Page 92 - Drumul_socialismului_1973_06

K9Ë.R89
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5742 • MIERCURI 27 IUNIE 1973

Vizita preşedintelui NICOLAE in R.F. Germania

Dineu oferit în cinstea preşedintelui Cuvîntul primarului

' ’ ' * •* ‘ **»■■’> » , a *. . . / . ' n
general al oraşului Bonn
Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu

prin
ro­
Institutului
(Urmare din pag. 1)
pentru
mân invitaţia relaţiile cultura­
le cu străinătatea de a pre­
sîntem numai o ţarS a Rinului, zenta la Bucureşti, în primă­
Preşedintele Republicii Fe­ în cinstea preşedintelui Con­ lor externe al Republicii Fe­ economiei, Horst EhmRe, mi­ deral de presă şi informaţii, mâne care îl însoţesc pe pre­ dar şi o ţară a Dunării. Acest vara anului viitor, oraşul
derale Germania, Gustav Hei- siliului de Stat al Republicii derale Germania, cu soţia, nistrul pentru cercetare, teh­ miniştri, deputaţi, personali­ şedintele Consiliului de Stat fluviu care a jucat un rol Bonn în imagini şi sunet.
nemann, şi soţia sa, Hilda Socialiste România, Nicolae Mildred Scheel, Gerhard nologie, poştă şi telecomuni­ tăţi ale vieţii ştiinţifice şi In vizita sa. în destinele Europei sud-esti- Excelenţă,
Heinemann, au oferit Ia Pa­ Ceauşescu, şi a tovarăşei Jahn, reprezentantul gu­ caţii, Dietrich Spangcnberg, In timpul dineului, care ce, Dunărea — care îşi are In amintirea acestei vizite
latul Augustusburg, din 'lo­ Elena Ceauşescu. Au partici­ vernului federal şi ministru şeful Cancelariei preşedinte­ culturale din capitală. s-a desfăşurat într-o atmos­ izvorul în Republica Federa­ şi ca o expresie a recunoş­
calitatea Bruhl, situată în a- pat vicecancelarul Walter al justiţiei, Hans Fride- lui federal, Ruediger von Au luat, de asemenea, feră cordială, cei doi pre­ lă şi se varsă în România, tinţei că aţi acceptat să sem­
propiere de Bonn, un dineu Scheel, ministru al afaceri- richs, ministrul federal al Wechmar, şeful oficiului fe­ parte persoanele oficiale ro­ şedinţi au rostit toasturi. în Marea Neagră — nu a naţi în Cartea de aur, am
dezbinat niciodată popoarele. vrea să vă oferim opere ale
Pot să spun că relaţiile din­ compozitorului Ludwig van
tre ţările noastre au o tradi­ Beethoven, care s-a născut
îndelungată.
ţie
Oraşul
Bonn
Toastul preşedintelui GUSTAV HEINEMANN Toastul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU este mîndru de faptul că a aici. pe malurile Rinului, şi
care şi-a desăvîrşit opera pe
putut
tocmai
găzdui
a-
în
ceastă lună o expoziţie a o- malul Dunării. Dorim să re­
liefăm şi prin aceasta voinţa
perelor celui mai însemnat noastră de a trăi în aceeaşi
Domnule preşedinte al multor sarcini comune. conştiinţa că gindirea noas­ Domnule preşedinte, noastre aparţineau aceluiaşi le şi chiar dacă se referă nu­ pictor român al timpului său armonie cu toate popoarele
Consiliului de Stat, Ar fi prea mult dacă aş tră şi concepţiile noastre de imperiu roman. Aţi amintit, mai la o anumită zonă a Eu­ — Gheorghe Petraşcu. Ve­ pe care o exprimă şi muzica
încerca acum să enumăr toa­ evaluare poartă amprenta D'oresc să vă exprim în nu­ de asemenea, rolul jucat în ropei, privesc deopotrivă toa­ dem în aceasta o contribuţie iui Beethoven.
Soţia mea şi cu mine ne te succesele colaborării noas­ profundă a acestor timpuri mele meu şi al soţiei vii mul­ dezvoltarea acestor legături te ţările europene, şi de aceea la eforturile reciproce de a La sfîrşitul cuvîntului său,
bucurăm foarte mult să vă tre. Permiteţd-mi, de aceea, romane, care le-au influen­ ţumiri pentru invitaţia de a de saşi şi şvabii strămutaţi cu este necesar ca la aceste ne­ face cunoscută popoarelor primarul general înmînează
putem saluta pe dumnea­ să amintesc numai pe cele ţat în mod determinant. E- face această plăcută vizită, sute de ani în urmă pe pă- gocieri să-şi spună cuvîntul noastre moştenirea culturală oaspeţilor o casetă, conţinînd
voastră, domnule preşedinte mai importante, demne de poca romană este mai apro­ pentru ospitalitatea cu care mîntul ţării mele şi care, as­ toate statele. a ţării prietene, de a con­ discurile celor 9 simfonii ale
al Consiliului de Stat, pe so­ exemplu. piată poporului dumneavoas­ ne înconjuraţi şi să vă adre­ România acordă o mare în­ tribui la înţelegerea recipro­ lui Ludwig van Beethoven.
ţia dumneavoastră, precum şi ,în domeniul politic, cele tră nu în cele din urmă, prin sez, cu acest prilej, dumnea­ tăzi, .bucurîndu-se de depline semnătate extinderii colabo­ că. Primit cu aplauze, ia cuvîn­
pe doamnele şi domnii din două ţări şi-au prezentat limba care îşi are rădăcini­ voastră, soţiei dumneavoas­ drepturi şi libertăţi, de largi rării între ţările din Balcani La fel ne bucură posibili­ tul p r e ş e d i n t e l e Nicolae
suita dumneavoastră, în Re­ concepţiile în probleme bi­ le în acele timpuri. însuşi tră precum şi întregului po­ posibilităţi de a se afirma şi iniţierii de acţiuni concrete tatea ce ne-a fost oferită Ceauşescu.
publica Federală Germania. laterale şi internaţionale în numele poporului şi al ţării por din Republica Federală multilateral pe planul vieţii în vederea transformării aces­
Prin vizita dumneavoastră, cadrul multor convorbiri şi dumneavoastră evidenţiază Germania, salutul nostru căl­ socialiste, trăiesc şi muncesc tei regiuni într-o zonă fără
domnule preşedinte al Con­ Ia toate nivelurile, realizînd originea şi începutul istori­ duros. în strînsă unitate cu poporul arme nucleare, fără baze mi­
siliului de Stat, relaţiile bu­ un grad îmbucurător de con­ ei lor în epoca romană. Ilustrare elocventă a evolu­ litare şi trupe străine. Trans­ Cuvîntul tovarăşului
ne, prieteneşti care s-au dez­ cordanţă. Aceste convorbiri La readucerea în conşti­ ţiei pozitive .pe care au cu-\ român, adueîndu-şi contribu­ formarea Balcanilor într-o re­
voltat între ţările noastre în au contribuit ca ambele state inţă a originii poporului noscut-o în ultimi ani rapor­ ţia la progresul şi înflorirea giune a păcii şi colaborării
ultimii ani capătă o expresie să recunoască, într-o măsură dumneavoastră a contribuit turile româno — vest-germa- patriei comune — România corespunde atît intereselor po­
evidentă. crescîndă, valoarea şi impor­ în mod substanţial şi omul, ne, vizita pe care o întreprin­ socialistă. In decursul secole­ poarelor respective, cît şi cau­
In persoana dumneavoastră tanţa eforturilor parteneru­ căruia îi aduceţi un omagiu dem în ţara dumneavoastră lor. popoarele noastre, cola- zei păcii în Europa şi în în­ NICGLAE CEAUŞESCU
noi salutăm pe şeful de stat lui pentru crearea unui cli­ prin sărbătorirea a 475 ani ne oferă posibilitatea de a borînd între ele, au contri­ treaga lume. păcii şi securităţii
Viitorul
al unei ţări care a restabilit mat de securitate şi pace în de la naştere. Mă refer la continua contactele directe, buit la progresul economiei, popoarelor depinde de efor­
încă de mult timp relaţiile Europa. umanistul şi reformatorul de a examina împreună evo­ turile pe care toate naţiunile
diplomatice cu Republica Fe­ _ Atît schimbul de mărfuri, Johannes Honterus, care a luţia relaţiilor dintre cele ştiinţei, culturii, al civilizaţiei sînt chemate să le facă în di­
derală Germania. purtat şi numele de Johan­ mondiale. la primăria oraşului Bonn
cît şi colaborarea între în­ două ţări şi de a pune baze­ Vorbind de trecut, trebuie recţia impunerii unor măsuri
Sub conducerea dumnea­ treprinderi din ţările noas­ nes Gross, mai cunoscut no­ le unei dezvoltări şi mai sus­ concrete pe linia dezarmării
voastră clarvăzătoare, politi­ tre au crescut permanent- in uă, şi a cărui statuie am ţinute a acestora în viitor. să acţionăm pentru făurirea generale, şl în primul rînd a
ca externă a ţării dumnea­ ultimii ani. Sînt sigur că a- văzut-o în faţa Bisericii Ne­ S-au împlinit şase ani de la prezentului şi viitorului de celei nucleare. In această pri­
voastră călăuzită de multă ceste schimburi economice gre din Braşov, in timpul stabilirea raporturilor diplo­ colaborare şi pace pentru po­ vinţă, trebuie să se facă mai (Urmare dîn pag. 1) rinţei comune a popoarelor şi
vreme de cunoaşterea politi­ aduc o contribuţie fructuoa­ vizitei mele în Transilvania. matice dintre Republica So­ poarele noastre, pentru întrea­ puternic auzit glasul tuturor statelor noastre de a colabora
că, conform căreia pacea şi să la dezvoltarea ţării dum­ Honterus a făcut parte din­ cialistă România şi Republica că omenire. popoarelor, al opiniei publice în domeniul economiei, ştiin­
destinderea vor putea fi re­ neavoastră în direcţia unei tre marii fii ai patriei sale, Federală Germania — şi con­ Există toate premisele ca ra­ mondiale, astfel ca, realmente, deauna Dunărea a constituit ţei, culturii, al muzicii, în toa­
instaúrate . în Europa numai colectivităţi moderne ■=- şi căruia legăturile cu spaţiul statăm cu satisfacţie că, în a- porturile dintre Republica So­ problemele dezarmării să de­ un fluviu de legături atît co­ te domeniile de activitate,
dacă noi vom astupa pră­ productive. de limbă germană i-au dat cialistă România şi Republica vină preocuparea tuturor sta­ merciale, cît şi culturale şl pentru a face ca pe continen­
păstiile provocate de eveni­ impulsuri însufleţitoare. El cest răstimp, viaţa a confir­ Federală Germania — care se telor şi să se treacă la adop­ ştiinţifice, a contribuit la" dez­ tul nostru să triumfe o poli­
mentele din timpul războiu­ Intîlnirile dintre germani este un exemplu de repre­ mat pe deplin justeţea şi o- tarea de măsuri concrete. voltarea colaborării dintre po­ tică nouă, de colaborare şi de
principiile
pe.
e-
întemeiază
lui şi din perioada postbelică şi români s-au înmulţit per­ zentant al cetăţenilor români portunitatea acestui act poli­ galităţii în drepturi, respectă­ Am salutat Acordul de la poarele din această parte a pace. (Aplauze).
manent în ultimii ani. Oa­
şi vom construi pe locul a- meni de ştiinţă şi de artă de limbă germană — saşi tic. Apare astăzi mai preg­ Paris pentru încetarea războ­ Europei şi popoarele din estul In încheierea ceremoniei
cestora un viitor nou, al co­ din cele două ţări fac un transilvăneni —, care în ur­ nant ca oricînd că hotărîrea rii independentei şi suveranită­ iului din Vietnam şi consi­ continentului. Sperăm că şi în de la primăria oraşului Bonn,
laborării şi încrederii reci­ schimb intens de idei. mă cu mai bine de nouă su­ luată în anul 1967 de tarile ţii naţionale, neamestecul în derăm că este necesar să se viitor — mai cu seamă în act- p r e ş e d i n t e l e Nicolae
proce. Este doar o constatare te de ani şi şvabii bănăţeni, noastre, de a stabili raporturi di­ treburile interne şi avanta­ acţioneze cu toată fermitatea tualele condiţii ale progresului Ceauşescu şi tovarăşa Elena
a faptelor că România şi-a Anul acesta vor vizita, în urmă cu mai bine de două plomatice, a corespuns pe de­ jului mutual — să cunoască pentru realizarea păcii. Este ştiinţei şi tehnicii — Dunărea Ceauşescu sînt invitaţi să
asumat de ani de zile un rol probabil. România — ca de­ sute de ani, au emigrat în ţa­ plin intereselor ambelor po­ necesar ca toate popoarele şi Rinul să ne poată uni şi semneze în Cartea de aur a
de pionierat pentru înfăptui­ altfel şi anul trecut — peste ra dumneavoastră, pe care poare de a dezvolta relaţii în continuare o evoluţie mul­ din Indochina să fie lăsate prin legături directe de comu­ primăriei.
tilaterală
oferind
exemplu
un
rea multor idei a căror trans­ un sfert de milion de cetă­ ei, împreună cu locuitorii bilaterale şi, în acelaşi timp, să-şi rezolve problemele co­ nicaţie, prin canalul care sa
punere în viaţă într-un ca­ ţeni ai Republicii Federale români, au cultivat-o, prote­ a răspuns nemijlocit unor ce­ şi o dovadă concretă că. a- respunzător voinţei lor. fără construieşte, şi, în felul aces­ Apoi, în cabinetul de lu­
dru european general o aş­ Germania. Şi numărul româ­ jat-o şi au apărat-o. Aceşti tunci cînd se porneşte de la nici un amestec din afară. ta. să contribuie şi mai mult cru al primarului, şefului
teptăm azi de la Conferinţa nilor care ne vizitează ţara emigranţi au găsit în Tran­ rinţe reale ale vieţii interna­ încredere, de la dorinţa sin­ Este, de asemenea, timpul la dezvoltarea colaborării statului român îi sînt pre­
de securitate şi colaborare în creşte în mod îmbucurător. silvania şi Banat o nouă pa­ ţionale, contribuind la stimu­ ceră de a ' colabora în depli­ să fie intensificată lupta po­ noastre economice, ştiinţifice zentaţi membrii consiliului
Europa. Eu sper că această evoluţie larea şi accelerarea proce­ nă egalitate, deosebirile- de poarelor pentru stingerea fo­ şi culturale. primăriei, alcătuit din repre­
se va menţine şi se va in­ trie căreia i-au purtat cre­ Trăim în asemenea condi­
In afară de aceasta, ne tensifica. Contactele umane dinţă secole de-a rîndul şi sului general de normalizare orînduire socială nu pot şi nu carelor de tensiune şi război ţii cînd popoarele se gîndesc zentanţii principalelor trei
bucurăm că în persoana dum­ dintre ţările noastre repre­ în vremuri de impas şi de a raporturilor dintre state şi trebuie să constituie o piedi­ care mai stăruie în diverse cum să acţioneze pentru a partide: social-democrat, creş-
neavoastră, domnule pre­ zintă o ..contribuţie ce nu pericol. Ei au creat îţi „„lite­ a climatului politic european, că în calea promovării de ra­ zone ale globului şi, în pri­ crea o lume mai bună, mal tin-democrat şi liberal-demo-
şedinte al Consiliului dé trebuie subapreciată pentru ratură şi artă opere remar­ la cauza destinderii şi cola­ porturi normale şi fructuoase mul rînd. pentru soluţiona­ dreaptă, o lume a colaboră­ crat. ■ ■ ■ ' : : es :■-■■'■-
.Stat, avem un oaspete care o mai. bună. cunoaştere şi în­ cabile,. care sînt cunoşcuţe borării pe continent şi în în­ între state. rea conflictului din Orientul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
se străduieşte neobosit şi cu ţelegere reciprocă. nu numai la dumneavoastră, * treaga lume. Apropiat. în spiritul şi pe rii şi păcii. Am dori ca vi­ tovarăşa Elena Ceauşescu ies
succes să asigure ţării sale, Cele două ţări şi guverne­ ci au pătruns şi în spaţiul Fără îndoială că un ro) de­ Domnule preşedinte, baza Rezoluţiei Consiliului zita pe care o facem astăzi
nu numai din punct de vede­ le lor pot face cu mîndrie şi de limbă şi cultură germa­ terminant în dezvoltarea mul­ de Securitate din noiembrie în Republica Federală Ger­ pe balconul primăriei, de
re politic, un loc de cinste în nă. Şi astăzi. încă, atît ma­ Sîntem astăzi cu totii mar­ 1967 mania, ca răspuns la vizita unde răspund mulţimii veni­
rîndul popoarelor Europei, satisfacţie un bilanţ asupra joritatea acestei grupări etni­ tilaterală a acestor raporturi torii unor mari şi profunde Pe agenda politică a lumii preşedintelui Heinemann de a- te în piaţă pentru a-i saluta
şi, în acelaşi timp, să con­ celor realizate prin colabora­ ce care trăieşte în România, l-au avut contactele la ni­ transformări în viaţa interna­ de azi continuă să se afle, cum doi ani şi la invitaţia sa, pe solii poporului român.
struiască o Românie moder­ rea lor, fără a neglija aten­ cît şi acea parte care, ca vel înalt între ţările noastre. de asemenea, ca probleme să constituie un nou moment La ieşirea din clădirea pri­
nă în toate domeniile vieţii ţia ce trebuie acordată sar­ In acest context, doresc să ţională, a afirmării unui curs majore ce trebuie să-şi gă­ important în dezvoltarea vi­ măriei, şeful statului român,
umane. cinilor de viitor. In ajunul urmare, a războiului şi a e- evoc cu plăcere, domnule pre­ nou, îndreptat spre destinde­ itoare a colaborării dintre sta­ tovarăşa Elena Ceauşescu
Conferinţei de securitate şi venimentelor de după răz­ re şi colaborare între state. sească o rezolvare, lichidarea tele noastre, dintre popoarele sînt aplaudaţi cu căldură,
Cu admiraţie şi simpatia colaborare în Europa, cele boi, trăieşte în Republica şedinte, întîlnîrile pe care oricăror vestigii ale colonia­ noastre.
se urmăreşte în ţara mea două părţi au realizat deja, Federală Germania constituie le-am avut şi convorbirile pur­ Vizita noastră în Republici din nou, de către cetăţenii
modul în care dumneavoas­ într-o măsură mare, ceea ce un element important de tate cu prilejul vizitei pe ca­ Federală Germania are loc cu lismului şi neocolonialismu- Vă mulţumesc pentru faptul Bonn-ului, veniţi să-şi expri­
tră conduceţi cu forţă deose­ va constitui ţelurile şi sarci­ legătură între ţările noastre. re ati făcut-o cu doi ani în cîteva zile înaintea începerii lui, înlăturarea stării de sub­ că ne-aţi înmînat aceste ope­ me sentimentele de stimă şi
bită construcţia economică şi nile acestei întilniri imoor- urmă în România. Conferinţei general — ■ euro­ dezvoltare în care se mai a- re minunate ale lui Beethoven. preţuire faţă de România şi
industrială a României şi tante a guvernelor ţărilor Nu exagerez deloc cînd In toţi aceşti ani s-a dez­ pene consacrată securităţii şi Intr-adevăr muzica sa a fost conducătorul ei.
daţi o nouă strălucire moşte­ europene. spun că raporturile noastre voltat puternic colaborarea re­ colaborării. România şi-a a- flă unele state, sprijinirea e- întotdeauna un simbol al pă­ •Oaspeţii se întorc cu ma­
nirii sale culturale. Colaborarea germano-i-o- deosebite cu ţara dumnea­ dus aportul constructiv la lu­ forturilor popoarelor care au cii $i colaborării, în general şinile la reşedinţa de la
Acum doi ani, soţia mea voastră — domnule pre­ ciprocă. Au cunoscut o con­ crările pregătitoare de la Hel­ păşit pe calea dezvoltării li­ muzica a vorbit întotdeauna Gymnich. Sînt străbătute ar­
mână
pe
şi cu mine ?m avut onoarea noi toţi ne să îndreptăţeşte viitorul şedinte al Consiliului de Stat tinuă extindere şi diversifi­ bere, de sine stătătoare. un limbaj comun, al colaboră­ terele principale ale oraşului,
privim
şi plăcerea de a fi oaspeţii — se datoresc într-o măsu­ care schimburile de mărfuri, sinki şi este hotărîfă să ac­ Soluţionarea durabilă şi e- rii şi apropierii între popoare. de-a lungul cărora cetăţenii
dumneavoastră în România. cu speranţă şi încredere. Eu ră esenţială activităţii de Republica Federală Germania ţioneze şi în viitor cu toată De aceea am primit acest dar îi salută cu prietenie pe so­
această
vizită
că
sigur
sînt
Ne amintim cu plăcere de mijlocire şi propagare pen­ situîndu-se pe locul doi în f-M-mUnt«* pentm a contribui chitabilă a tuturor proble­ minunat ca un simbol al do- lii poporului român.
frumoasele zile petrecute în va deschide un nou capitol tru patria lor română, a comerţul exterior al Româ­ ■ia reuşita conferinţei însăşi melor cu care se confruntă
ţara dumneavoastră. Monu­ în raporturile germano-ro- compatrioţilor dumneavoastră niei şi pe primul loc în co­ tinerea conferinţei re -inlă omenirea nu se poate realiza
mentele admirabile ale tre­ mâne. Nu doresc ca In a- de limbă germană. merţul cu tarile occidentale. un eveniment de imoorlantă Solemnitatea
cutului, cum ar fi mînăstirila ceastă seară să vorbesc nu­ In speranţa că aceste ele­ S-au înregistrat importante istorică în viata Europei, care decît. cu partieperea tuturor
din Moldova, şi evoluţia e- mai despre retrospectiva şi mente comune contribuie la realizări în cooperarea econo­ a cunoscut atîtea frămîntări popoarelor — fie ele mari,
conomiei aflate într-o dez­ despre perspectiva relaţiilor dezvoltarea în continuare, mică şi tehnico-ştiintifică pre­ şi războaie. Conferinţa trebuie mijlocii sau mici — cu drep­
voltare rapidă rămîn pentru noastre. într-un spirit fructuos şi pri­ să pună bazele unei colabo­ turi • egale' la viaţa interna­ depunerii unei
noi impresii de neuitat. Doresc să aduc un omagiu etenesc, a relaţiilor politice, cum şi pe linia schimburilor ţională, la adoptarea tuturor
In timpurile de astăzi, în şi bunului obicei de a evi­ economice şi culturale, pre­ culturale, turistice, sportive rări multilaterale între toate hotărîrilor.
care viaţa se dezvoltă rapid, denţia în asemenea ocazii cum şi a legăturilor umane, şi de altă natură. Am convin­ statele continentului şi insta­ Mai mult ca oricînd se coroane
doi ani reprezintă numai o solemne şi de prietenie ele­ şi în dorinţa ca dumnea­ gerea că stadiul actual al re­ urării unor relaţii noi, înte­
scurtă perioadă. Aceşti doi mentele comune istorice şi voastră, domnule preşedinte laţiilor româno-vest-germane meiate pe respectul deplin al impune ca o necesitate creş­
ani marchează însă în rela­ spirituale. al Consiliului de Stat, să re­ pune în lumină suficiente po­ independentei şi suveranită­ terea rolului Organizaţiei Na­
ţiile dintre statele noastre o Mă refer la un trecut alizaţi marile sarcini pe ca­ sibilităţi de a da noi dimen­ ţii fiecărui stat, pe aplicarea ţiunilor Unite şi a altor or­ La Hofgarten, în faţa im­ ţări. O gardă militară pre­
perioadă in care colaborarea mult îndepărtat, atunci cînd re ■ vi le-aţi propus dumnea­ siuni colaborării reciproc a- fermă a principiului egalităţii ganisme internaţionale în so­ punătoarei clădiri a Univer­ zintă onorul. In imediata a-
a atins un înalt grad de in­ amintesc timpurile în' care voastră şi ţării dumneavoas­ vantajoase dintre tSrile noas­ in drepturi, pe eliminarea ori­ sităţii din Bonn, se află un propiere s-au adunat nume­
tensitate în multe domenii. ţara dumneavoastră, dealtfel tră. tre. căror ingerinţe în treburile luţionarea luturor probleme­ monument de o simplitate roşi cetăţeni, care întîmpinf
Aceşti ani au evidenţiat, în şi teritoriul pe care ne Dumneavoastră, domnule interne şi pe avantajul reci­ lor şi, in general, în aplica­ impresionantă, închinat celor cu căldură pe tovarăşul
mod clar, că între state cu aflăm noi astăzi, făceau par­ Rog pe cei prezenţi să ri­ preşedinte, aţi amintit aici că rea hotărîrilor adoptate. In căzuţi în lupta împotriva Nicolae Ceauşescu, pe tova­
orânduiri sociale diferite es­ te din acelaşi imperiu şi a- dice paharul pentru fericirea între'- români şi germani exis­ proc. Conferinţa trebuie să a- această ordine de idei, salu­ fascismului, ca şi tuturor a- răşa Elena Ceauşescu. Şefa
te posibilă nu numai o con­ nume din imperiul roman. dumneavoastră, a stimatei tă străvechi legături Istorice, dopte documente care să ex­ celora a căror viaţă a fost statului român răspunde ci
vieţuire paşnică, ci mult mai In secolul trecut, ba chiar dumneavoastră soţii şi pen­ încă de pe vremea cînd teri­ cludă forţa si ameninţarea cu tăm eu satisfacţie apropiata curmată în perioada întune­ cordialitate saluturilor ce t
mult, şi anume: colaborare, şi în timpul generaţiei mele, tru prosperitatea poporului toriile pe care se află ţările forţa şi să ofere garanţii rea­ intrare în O.N.U. a celor do­ cată a regimului hitlerist. O sînt adresate.
schimburi şi soluţionarea la noi nemţii era foarte vie român. le fiecărui popor că se va pu­ uă state germane. placă de bronz, care poartă însoţit de inspectorul gene
tea dezvolta în mod liber, la România este hotărîtă să-şi inscripţia cu litere în relief ral al forţelor armate iedera
adăpost de orice agresiuni. aducă şi în viitor întreaga sa „Victimelor războaielor şi ti­ le, p r e ş e d i n t el e Nicolar
în­
constituie
raniei“,
un
Este în interesul tuturor po­ demn de a nu se mai admi­ Ceauşescu depune la placa
(Urmare dbi pag. 1) derale Germania. După trei basadorul R. F. Germania la lor, se îndreaptă spre ieşi­ poarelor europene ca ajpro- contribuţie la cauza păcii şi te niciodată repetarea unor comemorativă o coroană de
ore şi jumătate, avionul co­ Bucureşti. rea din aeroport, asistăîn la securităţii internaţionale, la garoafe roşii şi albe în acor­
boară lin pe pista aeropor­ La ieşirea pe pasarelă a o scenă emoţionantă. Pe te­ piata conferinţă să deschidă făurirea unei lumi mai bu­ asemenea orori. durile unui. imn solemn.
tului din Köln, reactoarele p r e ş e d i n t e l u i Nicolae rasa aerogării, un grup de calea unei largi şi neîngrădi­ Pe două catarge înalte, în Preşedintele Consiliului de
t corespondent în înce- muncitori români de la între­ te colaborări — economice, ne, mai drepte pe planeta faţa monumentului, sînt ar­ Stat păstrează Un minut de
il de bun augur al vi- forţelor aeriene vest-germane Ceauşescu se trag 21 de sal­ prinderea „Aroconstruct", tehnico-ştiinţifice, culturale şi noastră. borate drapelele celor două reculegere.
care l-au însoţit de la fron­
i preşedintelui Nicolae tieră salutîndu-1 încă o dată ve de artilerie. La scara a- purtînd portretul tovarăşului de altă natură — între toate
uşescu. înaltele onoruri vionului, şeful statului român Nicolae Ceauşescu, scandează
înainte de aterizare. şi tovarăşa Elena Ceauşescu statele, fără deosebire de o- Domnule preşedinte.
are a fost întâmpinat, căl- In întîmpinarea înalţilor „Ceauşescu - România". Şi rînduire socială. In înfăptui­ Primirea şefilor
i şi ospitalitatea gazde- oaspeţi, pe aeroportul împo­ sînt salutaţi cu cordialitate aici, la mii de kilometri de Am ferma convingere că
interesul viu şi simpa- dobit sărbătoreşte cu drape­ de preşedintele Republicii Fe­ ţară, fiii poporului român, rea unor noi relaţii pe conti­ această vizită, care începe
cetăţenilor aflaţi pe stră- lele de stat ale Republicii derale Germania, Gustav Hei­ care reprezintă cu cinste hăr­ nentul nostru trebuie să por­
nemann
capitalei, ori în faţa pri- Socialiste România şi Repu­ Heinemann. şi soţia sa, Hilda nicia şi talentul românesc, lu- nim de la necesitatea lichidă­ sub atît de bune auspicii, misiunilor
•iei din Bonn, omagiul a- blicii Federale Germania au crlnd în cadrul acţiunilor de rii divizării actuale şi să fău­ convorbirile cu dumneavoas­
de şelţi misiunilor di- sosit preşedintele Republicii Oaspeţilor români le sînt cooperare stabilite între cele rim o Europă unică — înlă- tră, cu cancelarul Republicii
natice atestă prestigiul şi Federale Germania, Gustav prezentate persoanele oficia­ două ţări, dau o vibrantă turînd toate barierele artifi­ Federale Germania şi cu alţi
ia de care se bucură şi Heihemann, cu soţia sa, Hil­ le vest-germane venite în expresie sentimentelor de ciale — a tuturor naţiunilor oameni politici şi reprezen­
, în Republica Federală întîmpinare. La rîdul său, preţuire şi stimă faţă de libere şi egale în drepturi. Se diplomatice acreditaţi
da Heânemann, vicecancelarul p r e ş e d i n t e l e Nicolae conducătorul României socia­ tanţi ai vieţii economice şi
mania, ca pretutindeni în Ceauşescu prezintă gazdelor liste. poate spune, fără a greşi, că
te, şeful statului român, şi ministrul afacerilor exter­ pe Ion Păţan, George Ma- reuniunea general europeană ■culturale din ţara dumnea­
sonalitate eminentă a vie- ne al R.F.G., Walter Scheel, covescu, Virgil Actarian şi Autostrada ce duce spre re­ oferă o şansă unică pentru voastră vor da noi impulsuri
politice internaţionale, cu soţia sa, Mildred Scheel, celelalte persoane oficiale ca­ şedinţa rezervată înalţilor raporturilor româno-vest-ger­ la Bonn
motor neabătut al cauzei oaspeţi români străbate o a făuri un nou destin de pace mane, stimulînd cooperarea
Gerhard Jahn, reprezentantul re îl însoţesc. zonă pitorească pînă la cas­ şi colaborare, de înţelegere
ii, prieteniei şi înţelege- guvernului federal şi minis­ Un grup de copii oferă ce­ telul „Gymnich", monument bilaterală în toate domeniile,
între popoare. Cu aceste lor doi preşedinţi, tovarăşei istoric care datează din seco­ între popoarele Europei. Tre­ precum şi conlucrarea rodni­ Preşedintele Consiliului de
sideraţii, să derulăm im- tru al justiţiei, Hans Fride- lul al XH-lea. buie să facem totul pentru a Stat al Republicii Socialiste român de externe, Georg
Macovescu.
sionantul film al primei richs, ministrul federal al eco­ Elena Ceauşescu şi doamnei răspunde aşteptărilor popoa­ că dintre ţările noastre pe
Hilda Heinemann buchete de In faţa peronului, străjuit tărîmul destinderii, securită­ România, Nicolae Ceauşescu, După ceremonia prezentări
> a vizitei. nomiei, Peter Kraemer, prima­ flori. de drapelele naţionale ale relor noastre, tuturor naţiuni­ împreună cu tovarăşa Elena conducătorul statului noştri
’lecată de la Bucureşti la rul general al oraşului Bonn, celor două ţări, o gardă mi- lor lumii care privesc cu în­ ţii şi păcii în Europa şi in Ceauşescu, a primit marţi du-
8,30, aeronava preziden- In continuare, comandantul litşră prezintă onorul. lume. pă-amiază, la reşedinţa de la împreună cu tovarăşa Elen
lă survolează Ungaria şi Dietrich * Spangenberg, şeful batalionului de gardă prezin­ Intr-unui din saloanele credere spre această conferin­ Cu aceste gînduri, doresc Castelul Gymnich, pe şefii mi­ Ceauşescu, se întreţine co
)i Austria, răstimp în ca- Cancelariei preşedintelui fe­ tă raportul şefului statului castelului, cei doi preşedinţi, ţă. siunilor diplomatice acreditaţi dial, în grădina reşedinţei, c
deral, Ruediger von Wech­ român. Răsună solemn acor­ înfăptuirea securităţii presu­ să toastez în sănătatea dum­ şefii misiunilor diplomatici
radiotelegrafistul de la tovarăşa Elena Ceauşescu şi în Republica Federală Germa­ Manifestîndu-şi satisfacţia per
durile imnurilor de stat ale
■d transmite din partea pre- mar, şeful Oficiului federal celor două ţări. Preşedintele doamna Hilda Heinemann se pune şi măsuri concrete de neavoastră, domnule preşe­ nia, care au venit, împreună tru cinstea de a fi primiţi d
lintelui Nicolae Ceauşescu de presă şi informaţii, Hans întreţin cu cordialitate. dezangajare militară. In ce dinte şi a stimatei doamne cu soţiile, pentru a prezenta
Georg Sachs, secretar de stat Consiliului de Stat, tovarăşul Heinemann ; omagiul lor conducătorului ţă­ preşedinte, aceştia au dat gir
egrame de salut adresate Nicolae Ceauşescu, şi pre­ Reportajul vizitei a fost rea­ priveşte reuniunea prelimina­ rii noastre. Au fost prezenţi respectului şi consideraţiei f<
aducătorilor şi popoarelor la Ministerul Afacerilor Ex­ şedintele Gustav Heinemann ră de la Viena cu privire la pentru prosperitatea şi fe­ ambasadori şi însărcinaţi cu ţă de şeful statului romât
terne. Au fost, de asemenea, lizat de : ricirea poporului din Repu­ afaceri ai aproape 90 de ţări, promotor neobosit al unei pc
»stor ţări. Zborul se des- trec, apoi, in revistă garda reducerea trupelor din ţările
;oară pe un timp însorit, de faţă Constantin Oancea, de onoare. ION MĂRGINEANU Europei Centrale, România blica Federală Germania 1 de pe toate continentele. litici de pace, prietenie şi cc
Au fost de fată ministrul
»mea frumoasă dăinuind şi ambasadorul României la In timp ce oaspeţii ro­ ROMULUS CĂPLESCU porneşte de la faptul că pro­ în sănătatea dumneavoas­ federal al afacerilor externe, laborare între popoare, bine
cunoscută şi larg apreciată î
teritoriul Republicii Fe- Bonn, şi Erwin Wickert, am- mâni, împreună cu gazdele ERNEST BREITENSTEIN blemele militare, chiar parţia­ tră, a tuturor! Walter Scheel, şi ministrul întreaga lume.
Redacţia şl administraţia starului; Deva, str. Dr Petra Groza, nr. 35. Telefoane; 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrlsori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.