Page 9 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 9
VOTâSn rici vrc®
'-'■•'-'ü Mnidpjiinfl E^}a¡¡q¡g Proletari din toate iărlle, unifl-vă ! In marea întrecere în cinstea zilei de 23 August
RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFICIENŢA
/ N I Ţ J Â L
colectivităţilor de muncă
puternică forţă
Al P CI SI At
de
Problemele
„Producţia unei zile pe importanţă, sarcinile maximă
majo
re care stau în faţa colec
ac
în
tivelor
industriale
ANUL XXV Nr. 5 722 DUMINICĂ 3 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tuala etapă de dezvoltare a
trimestru—realizată cu ţării impun de la sine in
tensificarea căutărilor pen
tru Îmbunătăţirea produc-
Vizita în ţara noastră a Şahinşahuiui materiale economisite“
„Planul nostru pe 73 se
caracterizează prin aceea fortul şi preocupare! •^fiecare* inginer
cărui muncitor putem (Tlîţine
că prevede creşteri impor trimestrial o economie de
tante de producţie şi, în materii prime şi materiale ' şi tehnician
mod cu totul deosebit ne echivalentă cu producţia u-
Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr pentru materiale de cheltuieli iniţiativa noaştră... luna ianuarie, să reiolve, anual,
nei zile. Aşa prins contur
energice
acţiuni
la
obligă
reducerea
lor
producţie"
Chiar
din
— s-a subliniat în adunarea
oamenilor muncii din secţia „Producţia tîpfei zile pe trP a problemă pentru
mestru — realizată cu ma
mase plastice a I.C. Orăştie. teriale economisite“ s-a în
Maiestăţilor Lor Imperiale, A fost o subliniere care se rădăcinat ia toate locurile
Primirea la şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Întîlnirea dintre preşedintele adresa întregului colectiv, de muncă. Operatorii de la producţie“
tovarăşului
Ceauşescu
Nicolae
angajîndu-1 la căutarea so
in continuarea ceremoniei, luţiilor care să permită pu maşinile de injecţie, printre
care Iosif Boco, Viorica Ca
nerea în valoare a tuturor
aeroportul Otopeni Maiestatea Sa Imperială pri Consiliului de Stat, rezervelor de economisire a zan, Asinefta Iar, Ilie Mun- ţiei din punct de vedere S
meşte
comandantu
raportul
teanu, Melentia Stîrc şi al
lui gărzii de onoare. In timp materiilor prime şi materia ţii, s-au' angajat într-o pa cantitativ şi calitativ, pen
ce răsună acordurile imnuri lelor. tru descoperirea unor teh
¡La invitaţia preşedintelui ...Aeroportul Otopeni. Aici lor celor două state, se trag sionantă întrecere penţi-u nologii noi de fabricaţie
Consiliului de Stat al ¡Repu are loc ceremonia primirii 21 de salve de artilerie. Nicolae Ceauşescu, — Soluţia au găsit-o co economisirea polietilenei şi şi a rezervelor interne care
blicii Socialiste România, înalţilor oaspeţi. In această P r e ş e d i n t e l e Nicolae muniştii din secţie —- ne-a p.v.c.-ului — materii prime să constituie o bază de re
Nicola« Ceauşescu, şl a tova dimineaţă, aerogara este îm Ceauşescu şi Şahinşahul Ira spus maistru] principal Io- de bază — pentrujfelimina lansare a Întregii activi
răşei Elena Ceauşescu, Ma podobită sărbătoreşte. Sînt nului salută, apoi, drapelul şi Maiestatea Sa Imperială sif Rusu, secretarul organi rea rebuturilor, ¡»folosirea tăţi. In acest context se
iestăţile 'bor Imperiale Mo arborate drapelele de stat ale României, după care cei doi zaţiei de partid de Ia. mase deşeurilor, îrilătuArea risi înscrie şi iniţiativa eadre-
hammad Reaa Pahlavi Arya României şi Iranului, car« şefi de stat trec In revistă plastice. Cunoscînd perfect pei. Apoi. cu ajijArul mais-'j
mehr, Şahinşahul Iranului, şi încadrează portretel« pre garda de onoare. situaţia fiecărui loc de mun trului Petru jKoiu şi ai IOAN CIMPORESCU
împărăteasa Farah Pahlavi şedintelui Consiliului de Stat, In continuare, sînt prezen Şahinşahul Aryamehr că, experienţa bună şi nea tehnicianului lcKi Lupu, im inginer principal la
f
Sahbanu, au sosit, simbătâ la Nicolae Ceauşescu, şi Ma taţi înalţilor oaspeţi şefii mi junsurile, ei au depistat trecerea pentruwmataajfaliza- întreprinderea .Victoria''
amiază, in Capitală, într-o iestăţii Sale Imperiale, Şahin- siunilor diplomatice acredi foarte repede posibilităţile Călan
vizită oficială In ţara noastră. şahul Mohammad Reza taţi la Bucureşti, precum şi Slmbătă după-amiază au Pahlavi Aryamehr s-a desfă de reducere a consumului
de materiale. A fost făcut
Vizita suveranului iranian Pahlavi Aryamehr. Dînd glas persoanele oficiale române început convorbirile oficiale şurat intr-o atmosferă de
are loc la numai citeva luni simţămintelor cu care locui — primarul general al Capi între preşedintele Consiliului caldă prietenie şi înţelegere un calcul sumar şi am a- (Continuare în pag. (Continuare In pag. a 2-a)
de la inttlnirea la Teheran torii Capitalei, toţi cetăţenii talei, membri ai guvernului, de Stat al Republicii So reciprocă ce caracterizează ra juns la concluzia că prin e-
«u preşedintele Nicolae ţării întîmpină pe Maiestăţi conducători de instituţii cen cialiste România, Nicolae porturile multilaterale româ
CÂ auşescu, inscriindu-se ca le Lor Imperiale, pe mari trale, generali. Ceauşescu, şi Maiestatea Sa no-iraniene, conlucrarea ţă
un nou şl semnificativ mo parcarte sînt înscrise, în lim Ceremonia primirii •• în Imperială Şahinşahul Mo rilor noastre în principalele
ment al dialogului activ şl bile română şi iraniană, ură cheie eu defilarea gărzii de hammad Reza Pahlavi A- probleme ale vieţii interna ÎN MUNICIPIUL DEVA
rodnic la nivel înalt româno- rile : „Bun venit în România onoare. ryamehr. ţionale, relaţii a căror con
iranian. Este a şasea Intîlnire Maiestăţilor Lor Imperiale Convorbirea dintre pre tinuă promovare a fost de
pe care cel doi şefi de stat o Şahinşahul Aryamehr şi îm •Miile de bucureşteni aflaţi şedintele Nicolae Ceauşescu şi fiecare dată, cu prilejul în-
au in ultimii ani, ea mareînd părăteasa Iranului !“„ „Trăias la aeroport participă cu în •Maiestatea Sa Imperială tîlnirilor anterioare, în aten II
— ca şi contactele directe că prietenia dintre poporul sufleţire la întîlnirea dintre Şahinşahul Mohammad Reza ţia celor doi şefi de stat.
precedente — un eveniment român şi poporul iranian !“. cei doi şefi de stat, aclamînd
de majoră însemnătate în e- La ora 12,30 aeronava im îndelung pentru prietenia
voluţia raporturilor româno- perială Îşi face apariţia dea româno-iraniană. Vizită protocolară la tovarăşul
iraniene, relaţii tradiţionale supra aeroportului, însoţită In aplauzele entuziaste ale
care cunosc, în prezent, o de o escadrilă a forţelor celor prezenţi, preşedintele A m DE UNI DE EA REVOLUŢIA DIN 1840
dezvoltare din ce în ce mai noastre aeriene. Nicolae Ceauşescu şi Maies
mare, mai fructuoăsă, In in P r e ş e d i n t e l e Nicolae tatea Sa Imperială, Şahinşahul Nicolae Ceauşescu
teresul ambelor popoare, al Ceauşescu şi tovarăşa Elena Mohammad Reza Pahlavi A- Ieri, a avut loc la Deva în cadrului în care se aniver tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cauzei păcii, securităţii şi co Ceauşescu, Împreună cu Ion ryamehr, iau loc într-o maşi Maiestăţile Lor Imperiale, înalţii oaspeţi au fost În sala „Arta“ adunarea festivă sează împlinirea a 125 de în cuvîntările istorice rostite
operării internaţionale. Româ Gheorghe Maurer, preşedinte nă deschisă, escortată de mo- Şahinşahul Iranului, Mo soţiţi de Abbas Aii Khalat consacrată aniversării a 125 ani de la revoluţia din 1848 la marile adunări populare
nia şi Iranul au căutat ne le Consiliului de Miniştri, şi tociclişti, îndreptîndu-se spre hammad Reza Pahlavi A- bari, ministrul afacerilor ex de ani de la revoluţia din —• eforturile deosebite pentru de la Iaşi şi Blaj „revoluţia
contenit căile apropierii şi tovarăşa Elena Maurer, vin reşedinţa rezervată Înalţilor ryamehr, şi împărăteasa Fa terne. al Iranului, Manzar 1848 — eveniment de o im înfăptuirea exemplară a sar de la 1848 din Transilvania,
înţelegerii, statornicind între în intîmplnarea Maiestăţilor oaspeţi. rah, au făcut, în cUrsul serii, Khalatbari, doamnă de onoa portanţă deosebită pe care cinilor de plan pe acest an, avînd la bază aceleaşi condi
ele strînse legături de priete Lor. De-a lungul bulevardelor o vizită protocolară tovară re a Maiestăţii Sale împără istoria patriei îl consemnează pentru materializarea cinci ţii şi cauze economico-sociale
nie şi colaborare, în spiritul . bucureştene regăsim aceeaşi şului Nicolae Ceauşescu, pre teasa Iranului, Houshang An- la loc de cinste şi îi dă sem nalului înainte de termen — că şi în Principate, a îmbră
coexistenţei paşnice, pe teme La coborirea din avion, atmosferă sărbătorească. Ma şedintele Consiliului de Stat, nificaţia pe care o merită. precum şi asupra semnifica cat şi o serie de trăsături şi
lia trainică a principiilor res înalţii oaspeţi sînt salutaţi cu rile artere străbătute cunosc şi tovarăşei Elena Ceauşescu. sari, ministrul economiei, Sa La adunarea festivă au lu ţiei acestui eveniment. caracteristici deosebite, de
pectării independenţei şi sti- cordialitate. Cei doi şefi de o vie animaţie, numeroşi lo degh Sadrieh, ambasadorul at parte tovarăşii Ioachim In istoria milenară a po terminate dc particularităţile
veranităţii naţionale, egalită stat îşi strîng mîinile cu cuitori ai Capitalei salută cu La întîlnire au participat Iranului la Bucureşti, şi alte Moga, prim-secretar al Co porului român, a spus vorbi concrete ale dezvoltării isto
ţii în drepturi, neamestecului căldură. căldură pe conducătorii Ion Gheorghe Maurer, pre persoane oficiale care înso- mitetului judeţean Hunedoa torul, avem nenumărate pa rice a acestei provincii ro
în. treburile interne şi avan Maiestatea Sa Imperială, României şi Iranului. ..care şedintele Consiliului de Mi , i ese pe Maiestăţile Lor Im ra al P.C.R., preşedintele "Co gini de vitejie şi eroism. mâneşti".
tajului reciproc. Colaborarea Şahinşahul'' Iranului, prezintă răspund cu cordialitate mani niştri, şi tovarăşa Elena periale in vizita în ţara noas mitetului executiv al Consi Aici, Ia răscrucea de drumuri Iii continuare vorbitorul
româno-iraniană, bogată şi tovarăşului Nicolae Ceauşescu festărilor d« simpatie ale Maurer, Ion Păţan, vicepre tră. liului popular judeţean, Dâ- a Europei de răsărit, Româ s-a referit, pe larg, la lupta
dinamică, reprezintă, în fapt, şi tovarăşei Elena Ceauşescu populaţiei. şedinte al Consiliului de Mi întrevederea dintre Maies vid Lazăr, secretar al Comi nia, deşi o ţară mică, a ju comună pe care au desfăşu
un exemplu de conlucrare e- pe Abbas Aii Khalatbari, mi In această primire deosebit niştri, ministrul comerţului tăţile Lor Imperiale şi pre tetului judeţean de partid, cat un rol deosebit de în rat-o oamenii muncii români,
ficientă între state cu orîn- nistrul afacerilor externe, de cordială se fac simţite sen exterior, George Macovescu, şedintele Nicolae Ceauşescu, vicepreşedinte al Comitetului semnat, luptînd necontenit' maghiari, germani şi de alte
duiri social-politice diferite. Houshang Ansari, ministrul timentele de stimă şi de pre ministrul afacerilor externe, tovarăşa Elena Ceauşescu s-a executiv al Consiliului popu pentru dreptate socială, pen naţionalităţi, în acel an re
O expresie strălucită a aces economiei, şi celelalte persoa ţuire faţă de solii poporului Alexandru Boabă, ambasado desfăşurat într-o atmosferă lar judeţean, Aurel Nistor şi tru libertate şi neatîrnare, voluţionar — 1848 — pentru
tor bune relaţii, a dorinţei ne oficiale care ft însoţesc. iranian, de înaltă apreciere a rul României în Iran, cu so prietenească, d« caldă cordia Stalian Popescu, vicepreşe pentru realizarea statului na eliberare socială şi naţională.
comune de a le promova cu La rimdul «ău, tovarăşul prieteniei statornicite între ţiile. litate. dinţi ai Comitetului executiv ţional unitar. In şirul aces Istorica adunare populară
şl mai multă vigoare, pe mul Nicolae Ceauşescu prezintă ţările noastre, vio satisfacţie al Consiliului popular ju tor lupte eroice, anul 1848 se de la Blaj constituie momen
tiple planuri, o constituie ac oaspeţilor pe tovarăşii Ilie pentru întîlnirea dintre şefii deţean, Aron Colcer, prim- tul cel mai semnificativ al
tuala vizită a Maiestăţilor Lor Verdeţ, Ion Păţan, George celor două state, apreciată Primirea şefilor misiunilor secretar al Comitetului mu înscrie cu o deosebită vigoa luptei revoluţionare din
Imperiale, pe care opinia pu Macovescu, ministrul afaceri drept un eveniment de cea nicipal de partid Deva, re. Aşa cum a apreciat la Transilvania anului 1848.
blică din ţara noastră o salu lor externe, cu soţiile. Sînt mai mare importanţă pentru preşedintele Comitetului exe timpul său opinia publică Peste 40 000 de români, ală
tă cu interes şi satisfacţie, cu de faţă Sadegh Sadrieh, am relaţiile româno-iraniene. pen cutiv. al Consiliului popular europeană, revoluţia română, turi de care se aflau iobagi
caldă simpatie şi ospitalita basadorul Maiestăţii Sale Im tru întărirea conlucrării attt diplomatice acreditaţi municipal, Petru Stoican, şi îndeosebi cca din Ardeal, unguri, saşi şi secui, în frun
te. văzînd în ea încă o con periale la Bucureşti, şi A- de fructuoase pînă acum în preşedintele Comitetului ju a fost una dintre cele mai tea cărora se aflau Avram
tribuţie de preţ la întărirea lexandru Boabă, ambasadorul domeniul colaborării recipro deţean de cultură şi educaţie grele, mai îndelungate şi mal lâncu, Simion Bărnuţiu,
prieteniei şi colaborării din României ia Teheran. ce, cit şi în viaţa internaţio Ea Bucureşti socialistă, Alexandru Voicu- dramatice din cîte a cunoscut George Bariţ, Timotei Cipa-
continentul
tre cele două ţări şi popoare. Un grup de copii oferă flori nală. lescu, prim-vicepreşedinte al nosul an 1848. nostru în furtu riu, Al. Papiu Ilarian şi alţii
Comitetului executiv al Con au elaborat platforma politi
caracteristică
co
Trăsătura
Sîmbătă după-amiază, Ma ministrul afacerilor externe siliului popular municipal, mună a revoluţiei din 1848 a că a revoluţiei şi au ales de
Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi iestăţile Lor Imperiale Şahin al Iranului, ambasadorul Ma conducători de organizaţiilor fost, -pe de o parte, lupta mocratic pe semnificativ era
conducătorii
ei.
întreprinderi
iestăţii
Sale
la
Imperiale
de
instituţii,
şi
ai
Deosebit
Aryamehr
împără
şi
şahul
teasa Farah, au primit, la re Bucureşti şi alte persoane o- de masă şi obşteşti, munci pentru lichidarea relaţiilor faptul că alături de ardeleni,
feudale şi realizarea unor re
ficiale.
tori,
in
erau de faţă militanţi revo
ingineri,
tehnicieni,
tovarăşa Elena Ceauşescu in onoarea înalţilor oaspeţi şedinţa lor — Palatul Primă şahul timpul primirii. împără telectuali din unităţile muni forme economice şi social-po luţionari din principate : A-
In
Şahin
verii, pe şefii misiunilor di
litice de natură să dea cîmp
şi
Aryamehr
loan
Cuza,
lexandru
cipiului, militari.
Vasile
plomatice acreditaţi la Bucu teasa Farah s-au întreţinut Adunarea festivă a fost liber dezvoltării forţelor de Alecsandri, Alecu Russo,
Preşedintele Consiliului de Cioară, Emil Drâgănescu, Şte economiei, Sadegh Sadrieh, reşti, împreună cu soţiile. cordial cu membrii corpului deschisă de către tovarăşul producţie şi să ridice ţara la Costache Negri, Gheorghe
nivelul de organizare al ţări
Stat al Republicii Socialiste fan Voitec, Cornel Burtică, ambasadorul Iranului la Bucu La solemnitate au asistat diplomatic. Aron Colcer. A luat apoi lor avansate din Europa, iar Sion, Dimitrie Brătianu şi al
România, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, Ion Io- reşti, şi persoanele oficiale cuvîntul. tovarăşul Ioachim pe de altă parte revendica ţii.
şi tovarăşa Elena Ceauşescu. niţă, Ion Păţan, Ştefan An care ii însoţesc pe înalţii oas Moga. rea cerinţei vitale a constitu Programul de la Blaj a
au oferit, sîmbătă, un dineu drei, Constantin Stătescu, peţi în vizita pe care o fac Solemnitatea depunerii coroanei de La începutul cuvîntării sa irii statului naţional unitar.
oficial la Palatul Consiliu George Macovescu, cu soţiile, In ţara noastră. le vorbitorul s-a oprit asupra Aşa cum magistral a arătat (Continuare in pag. a 2-a)
lui de Stat în onoarea Ma membri al Consiliului de Au fost intonate imnurile
iestăţilor Lor imperiale, Şa Stat şi ai guvernului, oameni de stat ale Iranului şi Româ Hori la Monumentul eroilor luptei
hinşahul Iranului, Mohammad de ştiinţă, artă şi cultură, niei.
Reza Pahlavi Aryamehr, şi a generali. In timpul dineului, care s-a
împărătesei Farah. Au luat parte, de asemenea, desfăşurat într-o atmosferă pentru libertatea poporului
La dineu au luat parte Ion Abbas Aii Khalatbari, minis caldă, prietenească, preşedin
Gheorghe Maurer, Manea Mă- trul afacerilor externe al Ira tele Consiliului de Stat,
nescu, Paul Niculescu-Mi- nului, Manzar Khalatbari, Nicolae Ceauşescu, şi Şahin şi a patriei, pentru
zil, Gheorghe Pană, Gheor doamnă de onoare a Maiestă şahul Iranului, Mohammad
ghe Rădulescu, Virgil Tro- ţii Sale împărăteasa Iranului, Reza Pahlavi Aryamehr, au
fin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Houshang Ansari, ministrul rostit toasturi. In cursul după-amiezii, Ma La solemnitate au luat par
iestatea Sa Imperială Mo te Gheorghe Cioară, primarul
hammad Reza Pahlavi A- general al Capitalei, general
ryamehr a depus o coroană de armată Ion Ioniţă, minis
Pagina a lll-a intîlnire Ion Păţan- de flori la Monumentul eroi trul apărării naţionale, Nico
lor luptei pentru libertatea lae Ecobescu, adjunct al mi
poporului şi a patriei, pentru nistrului afacerilor externe,
Houshang Ansari socialism. generali şi ofiţeri superiori,
înaltul oaspete a fost înso
ţit de Constatin Stătescu, se O gardă militară a prezen
In cursul după-amiezii, de cretarul Consiliului de Stat, tat onorul.
sîmbătă, Ion Păţan, vicepre Alexandru Boabă, ambasado Au fost intonate imnurile
rul României în Iran, general- de stat ale României şi Ira
şedinte al Consiliului de Mi locotenent Constantin Popa, nului.
V. niştri, ministrul comerţului locţiitor al şefului Marelui După depunerea coroanei
exterior, s-a întîlnit cu Hous Stat Major. de flori s-a păstrat un mo
hang Ansari, ministrul econo împreună cu Maiestatea Sa ment de reculegere.
miei al Iranului.
Imperială se aflau Abbas Aii înalţii oaspeţi au vizitat,
A fost discutată ou acest Khalatbari, ministrul afaceri apoi, rotonda monumentului.
prilej perfectarea acordului lor externe. Sadegh Sadrieh, In încheierea ceremoniei,
de cooperare economică pe ambasadorul Iranului la Maiestatea Sa Imperială a
termen lung între România Bucureşti şi alte persoane o- primit defilarea gărzii mili
şi Iran. ficiale iraniene. tar«.
în pagina a H-a
fi
• Un sfert de veac de la actul revoluţio A APARUT NOUL MERS ve : organizarea, ori de „NEDEiA DE SUB O NOUĂ UNITATE nifestările vor taraful, susţinute VREMEA
grupul
cîte ori e nevoie, a unor
de
fanfara,
AL AUTOBUZELOR acţiuni de descongestionare PENTRU DIFUZAREA vocal, formaţia de dansuri,
nar al naţionalizării principalelor mijloace de a galeriilor de anumite BRAZI“... PRESEI orchestra de muzică uşoa Pentru 24 ore
materiale, de aproviziona ră şi soliştii clubului.
Zilele trecute a apărut re cu lemn, de colectare DELA In oraşul Lupcni, în Printre cei dinţii invitaţi
...este
şl a fost pus in vinzarc la
de
producţie toate autogărlle rtin judeţ a fierului vechi, îngrijirea sărbătoare denumită marea scopul satisfacerii mal prin la „Ziua numără cei peste Vreme frumoasă şi căl
de
întreprinderii“
care
folclorică
pline
a
cititorilor,
azi
se
înfrumuseţarea
spaţiilor
noul mers al autobuzelor. şl zonelor verzi. Iniţiativa începe azi, la ora ÎO.M, in grija serviciului de difu 280 de muncitori şi tehni duroasă, cu cerul variabil,
şi
SIDERURGIA HUNEDOREANA — Tipărit In peste 2 300 de merită să fie extinsă şi in oraşul Vulcan. Primă ma zare a presei din cadrul cieni evidenţiaţi in între mai nulii senin. Vîntul va
exemplare, acesla conţiţie alte unităţi. nifestare de acest fel, pre Direcţiei judeţene dc poş cerea socialistă desfăşurată sufla slab din nord-est.
programul de circulaţie al luată din obiceiul momlr- tă şi telecomunicaţii, a in primul trimestru al a- Temperatura minimă va
oscila Intre 9 şi 1.1 grade,
un
folosinţă
aşezărilor
PUTERNICĂ FORŢA IN ACCELERAREA autobuzelor pentru judeţe PEPINIERA LA VISCA lănesc ale al Vălt Jiului, mon O ZI fost dat in Aceasta este cestui an. iar maxima intre 24 şi 28
nou
chioşc.
tane
ne-
le Hunedoara şi Alba.
deia de azi se vrea o au cea de-a 65-a unitate pro PRIN MUNCĂ grade.
Membrii organizaţiei tentică paradă * portului, prie de difuzare a presei. PATRIOTICA
PROGRESULUI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI .LUNA IUNIE — LUNA U.T.C. din Visca au lnal jocului şi datinilor locale,
frumoasa Iniţiativă de a
MUNCII VOLUNTAR- amenaja o pepinieră pro la care îşi dau concursul „ZIUA ÎNTREPRINDERII" Salariaţii Centrului de
e-
energiei
a
PATRIOTICE» prie de salcîm in vatra şi formaţiile artistice ale LA distribuire Hunedoara au e- Pentru următoarele
lectrice
® In aceste zile pe ogoare : satului pentru nevoile în căminelor culturale din Astăzi, clubul muncito xecutat peste 6 000 ore
tregii comune Vorţa. In Iscronl, Bănlţa, Jleţ. Dea- resc din Lonea şi zona muncă patriotică — acţiu două zile
Pentru o mal Intensă sute de ore de muncă vo- lu Bablt şi ale cluburilor verde din jur vor fi locu ne in cadrul căreia a fost
TOATE FORŢELE ŞI MIJLOACELE — mobilizare a tinerilor la luntar-patrlotlcă, tinerii au muncitoreşti din ' Lupeui, rile unor atractive şi de Introdusă lumină electrică
realizarea unor lucrări de pregătit terenul şi semă Aninoasa, Petrila, Lonea. conectante manifestări cul- pe str. Carpaţl din Hune Vreme frumoasă şi căl
interes obştesc, comitetul nat. In continuare, ei s-au Formaţiile Casei de cultu ALTA tural-arlislice. Organizate duroasă, cu cerul variabil.
doara, s-a amenajat un de
FOLOSITE DIN PLIN LA ÎNTREŢINEREA U.T.C. de la I. M. Hune angajat cu aceeaşi pasiu ră din Uricant vor fi pre de comitetul sindicatului pozit de materiale, a fost Izolat, după-amiaza, este
doara a declarat .Luna ne pentru executarea tu zente la .Nedeia de sub dc la exploatarea minieră executat un gard din be posibil să cadă averse sla
va
be
Vîntul
ploaie.
de
iunie — luna muncii vo- turor lucrărilor de îngri brazi“ cu momentul fol din localitate, in cadrul ton şi s-au colectat circa sufla slab pină la potrivit.
CULTURILOR luntar-patriotlce“ Obiecti jire necesar*. cloric „Nunta de pe Jiu“. „Zilei întreprinderii“, ma 50 tone fier vechi. Temperatura staţionară.
J