acum   înainte   multe  decît  cele  marcate  în                                                          zenţi   în   tribunele   celebrei         ira               4. Metrom Braşov               29  13 4 12 43—35 30
                                         a  doua  (16)  ;  doar  două  ega­
             sperăm   că   prin   mărirea   luri  In  tur,  dintre  care  nu­                                                       arene  londoneze.  In  parti­                               5. Minerul Baia Marc           29  12 6 11 32—27 30
             numerică a echipelor (ÎS                                                                                               da   inaugurală,   pe   terenul                             6. C.SJV1. Sibiu               29  12 6 11 32—28 30
             in  divizia  A,  3  serii  a  ÎS   mai   unul   pe   teren   propriu,      CLASAMENTUL FINAL                           central,   jucătorul   român                                7. Gloria Bistriţa             29  12 4 13 29—36 28
             formaţii  in  „B",  12  serii  a   în  tur,  în  schimb  4  egaluri                                                    Ilie  Năstase  l-a  învins  în                              8. Minerul Anina               29  12 4 13 29—43 28
             16  în  „C")  va  creşte  şi   în  retur,  dintre  care  3  pe  te­                            17 5 8 51—32 39         trei  seturi  :  6-3,  7-5,  6-2  pe                        9. Nitramonia Făgăraş          29  13 1 14 42—40 27
             calitatea   jocului   practicat,   ren  propriu  ;  nici  o  înfrînge-   1. DINAMO         30                          Hans  Joachim  Plotz  (R.  F.         Seria a ll-a         10. Metalul Drobeta Tr. Severin  29  12 2 15 37—40 26
             conform  unei  binecunoscu­  re  în  prima  manşă  la  Petro­  2. Univ. Craiova            30  15 9 6 54—36 39         Germania).   Alte   rezultate                              11. C.F.R. Timişoara            29  11 4 14 32—36 26
                                                                          3. F.C. Argeş
                                                                                                            14 7 9 44—28 35
                                                                                                        30
             te legi dialectice.         şani,  dar  înfrîngere  în  a  do­  4. S.C. Bacău              30  13 8 9 36—35 34         din  prima  zi  a  probei  de    REZULTATE:   Minerul   A-   12. Metalurgistul Cugir
               Campioană   avem,   com­  ua  (0—1  cu  Steaua);  o  vic­                                                            simplu  bărbaţi  :  Fassbender   nina  —  Politehnica  Timişoa­                            29  10 5 14 26—35 25
             petitoare   U.E.F.A.   avem,   torie   în   deplasare   în   tur,   5. C.F.R. Cluj         30  11 11 8 31—30 33        (R.F.  Germania  —  Gulyas     ra  2—2   ;   Metalul   Drobeta   13. Corvinul Hunedoara    29  11 6 12 29—37 24
             echipă  de  Cupa  cupelor  o   nici  una  în  retur.  Mai  con­  6. Steaua                 30  9 13 8 36—30 31         (Ungaria)  8-6,  6-8,  6-3.  6-3  ;   Tr.   Severin   —   Nitramonia   14. Electroputere Cv.  29 11 2 16 28—40 24
             să  avem,  că  doar  n-o  să   cis :  3 puncte cucerite din  7. Steagul roşu               30  11 8 11 39—24 30        Kary   (Austria)   —   Silviter   Făgăraş  1—0  ;  Metalurgistul   15. C.F.R. Arad         29  10 4 14 31—45 24
             meargă   Constructorul   Ga­  deplasări   în   toamnă,   unul   8. F.C. Constanţa          30  10 8 12 35—34 28        (Anglia)  6-4,  7-9,  6-1,  6-2  ;   Cugir   —   C.F.R.   Arad  3—0:
             laţi   in   Anglia   sau   mai   singur  în  primăvară  ;  un  sin­  9. U.T.A.             30  8 12 10 33—36 28        Mayer   (S.U.A.)   —   Lewis   Olimpia   Satu   Mare  —  Cor-   16. Olimpia Oradea         29  9 5 15 33—50 23
             cine  ştie  unde.  Destul  că  a   gur  punct  pierdut  în  tur  a-   10. JIUL             30  11 6 13 38—43 28        (Anglia)  7-5,  6-4,  6-3  ;  Dur-   vinul  Hunedoara  2—0  ;  C.F.R.   ETAPA VIITOARE (ultima):  C.7 .R. Arad — Metrom
                                                                                                            9 10 11 22—32 28
             fost  pe  „23  August“  unde   casă,  faţă  de  5  pierdute  în   11. Petrolul             30                          ham   (Australia)   —   Liha-   Timişoara   —   Olimpia   Ora­  Braşov;   Electroputere  Craiova   —   C.F.R.  Timişoara;  Cor-
             a  eliminat  a  treia  reduta­  retur.                      12. A.S.A.                     30  12 3 15 37—47 27        ciov  (U.R.S.S.)  6-3,  6-4,  6-4;   dea  7—0  ;  Gloria  Bistriţa  —  vinul  Hunedoara  —  Gloria  Bistriţa  ;  Politehnica  Timişoara
             bilă  divizionară  A  —  S.C.   Oglinda   activităţii   Jiului   13. Rapid                 30  7 12 11 29—29 26        Kodes   (Cehoslovacia)   —     Electroputere Craiova   1—0 ;  —  Metalurgistul  Cugir  ;  Minerul  B.  Mare  —  Minerul  Ani­
             Bacău,  după  Jiul  şi  Di­  în  acest  al  55-lea  campionat,   14. C.S.M. Reşiţa         30   8 10 12 34—39 26       Harai   (Japonia)   4-6,   6-4,   F.C.   Bihor   —   Minerul   Baia  na  ;  Olimpia  Oradea  —  Metalul  Drobeta  Tr.  Severin;
             namo.  Şi  vor  juca  iarăşi   pe   care-1   începuse   atît   de   15. Sportul stud.      30  6 13 11 32—50 25        6-1  ;  6-3  :  Pala  (Cehoslova­  Marc  4—1  ;  Mctrom  Braşov   C.S.M.  Sibiu  —  Olimpia  S.  Mare;  Nitramonia  Făgăraş  —
             in competiţiile europene.   promiţător,   este   deosebit   de   16. „U" Cluj              30  7 9 14 25—50 23         cia)  —  Blackinger  (S.U.A.)   — C.S.M. Sibiu 3—3.        F.C. Bihor.
                                         revelatoare. In această situ­                                                              6-3, 1-6, 6-3, 7-9, 7-5.
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92