Page 96 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 96
FÄBFIWB
H
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 743 • JOI 28 IUNIE 1973
Vizita preşedintelui Hicolav, Ceauşescu BREVIAR INTERNATIONAL
• - 1 • ' V
:
, ■ - ________________________________ ____________ ;____________
în Republica Federală Germania
P.C. German salută vizita preşedintelui
Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi - tovareişa Primirea de către Nicolae Ceauşescu in R.F. Germania
BONN' 27 (Agerpres). — Europa, la afirmarea princi „Noi, comuniştii, acţionăm
Elena Ceauşescu in onoarea preşedintelui Gustav Heinemann şi a Sub titlul : „P.C.G. salută vi piilor coexistenţei paşnice în pentru ţării îmbunătăţirea cu relaţii
statele
noastre
lor
zita
preşedintelui
relaţiile dintre state cu sis
Consiliului
Nicolae Ceauşescu a de Stat al Republicii Socia teme sociale diferite". socialiste, pentru extinderea
teh-
liste România“, în buletinul levă rolul statelor socialiste raporturilor economice, culturale
In continuare, articolul re
nico-ştiinţifice
şi
soţiei sale, Hilda Heinemann unor reprerentanfi de presă a] Partidului Co în îmbunătăţirea relaţiilor ale R.F. Germania cu statele
munist
German
se
publică
dintre
comunităţii
socialiste.
Noi
statele
europene,
su
următoarele :
„Prezidiul conducerii P.C.G. bliniind, totodată, că această milităm pentru ca prietenia
ai salută vizita în R.F. Germa îmbunătăţire este rezultatul şi buna vecinătate faţă de
In cursul serii de 27 iunie, Federale .Germania, Willy fice şl învăţămîntului, cu so nistrul industriei c onstrucţii- nia a preşedintelui Consiliu modificării raportului de for ţările lumii socialiste să de
p r e ş e d i n t e l e Nicolae Brandt. ţia, Egon Bahr, ministru cu lor de maşini-unelt e şi elec lui de Stat al Republicii So ţe, raport care evoluează din vină o preocupare fundamen
Ceauşescu şi tovarăşa Elena La dineu au luat parte, de însărcinări speciale ale Can trotehnicii, alte pe rsoane o- cialiste România, Nicolae ce în ce mai accentuat în tală a opiniei publice demo
Ceauşescu au oferit, ia Caste asemenea, Walter Scheel, vi celariei, secretari de stat, ficiale care îl însoţi isc pe şe electrcnice Ceauşescu. Noi, comuniştii, favoarea forţelor păcii şi cratice din R.F. Germania.
lul Gymnich — reşedinţa cecancelar şi ministru al afa personalităţi politice, oameni ful statului român în vizita Miercuri, 27 iunie, pre luptăm de mulţi ani pentru progresului şi care reclamă Vizita , preşedintelui Consi
oaspeţilor în timpul vizitei cerilor externe, cu soţia, de afaceri, oameni de ştiinţă sa în Republica Federală şedintele Consiliului de Stat relaţii normale între ţara şi din partea guvernelor sta liului de Stat al Republicii
pe care o întreprind în Hans-Dietrich Genscher, mi şi cultură vest-germani. Germania. al Republicii Socialiste Ro noastră şi statele socialiste telor capitaliste un mod de Socialiste România, Nicolae
R.F.G. —, un dineu în cin nistru de interne, cu soţia, Au fost de faţă Ion Păţan, Cu acest prilej, p jreşedinte- mânia, tovarăşul Nicolae şi vedem în vizita de stat a abordare mai realist al so Ceauşescu, serveşte acestor
stea preşedintelui Republicii Horst Ehmke, ministru pen vicepreşedinte al Consiliului le Consiliului d- e Stat, Ceauşescu, a primit, la reşe reprezentantului României luţionării problemelor im ţeluri. Ea este salutată- de
Federale Germania, Gustav tru cercetare, tehnologie, de Miniştri, ministrul comer Nicolae Ceauşescu, şi pre dinţa sa de la Castelul „Gym socialiste o contribuţie la în portante. în interesul păcii şi forţele iubitoare de pace din
ţara ndastră".
Heinemann, şi a soţiei sale, poştă şi telecomunicaţii, cu ţului exterior, George Ma- şedintele Republicii Federale nich", un grup de repre tărirea păcii şi securităţii în al securităţii popoarelor.
Hilda Heinemann. A fost soţia, Claus von Dohnanyi, covescu, ministrul afacerilor Germania. Gustav ■ Heine zentanţi ai industriei elec
prezent cancelarul Republicii ministru al cercetării ştiinţi- externe, Vjrgil' Actarian, mi mann, au rostit to? isturi. tronice din R.F. Germania.
i Au participat Gieselher încheierea convorbirilor dintre
Kadegge, membru al comite
tului de conducere al firmei
Toastul tovarăşului Toastul preşedinte,lui „Siemens", Helke, Stolle şi Leonid Brejnev şi Georges Pompidou
Rudolf
directori,
Gerhard
Schmitt
Matthias membri ai şi comitetu
Horst
Brandt,
moLM m GUSTAV HEI NEMA AIM lui de conducere ai Alfred La castelul Rambouillet, lin al ţării ga^dă, Michel Jo- este pe deplin satisfăcut de
ges Pompidou a declarat că
(Agerpres).
27
PARIS
—
firmei
bert, ministrul de externe,
..A-ag-Telefunken“.
s-au
Sielbach, membru al comite gă Paris, convorbirile încheiat, Valery Giscard d’Estaing, atmosfera discuţiilor, /ele-
vînd eficienţa
convorbirilor
ministrul economiei şi finan
miercuri,
dintre
tului de conducere al firmei
Domnule Preşedinte, voastră. Sperăm că vizita ne Domnule preşedinte al Con alte landuri ale republicii preşedintele Franţei, Geor ţelor, alte oficialităţi fran în legătură cu capitolele
Doamnă Heinemann, va da posibilitatea să evi siliului de Stat, noastre. Sperăm i că veţi ve „BBC", Dieter Mohring, pre ges Pompidou, şi Leonid ceze. privind conferinţa general-
Domnule Cancelar, denţiem noi posibilităţi de a dea şi veţi trăi li ieruri inte şedintele comitetului de con Brejnev. In aceeaşi zi, se Cele două părţi şi-au ex europeană pentru securitate
ducere al firmei „Sel", Ger-
Doamnelor şl domnilor, dezvolta cooperarea în dife Chiar dacă a fost un bi resante şi acolo. Simbătă, hart Hartmann, director al cretarul general al C.C. al primat satisfacţia pentru în şi cooperare şi relaţiile
rite domenii de activitate. lanţ doar pe jumătate făcut, cînd vă veţi reîi îtoarce din P.C.U.S. şi-a încheiat vizita tărirea colaborării dintre franco-sovietice, şi menţio-
Aş dori să exprim şţ în a- Deci, sîntem pe deplin totuşi a fost un bilanţ bo călătoria dumneave lastră, vom firmei „Kwu“, Bodo Botcher, în Franţa. Franţa şi Uniunea Sovietică nînd că aceste două domenii
ceastă seară, cînd vă avem mulţumiţi de rezultatele de gat, care v-a satisfăcut şi ne avea ocazia să ne vedem membru al comitetului de In legătură cu convorbi şi au afirmat hotărîrea lor sînt cele în care părţile au
ea oaspeţi la acest dineu pri pînă acum ale vizitei noas umple de bucurie şi pe noi. doar pentru puţi', n timp pe conducere al firmei „Zvei". rile, a fost dat publicităţii un de a o adînci în continuarei ajuns la rezultatele cele mai
La primire au fost prezenţi
etenesc, satisfacţia noastră tre şi sîntem încrezători în In discursurile noastre de aeroport, şi de act eea aş dori comunicat care relevă că a- prin transpunerea consecven pozitive.
pentru relaţiile bune dintre rezultatele bune cu care aseară, de la castelul Bruhl, să folosesc acest prilej pen Ion Păţan, vicepreşedinte al ceste convorbiri au fost con tă în viaţă a „Prin La rindul său, Leonid
România şi Republica Fede vom încheia această vizită. am făcut legătură cu tradi tru a vă mulţumi i dumnea Consiliului de Miniştri, mi sacrate problemelor de per cipiilor colaborării dintre Brejnev şi-a exprimat con
rală Germania. De asemenea, Sperăm că vom pune bazele ţiile care leagă cele două voastră, colaborate rilor dum nistrul comerţului exterior, spectivă ale relaţiilor fran- U.R.S.S. şi Franţa" şi vingerea că întrevederile cu
doresc să exprim mulţumiri pentru o dezvoltare superi ţări ale noastre. Astăzi, dum neavoastră, pentrrj modul în Virgil Actarian, ministrul co-sovietice, precum şi unor a „Protocolului franco-sovie- preşedintele Franţei vor a-
pentru ospitalitatea cu care oară a colaborării noastre, neavoastră, în convorbirile care aţi tratat şi i aţi discu industriei construcţiilor de aspecte majore ale vieţii in tic" privind consultările po vea „o semnificaţie . pozitivă
sîntem înconjuraţi de cînd că aceasta va servi atît inte cu cancelarul federal, cît şi tat cu noi. maşini-unelte şi electrotehni ternaţionale. Convorbirile s-au litice. A fost subliniată im pentru consolidarea procesu
ne aflăm pe pămîntul ţării reselor celor două state, cît în convorbirile colaboratori Doresc, în prim iul rînd, să cii, Gheorghe Oprea şi Con caracterizat printr-o largă în portanţa consultărilor la ni lui de destindere în Europa
dumneavoastră. şi cauzei păcii şi securităţii. lor dumneavoastră cu inter rog oaspeţii germ ani de aici stantin Mitea, consilieri al ţelegere reciprocă şi s-au vel înalt pentru promovarea şi în întreaga lume“. Mani-
Am avut de pe acum con Cu această convingere, locutorii germani aţi putut să ridice paharul, preşedintelui Consjliului de desfăşurat într-o atmosferă în continuare a înţelegerii şi festîndu-şi adînca satis
vorbiri foarte bune; s-au re rog, în pr-imul rînd pe co realiza progrese şi de aceea în sănătatea doj mnului pre Stat, Constantin Oancea. am amicală, caracteristică pentru colaborării reciproce. In con facţie faţă de caracte
alizat paşi importanţi în jii- legii mei români, dar vă rog sînt sigur că şi bilanţul de şedinte, basadorul României la Bonn. relaţiile dintre U.R.S.S. şi text, s-a convenit ca, la în rul. de lucru şi rodnic
recţia dezvoltării colaborării şi pe dumneavoastră, să ri încheiere va fi pozitiv. în sănătatea dotamnei, A fost de faţă Erwin Wickert, Franţa — transmite agenţia ceputul anului 1974, să aibă al convorbirilor, care reflec
Germania
R.F.
ambasadorul
viitoare între ţările noastre. dicăm un toast pentru dez Mîine, noi, cei de la Bonn, pentru bunele relaţii din TASS. loc o nouă întîlnire. In legă tă deplin colaborarea sovie-
Nu doresc să anticipez, însă, voltarea în continuare a co vă lăsăm să mergeţi şi în tre popoarele no astre ! la Bucureşti. atmosferă cordială, ■La convorbiri au luat par tură cu aceasta, Leonid Brej- to-franceză, aflată într-un
Intr-o
lăsînd să fac bilanţul la în laborării dintre ţările noas te Andrei Gromîko, minis nev l-a invitat pe preşedin proces de permanentă conso
cheierea vizitei, şi sper că tre. au fost abordate, probleme trul afacerilor externe al tele Pompidou să viziteze lidare şi dezvoltare, el a a-
acest bilanţ va fi foarte bo In sănătatea preşedintelui privind colaborarea bilatera Uniunii Sovietice, Nikolai Uniunea Sovietică, invitaţia firmat: „Sînt convins că
constituirea
de
inclusiv
lă,
gat. Heinemann, societăţi mixte de producţie Patolicev, ministrul comer fiind acceptată. discuţiile purtate vor repre
Miine vom face o scurtă In sănătatea doamnei şi de desfacere, apreciindu-se ţului exterior, alte persoane Referindu-se la convorbiri zenta un nou pas important
vizită prin Republica Fede Heinemann, Toastul cancelarului cu satisfacţie că există reale oficiale sovietice, iar din le pe care le-a avut cu se pe calea întăririi relaţiilor
rală Germania. Sîntem bucu ' In sănătatea domnului posibilităţi pentru realizarea partea franceză — Pierre cretarul general al C.C. al dintre popoarele sovietic şi
roşi că vom putea cunoaşte Cancelar, unei cooperări largi, reciproc Messmer, primul ministru P.C.U.S., preşedintele Geor- francez".
astfel o mică parte din 1 In sănătatea dumneavoas- avantajoase, în acest dome
munca poporului dumnea ! tră, a tuturor ! Willy Brandt niu, în cadrul relaţiilor mul
tilaterale existente între Ro
mânia şi R.F. Germania. încheierea sesiunii Consiliului Situaţia din
Toastul preşedintelui (Urmare din pag, t) ţii pentru întîlniri frecvente ■ Tovarăşul
între oameni.--..........................
mai mult în intensitate în ul Multe obiective care pri ministerial al C.E.E. Uruguay
timii ani, şi - aceasta nu din vesc- ambele noastve ţări au Nicolae Ceauşescu a
succes.
de
fost
încununate
orîn-
cauza
de
deosebirilor
NICOLAE CEAUŞESCU duire, ci pentru că am res Pentru interesele ¡păcii, ale LUXEMBURG 27 (Ager mentaţia americană, decla- pres). — In cadrul unei de
(Ager
27
MONTEVIDEO
pectat reciproc această deo oamenilor şi ale colaborării primit pe vice pres). — Luni şi marţi s-a rînd că refuză să modifice claraţii — transmisă de pos
poziţia lor adoptată în luna
desfăşurat,
la
Luxemburg,
sebire. Este una din acele In Europa ar trebui să Strin turile de radio care, începînd
(Urmare din pag. 1) mai la Europa —, fără a mai condiţii ale politicii de des gern şi mai mul t relaţiile cancelarul şi ministrul sesiunea Consiliului ministe decembrie precizlndu-se în-
vorbi despre relaţiile cu Chi tindere, care a făcut progre dintre noi. rial al Pieţei comune, pe a •să, că ei, nu închid totuşi, de miercuri dimineaţa, au tre
na populară şi cu alte state. se remarcabile în aceşti ani. Domnule preşedinte al Con federal al afacerilor cărei agendă au figurat nu definitiv uşa unor eventuale cut sub controlul deplin alar
preşedintele
Uru-
impulsiona mult colaborarea Salutăm cu satisfacţie faptul Cine doreşte diminuarea în siliului de Stat, piermiteţi-mi meroase probleme. concesii. matei — Juan Maria Borda-
guayului,
dintre ţările noastre. că Consiliul de Securitate a cordării în Europa trebuie să să evoc încă o d'ată discuţia externe, Cu prilejul unei conferin In altă ordine de idei, berry, a anunţat că noul or
V-aţi referit, domnule can hotărît în unanimitate ca Re tindă în mod activ spre a- noastră din vara anului 1967. ţe de presă organizate la Consiliul ministerial a pre ganism creat, Consiliul de
celar, la faptul că încă la publica Democrată Germană ceasta. Destinderea nu este o Atunci, cred eu, nu numai sfîrşitul sesiunii, ministrul a- gătit reînnoirea şi lărgirea Stat. va avea atribuţiile par
Marea Neagră am discutat şi Republica Federală Ger stare dată, ci mişcare, a că că ne-am îndrep-tat privirile Walter Scheel facerilor externe al Belgiei, Acordului de la Yaounde, în lamentului, va controla pu
împreună posibilitatea de a mania — deci, cele două sta rei orientare şi amploare le spre ceea ce alţii nu realiza In cursul serii, preşedintele Renaat van Eslande, care a vederea conferinţei de la terea executivă şi va elabo
trece la forme noi de coope te germane — să fie admise putem influenţa. Ea ne dă seră încă, ci am găsit temeli Consiliului de Stat, Nicolae prezidat lucrările, a declarat Bruxelles, care va începe la ra un proiect de reformă a
rare. Sînt de acord cu dum în Organizaţia Naţiunilor U- posibilitatea să realizăm o ile pentru o înţelegere reci Ceauşescu, a primit, la reşe că — între altele — Consiliul 25 iulie: a dat mandat Co constituţiei
neavoastră că a trecut cam nite. Putem spune, deci, că, pace durabilă în Europa şi procă între noi. Astăzi, pu dinţa sa, pe vicecancelarul
mult timp şi am făcut puţin realmente, s-au obţinut paşi de această posibilitate tre tem continua discuţia noas şi ministrul federal al aface ministerial a definit concep misiei C.E.E să negocieze un Parlamentul uruguayan a
în această privinţă. Sînt, în însemnaţi pe calea securită buie să ne folosim cu răb tră pornind de ha această ba rilor externe, Watler Scheel. ţia generală pe baza căreia acord global între Piaţa co fost dizolvat miercuri, prin-
să, acum începuturi bune şi ţii europene, a destinderii, şi dare, cu tenacitate. ză, şi ne putem propune o Au fost de faţă ministrul ro reprezentanţii Pieţei comu mună şi statele riverane tr-un decret al preşedintelui
cred că veţi fi de acord cu la aceasta au avut o contri Normele de conduită pen serie de obiecti’ve care se vor mân al afacerilor externe, ne vor negocia, în luna sep Mării Mediterane : a hotărît care, sprijinit de forţele ar
mine ca aici, la Bonn, pe buţie şi ţările noastre, con tru relaţiile dintre state, pen materializa în anii următori. George Macovescu, şi amba tembrie, la Tokio, cu Statele stabilirea la Luxemburg a mate, a preluat întreaga pu
mâlul Rinului, să stabilim să lucrarea dintre ele. tru formele de colaborare e- Rog pe prie tenii mei ger sadorul României la Bonn, Unite, în cadrul GATT, Ori sediului Fondului european tere în ţară.
recuperăm timpul pierdut. Desigur, mai sînt multe conomică şi tehnică sînt uti mani să ridicie, împreună cu Constantin Oancea, precum entarea poziţiei comune a de cooperare monetară. In Totodată, la Montevideo s-a
Sînt ferm convins că în tim probleme de soluţionat. în le şi importante. Dar tot a- mine, paharul! în sănătatea şi ambasadorul R.F.G. la statelor membre ale C.E.E. a sfîrşit. Consiliul ministerial confirmat oficial demisia mi
nistrului educaţiei.
Jose Ma
pul vizitei pe care o efec săşi problema securităţii eu tît de necesar este de a ve dumneavoastră, domnule pre Bucureşti, Erwin Wickert. fost consemnată într-un text a adoptat mai multe decizii
tuăm în ţara dumneavoastră ropene cere încă eforturi dea problemele şi grijile fie şedinte al Consiliului de Stat, In timpul convorbirii care comportînd un preambul (de concrete relativ la ajutorul ria Robaina, şi a ministru
în cursul convorbirilor pe susţinute. Pentru soluţiona cărui om în parte, de a ţine în sănătatea oaspeţilor ro a avut loc cu acest prilej, finind obiectivele) şi cinci ce urmează să fie acordat lui sănătăţii, Pablo Purriel.
De asemenea, s-a anunţat că
care le avem împreună, cît rea tuturor marilor proble seama de dorinţele sale şi de mâni şi peintru o bună co desfăşurată într-o atmosferă capitole precise. ţărilor africane din sudul Sa- toate şcolile primare şi se
şi în cadrul celor pe care le me internaţionale este nece a depăşi barierele care mai laborare în tre Republica So cordială, au fost discutate La cererea Franţei, miniş harei, afectate de secetă, şi cundare, precum şi universi
au miniştrii români cu cei ai sar mai mult ca oricînd ca există. Contribuim la progre cialistă Ro.mânia şi Republi probleme actuale ale vieţii trii de externe ai C.E.E. au a semnat un nou acord co tăţile îşi vor întrerupe cursu
Republicii Federale Germa fiecare stat să-şi aducă o sul destinderii creînd condi- ca Federa'lă Germania. internaţionale. respins din nou, luni, argu mercial cu Iugoslavia. rile pînă la data de 20 iulie.
nia, cu specialiştii, se vor contribuţie tot mai activă.
găsi soluţii corespunzătoare De aceea, aş dori să exprim
In această privinţă. Fără în speranţa că şi în viitor ţă
doială că intensificarea în rile noastre vor conlucra ac
viitor a cooperării economice tiv atît în ce priveşte reali cul de muncă pentru a nu fi că, la locul dumneavoastră
va contribui mult nu numai zarea securităţii europene, La margine de codru, să fii rămas resturi de ţigări a- de muncă, nu va izbucni un
la extinderea relaţiilor din cît şi în soluţionarea altor prinse, dacă au fost evacua incendiu, că luînd aceste mă 1 u Giheiriai m Televiziune
tre ţările noastre, dar şi la probleme din Europa, inclu te deşeurile combustibile şi suri v-aţi îndeplinit sarcina
dezvoltarea colaborării, la siv problemele dezarmării, cu ochii-n p ,tru ! inflamabile şi dacă au fost de serviciu. Să nu uitaţi
Ultimul
cartuş
DEVA
destindere şi pace în Europa aşa cum dorim să realizăm stinse focurile din sobe, ce nici o clipă că încălcarea tria“) i : Bariera („Arta“) ; („Pa 9,00 — Curs de limbă france
SI-
ză. Lecţia a 61-a;
şi în întreaga lume. o colaborare strînsă In ca nuşa evacuată, după ce, în prevederilor H.C.M. 2285/1969 MERIA : Fugi ca să te prin 9,30 — Prietenii lui Aşchluţă
Tot pe malul Mării Negre ; drul Organizaţiei Naţiunilor prealabil, s-a stins cu apă. atrage după sine severe dă („Mureşul“) ; HUNEDOA — emisiune pentru pre
Numai cînd.sînteţi siguri că
şcolari;
acum şase ani, am discutat şi Unite, al altor organisme in Pentru cei care au locul —■, folosirea ferăstraielor toate aceste locuri au fost sancţiuni materiale, (care se RA : Ciprian Porumbescu, se 10.00 — Telex;
ridică la sume între 1000 şi
CA-
despre problemele securităţii ternaţionale. de muncă chiar în mijlocul mecanice se va face numai controlate cu atenţie numai 3000 lei). Nu uitaţi aşadar riile I-II Vă („Siderurgistul“) ; („11 10,05 — Publicitate;
:
arăt
LAN
eu
vouă
— Steaua polară — emi
europene, despre felul cum Cu speranţa — aş putea codrului sau la marginea lui, după verificarea lor, în spe atunci puteţi pleca spre casă. că „Paza bună trece primej Iunie“) : GHEI.AR : Doamna şl 10.10 siune de orientare şcola
să acţionăm pentru a im spune cu convingerea — că atenţia faţă de ocrotirea a- ciali in ceea ce priveşte sis Aşa veţi avea certitudinea dia rea". vagabondul („Minerul“) ; PE ră şi profesională, „Mi
pulsiona cursul destinderii. vizita pe care o efectuăm a- cestuia trebuie să fie şi mai temul de alimentare cu iembrie“) : Trăind în libertate neri“ ;
TROŞANI : Organizaţia („7 No
10.40 — Prin expoziţii;
Putem spune că şi în aceas cum în ţara dumneavoastră, mare. Ei sînţ, de fapt, cei combustibil,, astfel ineît să („Republica“) ; LUPENI : O 11.00 — Telcclnemateca. Ciclul
tă direcţie colaborarea dintre convorbirile pe care le a- chemaţi să prevină orice iz nu existe scurgeri de lichid ; floare şl doi grădinari, seriile Zbigniew Cybulsky: „Ce
ţările noastre s-a dovedit bu vem vor marca un moment bucnire de incendiu. Pentru .— tractoarele ce se folo Un sfat prinde întotdeauna bine I-II („Cultural“) : LONEA : Ne nuşă şi diamant" ;
nă. Acum, pe malul Rinului, nou de intensificare a cola a înlătura izbucnirea unor sesc la exploatare, vor fi văzut, necunoscut („Minerul“) ; 12.40 — Teleobiectiv;
13.00 — Telejurnal;
putem constata cu satisfacţie borării noastre, îi rog pe to incendii, care pot' avea ur prevăzute cu paraseîntei la Există nişte reguli a căror — executarea lucrărilor de ANINOASA : Un adevăr pe ju 16,00-17,00 — Tdeşcoală.
PE-
că ceea ce părea un vis cu varăşi mei români să ridice mări neplăcute în parchetele eşapament; nerespetcare duce, întotdea sudură, tăiere, lipire sau alte mătate („Muncitoresc“) ; Romului 17.30 — Emisiune în limba ma
TRILA
Bulevardul
:
ghiară;
şase ani în urmă, la Marea împreună cu mine un toast de exploatare, deoarece se — ascuţirea sculelor se va una, la pagube materiale, da asemenea lucruri ce necesită („Muncitoresc“) ; VULCAN : 18.30 — Telex;
Neagră, este o realitate şi, în sănătatea domnului can poate întinde şi la păduri face numai în fierari special că nu chiar şi la pierderi u- foc deschis în locuri cu pe Marea evadare. seriile I-II 18,35 — Publicitate:
peste cîteva zile, miniştrii de celar al Republicii Federale neexploatate, este necesar ca amenajate în acest' scop. mane. Avem, din păcate, des ricol de incendiu. Cînd pro („Muncitoresc“) : URICANI : 18,45 — Semnificaţii. Munca —
Ion
(„7
căpitanului.
Săgeata
externe vor merge la Confe Germania, în sănătatea dom cei care lucrează în aceste — curăţirea parchetelor de tule exemple de acest fel. O cesul tehnologic impune a- Noiembrie“) : ORÂŞTIE : Lupul terenul de formare şi a-
rinţa general-europeană. nului vicecancelar şi minis parchete indiferent de func resturi de exploatare se va simplă neatenţie sau neres- cest lucru se va solicita per mărilor şi Răzbunarea („Pa firmare a personalităţii;
— Poesis. Versuri în lec
Sîntem bucuroşi că în a- tru de externe, în sănătatea ţia pe care o au, să respec ,i face simultan cu exploatarea, pectarea unor reguli elemen misul de foc, d e d a comisia tria“) : Fuga e sănătoasă („Fla 19.10 tura autorilor:
cest • timp Republica Federală celorlalţi miniştri şi colabo te regulile de p.c.i. astfel îneît la terminarea tare de prevenire a incendi tehnică p.c.i. şi se va respec căra“) : GEOAGIU-BĂI : Sfîr- 19.20 — 1001 de seri;
Germania a încheiat un şir ratori ai dumneavoastră pre In acest scop se recoman exploatării parchetul ,să fie ilor pot avea urmări nefas ta cu stricteţe măsurile im şitul , Liubavlnilor ; HAŢEG : 19.30 — Telejurnal;
orchestrei
—
de trataţe cu Uniunea Sovie zenţi aici. dă : curăţat, iar resturile adunate te. Există nişte obligaţii de puse în acest scop. Prinţul Baiaia („Popular“) ; 20.00 simfonice Concertul Radiotelevl-
a
tică, cu Polonia, cu Republi Pentru o colaborare strîn — materialul lemnos ce se în grămezi izolate. Se inter servicii pe care le cunosc, de BRAD : Fete în soare („Steaua ziunii (transmisiunea pri-
; GURABARZA : Misiu
roşie“)
ca Democrată Germană, a să între popoarele noastre, stivuieşte in parchete să se zice facerea focurilor deschi fapt, toţi salariaţii întreprin — folosirea legăturilor pro nea sublocotenentului Sipoş . mei părţi);
parafat Tratatul cu Ceho pentru securitate şi pace în facă după ce solul a fost cu se, în locuri care nu sînt derii forestiere, dar unii le vizorii prin introducerea con („Minerul“) ; ILIA : Adio, ar 21.20 — Seară pentru tineret;
— 24 de ore. Din ţările
22.30
slovacia — ca să mă refer nu Europa şi în întreaga lume. răţat de toate materialele special amenajate în acest neglijează sau, pur şi sim ductorilor electrici direct în me. seriile I-II („Lumina"). socialiste.
inflamabile ; scop (pentru încălzitul, hra plu, le uită. De aeeea ne fa priză, fără ştecher sau cu
nei etc.) iar fumatul se ad cem datoria să le amintim prize defecte.
— se va organiza un sis mite numai în locuri anume că este cu totul şi cu totul !....
tem de alarmare In caz de amenajate. interzis : — facerea focului deschis
incendiu, care să fie cunos în incinta depozitelor, par
— folosirea în stare de
Întîfnlri de lucru cut de toţi muncitorii ; in Cînd aţi depozite, parchete, fectă a instalaţiilor şi apa chete sau în alte asemenea
lucrul,
terminat
atelier,
— la parchetele de exploa gatere, etc, nu plecaţi spre ratelor consumatoare de e- locuri unde prezintă pericol
Vinii
Trabant
Tovarăşii Ion Păţan, vice- rării bilaterale şi pe terţe tare, depozitele sau construc case pînă nu verificaţi dacă nergie electrică de orice fel ; de incendiu ; cro 15. bloc B, ap. 25. 601 Deva, Mi leea Topitorului, 5, ap. 3. cu
similar Suceava.
— folosirea materialelor de
reşedinte al Consiliului de pieţe. ţiile din pădure, se interzice au fost stinse focurile făcu — încărcarea întrerupă intervenţie la incendii în Vînd MZ 175 cmc cu ataş, Vînd casă cu grădină. Deva,
folosirea unor instalaţii elec
liniştri, ministrul comerţu- ★ trice de iluminat sau forţă te pentru diferite necesităţi toarelor şi prizelor peste perfectă stare. Informaţii str. Mărăşti, 12.
(ceasorni
19
Groza,
Petru
Dr.
Vînd
îi exterior, Gheorghe Oprea, de producţie. sarcina indicată ; alte scopuri decît cele pen cărie Dan). Deva. cea Mare, 5. casă cu grădină, Bîr-
onsilier al preşedintelui Tovarăşul George Maco- ce prezintă defecţiuni ; Sudorii au datoria să veri — suspendarea corpurilor tru care sînt destinate ; Vînd Dacia 1100. Hunedoara, Vînd apartament, 3 camere,
lonsiliului de Stat, şi vescu, ministru al afaceri — depozitele de carburanţi fice amănunţit locurile unde de iluminat direct de con — părăsirea locului de bloc C 43, ap. 56. telefon 13097, Deva, Micro 15, bloc E, sc. A,
după ora 16.
r asile Voloşeniuc, preşedin- lor externe, s-a întîlnit cu vor fi izolate de păduri şi au executat diferite lucrări ductorii de alimentare ; muncă la terminarea progra Vind Moslivici 408 stare foar et. II ap. 14. casă şi grădină. Peşti-
Vînd
ele Băncii române de _ co Walter Scheel, vicecancelar, construcţii la o distanţă de şi dacă aparatele de sudură — agăţarea şi introducerea mului fără a se verifica da te bună. Telefon 326, Crişcior. şu Mare, 141.
Vînd
Vînd
merţ exterior, s-au întîlnit ministru federal de externe. 50 m, iar în jurul acestora s-au depozitat conform preve pe, şi în interiorul panouri că nu au rămas aparate e- fon 12294. Dacia 1100. Deva, tele teazu, 28. casă, Simeria, Mihai Vi-
:u Hans Friderichs, minis- In cadrul convorbirii care a se va menţine ordine şi cu derilor, normelor. lor, nişelor, tablourilor elec lectrice în priză, resturi de Vînd Dacia 1300, stare per Pierdut autorizaţie transport
rul federal al economiei. avut loc au fost abordate răţenie ; Este , de asemenea, nece trice de distribuţie etc. a o- ţigări aprinse, focuri nestinse fectă. cort cehoslovac, saltele, nr. 653516/1973, eliberată de în
Au fost discutate probleme probleme ale relaţiilor bila — ferăstraiele mecanice se sar, ca înainte de a părăsi biectelor şi materialelor de etc. aragaz polonez Deva, telefon treprinderea transporturi auto
21-
Deva.
pentru
egate de dezvoltarea rela- terale, precum şi unele pro vor păstra pe timpul nopţii locul de muncă să verificaţi orice fel; — folosirea coşurilor de e- 11018. orele 17-20. HD-44B. O declar nulă. autocamion
Vînd
apartament
I,
confort
iilor economice pentru pe- bleme ale situaţiei interna cu rezervorul de combustibil dacă aparatele electrice, ra — executarea de lucrări de vaeuare a fumului fisurate Deva. str. Zamfirescu, bloc Expoziţia pictorului Tară Au
vi
Timişoara
poate
■ioada imediat următoare şi ţionale actuale, îndeosebi ce golit. Combustibilul scos din diatoarele, reşourile etc. au întreţinere şi reparaţii ale sau rieizolate- de părţile com B 7, ap. 1, Gojdu, telefon 12514. rel din zilnic, la Casa de fj cul
zitată.
n perspectivă, între cele do- le referitoare la apropiata fost scoase din priză. Veri bustibile ale planşeelor şi a- Schimb locuinţă, central, in tură din Hunedoara, pînă la
îă ţări, în domeniul schim- Conferinţă europeană de rezervoare se va păstra în instalaţiilor electrice de că coperişurilor. trări separate, Hunedoara, A- 30 iunie 1973.
jurilor comerciale, al coope- securitate şi cooperare. vase metalice bine închise; ficaţi totodată, amănunţit, lo tre personal necalificat;
Pedacţla şl administraţia *1«ralul: Deva, «tr. Dr. Petra Grota, ar. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audlenţe-scrlsorl), 1231T (cultură-sport) — Tiparul t. P. Deva.