Page 99 - Drumul_socialismului_1973_06
P. 99
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 744 $ VINERI 29 IUNIE 1973 3
Cum se fructifică experienţa rezultată din iEalîîsIc ! Mute ii JtSfSi.
schimiiul de opinii în domeniul muncii organizatorice In faţa exigenţelor activităţii economice
® Vom experimenta, în fică cu aspiraţiile masei de
condiţiile noastre, ceea ce Convorbire cu ANDREI COLDA, comunişti, acţionează în toa Cît este de productivă
am văzut mai bun la Hune secretarul comitetului de partid al minei Lonea te împrejurările de pe pozi MUNCA dumneavoastră?
doara ţiile partidului şi — cum es
® Două cerinţe esenţiale : te şi normal — obţin rezulta Cît este de e f i c i e n t ă
pentru birourile organizaţi unităţi economice. Deosebit la Hunedoara. Concluziile şi te bune. Aşa sînt tovarăşii
ilor de bază — să acţioneze de interesantă ni s-a părut, învăţămintele acestui schimb ingineri Petre Stupu, şeful
ferm în funcţie de sarcinile de exemplu, experienţa îm de experienţă vor constitui sectorului III, Constantin aprovizionare a centralei noas
concrete ; pentru cadrele teh părtăşită de tovarăşul Gheor- un ghid in munca noastră de Ciorbea, şeful sectorului V, Exploatarea minieră Certej-Săcărîmb tre să ne trimită lemnul Iu
nice — să dovedească în toa gh|e Vasiu, primul secretar al studiu, de aprofundare, de Ion Bălănescu, inginer şef cu dimensiuni apropiate cu cele
te împrejurările calităţi de comitetului municipal de par adaptare a sarcinilor ce de producţia Avem, de aseme speciticate fri comenzi. Aceas
activişti politici tid, privind modul în care curg din hotărîrile organelor nea, numeroşi maiştri mi ta ar trebui reţinută ca o pro
® Apropierea de oa acţionează tovarăşii la nive superioare la specificul şi neri care întrunesc astfel de punere". Traian Resiga, se
meni, atragerea lor — ga lul organelor locale pentru condiţiile concrete ale minei calităţi : Traian Ilinta şi Au Între mineri s conducerea expioatării cretarul comitetului de partid
ranţia îndeplinirii sarcinilor realizarea sarcinilor ce de şi mai ales de organizare rel Popa, de la sectorul I, f al exploatării : „Cel puţin 4
curg din hotărîrile conduce practică a muncii pentru tra Vasile Lungu, de la sectorul probleme trebuie să stea per
Secretarul comitetului de rii superioare şi din alte do ducerea lor în viaţă. II, Aurel Nelepcu, de la sec manent In atenţia noastră:
partid al exploatării minie cumente de partid, cum or — Ce consideraţi esenţial torul III, Gheorghe Gavriles- tolosirea la maximum a timpu
re ¡Lonea din Valea Jiului, ganizează controlul îndepli în acest sens ? cu, de la sectorul IV, Ghiţă un flux continuu de idei! lui, organizarea superioară a
Andrei Colda, este unul din nirii acestor sarcini, precum — Să determinăm, să a- Popescu, de la sectorul V, fronturilor de lucru, gospodă
participanţii la recentul j ungem acolo ca fiecare birou Ioan Sevastru, de la secto rirea mai judicioasă a mate
schimb de experienţă cu şi preocupările înfăţişate de de organizaţie de bază să fie rul VI, şi mulţi alţii. In în rialelor şi rezolvarea de ur
activişti de partid şi cadre tovarăşii Gheorghe Ordeanu, capabil să discearnă şi să sin deplinirea sarcinilor profe — Munca minerilor noştri nr, 2 din sectorul I: „Lemnul exploatării. Ing. Iovan Raica, gentă a fluctuaţiei tortei de
de conducere, organizat la secretar al comitetului mu tetizeze problemele principa sionale ei dovedesc multă este deosebit de fructuoasă, de pe care îl primim nu este la şeful sectorului I: „Pentru muncă. Ultima cred că s-ar
Hunedoara de către biroul nicipal, şi Petre Lungu, se le ce se ridică în domeniul competenţă, organizează şi productivă —♦ ne-a declarat to dimensiunile de care avem transportul mecanizat al va putea realiza numai prin
Comitetului judeţean de par cretarul comitetului de par său de activitate pe baza ho- conduc bine producţia şi varăşul ing. Moise Botici, şe nevoie şi din această cauză gonetelor goale va ii intro schimbarea radicală a
tid, In scopul îmbunătăţirii tid din C.S.H. O impresie tărîrilor organelor superioa- munca, ştiu să asculte şi să ful secţiei mină. Planul la pro se mai face risipă“. Cornel dusă In subteran o locomoti condiţiilor de cazare ;
muncii de aplicare a hotărî- înţeleagă oamenii şi în ace ducţia globală pe 5 luni a fost Stef, şef de brigadă la orizon vă tip „Barza". Aceasta este construirea unor noi că
rilor. „Cu ce impresii, cu ce laşi timp să se facă ascultaţi depăşit cu 29,8 la sută, iar la tul — 85 din sectorul II: posibil datorită dotării puţului mine pentru burlaci şi fami
învăţăminte v-aţi înapoiat a- Viaţa de partid şi înţeleşi. Tovarăşii p? care producţia marfă cu 38,1 la su „Cea mai mare greutate de principal de extracţie cu co lişti, îmbunătăţirea actualelor
casă ? Cum vă gîndiţi să va i-am amintit şi mulţi alţii tă. In acelaşi timp, productivi care ne izbim noi este fluc livii noi şi mai mari, care per spatii etc. Celelalte, desigur,
lorificaţi bagajul de cunoş ca ei discută cu minerii nu tatea fizică a crescut cu 10,3 tuaţia oamenilor. Aceasta îm mit coborîrea unui astfel de pot fi rezolvate "cu contribuţia
tinţe noi în experienţa do- deosebită ne-a făcut tuturor re, să stabilească apoi şi să numai în calitatea lor de in la sută $i cea valorică cu 63,8 piedică buna pregătire profe utilaj în subteran. Minerii ca întregului colectiv de mineri,
bîndită cu prilejul acestei cuvîntul tovarăşului Costache repartizeze, individual sau gineri sau de maiştri, de con Ja sută fată de prevederi, fapt sională şi cunoaşterea mine re lucrau la transportul mine prin intensificarea muncii po
confruntări de opinii în do Trotuş, directorul general al pe grupuri de comunişti, sar ducători ai producţiei, ci şi care exprimă pe deplin rodni rilor, aclimatizarea optimă cu reului pe orizontul principal litice, găsirea şi folosirea ce
meniul muncii organizatori C.S.H., care ne-a demonstrat cini concrete, iar apoi să ur în calitate de comunişti, ca cia activităţilor de extracţie şi condiţiile specifice de lucru vor trece în activitatea direct lor mai bune căi de creştere a
ce ?“ — iată aria unei convor cit de important este ca mărească îndeaproape cum litate în care ştiu să găseas de preparare depuse. şi cu ritmul formaţiilor res productivă". Simion Mărcuş, eficientei economice, folosirea
biri avute, zilele trecute, cu un conducător din economie se îndeplinesc aceste sarcini, că drumul către conştiinţa — Ce economii de bani şi pective !" inginer principal: „Economiile optimă a tuturor resurselor de
pe care le realizăm la lemn
acest vechi activist al parti să se dovedească în întreaga să ajute practic la rezolvarea oamenilor, folosind cu răb materiale ati realizat ? Pe ideile exprimate de oa gîndire şi materiale din care,
menii din abataje, am cerut
dului. sa activitate nu numai un problemelor, dare şi tact metoda convin — Numai la preţul de cost părerea cîtorva specialişti ai de mină ar putea fi şi mai pe drept cuvînt, avem mari
rezerve" 1
mari, cu condiţia ca Baza de
am economisit peste un milion
— Am rămas plăcut impre bun specialist ci şi un con — Aceasta depinde de ca gerii. Acestui fapt i se dato- lei, jar in activitatea de pro
sionat — ne-« declarat inter ducător politic, un activist lităţile oamenilor — de cu resc şi rezultatele bune pe
locutorul — de modul şi se de partid — în accepţiunea noştinţele, experienţa, res care le obţin în mod constant ducţie şi de investiţii am re
dus consumurile la lemn de
riozitatea cu care s-au pre largă a cuvîntului — cu sar ponsabilitatea, hotărîrea fie colectivele pe care le conduc. mină cu 28 mc, la cherestea întreprinderea minieră Barza
gătit tovarăşii din organiza cini concrete în domeniul e- căruia... — Schimbul de opinii de — 2 mc şi la alte materiale.
ţia de partid a municipiului conomiei. — Aşa este. Din fericire, la Hunedoara v-a îmbogăţit, De fapt, noi în prezent punem
şi a C.S. Hunedoara de a ne — Cum înţelegeţi să valo avem mulţi comunişti, aici deci,, experienţa, v-a întărit un mare accent pe economisi
înfăţişa experienţa lor, pre rificaţi învăţămintele trase la Lonea, care întrunesc a- convingerile asupra eficien rea materialelor cum sînt:
cum şi de rezultatele fru din acest ' schimb de expe ceste calităţi. Este un merit ţei unor practici bune în lemn, conducte, şină, burlane Productivitatea muncii - in ascensiune!
moase obţinute în domeniul rienţă, în condiţiile activită al organizaţiilor de bază pen munca cu oamenii şi v-a de etc., prin recuperarea lor din
economic ca urmare a unei ţii de la mina Lonea ? tru că acolo se formează şi terminat să fructificaţi aici, lucrările vechi şi refolosire,
activităţi politico-organizatori- — Am stat de vorbă cu se călesc cadrele de comu la Lonea, ceea ce aţi acumu precum şi prin creşterea exi
ce bogate şi eficiente, îndrep secretarii organizaţiilor ,de nişti. lat bun acolo... genţei în ce priveşte evidenta
tată ' spre educarea şi mobi bază şi i-am informat asupra — Aţi vorbit de imperati — Cu convingerea întărită tuturor consumurilor. Dar corelaţia ei cu producţia rămine
lizarea siderurgiştilor, a celor conţinutului acestui schimb vul ca specialiştii, cadrele că numai printr-o apropiere — Ce greutăţi există încă
lalţi oameni ai muncii din de experienţă şi despre pro din conducerea producţiei să tot mai mare de oameni, prin în abataje şi cum le veţi în f
municipiu la înfăptuirea sar blemele ce ne-au fost puse în dobîndească — şi nu numai cîştigarea lor totală putem lătura ?
cinilor puse de partid în e- faţă în partea finală a aces să dobîndească, dar să mani duce la îndeplinire sarcinile La această întrebare ne-au
tapa actuală. Tovarăşii de tei reuniuni, Dar nu ne vom feste în toate împrejurările ce ne revin în cadrul vastei răspuns pentru început, trei susceptibilă de... îmbunătăţiri
la Hunedoara ne-au oferit limita la aceasta. In prezent, — calităţi de activişti poli acţiuni desfăşurate de partid mineri. Viorel Neagu, şef de
numeroase exemple, deosebit pregătesc un material siste tici, de comunişti militanţi. pentru accelerarea dezvoltă brigadă la abatajul nr. 7 din
de instructive, asupra modu matizat ce urmează a fi ex Ce exemple poate oferi mina rii socialiste a patriei, vom sectorul I: „Am dori ca trans
lui cum trebuie acţionat cu pus în faţa secretariior de ■Lonea în acest sens ? acţiona consecvent pentru portul vagonetelor goale de .„Pornim de la situaţia mai mari greutăţi le-am de cu 52 milioane lei, faţă de
promptitudine, cu iniţiativă partid şi a comuniştilor cu — Foarte multe. Avem, de promovarea spiritului nova Ia puf la locul de muncă să reală, raportată la cinci luni păşit, ne vom axa activitatea 1972, constituie o sarcină deo
şi multă răspundere pentru munci de răspundere din ca exemplu, şefi de sectoare sau tor, a experienţei înaintate lie mecanizat, întrucit distan la nivel de întreprindere, In pe două căi. In primul rînd sebit de mobilizatoare pen
aplicarea sarcinilor puse de drul minei, dezbătînd o sea cadre cu alte munci de răs în propria noastră muncă. ta este prea mare". Emil Rău- dicatorul valoric de producti pentru a stabili împreună cu tru colectivul I.M. Barza.
partid. în funcţie de specifi mă de probleme ale noastre pundere care lucrează bine tu, -şef de schimb la abatajul vitate — depăşit cu I 462 lei forurile tutelare un indicator — Colectivul a primit a-
cul municipiului, al fiecărei In lumina învăţămintelor de cu colectivul, care se identi M. CRISTIAN pe salariat. Productivitatea de productivitate expresiv, ceastă misiune cu deosebită
fizică — cu o restanţă de cum ar fi de pildă „grame responsabilitate, ne spunea
peste 10 tone pe muncitor. de metal pe muncitor". Dar tovarăşul Loghin Dineş, se
Producţia marfă realizată : principalele acţiuni le vom cretarul comitetului de par
45 la sută din planul anual, desfăşura în subteran, acolo tid. In planul nostru de ac
O activitate susţinută, Un animator O primă I constatare: după unde se hotărăşte soarta ca ţiuni avem cuprinse analize
periodice la nivel de sectoa
noastre.
producţiei
litativă
a
productivitatea
trimestrul
fizică a cunoscut în lunile a- Extinderea mecanizării la o- re pentru a observa cum e-
prilie şi mai o vizibilă ascen peraţiile grele şi cu volum voluează consumurile speci
plină de răspundere, modernizării invăţămîntului siune la fiecare sector. Cu mare de muncă, experimen fice, înseşi cheltuielile mate
toate acestea, ea nu-şi găseş tarea şi generalizarea scripe- riale. La acest capitol nu a-
în
rului
introduce
vem realizări cu care să ne
abataje,
totală
la prăşitul culturilor tehnic hunedorean te ilustrare metal. în pro rea benzilor transportoare mindrim Pe primele cinci
Exemple:
ducţia
de
In luna aprilie, sectorul I pentru distanţe scurte, folo luni. cheltuielile totale de
(Urmare din pag. 1) prăşită de două ori atît me motiv întemeiat : directorul lizat un plan de producţie. (In Musariu a depăşit producti sirea troliilor la transportul producţie sînt depăşite cu
canic cît şi manual şi s>-au Bogdan Poraicu este unul din acest an, faţă de 150 000 lei vitatea fizică cu 0,3 tone pe materialelor în. subteran, a- 48,1 la sută, iar cele mate
tre aceia care, mai mult decit prevăzuţi în plan, au fost rea similarea şi introducerea u- riale cu mai mult. Deşi la
făcut stropirile împotriva alţii, s-a lăsat fascinat de noile lizaţi 180 000 lei). In ultimă ana muncitor, iar planul la me
s-au efectuat două praşile bolilor şi dăunătorilor. La orizonturi către care se în liză, toate acestea demonstrea tal a prezentat o neîndepli- nor maşini de încărcat cu anumite panouri am trecut
mecanice şi manuale pe în porumb s-a efectuat prima dreaptă astăzi invăţămîntul ză munca rodnică a comunis nire de 7,4 la sută La secto siloz şi bandă portal, înlocui demult la ridicarea rosto-
simţul
treaga suprafaţă de 38 ha praşilă mecanică pe întrea nostru. Bogdan Poraicu, cel tului Bogdan Poraicu, direc rul II Musariu o situaţie in rea treptată a actualelor per goalelor din piatră brută,
tînărului
al
gospodăresc
Pentru
cartofi şi lucrările de com ga suprafaţă de 153 ha, iar mai tînăr director de liceu din tor, permanent animator al mo versă : In luna mai, produc foratoare cu altele cu randa totuşi consumurile specifice
batere a bolilor şi dăună praşila manuală pe 90 la judeţul nostru, ziua de muncă dernizării Invăţămîntului tehnic tivitatea nu s-a realizat cu ment sporit, introducerea de lemn, metal etc. sînt de
torilor. La cultura porum sută din suprafaţă. Există o Există, aşa cum e şl firesc începe din zori şi se termină hunedorean. părinţi, 11.2 procente, iar producţia maşinilor de confecţionat bu- păşite. Acesta este tabloul
în orele tîrzii din noapte — u-
„Toţi
bului, care în această uni bună participare la muncă foarte mulţi oameni intere niversul şcolar, în viaţa aces- dascăli, comuniştii ai — organiza de metal a fost depăşită cu raje de lut în vederea cîşti- general. Odată cu sporirea
activişti
conştiinţa
tate ocupă o suprafaţă de şi praşila la cultura porum sanţi, despre ne care impune să tut pedagog, reprezentînd ma ţiilor obşteşti — au îndatorirea 6,7 procente. gării unei importante canti producţiei de metal — şi a-
profesională
Si
pasiune.
280 ha, s-a aplicat o pra- bului va fi terminată la scriem. Oameni care prin mun rea sa orice familie şi este trans primordială de a se ocupa în tăţi de muncă (10—15 minu cest lucru se observă vizibil
cum
energie
formarea
şilă mecanică şi una ma timp. Asemenea realizări ca, hărnicia, talentul ori price misibilă, dinamismul activităţii deaproape de generaţii şi edu — Să fie vorba de compo te pe muncitor) sînt dbar în ultimele luni — sperăm şi
spi
în
noilor
carea
nuală pe întreaga suprafa s-au obţinut şi de către perea lor devin Ia un moment directorului se transmite harni ritul eticii socialiste, al res ziţia minereului la un mo cîteva măsuri întreprinse în reducerea cheltuielilor, da
dat
de
referinţă.
Unul
exemple
ţă, iar a doua praşilă ma alte cooperative agricole de dintre asemenea oameni este cului colectiv didactic al li ponsabilităţii faţă de societate, ment dat ? — am adresat în pentru continua creştere a tă fiind metodologia de de
celor 35 de profesori şl
ceului,
trebarea
tovarăşului
Ioan
Porai-
nuală pe mai bine de 30 producţie. Aceasta exprimă cu, profesorul Liceului Indus maiştri-instructori. de pregătirea tineretului pentru Ciocan, şeful serviciului pla productivităţii şi implicit a falcare a acestora.
Bogdan
şi
muncă şi viaţă“ — se specifică
directorul
ha. Lucrarea este în curs grija şi răspunderea pe ca trial minier din Deva. In zilele noastre, profi în Proiectul de norme ale vie nificare —■ dezvoltare — or producţiei. Completări la tema pusă-
de execuţie.. Aceste lucrări re o manifestă ţăranii coo La timpul potriyit, am con lul moral al unui om este de ţii şi muncii comuniştilor. —Prin metodele de ex în discuţie solicităm tovară
de
terminat
rînd
în
primul
— ne spunea tovarăşul A- peratori şi mecanizatorii, în semnat nu o dată’ aspecte din munca şi rezultatele muncii Pedagog cu experienţă, di ganizare. ploatare de mare productivi şului Ioan Cosma, prim-se-
in
vram Murg, vicepreşedinte frunte cu comuniştii, pen viaţa şi de activitatea acestei tehnic, sale puse în slujba societăţii. rector, participant activ la via — Şi da şi nu. Da pentru tate, în 1972 producţia de mi cretar ai Comitetului orăşe
ţa culturală şi obştească a mu
stituţii
invăţămînt
al Consiliului popular co tru executarea la timp şi în rezultatele activităţilor tehnico- In acest sens, cine vizitează azi nicipiului, comunistul Bogdan că este ştiut că nu în toate nereu a crescut cu 25 la su nesc de partid Brad.
industrial
Liceul
minier
din
Poraicu,
acti
prin
muna] Baru — se desfăşoa bune eondiţiuni a lucrărilor productive, autodotarea, serio Deva rămîne impresionat Ia vitate, reprezintă întreaga sa pleia sectoarele noastre zăcămîntul tă faţă de 1971... — Influenta preţului stabi
pentru
care
se
desfăşoară
cu
mate
baze
ră în bune eondiţiuni şi la de întreţinere a culturilor, zitatea procesul instructiv-educa- vederea a puternicei dotarea labora da de tineri pedagogi un e- se comportă la fel. Nu, pen — Intr-adevăr. Iată de oe lit la metal, faptul că în ul
aici
tru că între cei doi indica
şcolii,
riale
exploatare
cu
dăruire
pasiune
C.A.P. Livadia. Aici în de a asigura în acest fel tiv. Se cuvine de aceea să con toarelor şi atelierelor, utilaje xemplu de misiune de şi educaţie tori — producţie şi producti metodele de aripi înclina tima perioadă nu s-a acordat
în
nobila
o
înmagazinare.
atenţie
lucrărilor
sporită
şi
clteva
semnăm
astăzi
cuvin
treaga suprafaţă de 29 ha obţinerea unor producţii te despre conducătorul acestui le, mina-şcoală, cantina, inter a tinerei generaţii. vitate — n-am reuşit să sta te, front lung pe înclinare de deschideri la noi zăcă
de
Această
unitate
natul,
ş.a.
cultivată cu cartofi a fost sporite la hectar. liceu minier, Bogdan Poraicu. Invăţămînt a fost prima din bilim cea mai bună corela vor fl generalizate în mai minte, că mecanizarea şi mi
Facem acest lucru dintr-un judeţ care şi-a stabilit şi rea C. DROZD ţie. Cele mai frecvente cazuri toate abatajele, astfel ca pî ca mecanizare în subteran se
din ultimele luni sînt însă... nă la finele anului 50 la produc fncă destul de lent
favorabile. De pildă, la „Va sută din producţia de mine atrag după sine, actual
mbmm lea Morii", în mai, producti reu să se extragă prin aces mente, costuri ridicate de
vitatea fizică n-a fost înde te metode. producţie. Deşi minerii de la
plinită cu 6,5 procente, deşi — In acest fel se preconi Barza dispun de o bună ex
producţia a fost depăşită cu zează recuperarea totală a ră- perienţă în ceea ce priveşte
Televiziune întreprinderea „Marmura" Anunţ foarte important 9.2 procente. mînerilor în urmă la planul economisirea materiilor şi
Ce
—
pentru
întreprindeţi
— Sperăm ca în cel mai
mate
cheltuielilor
rimetrul
o mai bună concordanţă în fizic ? materialelor, consider că pe
9,00 Curs de limba rusă. —; Simeria tre cei doi indicatori sinte scurt timp şi planul la me riale poate fi redus, avînd în
Lecţia a 60-a ; PENTRU REPARAŢII LA CONDUC tici ? — l-am întrebat pe ing. tal să se prezinte realizat. vedere cazurile de risipă a u-
9,30 O viaţă pentru o idee TE SE VA SISTA FURNIZAREA DE Nicolae Lungu, directorul Fără îndoială, scăderea în nora dintre acestea sau de
Dr. Ignaz Semmelwels (I);j Recrutează băieţi, absolvenţi a 3 clase, pentru tehnic al întreprinderii. 1973 a volumului planificat neval orificare superioară a
meseria de prelucrător marmură şi piatră, pentru GAZE ÎN ZIUA DE 29. 06.1973, orele — Dat fiind faptul că cele al cheltuielilor de producţie deşeurilor.
10.00 Telex ;
şcolarizare la şcoala profesională din localitatea 22,00-5,00 PE STRĂZILE BARITIU, LE
10,05 Vizita şefului statului;
cambodgian, prinţul No-; Deva. înscrierile se fac pînă la data de 2 iulie 1973. NIN, S. BĂRNUTIU, CĂLUGĂRENI, E-
rodom Sianuk, în zonele; Cei interesaţi vor depune dosarele la sediul între
eliberate din Cambodgia ;! ROILOR, A. VLAICU, A. IPÂTESCU, © chemare la întrecere
prinderii sau la Şcoala profesională de materiale de
10,25 Ansambluri folclorice : : SAHIA, CUZA VODĂ, IOAN CORVIN,
construcţii Deva.
„Mugurel de cîntec ro- j
mânesc“ ; CARAGIALE, GEORGE ENESCU, MI- aşteaptă răspuns... propriu
De asemenea, angajează urgent mecanici lo
10.40 Cronică la o aniversare ; \ HAI EMINESCU, IZVORULUI, 6 MAR
comotivă Diesel.
11.00 Portativ ’73 ; TIE, ŞT. O. IOSIF, HORIA, PROGRE
(193)
11.40 Roman foileton : „Femeia; SULUI, BRANIŞTE, GRIVIŢA, MURE (Urmare din pag. 1) depăşiri de 5,03, respectiv de al CM. Deva, care
în alb" — Episodul V ; j 4,13 la sută, planul fizic a coordonează activitatea E.M.
12.30 Moment coregrafic cu Crls-j ŞULUI. fost realizat şi depăşit, iar Deva, şi ing. Ioan Rusu, se
tina Hamei şl Pavel Ro-i răm funcţionarea normală, economiile la 1 000 lei pro cretarul comitetului de partid
taru ; ;. CONSUMATORII SÎNT RUGAŢI SĂ neîntreruptă a fluxului de ducţie au înregistrat 1 059 000 al exploatării, ne-au spus:
12.40 Municipalitatea răspunde; Institutul de subingineri Reşifa IA TOATE MĂSURILE DE SIGURANŢĂ preparare, dar din cauza u- lei. — Am avut greutăţi mari,
bucureştcanului ; zurii şi solicitării intense a Tovarăşii Gheorghe Cris- le-am mai şi biruit, au mai
13.00 Telejurnal ; PREVĂZUTE ÎN INSTRUCŢIUNI PEN maşinilor se mai produc şi tea, secretarul comitetului lăsat şi urme asupra muncii
Piaţa Lenin, nr. 1-4, telefon 13901 TRU EVITAREA ORICĂREI POSIBILI perturbaţii. sindicatului minier Deva, ing. noastre. Există preocupări
16,00-17,00 Teleşcoală ;
ORGANIZEAZĂ După cum reiese din discu Dumitru Roşea, şef de secţie multiple pentru îmbunătăţi
17.30 Curs de limba engleză.' TĂŢI DE ACCIDENT. ţiile purtşte, munca oameni
Lecţia 59-a ; CONCURS DE ADMITERE schimb la mina Deva, şi ing. rea activităţii, va trebui să
(198) lor este productivă, de bună Tiberiu Corinda, sef de secţie ne ajutăm mai mult şi sin
18.00 Telex ; pentru următoarele secţii de specializare : seamă, dar se realizează cu Muncei, arătau că, intr-ade guri, să lucrăm mai atent,
18.05 Tragerea Loto ; - Tehnologia construcţiei de maşini grele — mari eforturi fizice şi finan văr, oamenii muncesc mult mai organizat, m a i . discipli
ciare. Cîteva cifre sînt edifi
18.15 Cum vorbim şi bine, dar că nu-i ajută nat, dar să primim şi ajuto
cursuri de zi şi serale
18.35 La volan — emisiune pen - Tehnologia sudării - cursuri de zi şi serale catoare în acest sens : pe pri suficient utilajul — perfora rul organelor superioare, în
tru conducătorii auto : mele cinci luni ale anului, toarele şi maşinile de încăr special în asigurarea utilaju
- Electrotehnică - cursuri de zi şi serale producţia globală a fost rea
18,50 Teleconferlnţă de presă; cat îndeosebi — din care lui de perforat şi încărcat.
- Turnătorie — cursuri serale în cadrul I.C.M. Stajia de salvare judeţeană lizată în proporţie de 99,68 cauză cheltuielile materiale
19.20 1001 de seri ; la sută, iar producţia marfă sînt depăşite. Voinţa unanimă a colectivu
Reşiţa
19,30 Telejurnal ; în proporţie de 99,65 ia sută. Concluzionînd, tovarăşii ing. lui este redresarea integra
- Deformări plastice şi tratamente termice — In această perioadă, preţul lă, urgentă, sub toate aspec
20.00 Cîntccul săptămânii ; Bogdan, director adjunct tele
cursuri serale în cadrul C.S. Reşiţa Hunedoara-Deva de cost a fost depăşit cu
20.05 Reflector ;
Durata studiilor : 3 ani pentru cursurile de zi, peste 1,5 milioane lei, iar
20.20 Avanpremieră ; cheltuielile materiale cu
4 ani pentru cursurile serale.
20,25 Inscripţie la stema ţării 5 105 000 lei.
Spectacol de poezie şi cîn- Concursul de admitere începe la 10 iulie 1973. cu sediul în strada Depozitelor, nr. 5 Comentînd aceste cifre, to Concluziile anchetei rezultă din rindurile de mai sus.
tece închinate României varăşa Maria Szabo, econo Cerinţele actuale ale activităţii economice trebuie înţelese
înscrierile se fac în perioeda 3—9 iulie 1973 la secre \\ ■ /> ’ t- ' ■> ':
socialiste ; mistă la secţia mină Deva, ne pe deplin şi traduse în fapt cu întreaga responsabilitate,
tariatul institutului pentru primele trei secţii, respec angajează de urgenţă un inginer mecanic auto. cu toată fermitatea, de către Centrala minereurilor Devr
20.35 Omul de lingă tine ; spunea că minusurile provin
tiv la întreprinderile organizatorice, I.C.M.R. şl C.S.R. în totalitate din trimestrul I, ca dealtfel de toate colectivităţile muncitoreşti hiţnedorenc.
21,10 Publicitate ;
pentru ultimele două secţii care funcţionează conform Condiţiile de angajare şi salarizare vor fi con cînd au existat unele greutăţi care se confruntă cu imperative maiore în aeluala e.ană
21.15 Pagini de umor: Aventuri obiective accentuate şi că, în O singură idee trebuie subliniată • fiecare colectiv de
H.C.M. nr. 1320/1972. form Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. nr. 2351/1969.
în epoca de piatră ; prezent, revirimentul este vi muncă în parte posedă inepuizabile resurse materiale şl
22.05 „24 de ore“ ; Informaţii suplimentare sînt precizate în broşura zibil. în fiecare lună. In lu morale care trebuie cunoscute şi canalizate spre creşte
Informaţii suplimentare se vor putea primi la se
22.35 Teleglob : Republica Zair „Admiterea în învâţâmîntul superior" sau se pot ob na mai, de pildă, producţia rea producţiei materiale şi a eficientei întregii activităţi
— reportaj filmat. ţine de la secretariatul Institutului de subingineri. diul unităţii, sau la telefon 11322. marfă şi globală au marcat economice.
(196)