Page 98 - Drumul_socialismului_1973_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 744 © VINERI 29 IUNIE 1973

* lucru 0 Producfii ridicate la hectar şi pe cap de anima! ® Forme eficiente

luncii ® indicatorii de plan şi angajamentele—realizate în mod exemplar

ccese ale lucrătorilor de pe

15 ani de

mre în întrecerea munca în

zootehnie

ăranul cooperator Si-
mion
sporite de lepme Fcrează Gogoaşă lu­
conştiin­
cu
ciozitate de mai bine
de 15 ani ca îngrijitor
vrate pentru de animale, ani în care
şi-a cîştigat datorită mun­
cii prestate in sectorul zoo­
ouarea populaţiei tehnic al cooperativei un
El
prestigiu.
binemeritat
s-a făcut cunoscut dar şi
i ca obiectiv principal al întrecerii pe preţuit pentru conştiincio­
în cinstea zilei de 23 August produ- zitatea cu care işi face da­
nor cantităţi sporite pentru aprovizio- toria.
' la oraşe. Şi, datorită muncii sîrgu- Simion Gogoaşă este o-
depun, responsabilităţii pe care o unul pe care toţi membrii
ra sarcinilor de producţie, legumicul- cooperatori de la C.A.P.
cinste angajamentele asumate, dau Pricaz îl apreciază. N-a
şi le-au fixat în întrecere, făcut nimic deosebit acest
mai raţionale şi cu randament spo- cooperator, decit să mun­
ferma legumicolă a C.A.P. din Aurel cească ; să muncească cu
un solar in suprafaţă de 2 000 mp. conştiinciozitate şi răs­
tivat ardei iute şi pe 1 000 mp ardei pundere. N-a făcut pentru
u recoltat şi livrat comerţului 10 000 că nici îndeletnicirea lui
\ . nu are nimic senzaţional şi
de însufleţită desfăşoară şl leguml- spectaculos în ea. A venit
C.A.P. Oeoaglu, Ei au trimis pină in in satul Pricaz prin anul
'aşelor 30 000 kg varză, aproape 8 000 Ferma legumicolă a C.A.P. din Aurel Vlaicu. Aici s-a obţi­ 1958 să îngrijească vitele
te 2 500 kg salată. nut, aşa cum se vede şl din fotografie, o bogată recoltă de ar­ satului. Localitatea de un­
dei iute.
de a plecat el, aşezare să­
racă de munte, nu-i putea
oferi posibilitatea de a-şi
întreţine numeroasa sa fa­
223 000 lei Lapte şi cam© milie. S-a hotărît să vină
ml in
3.JW.A. la Pricaz. A sosit în sat
avnpa- sărac şi necunoscut. ,,A-
aselor cestea sint vitele" — i s-a
4 luat peste prevederile spus de către preşedintele
\ des- beneficii suplimentare
.e, să cooperativei din vremea a-
;ît mai
orbire contractelor
irecto- Măreaţa sărbătoare de la 23 August este în- qgaBBB—gaga
timpînată şi de către colectivul întreprinderii
il, re-
liipare pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului bovin Cooperativa agricolă din Cristur se si[uează
:heiat. din Orăştie cu succese remarcabile. Eforturile
ingi- pe un loc de frunte în întrecerea pentru ono­
s-a fi­ depuse pentru a asigura o bună îngrijire şi fu­ rarea exemplară a obligaţiilor contractuale. In
re, lu- rajare a animalelor se concretizează în obţine­
tanşare rea unul spor mediu zilnic de creştere în gre­ cinstea zilei de 23 August, unitatea amintită a
unde înregistrat rezultate demne de evidenţiat. Ast­
re în utate cu 60 grame mai mare decit prevederile fel, faţă de prevederile contractuale aferente
acestor planului. Ca urmare, a fost posibil ca unitatea primului semestru, cooperativa a livrat supli-ţ^’
să-şi depăşească sarcinile de livrare la carne
utila­ mentar 3 800 I lapte şi 3 500 kg carne. Demn ~
te la cu 5 la sută. O atenţie deosebită s-a acordat de menţionat este că o bună parte din pro­ .4 FIRII
onorării contractelor la export, llvrîndu-se su­
ducţia de carne a fost livrată la export, obţi-
plimentar 52 tone carne. nîndu-se pe această cale o însemnată depăşi­
Realizările înregistrate in producţie se re­ re a veniturilor planificate a se realiza din sec­
flectă favorabil în situaţia economico-financiară torul zootehnic.
a întreprinderii. Astfel, planul de venituri afe­ Inginerul şef al C.A.P., Inocenţiu Tetea, a ţi­
nut să evidenţieze aportul brigadierului zooteh­
rent primului semestru s-a depăşit cu 300 000
nic Furca Arpad şi a! îngrijitorilor de animale
lei, iar beneficiul suplimentar însumează 223 000 Deme Ştefan, Demeter Albert, Szaioşi Ştefan,
lei. La obţinerea succeselor amintite o contribu­ Soos Maria şi Balaşi lanoş, care s-au străduit
ţie substanţială şi-au adus-o ambele ferme ale şi au reuşit să asigure obţinerea unor randa­
mente superioare pe cap de animal.
unităţii. Pentru a consolida rezultatele — ne
Valorificarea eficientă a resurselor de spo­ ceea. Dacă ai să ştii să
spunea directorul întreprinderii, medicul veteri­ rire a producţiei animaliere constituie în con­ îngrijeşti aşa cum trebuie
nar Ştefan Danciu — In această perioadă se tinuare o preocupare de căpetenie a conduce­ de ele te ţinem, dacă nu...
acordă maximă atenţie asigurării bazei fura­ rii cooperativei agricole din Cristur şi a îngri­ Au trecut de atunci ciţi-
jitorilor de animale de la această unitate, care va ani. Simion Gogoaşă nu
jere, respectiv strîngeril şi depozitării fără pier­
sint retribuiţi in funcţie de eforturile depuse şi numai că nu a plecat, dar
deri □ nutreţurilor din producţie proprie.
rarea de rezultatele obţinute. după nici doi ani de la so­
iloi îvno sirea în sat a fost primit
aşa cum
tasuri şi în marea familie a coope­
> mobile ratorilor. Obştea a hotărît
precum şi
.re secţie, în unanimitate, şi a ştiut
de lucru, ACORDUL GLOBÂL—mijloe ea de ce a făcut-o! A-
ă, scule, cum, în cooperativa agri­
Anul aces- colă din Pricaz nu este un
o sarcină de
pentru lu- alt îngrijitor mai bun şi
r strlngerea important mai devotat decit Simion
. mai scurt de cointeresare
a recoltei, Gogoaşă. Cu el în zooteh­
iată a arătu­ nie lucrează şi soţia, una
ri însăniinţa- din fiice şi o noră. Acum,
ible. Cu mij-
dispuneţi în materială, formă stimulativă o parte din familia lui Go­
ixecuta lucră- goaşă lucrează în sectorul
tia de vară ? zootehnic al cooperativei
4 de combine
recolta 72 hec- agricole.
cu cele 4 com- Rezultatele strădaniei de­
2 ha. Vom re­ de retribuire a muncii
ntezi zilnică de puse de membrii familiei
n termina de Gogoaşă sint mai mult de-
1 425- ha păioase cît lăudabile. Nu e an să
:ie de lucru. A-
at paiele de pe Aplicarea în fiecare coope­ cheltuieli minime şi obţinerea castraveţi, rădăcinoase. Iată nu obţină cîte un viţel de
ele 8 prese pe rativă agricolă de producţie pe această bază a creşterii cîteva exemple privind modul la fiecare animal din lotu­
n în dotare, lu- a celor mai corespunzătoare continue a veniturilor proprii rile pe care le au in pri­
viteză zilnică de forme de cointeresare materia­ cum se face retribuirea mun­
termina de balo- ale membrilor cooperatori. cii la unele din principalele mire. Să nu mai spunem
: n 7 zile la orz şi lă şi retribuire echitabilă a culturi legumicole: ceapă —
ia grîu. La pregă- muncii ţăranilor cooperatori Pentru a-i stimula şi cointe­ că producţiile de lapte sint
alui vom lucra cu a stimulat interesul şi preocu­ resa pe cooperatori în reali­ pentru o mie lei producţie cu mult superioare faţă de
e, iar la semănat zarea de producţii superioa­ marfă se plăteşte în total 585
şini. La arat şi pre- parea acestora în obţinerea de re celor planificate, s-a trecut lei din care în natură se dau ale altor îngrijitori.
terenului vom reali- producţii cit mai bune la
,eză zilnică de 24 ha, toate culturile. Participarea la la retribuirea muncii în acord 55 kg grîu, 102 kg porumb, Familia Gogoaşă trăieşte
emănat de 32 ha. Aşa global, proporţional cu canti­ 1,6 kg zahăr şi în bani 360 leii în. spiritul eticii şi echită­
;ătirea terenului şi muncă şi executarea la timp tatea şi calitatea producţiei varză timpurie — la această
tarea culturilor duble şi la nivelul calitativ cerut de ţii socialiste şi are nu nu­
incheia în timpul op- agrotehnica fiecărei culturi a sau a veniturilor realizate. cultură pentru o mie lei pro­
a efectuarea ogoarelor Prin aceasta se asigură re­ ducţie marfă se plăteşte 256 mai satisfacţia muncii dar
i — 1000 ha — se va tuturor lucrărilor — începînd tribuirea fiecărui cooperator lei_ din care în natură 23 kg şi pe aceea de oameni a-
cu 8 tractoare realizîn- de la semănat şi pînă la re­
o viteză zilnică de 32 coltat — sint principalii şi cei în raport direct cu eforturile grîu, 47 kg porumb, 0,7 kg devăraţi. Şi-a construit
lind necesare 31 de zile. depuse, cu rezultatele dobîn- zahăr, iar în bani 156 lei. La
mai importanţi factori în spo­ pentru el şi o parte din
dite în producţie, ceea ce du­ varza de vară şi de toamnă
rirea producţiei agricole cu ce în mod nemijlocit la creş­ retribuţia muncii se face ase­ copiii săi case trainice ca
terea răspunderii şi a intere­ mănător ca la varza timpurie. ale celor mai buni şi mai
sului pentru executarea tutu­ La rădăcinoase plata se face vechi gospodari din sat.
ror lucrărilor dc care depinde astfel : morcovi — pentru o Despre Simion Gogoaşă,
obţinerea unor producţii cit mie lei producţie marfă se a-
mai mari, în timpul optim şi cordă 267 lei din care în na­ inginera Maria Dogaru. şe­
în condiţii agrotehnice cores­ tură 24 kg grîu, 47 kg po­ ful fermei zootehnice, afir­
punzătoare. rumb, 0,7 kg zahăr şi în bani ma că stăpineşte arta păs-
La ferma legumicolă a co­ 162 lei; pătrunjel — pentru toritului. „Nu întîmplător
operativei agricole de produc­ o jmie lei producţie marfă se lui i-am încredinţat sarci­
ţie din Geoogiu retribuirea plăteşte 207 lei din care în
muncii se face, ca şi în cele­ natură 19 kg grîu, 36 kg po­ na de a răspunde de cele
lalte sectoare de producţie ale rumb, 0,6 kg zahăr şi în bani aproape 250 de bovine cîte
unităţii, pe baza acordului 129 lei ,• pâstîrnac — la o mie sint în taberele de vară“
global. In rîndurile ce urmea­ lei producţie marfă retribuţia — afirma interlocutoarea.
ză vom prezenta pe scurt mo­ totală este în valoare de 164
dul în care se face retribui­ lei din care în natură 15 kg Sincer vorbind, nu ştiam
rea muncii pe baza acordului grîu, 29 kg porumb, 0,4 kg că există şi o artă a păs-
global la cultura legumelor. zahăr şl în bani 102 lei ; sfe­ toritului. Ştim insă că
La această fermă, tariful de clă roşie — penlru o mie lei pentru ca un om să poată
plată a muncii s-a calculat la producţie marfă retribuţia to­
mia de lei producţie obţinută, tală este de 587 lei din care deveni preţuit şi stimat de
diferenţiat pe culturi, luîndu-se în natură 55 kg grîu, 102 kg semenii săi este o singură
ca bază de calcul valoarea porumb, 1,6' kg zahăr şi în cale: munca. Omul. indi­
normei de categoria I, în­ bani 360 lei. La cartofii tim­ ferent de domeniul in ca­
scrisă în planul de producţie purii retribuţia este de 217 lei
financiar al cooperativei. Re­ pentru o mie lei producţie re îşi desfăşoară activita­
tribuţia se face atît în bani marfă şi se face numai în bani. tea. se desăvirşeşle ca om
cit si în natură. Introducerea şi aplicarea re­ şi pe plan profesional nu­
tribuţiei muncii pe baza a-
Şeful fermei legumicole, îng. cordului global constituie un mai şi numai prin muncă,
Vaier Oprean, arăta cu prile­ puternic factor stimulator pen­ aşa cum a făcut-o şi o fa­
jul unui schimb de experien­ tru toti cei care muncesc în
ţă că anul acesta se cultivă legumicultura în obţinerea la ce îngrijitorul de animale
cu legume o suprafaţă de Ud toate culturile de producţii cit Simion Gogoaşă.
Fotografia noastră vă înfăţişează noua maşină complexă pentru preparatul fu- ha şi 10 ha cu cartofi timpu­ mai bune şi pentru a realiza
care urmează să fie flotate fermele zootehnice ale C.A.P. astfel şi cîştiguri cit mai mari. N. PANAITESCU
rii. Structura culturilor cuprin­
de : varză, ceapă, roşii, ardei, N. BADIU