Page 89 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate fările, uniţi-vă

Succese de prestigiu

obţinute de oameni[

\ AUGUST^
muncii hunedoreni

Cu planul semestrial îndeplinit

Centrala minereurilor Deva

ANUL XXV Nr. 5 742 MIERCURI 27 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Antrenate cu eforturi susţinute in marea în­ Trebuie subliniate în mod deosebit străda
trecere pentru realizarea înainte de termen a nia şi hărnicia minerilor din bazinul Poiana
cincinalului, colectivele unităţilor aparţinătoare Ruscăi, preocuparea lor de a extrage şl furniza
furnalelor cantităţi sporite de materie primă.
In spiritul dezvoltării colaborării internaţionale marfă pe primul semestru. Calculele estimative Asigurind îndeplinirea şl depăşirea sarcinilor
Centralei minereurilor Deva au îndeplinit, zi­
lele acestea, planul producţiei globale _ şl
fizice şi valorice de plan, colectivul întreprinde
arată că centrala va intra în cea de-a doua rii miniere Hunedoara a livrat în plus de la în­
jumătate a anului cu o producţie Industrială ceputul anului Combinatului siderurgic Hune­
doara 6 600 tone de fier in minereu, contribuind
suplimentară evaluată' la peste 60 milioane lei.
astfel la sporirea producţiei de metal a patriei
Sporul de producţie înregistrat se datoreşte in
început vizita oficială a bună parte creşterii productivităţii muncii va­ deplinit cu mult înainte de termen sarcinile va­
Şi colectivul întreprinderii miniere Barza a în­
lorice de plan stabilite pe prima jumătate "
lorice pe salariat cu 2,5 la sută faţă de sarci­
na planificată. anului.
preşedintelui Consiliului de Secţia I furnale de la C.S.H.
cilor de utilizare a furnalelor cu 2 la sută fa
Colectivul secţiei I furnale de la Combinatul
siderurgic Hunedoara a elaborat luni, în pri­ ţă de normele tehnice stabilite.
mul schimb de lucru, ultimele tone de fontă îndrumaţi de organizaţiile de partid, munci
din prevederile de plan pe primul semestru al torii, tehnicienii şl Inginerii din cadrul acestei
NICOLAE CEAUŞESCU, în Republica cantitate suplimentară de fontă echivalentă cu in condiţiile reducerii consumurilor specifice şi
secţii au asigurat creşterea producţiei de fontă
anului. Pînă la finele lunii se va realiza aici o
sporirii eficienţei economice. Prin îmbunătăţi
metalul necesar pentru fabricarea a peste 5 100
rea tehnologiei de lucru şi ridicarea tempera
tractoare sau 9 200 combine de recoltat cerea­
turii aerului cald utilizat în furnal s-a redus
le. Acest remarcabil succes pe ca re _ furnaliştii
simţitor consumul de cocs pe tona de fontă
îl închină marii sărbători de la 23 August este Din bilanţul realizărilor pe 5 luni rezultă o e-
Germania rezultatul folosirii mal depline a capacităţilor conomie de peste 2 700 000 lei la preţul de
cost planificat.
de producţie, fapt concretizat in creşterea Indi-
Secţia de mecanizare Burjuc Secţia de transport llia
Există evenimente politice Elicopterul aterizează pe o tav Heinemann şi de soţia Angajaţi cu toate forţele în marea întrecere
care, prin ampla lor semni­ Plecarea din Capitală pajişte din apropierea reşe­ sa, împreună cu care iau ce se desfăşoară in cinstea zilei de 23 August Şi colectivul acestei secţii din cadrul S.M.A,
ficaţie, prin înrîurirea pe ca­ dinţei preşedintelui. Tovară­ parte la un dejun intim, pe ogoare pentru executarea la timp şl in cele llia, condus de mecanicul Eremla Marian, şi-a
re o exercită nu numai asu­ şul Nicolae Ceauşescu, îm­ desfăşurat Intr-o atmosferă mal bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a realizat pină la 15 iunie prevederile de plan pe
pra relaţiilor bilaterale din­ Marţi dimineaţa, a părăsit noastre ştiinţifice, culturale preună cu tovarăşa Elena deosebit de cordială. Oaspe­ culturilor, recoltarea, strîngerea şl depozitarea
F.
Capitala,
tre ţări, dar şi asupra evo­ Germania, plecînd în R. Con­ şi artistice, generali, ziarişti. Ceauşescu, însoţiţi de suita ţii şi gazdele ies, apoi, pe te­ furajelor, muncitorii secţiei de mecanizare Bur­ semestrul I şi lă-a depăşit cu 17 000 lei. Trac
preşedintele
Au fost de faţă Bernhard
luţiei spre destindere In Eu­ siliului de Stat al Republicii Wolf, însărcinatul cu afaceri de onoare, străbat pe jos a- rasa de unde se deschide o juc, aparţlnînd de S.M.A. lila, au reuşit să în­ toriştii rutieriştl Achlm Scheau şi Ludu Bota
ropa, spre colaborare între ad-interim al R. F. Germania leile unui frumos parc. splendidă panoramă a Rinu­ deplinească sarcinile de plan pe primul se­ şi-au adus o contribuţie de seamă la indepli
toate statele, polarizează a- Socialiste România, tovarăşul la Bucureşti, şefi ai misiuni­ Oaspeţii români sînt întîm- mestru al acestui an cu 15 zile mai devreme. nirea şi depăşirea sarcinilor de plan semestrla
Nicolae Ceauşescu, care, îm­
tenţia opiniei publice. preună cu tovarăşa Elena lor diplomatice acreditaţi in pinaţi, la intrarea In reşe­ lui, se întreţin cordial şi se S-au evidenţiat în obţinerea acestei frumoase le. Acest harnic colectiv de muncă se strădu
Un asemenea eveniment îl dinţă, de preşedintele Gus- fotografiază împreună. realizări mecanizatorii Teofil Suba, Ion Dehe-
reprezintă vizita oficială pe Ceauşescu, face o vizită ofi­ ţara noastră, alţi membri ai leanu, Ion Negru, Gheorghe Burza, Petru Pe- ieşte pentru ca în cinstea zilei eliberării patriei
care preşedintele Consiliului cială in această ţară, la invi­ corpului diplomatic. traşca şi Ştefan Herbel, mecanicul şi conducă­ de sub jugul fascist să înscrie pe graficul în
Republicii
preşedintelui
taţia
de Stat al Republicii Socia­ Federale Germania, dr. Gus- Miile de bucureşteni aflaţi Vizita la primăria oraşului torul secţiei. trecerii realizări tot mai frumoase.
liste România, tovarăşul tav W. Heinemann, şi a la aeroport au urat un căl­
Nicolae Ceauşescu, împreună duros drum bun preşedinte­
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, doamnei Heinemann. lui Consiliului de Stat al Marţi după-amiază, pre­ faţă de omul aflat în fruntea
o întreprinde, timp de patru In această vizită, şeful sta­ Republicii Socialiste Româ­ şedintele Consiliului de Stat, acestei ţări, care cu o neo­
1
zile, în Republica Federală tului român este însoţit de nia, succes deplin în vizita tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bosită energie promovează a-
Germania. tovarăşii Ion Păţan, vicepre­ pe care o începe în Republi­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceastă înţeleaptă politică de 0 nouă tocătoare cutat prototipul unei tocă­ Lucrări de investiţii
In zilele premergătoare so­ şedinte al Consiliului de Mi­ ca Federală Germania, eve­ împreună cu persoane oficia­ pace şi prosperitate. tori complexe pentru gro­
sirii şefului statului român, niştri, ministrul comerţului niment de importanţă majo­ le române care-i însoţesc, au In faţa intrării principale siere, concentrate şi sucu­
oamenii politici, presa, ra­ exterior, George Macovescu, ră în evoluţia relaţiilor ro­ fost oaspeţii primăriei capi­ a primăriei, oaspeţii români pentru furaje lente. Această tocătoare ur­ în C. A. P.
ri ioteleviziunea din ţara gaz­ ministrul afacerilor externe, mâno-vest-germane, ce pune talei Republicii Federale Ger­ sînt întîmpinaţi de primarul mează să fie produsă in se­
dă au apreciat unanim că a- Virgil Actarian, ministrul in­ pregnant în lumină dorinţa mania, a cărei clădire monu­ general al oraşului, Peter In preocupările consiliilor rie şi livraţii tuturor unită­ Au fost date în folosinţă
ceastă vizită întruneşte toata dustriei construcţiilor de ma- comună, a celor două ţări şi mentală datează din secolul' Kraemer. Două tinere, îm­ de conducere ale cooperati­ ţilor. grajdurile de la cooperati­
atributele pentru a fi soco­ şini-unelte şi electrotehnicii, popoare de a găsi împreună al XVIII-lea. brăcate în frumoase şi origi­ velor agricole din judeţul vele agricole de producţie
tită drept un eveniment de de consilieri şi experţi. căile extinderii şi adîncirii In vechea şi frumoasa pia­ nale costume, oferă tovară­ nostru, prepararea furajelor Lăpuşnic, Brîznic şi Aurel
cea mai mare importanţă, La plecare, pe aeroportul colaborării dintre ele, atît ţă din faţa primăriei, în aş­ şei Elena Ceauşescu un bu­ grosiere ocupă un loc de Milioanele de la Vlaicu. De asemenea, se gă­
cercurile conducătoare de la Băneasa, erau de faţă tova­ în interesul lor, cît şi al cau­ teptarea oaspeţilor s-au adu­ chet de flori. O fanfară into­ seamă. Pînă acum, furajele sesc în stadiu avansat de
Bonn exprimîndu-şi convin­ răşul Ion Gheorghe Maurer zei generale a apropierii şi nat numeroşi cetăţeni ai ora­ nează imnurile de stat ale grosiere au fost preparate „Avicola“ execuţie grajdurile de la
gerea, aşa cum sublinia şi şi tovarăşa Elena Maurer, to­ conlucrării rodnice între na­ şului Bonn, care au . ţinut celor două ţări. în 56 de unităţi, existind C.A.P. Orăştie, Geoagiu,
cancelarul Willy Brandt, că varăşii Emil Bodnaraş, Ma­ ţiuni, a destinderii şi securi­ să-şi exprime', în acesf fel, Primarul genera! 'ai oraşu­ în judeţ 96 de tocători şi In cursul anului 1973, Pişchinţi, Ostrov, Căstău şi
discuţiile la nivel înalt ro- nea Mănescu, Paul Nicules- tăţii în Europa, în întreaga 6tima şi admiraţia pentru lui îi conduce pe înalţii oas­ 73 mori cu ciocane. Coope­ I.A.S. „Avicola" Mintia are Beriu. La C.A.P. Jeledinţi
mâno-vest-germane vor con­ cu-Mizil, Gheorghe Pană. lume. realizările României socialis­ peţi în istorica sală de go­ rativele agricole din Lă- planificat să producă peste a fost terminat un saivan,
tribui la o adincire şi mai Gheorghe Rădulescu, Virgil Tovarăşul Nicolae Ceauşescu te, pentru politica ei îndrep­ blenuri, unde se află şi Car­ puşnic, Dobra, Boz şi Geoa- 72 milioane bucăţi ouă şi iar la Ghelar şi Pişchinţi
mare a relaţiilor dintre ţări­ Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţii­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu tată spre consolidarea păcii tea de aur a oraşului. giu au folosit tocători de 600 tone carne de pasăre. sînt in construcţie alte do­
le noastre şi vor da acestora le, Gheorghe Cioară, Lina au răspuns îndelung, cu cor­ şi securităţii in Europa şi în A luat cuvîntul primarul tip Orăştioara. In primele cinci luni ale uă adăposturi pentru ovine.
noi impulsuri. Ciobanu, Florian Dănălache, dialitate, manifestărilor en­ lume, simpatia şi respectul general, Peter Kraemer. Pentru extinderea şi fo­ anului planul dc producţie Din cele 11 bucătării fura­
Se poate spune că, de la Emil Drăgănescu, Janos Fa- tuziaste ale locuitorilor Ca­ losirea cu rezultate superi­ la ouă a fost depăşit cu 3 la jere prevăzute a se execu­
stabilirea relaţiilor diploma­ zekas, Petre Lu.pu, Dumitru pitalei, care, în această zi, oare a acestei metode, la ta in acest an, la 10 s-a
tice între România şi R.F.G., Popescu, Leonte Răutu, au exprimat din nou, cu în­ Cuvîntul primarului indicaţia secretariatului Co­ sută, Ia carne de pasăre cu deschis finanţarea, existind
în urmă cu şase ani, s-au ex­ Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- sufleţire, simţămintele între­ mitetului judeţean de 4 la sută, iar la pui de o zi condiţii pentru a se acorda
tins raporturile bilaterale pe tec, Constantin Băbălău, Mi- gului nostru popor, de înaltă partid, S.M.A. .llia a exe­ cu 66 la sută. credite şi celei de-a 11-a.
plan politic, economic, ştiin­ ron Constantinescu, Mihai stimă şi preţuire faţă de şe­
ţific, tehnic şi cultural, ase­ Dalea, Mihai Gere, Magdale- ful statului român, faţă de general al oraşului Bonn
menea relaţii între două ţări na Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile activitatea neobosită şi con­
cu orînduiri social-politica Patilineţ. tribuţia sa activă la edifica­ Excelenţe,
diferite fiind o strălucită de­ Erau prezenţi membri ai rea unei lumi mai bune, mai lă Germania. Relaţiile româ­
monstraţie a faptului că, în C.C. al P.C.R., ai Consiliului drepte, o lume a păcii, înţe­ Doamnelor şi domnilor, no-vest-germane au cunoscut Ieri a început con- j
lumea de astăzi, se impune de Stat şi ai guvernului, con­ legerii şi cooperării multila­ In numele cetăţenilor şi al o dezvoltare continuă. Cînd, >Vv-. v
mai mult ca oricînd dezvol­ ducători ai instituţiilor cen­ terale între popoare. Consiliului oraşului Bonn, a- cu doi ani în urmă, preşedin­
tarea colaborării intre state trale şi organizaţiilor ob­ La ora 8,30, aeronava pre­ flat aici pentru a vă saluta tele nostru federal a sosit în Dialogul cursul de admitere |
pe baza respectării principi­ zidenţială a decolat, îndrep- România in cadrul unei vizi­
ilor independenţei şi suvera­ şteşti, personalităţi ale vieţii tîndu-se spre Koln. pe dumneavoastră, am ma­ te oficiale la Bucureşti, se în licee
nităţii naţionale, egalităţii In rea cinste să vă adresez, aflau expuse mari pancarte experienţei
drepturi, neamestecului în domnule preşedinte al Consi­ pe care se putea citi: „Tră­
liului de Stat, stimatei dum­
treburile interne, avantajului Sosirea la Bonn neavoastră soţii şi însoţitori­ iască prietenia intre poporul
reciproc. Tocmai pe o ase­ lor dumneavoastră un foarte român şi poporul Republicii Cei mai mulţi dintre)
menea platformă s-au clădit cordial salut de bun venit. Federale Germania". Dum­ WTTTOFTnOARA
legăturile pe multiple pla­ Este ora 12,45. Preşedintele primul rînd, centrul politic neavoastră, Excelenţe, aţi ve­
In Cartea de aur în care,
însoţitorii
nuri româno-vest-germane, şi Nicolae Ceauşescu, tovarăşa al Germaniei Federale, şi nu spre satisfacţia şi recunoş­ nit împreună pe cu malul Ri­ < absolvenţii şcolilor |
dumneavoastră
rezultatele de ptnă acum sînt Elena Ceauşescu iau loc la numai pentru că aici se a- tinţa noastră, semnează oas­ nului pentru a pune încă un Rl?Qf*FA
Dozitive. Convorbirile care bordul . unui elicopter special flă reşedinţa preşedintelui peţii noştri de vază, se află
vor avea loc, întîlnirile şefu­ cu care se îndreaptă spre R.F.G., sediul guvernului şi şi semnătura ministrului de jalon al relaţiilor de priete­ generale au optat !
lui statului român cu oa­ Bonn, la reşedinţa preşedin­ al Parlamentului. Aici se con­ externe român, care, în urmă nie dintre popoarele noastre.
meni politici, reprezentanţi telui Gustav Heinemann — centrează din ce în ce mai cu 6 ani, a fost primul mi­ Şi chiar dacă Bonn-ul se a-
flă aşezat pe Rin, noi sîntem
ai cercurilor de afaceri, vi­ vila Hammerschmidt —, a- mult iniţiativele politice. De­ nistru de externe al unui stat pe deplin conştienţi că nu Işi propune azi o temă de mare importanţă şi
zitarea unor importante o- flată intr-un cadru pitoresc, sigur, cele 10 landuri ale socialist venit în misiune o- actualitate ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ - DINAMIZA­ pentru liceele j
biective economice vor des­ pe malul Rinului. Aici va a- federaţiei îşi păstrează larga ficială în Republica Federa- (Continuare in pag. a 4-a) :
chide, fără îndoială, noi per­ vea loc un dejun intim ofe­ lor autonomie şi rolul poli­ TOR AL MASELOR, FACTOR HOTĂRITOR AL CREŞ­
spective, ample orizonturi ex­ rit în cinstea oaspeţilor ro­ tic de mare pondere în via­ TERII VOLUMULUI Şl CALITĂŢII PRODUCŢIEI. dc specialitate!
tinderii colaborării şi priete­ mâni. ţa politică internă a ţării.
niei dintre ţările şi popoare­ Se survolează Bonn-ul, ca­ Politica externă capătă însă Cuvîntul tovarăşului SiderurgIştii din cele două mari cetăţi de metal Ieri dimineaţa, in toate
le noastre. pitala Republicii Federale o importanţă crescîndă şi a ale ţării, angajaţi plenar în marea întrecere socialis­ liceele a început concursul
de admitere. Viitoarele ca­
Fireşte, mai există încă Germania, oraş străbătut de şi ajuns la o amploare pe tă pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan dre de specialişti, solicita- -
posibilităţi multiple de ex­ apele Rinului. Aici, unde flu­ care nu a avut-o niciodată mOLM CE/tBŞESCll şi a angajamentelor asumate în acest an, pentru în­ te de economia judeţului, î
tindere în continuare a cir­ viul părăseşte Munţii Renaniei, în întreaga perioadă postbe­ făptuirea cincinalului înainte de termen, dialoghează a ţării, pornesc pe un drum j
cuitului de valori materiale luîndu-şi drumul spre cîm- lică. Or, politica externă este,
şi spirituale, de promovare a piile regiunii de confluenţă, conform Constituţiei R.F.G., azi despre modul în care muncesc ei, transpunînd nou — continuare de pe
noi poziţii a suişului înce­
unor forme noi ale colabo­ cu Ruhrul, încep acele mi­ de competenţa — dacă nu la primăria oraşului Bonn neabătut în viaţă indicaţiile partidului, ale secretaru­ put încă din primele ore de
rării, previziunile indicînd că nunate peisaje, care, prin exclusivă, în orice caz pre­ lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. şcoală.
volumul schimburilor econo­ farmecul lor, atrag turişti cumpănitoare — a instituţi­ Domnule primar general. la statului, întregului popor
mice va creşte în viitorii doi din ţară şi din străinătate. ilor federale. Doamnelor şi domnilor al republicii dumneavoastră. In .cuprinsul paginii a 11-a sînt inserate articolele Emoţii fireşti (inerente
ani de la 1,8 la 2,5 miliarde Bonn-ul — capitala Repu­ Principalele partide ale ţă­ consilieri, Intr-adevăr, intre ţările ; momentului) în rîndul can­
mărci — iar actuala vizită o- blicii Federale Germania — rii şi-au înălţat aici sediile noastre s-au dezvoltat, în ul­ didaţilor, dar mai ales în
ferâ prilejul identificării de este un oraş care se redefi- naţionale. Aş dori, în primul rînd, să timii ani, relaţii de colabo­ • PENTRU 8 MILIOANE TONE DE OŢEL rîndul părinţilor, părtaşi
către reprezentanţii celor do­ neşte. Pînă nu de mult, Bonn-ul se defineşte acum vă mulţumesc pentru salutul rare bune. Stabilirea relaţi­ mai mult decît oricînd la
uă ţări a căilor unei dezvol­ Bonn-ul s-a dezvoltat mal ca un oraş modern, preocu- şi primirea pe care ne-aţi fă­ ilor diplomatice cu şase ani • PE PRIMA FILĂ A AGENDEI DE LUCRU A OR­ această probă de dificulta­
tări şi mai largi. mult prin extinderea sa nat să-şi apere personalita­ cut-o la primăria oraşului în urmă s-a dovedit foarte GANIZAŢIILOR DE PARTID : COMPETENŢĂ, RĂSPUN­ te. numită laconic „admite­
teritorială, şi mai precis prin tea, monumentele, să-şi pro­ re“. Insă. conform unui a-
Pe de altă parte, precedind tejeze mediul ambiant, bo­ Bonn, capitala Republicii Fe­ bună, atît pentru raporturile DERE, EXIGENŢĂ devăr ce nu mai trebuie
doar cu ciîeva zile deschide­ cuprinderea în graniţele sale gata vegetaţie de pe malul derale Germania. Doresc, la dintre ţările şi popoarele ţă­ demonstrat, studiul şi pre­
rea lucrărilor Conferinţei ge- citadine a unor sate din Rinului. Se remarcă, dealtfel, rîndul meu, să vă adresez rilor noastre, cît şi pentru • VALOAREA INIŢIATIVELOR SE CITEŞTE IN gătirea reduc odată cu în­
neral-europene pentru coope­ jur. Desigur, în anii de după faptul că, pretutindeni, clă­ dumneavoastră şi populaţiei cauza colaborării în Europa ceputul examenului sub­
rare şi securitate, eveniment cel de-al doilea război mon­ dirile publice sînt înconjura­ capitalei Republicii Federale şi în general în lume. GRAFICUL REALIZĂRILOR stanţial emoţia, aceasta ră-
aceste
suferit
au
istoric în viaţa continentului, dial, proces sate modernizare Germania, în numele meu, Intr-adevăr, în trecut, în* mînînd doar... părinţilor.
un
de
dialogul care începe astăzi va treptată. Totuşi, ca oraş în te de grădini şi pajişti. Vila al soţiei, al poporului meu, tre popoarele noastre au exis­ • PREGĂTIREA PROFESIONALĂ - IN PAS CU In acest an şcolar, dato­
prilejui, totodată, în mod fi­ sensul tradiţional, putea fi Hammerschmidt şi Parla­ un salut cordial şi cele mai tat relaţii de largă colabora­ TEHNICA ACTUALĂ, CU CERINŢELE PRODUCŢIEI rită unor diversificate for-
resc, şi discutarea unui şir menţionat numai actualul mentul se disting prin gră­ bune urări. Sînt bucuros că re. Istoria cunoaşte multe mo­
de probleme legate de tra­ „centru" al Bonn-ului, locul dinile lor pline de flori pot să adresez primele cu­ mente importante — şi întot- • PROMOTORII ÎNTRECERII SOCIALISTE
ducerea in viaţă a dezidera­ Şl vinte pe pămîntul Republicii (Contînuare in pag. a 3-a)
tului unanim de creare a pe care se găsea cetatea feu­ arbori. Federale Germania în capita­ (Continuare in pag. a 4-a)
înconjurată
puter­
de
dală,
condiţiilor care să chezăşu- nice ziduri de apărare. Aici
iască securitatea trainică şi
colaborarea rodnică între toa­ se găseşte cea mai mare clă­
—
dire
a
oraşului
Palatul
cu
prestaţii
te naţiunile Europei. Sînt, a- SOLUŢIE ORIGINALĂ DE conoinii (piatra de ser­ nou traseu va contribui telecomunicaţii. dc poştă şl PENTRU 1NVÂTÂMINT, de şi fruntaşii întreprinderi­
lor
din
lo­
instituţiilor
fiind
cestea, elemente care impri­ de vară al prinţului elector CURĂŢIRE A CUPTOARE­ pentină cocsul mai ieftină la descongestionarea cir­ şl, CULTURĂ Şl 'SĂNĂTATE calitate. Prezentă în mij­
metalurgic).
decît
trasee
culaţiei
pe
alte
mă vizitei un pronunţat ca­ de Köln, aici este primăria, LOR Noua metodă de curăţire în general, la îmbunătă­ DELA DIVIZIONARA B MURE­ Io comuna Rapoltu Ma­ locul salariaţilor. fanfara
instituţii
se
află
principalele
racter de lucru, conturînd civile şi bisericeşti. I.aminatoril hunedoreni a cuptoarelor se aplică ţirea transportului In co­ ŞUL DEVA CONTINUA... re se cheltuieşte in acest a concertat la sfirşltul
pentru
cadrul unui dialog construc­ De-a lungul secolelor, Bonn­ caută noi metode prin la bluiningu! de 1 300 mm mun In municipiu. COMPETIŢIA an de la bugetul statului săptămînii de trecute ..Marmu­
la
fruntaşii
laminorul
şl
800
invăţămînt,
tiv în folosul celor două ul a jucat un rol mai mult care să asigure producti­ mm. la Această nouă de efi­ OFICIU POŞTAL pentru şi sănătate suma cultu­ ra“. De o asemenea aten­
dc
şi
ră
părţi, ca şi in folosul cau­ vitate şi eficienţă ridica­ cientă metodă de muncă Promovată direct în di­ 637 000 lei. In primele ţie s-au bucurat şi sala­
de­
I.M.M.R.,
zei generale a securităţii şi sau mai puţin marcant în te procesului tehnologic, la laminoarele Hunedoa­ „HUNEDOARA 3“ O ZI vizia B, echipa Mureşul cinci luni s-au cheltuit riaţii dc la locomotive, revi­
poul
de
mai
me­
aceste
continuă,
Deva
totuşi,
destinderii pe continent şi in viaţa politică a ţării. El s-a calitate Astfel, bună grup rei ¡1 are ca principali Zilele acestea a fost dat meciurile de... baraj ! Du­ din exprimă fonduri — ca­ zia de vagoane ş.a.
talului.
un
universi­
re
partidu­
grija
prin
treptat
lume. impus sa, devenită cunoscută de specialişti de la btu- autori pe inginerii Ion în folosinţă un nou lo­ pă ce a invins duminică, lui şi statului nostru pen­
Mihuţ şl Petru I.azăr.
tatea
Sub aceste auspicii favora­ în toată Europa secolului al mingul de l 300 mm a cal de poştă la Hunedoa­ cu 2—0, la Lugoj, pe Vul­ tru instruirea, educarea VREMEA
strada
în
ra.
sănătăţii
adoptat
Situat
soluţie
bile, sub semnul încrederii că nală de o curăţire a origi­ NOU TRASEU DE Eliberării, nr. 5, noul Piaţa turii Textila, iată că as­ şi apărarea aproape 400 popu­ Pentru 2i ore
o-
—
laţiei
000
formaţia
tăzi
deveană
va
cup­
aşteptările celor două ţări In XIX-lea. Aici, in clădirea toarelor cu o piatră de AUTOBUZE ficlu poştal „Hunedoara LA întîlni, la Turda, pe Arie- lei. Vreme uşor instabilă, cu
variabil.
reuşita deplină a convorbiri­ fostului Palat al prinţilor e- serpentină în locul coc­ 3“ serveşte în condiţii şul, o altă candidată la cerul semnala, mal Local se
ales
in
vor
lor la nivel înalt româno- lectori, transformată în şcoa­ sului metalurgic utilizat La Petroşani a fost optime cetăţenii din mi- baraj. Apoi, joi, la Deva. „AZI CINTĂM PENTRU cursul după-amiezii. aver­
mult.
nou
Expe­
va
se
dc
vest-germane se vor împlini, lă superioară, — a învăţat pînă nu a de dat rezultate creat de curind un : Sur- croraloanele 6 şi 7, pre­ se Vulturii desfăşura returul FRUNTAŞI" descărcări ploaie Însoţite Vin-
de
rimentul
cum şi pe cei din Oraşul
de
traseu
autobuze
Lugoj,
Textila
Karl Marx.
cu
electrice.
debutează vizita preşedintelui foarte bune, conducînd la duc — str. Anton Pann muncitoresc. In felul a- Iar la sfirşilul săptămînii Acesta este genericul tul va sufla potrivit din
României socialiste. Oraşul Bonn a rămas în mărirea ciclului de func­ — Cuza Vodă — gara cesta au fost descongesti­ ALTA returul cu Arieşul. Mu­ sub care fanfara clubului vest şi nord-vest. Tempe­
Cărbunelui,
ţine
C.F.R.
Proverbul „Ziua bună se istoria mişcărilor revoluţio­ ţionare a mai cuptoarelor, uni­ la pe care — vor str. circula auto­ onate celelalte două oficii reşul suporterilor să săi demonstre­ şi sindicatelor la din finele Simeria raturile extreme vor fi cu­
bună,
încălzirea
că
organizează
ze
fie­
poştale
din
Hunedoara,
cunoaşte de dimineaţă“ şi-a nare ale anului 1848 ca unul formă, a lingourilqr şl, buzele din jumătate In a sporit mult operativita­ prin baraj tot promova în cărei săptămlni de lucru prinse noaptea între 9 şl
14 grade, Iar ziua vor os­
dintre punctele cele mai fier­ totodată, la însemnate e- jumătate de oră. Acest tea in servirea populaţiei J „B“. programe muzicale cerute cila între 20 si 26 grade.
binţi ale Germaniei.
(Continuare in pag. a 4-a) Astăzi, Bonn-ul este, In