Page 93 - Drumul_socialismului_1973_06

Proletari din toate fările, uniji-va
Succese de /

•V
obţinute de oamenii y

\ AUGUST £>
muncii bunedoreni

Cu planul semestrial îndeplinit

Combinatul siderurgic Hunedoara

I.A.S. Mintia In marea întrecere soci­ nale Şl laminorul de 800
ANUL XXV Nr. 5 743 JOI 28 IUNIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI alistă ce se desfăşoară în mm — azi îşi realizează
cinstea zilei de 23 August, planul semestrial şi colecti­
slderurgiştii hunedoreni în­ vele de la O.S.M. I şi II.
şi
Hărnicia, abnegaţia muncă scriu noi şi importante suc­ Oţelarii de aici vor încheia
a
anului
prima
jumătate
cu
Muncind
cese.
dăruire
responsabilitatea
în
Vizita preşedintelui Consiliului \ ll-A a colectivului I.A.S. şi abnegaţie, cu înaltă res­ cu Aceste succese au la ba­
producţie
un
de
spor
patriotică,
ponsabilitate
de 20 000 tone de metal.
a-
Mintia
se concreti­
hu-
a
nedorcan,
distins
zează în îndeplinirea îna­ cest destoinic colectiv treia ză o temeinică organizare
a producţiei şi a muncii,
oară
„Ordinul
Muncii"
cu
Curier social- semestrial. Prevederile pla­ clasa I, obţinute rezultatele utilizarea deplină, raţiona­
inte de termen a planului
pentru
lă, a capacităţilor de pro­
în
deosebite
de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, nului pe primul semestru vitatea productivă, îndeplinirea ducţie, reducerea consumu­
acti­
ra­
a
al anului 1973 s-au depăşit
rilor specifice şi, in para­
portat
ieri
semestrial
la
cetătenesc la venitul total cu 18 la planului valorică globală. Pî- lel, îmbunătăţirea calităţii
pro­
metalului produs. De men­
ducţia
sută.
In
perioadă
această
i s-au livrat peste prevederi nă la sfîrşitul lunii, acest ţionat ritmul accelerat pe
întrecerii
imprimă
care-1
indicator va fi depăşit cu
în R. F. Germania nicular — Numai 19 tone carne bovine, pe­ 82 milioane lei faţă de sar­ socialiste aportul tineretului
de
organizaţiile
• In sezonul ca­
partid şi de sindicat, pre­
cina semestrială planificată.
ste 10 000 litri lapte de va­
După
la
cum
şi
de
colectivele
că şi mai mult de 20 tone
dezinteresul „topeş­ legume. Demn de eviden­ uzina cocsochimică, oţelă- la rodnicia muncii colecti­
te“ gheaţa şi opreşte ţiat este şi faptul — ne ria electrică, secţia I fur­ ve.
Convorbiri între preşedintele frigiderele... relata ing. Sabin Blada,
directorul întreprinderii —
• Conştiinţe şi că planul semestrial la
Nicolae Ceauşescu şi cancelarul Wiliy Brandt brăţări de aur export a fost depăşit cu
• Pe urmele ma­ 1,5 la sută. Se evidenţiază,
In cursul dimineţii de economic, al cooperării. Au trul comerţului exterior, Egon Bahr, ministru cu în­ prin contribuţia adusă, co­
miercuri, au avut loc, la re­ fost discutate, de asemenea, George Macovescu, ministrul sărcinări speciale ale Can­ terialelor publicate lectivele fermelor nr. 3
şedinţa cancelarului Republi­ aspecte referitoare la relaţi­ afacerilor externe, Virgil Ac- celariei, Hans-Georg Sachs, • Corespondenţe Lăpuşnic şi 2 Mintia.
cii Federale Germania, con­ ile cu ţările membre ale Pie­ tarian, ministrul industriei secretar de stat în Ministerul
vorbiri Intre preşedintele ţei comune, precum şi ale construcţiilor de maşini-unel- Afacerilor Externe, Karl- de la cititori
Consiliului de Stat al Repu­ colaborării cu terţe ţări. te şi electrotehnicii, Gheor- Heinz Sohn, secretar de stat
blicii Socialiste România, Convorbirile s-au desfăşu­ ghe Oprea, consilier al pre­ în Ministerul Cooperării, Pe-
Nicolae Ceauşescu, şi cance­ rat într-o atmosferă deosebit şedintelui Consiliului de Stat, ter Hermes, director general
larul federal. Wiliy Brandt. de cordială. Constantin Oancea, ambasa­ pentru relaţiile economice,
Apreciind evoluţia pozitivă, ★ dorul Republicii Socialiste Erwin Wickert, ambasadorul
pe mulîlple planuri, a rela­ In cursul după-amiezii, la România la Bonn, consilieri Republicii Federale Germa­
ţiilor româno-vest-germane, convorbirile dintre preşedin­ şi experţi. nia la Bucureşti, consilieri şl Meşteşugarii îşi depăşesc sarcinile
preşedintele Nicolae Ceauşescu tele Nicolae Ceauşescu şi Au participat, de aseme­ experţi.
şi cancelarul Wiliy Brandt cancelarul federal Wiliy nea, .Walter Scheel, vicecan­ A urmat, apoi a doua run­
au abordat în timpul convor­ Brandt au participat Ion celar federal, ministrul afa­ dă de convorbiri între şeful
birilor probleme privind ra­ Păţan, vicepreşedinte al Con­ cerilor externe, Hans Fri- statului român şi cancelarul la principalii indii
porturile bilaterale, pe plan siliului de Miniştri, minis­ derichs, ministrul economiei, federal.
Harnicii lucrători din unită­ planul pe 6 luni, cooperativele
—
ţile cooperaţiei meşteşugăreşti „Progresul“ Orăştie, Deva, „Viaţă
Dejun oferit de cancelarul federal Wiliy Brandt Îşi îndeplinesc cu fost cinste sar­ în Brad şi „Haţegana“ — de Haţeg.
nouă“
„Moţul“
—
—
cooperativa
artă
ce
le-au
puse
cinile
populară
şi
care
faţă,
Cu 1 030 000 lei va fi depăşit
le-au angajamentele pe zilei de planul la indicatorul livrări că­
cinstea
luat
in
ziua
eliberării
în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu 23 August, stabilit iniţial se planul semnate realizări cele obţinîndu-se
pa­
fondul
tre
pieţei,
în­
mai
export,
triei.
la
Astfel,
semestrial
va
depăşi cu aproximativ 10 000 la „Viaţă nouă“ — Orăştie,
lei-valută, cooperativele meşte­ „Mureşul“ Deva şi „Retezatul“
' Miercuri la amiază, cance­ externe, Hans Friderichs, mi­ ' Au participat’, de aseme­ persoane oficiale române ca­ şugăreşti „Haţegana“ — Haţeg Haţeg. Desfacerea mărfurilor
larul federal Wiliy Brandt a nistrul economiei, Gerhard nea, Ion Păţan, vicepreşedin­ re îl însoţesc pe tovarăşul şi „Drum nou“ — Hunedoara, cu amănuntul, din reţeaua pro­
Tînărul
oferit un dejun în onoarea Jahn, ministrul justiţiei, Hol- te al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceauşescu. aducindu-şi cea mai substan­ prie, este indicatorul ce va cu­ treprinderea Teodor Buciuman, se strungar de în înaltă calificare la în­ în
situează
Orăştie,
chimică
rîndul
fruntaşilor
preşedintelui Consiliului de ger Borner, secretarul gene­ ministrul comerţului exterior, In timpul dejunului, care ţială contribuţie. La de producţia noaşte cele mai mari depăşiri, întrecerea socialistă executînd lucrări de înaltă calitate şi, tot­
prestări
şi
servicii
marfă
Stat al Republicii Socialiste ral al Partidului Social-De­ George Macovescu, ministrul s-a desfăşurat într-o ambian­ către populaţie îşi vor depăşi 1 400 000 lei. odată, împărtăşind din cunoştinţele sale profesionale, celor care
Foto : VIRGIL ONOIU
că.
România, Nicolae Ceauşescu. mocrat, Egon Franke, minis­ afacerilor externe, Virgil ţă de cordialitate, cancelarul se califică la locul de muncă
tru pentru relaţiile interger-
Au participat Walter Actarian, ministrul industriei federal Wiliy Brandt şi pre­
mane, Egon Bahr, ministru
Scheel, vicecancelar fede­ cu însărcinări speciale ale construcţiilor de maşini-unel- şedintele Nicolae Ceauşescu
ral, ministrul afacerilor Cancelariei, secretari de stat. te şi electrotehnicii, celelalte au rostit toasturi. In cooperativele agricole aparfinind Consiliului intercooperatist Orăştie
Toastul cancelarului Toastul preşedintelui Toate forţele şi mijloacele - folosite
WILLYBTtmi nicoue mi/ŞEScb în mod eficient la prăşitul culturilor
Domnule preşedinte al Con­ merţul dumneavoastră exte­ Domnule Cancelar, tribuie la progresul general. a Il-a şi începerii praşilei a la cele două cooperative cul­ nuală s-a făcut numai pe 76
culturilor
ocu­
întreţinerea
siliului de Stat, rior. Intr-adevăr, România se a- pă acum un loc prioritar pe IlI-a. Se ştie că orice întîr- tivatoare — Căstău şi Orăş­ ha, din care 50 ha la" Căstău,
1
O dezvoltare rapidă aduce Doresc să-mi exprim bucu­ flă Intr-un proces de dezvol­
Este pentru mine o onoare cu sine probleme specifice. ria că mă aflu în Republica tare economică rapidă. Este bogata agendă de activităţi ziere în executarea lucrărilor tie. 16 ha la Orăştie şi 10 ha la
Sus.
de
Orăştioara
Această
de întreţinere a culturilor se
a lucrătorilor de pe ogoare.
şi o mare bucurie să mă în- Astfel, şi faptul că volumul Federală Germania, că am nevoită să facă eforturi mari, Timpul este înaintat şi ploi­ poate solda cu pierderi. Toc­ In mod cu totul nesatisfă­ stare de lucruri impune ca
tîlnesc, astăzi, cu dumnea­ comerţului dintre ţările noas­ putut să mă întîlnesc şi să ţinînd seama de faptul că le căzute în ultima vreme au mai de aceea se impune ca cător se prezintă situaţia pra­ eforturile tuturor ţăranilor
voastră, la Bonn. Dumnea­ tre s-a dezvoltat atît de pu­ am, astăzi, convorbiri cu este încă o ţară în curs de îngreunat şi întîrziat execu­ organizaţiile de partid din u- şilei la ■■ cultura porumbului. cooperatori şi mecanizatori­
voastră şi persoanelor ofi­ ternic. Mai important decît dumneavoastră. Aş dori să dezvoltare. Ştim că lichida­ tarea acestor lucrări de im­ nităţile agricole socialiste, Din cele 1976 ha s-a aplicat lor să fie concentrate în a-
ciale care vă însoţesc vă urez dezechilibrul balanţei de folosesc acest prilej pentru a rea decalajului care ne des­ portanţă vitală pentru soar­ consiliile de conducere, spe­ prima praşilă' mecanică pe
un cordial bun venit. plăţi — şi în această privin­ vă adresa, încă o dată, dum­ parte de ţările avansate de­ ta recoltei, dar de cîteva zile cialiştii să ia toate măsurile 1934 ha şi cea manuală pe ceste zile la executarea pra­
1 458 ha. Au terminat sau
Cu şase ani în urmă, deci ţă lucrurile păreau la un mo­ neavoastră, membrilor guver­ pinde în primul rind de e- vremea s-a îndreptat şi a- pentru a evita orice pierderi. sint aproape 'gata cu ' această şilei a Il-a mecanice şi ma­
pe
toate
nuale
suprafeţele
la scurtă vreme de la stabi­ ment dat mai problematice nului şi celorlalte personali­ forturile propriului nostru cum se poate lucra din plin, Cum se prezintă situaţia praşilă — mecanică şi ma­ cultivate. Prăşitul trebuie in­
lirea relaţiilor diplomatice, — este perspectiva dezvoltă­ tăţi germane care se găsesc popor, de munca pe care el cu toate forţele şi mijloacele întreţinerii culturilor în co­ nuală .— C.A.P. Căstău, O-
am avut posibilitatea să vi­ rii relaţiilor noastre economi­ la această masă un salut cor­ o depune pentru dezvoltarea operativele agricole aparţi- tensificat şi • sint necesare ţe-
zitez ţara dumneavoastră. A- ce. Se încearcă forme noi ale dial. economică. Dar, totodată, mecanice şi manuale de care nînd consiliului intercoope­ răştie, Orăştioara de Jos, Je- forturi ca pînă la, începerea
cel
unităţile,
secerişului
aplice
prăşitul
se
ledinţi şi Sibişel. Mari rămî-
să
la
dispun
sîntem conştienţi că, în con­
tunci, m-aţi invitat, domnule cooperării economice, forme Intr-adevăr, au trecut şase diţiile actualei revoluţii teh- culturilor. Se impune — pen­ ratist Orăştie ? Din datele puţin trei praşile , la toate
preşedinte al Consiliului de în cadrul cărora părţile se ani de la stabilirea relaţiilor nico-ştiinţifice, nu se poate tru recuperarea rămînerilor centralizate la consiliul inter­ neri în urmă se înregistrea­ culturile. _ i
Stat, la Marea Neagră şi am află pe poziţii de parteneri diplomatice dintre statele obţine o dezvoltare rapidă în urmă — intensificarea rit­ cooperatist şi din constatări­ ză în executarea primei pra­
avut acolo posibilitatea unei egali în drepturi. Dumnea­ noastre şi cam în această pe­ fără 6 largă colaborare in­ mului de lucru la prăşitul le făcute pe teren se remarcă şile manuale la C.A.P. Măr- Organele comunale de par­
discuţii aprofundate. M-am voastră, domnule preşedinte, rioadă se împlinesc şase ani ternaţională. că la cultura cartofului, tineşti unde din 265 ha s-au tid’ şi de stat, consiliile inter-
gîndit deseori la această pri­ aţi elaborat atunci, pe ţăr­ de cînd am avut convorbiri cartofilor, sfeclei de zahăr, s-aii aplicat două praşile me­ prăşit 105 şi la C.A.P. Oco­ cooperatiste, toţi factorii de
mă întîlnire şi mă bucur că mul Mării Negre, viziunea u- la Marea Neagră. Am discu­ Desigur, după cum cred că porumbului şi celorlalte cul­ canice pe întreaga suprafa­ liş, unde din 202 ha s-au pră­ răspundere trebuie să acor­
putem continua schimbul de nei cooperări de tip nou. tat atunci împreună căile cunoaşteţi, avem relaţii largi turi prăşitoare. Trebuie de­ ţă, iar praşila a doua ma­ şit 100. Praşila a Il-a meca­ de o atenţie sporită finaliză­
opinii personale astăzi, cit Poate că în ambele state am pentru dezvoltarea relaţiilor cu toate ţările socialiste. A- puse toate eforturile pentru nică s-a efectuat pe 492 ha. rii la timp şi ;în bune condi­
nuală pe 101 ha din 116. Nu
şi vineri. Faptul că ne-am fi putut să ne străduim mai bilaterale dintre ţările noas­ vem, de asemenea, relaţii cu a nu lăsa buruienile să dij- s-a executat această lucrare Sînt de prăşit mari suprafeţe ţiuni a lucrărilor de întreţi­
muiască recoltele. Ţăranii co­
făcut timp pentru convorbiri mult în direcţia realizării ce­ tre, precum şi ce putem face un număr mare de ţări. In­ operatori şi mecanizatorii tre­ la C.A.P. Sibişel. O situaţie şi destul de îmburuienate, la nere, luînd în mod operativ
aprofundate subliniază im­ lor propuse, să facem ca ele pentru a contribui la crearea tre acestea, Republica Fede­ buie mobilizaţi să folosească C.A.P. Beriu 250 din 289, măsurile cuvenite pentru asi­
portanţa pe care o acordăm să prindă mai repede viaţă. unor condiţiuni de destinde­ rală Germania ocupă un loc din plin, cu randament spo­ bună se întîlneşte şi la cul­ Mărtineşti 165 din 265, Jele- gurarea succesului deplin ' al
vizitei dumneavoastră. In orice caz, a crescut nu­ re şi de pace în Europa. Da­ important. Sîntem, într-ade- tura sfeclei de zahăr, cultu­ dinţi 250 din 273, iar la Din­ acestei acţiuni şi obţinerea în
;
mărul acelora care ştiu că a- că îmi aduc bine aminte, era văr, interesaţi în dezvoltarea rit fiecare zi şi oră bună de ră la care s-au aplicat cîte eu Mic, Orăştioara de Jos şi final de producţii cît niai
Din vara lui 1967 pînă în ceasta este o cale foarte pro­ tot o zi călduroasă, ca şi as­ colaborării pentru a asigura lucru în cimp pentru termi­ două praşile mecanice şi ma­ Ocoliş praşila a doua nici n-a bune la toate culturile praşi-
prezent s-au întîmplat urui­ miţătoare. Noi nu mergem tăzi. Am putea spune că, de progresul rapid al economiei narea de urgenţă a praşilei nuale pe întreaga suprafaţă început. A doua praşilă ma- toare. ■ ;
te — în Europa, în relaţiile dezinteresaţi pe acest drum, fapt, unii abia începeau să româneşti pe baza cuceririlor t
internaţionale şi, nu in ulti­ noi acţionăm în conformita­ se gîndească că este posibil actuale ale tehnicii şi ştiin­
mă instanţă, în raporturile te cu principiul pe care dum­ să se treacă de la perioada ţei.
dintre statele noastre. De­ neavoastră, domnule preşe­ de îngheţ la o perioadă de
spre aspectele pozitive reali­ dinte, l-aţi aşezat la temelia colaborare şi de căldură. Am Intr-adevăr, în relaţiile Gater
zate pe planul relaţiilor bi­ politicii dumneavoastră, prin­ putea spune, deci, că colabo­ dintre ţările noastre există
laterale putem să vorbim cu cipiul avantajului reciproc. rarea dintre statele noastre încă un anumit dezechilibru
satisfacţie şi sint convins, Acesta este un principiu să­ a grăbit creşterea temperatu­ în balanţa de plăţi. De cîţi- cu apă
domnule preşedinte al Con­ nătos nu numai in economie, rii, a grăbit topirea gheţii şi va ani s-a realizat o balanţă
siliului de Stat, că vizita dar şi în politică. a apropiat perioada de cola­ comercială bună şi sperăm j La cooperativa agricolă j
dumneavoastră va da acestor borare care se dezvoltă as­ ca, intr-o perioadă scurtă, să j de producţie din Orăştioa- !
în
şi
realizăm
Evoluţia favorabilă a rela­
echilibru
un
relaţii noi şi creatoare im­ ţiilor între ţările noastre a tăzi în Europa. ce priveşte balanţa de plăţi. ; ra de Sus s-a construit şl j
pulsuri. prezentat avantaje nu numai Dacă ne referim la relaţi­ De aceea, dorim să vindem j pus în funcţiune un ga- i
România se află în faza u- pentru noi, ci şi pentru în­ ile economice, ştiinţifice şi mai mult în Republica Fede­ ; ter acţionat cu ajutorul i
nei dezvoltări rapide. Din- treaga Europă. Prin stabili­ culturale dintre ţările noas­ i apei. Această instalaţie a i
tr-o ţară încă aproape ex­ rea relaţiilor diplomatice, în tre, putem spune că bilanţul rală Germania şi în condiţi­ I fost executată de către I
uni de egalitate cu alte ţări.
clusiv agrară cu o generaţie urmă cu şase ani, şi datorită este pozitiv, deşi trebuie să Nu cerjem condiţiuni deosebi­ j meşterii din cadrul co.ope- j
în urmă, eâ a ajuns pe ca­ colaborării economice începu­ spun că, după părerea mea, te, cerem doar ca produsele j rativei ( agricole. Toată j
lea unei societăţi industriale te mai înainte noi am arătat e necesar să facem încă mai româneşti sa fie tratate în j construcţia a costat doar i
moderne. cît de vast poate fi, în con­ ™ lt — şi există mari posi­ mod egal cu produsele altor i 7 000 lei, deoarece s-a re- :
u
j alizat prin muncă patrio- ;
Dumneavoastră investiţi în diţiile unei atmosfere politi­ bilităţi — pentru a extinde ţări, care şe vînd în momen­ ; tică de către cooperatori. I
construcţia industrială, dacă ce destinse, terenul interese­ colaborarea dintre ţările tul de faţă, desigur, la con­ | Punerea în funcţiune a a- !
am înţeles bine cifrele, o lor comune între două ţări noastre. Viaţa a demonstrat diţii similare de calitate. : cestui gater va permite ;
parte mai însemnată a venitu­ cu orînduiri sociale diferite. şi demonstrează că, pînă la Sper că, bazaţi pe experien­ ; cooperatorilor din această I
lui naţional decît orice altă Putem spune pe drept cuvînt urmă,^ relaţiile economice ţa de pînă acum, pe dorinţa
ţară din lume, în afara Ja­ că exemplul oferit de noi nu sint în stare să topească comună de a extinde această ! unitate să obţină venituri j
poniei. Rata de creştere a ve­ a rămas izolat. multe gheţuri şi că o reală colaborare, vom găsi soluţii j frumoase prin valorifica- j
secţiei
de
dintre
nitului dumneavoastră naţio­ Relaţiile dintre ţările noas­ destindere internaţională tre­ şi acestei probleme, care va litate, Mecanizatorul Sevastian Pădureanu, unul doua Ia fruntaşii porumbului. In mecanizare zi din el loca­ 1 rea resurselor' locale de ;
în
execută
a
bune
cultura
praşila
fiecare
condiţiuni
pră­
nal este înaltă. Preferaţi ma­ tre au crescut din ce în ce buie să aibă la bază un co­ şeşte Intre 25-2« ha. Conducerea C.A.P. din Hărău, are numai cuvinte de laudă la adresa mun­ i material lemnos.
şinile şi tehnologiile cele mai merţ liber, o colaborare ega­ cii şi activităţii sale.
noi. A crescut puternic co­ (Continuare in pag. a 4-a) lă în drepturi, care să con- (Continuare în pag. a 4-a)
—
fie­
CARAVANĂ MUZEISTI­ O.J.T. zi Deva pune în care jire a animalelor, sporirea LA SFIRŞIT DE In cadrul acţiunilor de VIITORII INSTRUCTORI
un
care
producţiei de lapte şi car­
autocar,
gării,
In pagina a lll-a CA LA ŞOIMUŞ îl va transporta pe dori­ ne, izvor de creştere a SAPTAMINA sistematizare a terminare lu­ SE... INSTRUIESC
se
apropie
de
Caravana muzeistică — tori la staţiunea balneo­ veniturilor proprii, a ba­ crările la peroanele aco­ La Deva, s-au deschis
zei materiale a unităţii.
acţiune a Muzeului jude­ climaterică Geoagiu-Băi. ...O.J.T. Deva organizea­ perite de la liniile 3 şi 4. cursurile secţiilor externe
ţean Hunedoara-Deva de­ Plecarea din Hunedoara — „PE VIU" LA MECIUL ză excursii cu autobuzele ale Şcolii populare de ar­
la cabanele din munţii Re­
venită tradiţională — a la orele 15,30, iar întoar­ Plecarea „LIRA DE AUR" tă (teatru, coregrafie, di­
Parîng.
• Pe şantierul Fabricii de ciment şi var poposit recent în satul cerea seara, In jurul orei R.D.G. — ROMANIA tezat loc şi sîmbătă, iar în­ rijat şi brigăzi artistice).
arc
Şoimuş. La căminul cul­ 21,00. Numai pină la 1 iulie Azi, au plecat spre lito­ Timp de aproape trei săp-
tural, cercetătorii loan a.c., se mai fac înscrieri toarcerea va avea loc du­ ralul Mării Negre 250 de tămini, cei 58 de „elevi“ —
după-amiază.
în­
minică
Deva : Timpii neproductivi să fie grabnic li­ Andriţoiu şl Mircea Dan CONSFĂTUIRE CU pentru cei care doresc să pionieri din judeţul Hu­ în majoritate cadre didac­
Lazăr au conferenţiat de­ LUCRATOARELE vizioneze „pe viu“ meciul scrierile se fac la O.J.T. nedoara, care, timp de do­ tice din şcolile judeţului —
spre „Vestigii antice in DIN ZOOTEHNIE dintre reprezentativele de Deva, iar pentru grupuri, uă săptămîni, vor cunoaş­ vor lua parte la lecţii
chidaţi judeţul Hunedoara şi In fotbal ale R. D. Germane în întreprinderi şi insti­ te frumuseţile şi bucuriile practice şi teoretice,
împrejurimile localităţii In cadrul C. A. P. Orăş­ şi României. tuţii. vacanţei în tabăra de la schimburi de experienţă
Şoimuş“ şi „Revoluţia de O.J.T. — care face în­ Năvodari. Miine, patru Ş.a.
tie a fost organizată, sub
la 1848 din Ţările Româ­ egida comitetului orăşe­ scrieri — organizează ex­ virtuoşi ai muzicii (de la VREMEA
© Impulsionarea întrecerii socialiste — ne. Aspecte ale revoluţiei nesc al femeilor, o con­ cursii la acest important NOUTATI IN GARA DEVA şcolile de muzică din De­ Pentru 24 ore
pe Valea Mureşului“. sfătuire la care au parti­ meci, cu trenul, autoca­ Sezonul estival a adus va, Hunedoara şi spre Petro­
vor
Su­
şani),
pleca
cipat lucrătoare din sec­ rul şi autoturisme proprii. Vreme frumoasă şi căl­
şi în gara Deva o iniţia­
participa
pentru
una din obligaţiile de bază ale sindicatelor HUNEDORENII LA... torul zootehnic al coope­ Celor care vor merge cu tivă în privinţa aprovi­ ceava, festivalul a pionieresc duroasă cu cerul mai mult
la
şi
autotu­
GEOAGIU-BĂI rativei. Acţiunea a relie­ autocarele proprii cu se în­ zionării călătorilor cu ră­ „Lira de aur“. senin. Temperaturile mi­
rismele
11
fat contribuţia sporită pe nime vor oscila între 12
lesneşte vizitarea unor lo­ coritoare : printr-o unita­ Succes deplin micilor şi 17 grade, iar maximele
Incepînd cu data de 1 care femeile, ce muncesc curi din R.S. Cehoslova­ te ambulantă, in gară se mesageri ai cîntecului, re­
• Vacanţa în salopetă iulie a.c., la dispoziţia ce­ în acest sector, şi-o pot că, R.P. Polonă şl R.P. desfac în prezent răcori­ prezentanţi ai judeţului între 24 şi 28 de grade.
Vînt slab din sud-est. Izo­
tăţenilor din Hunedoara, aduce la mal buna îngri­ Ungară. toare şi dulciuri. nostru ! lat dimineaţa ceaţă.
Vs____________ _____________