Page 1 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 1
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU va face
Proletari din toate fările, unifl-văi
o vizită de prietenie în Iugoslavia
Secretarul general al Parti nia, Nicolae Ceauşescu, va fa niunii Comuniştilor din Iugo
dului Comunist Român, pre ce, la invitaţia preşedintelui slavia, losip Broz Tito, o vi
şedintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste Federati zită de prietenie în Iugoslavia
al Republicii Socialiste Româ- ve Iugoslavia, preşedintele U- la jumătatea acestei luni.
încheierea vizitei în ţara noastră
a prinţului Norodom Sianuk
Luni seara au părăsit Ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, era înscrisă urarea : „Tră
pitala prinţul Norodom Sia- şi tovarăşa Elena Ceauşescu, iască prietenia şi solidarita
Af 47 MARTI 3 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nulc, şeful statului Cambod- de tovarăşul Ion Gheorghe tea dintre poporul român şi
gia, preşedintele Frontului Maurer şi tovarăşa Elena poporul cambodgian".
Unit Naţional al Cambodgiei, Maurer, precum şi de tova P r e ş e d i n t e l e Nicolae
şi prinţesa Monique Sianuk, răşul Miron Constantinescu. Ceauşescu şi Alteţa Sa Re
care, la invitaţia preşedinte drapelele de stat ale Româ gală, prinţul Norodom Sia
erau
arborate
La
aeroport
nuk, trec în revistă garda de
Şedinţa Comitetului Executiv publicii Socialiste România, tispiciul aerogării se găseau onoare. Sînt intonate imnu
lui Consiliului de Stat al Re
niei şi Cambodgiei. Pe fron
rile celor două state.
Nicolae Ceauşescu, şi a tova
răşei Elena Ceauşescu, au fă
cut o vizită neoficială în- ţa portretele celor doi şefi de (Continuare tn pag. a 4-a)
stat, iar pe mari pancarte
ra noastră.
oaspeţi
Plecarea înalţilor membrilor
Conitetului Central suitei care i-a însoţit în vi în pagina a IV-a
cambodgieni,
a
zita în ţara noastră, a avut
loc de pe aeroportul Otopeni.
De la reşedinţa care le-a fost Comunicat comun cu privire la vizita Alteţei Sale
rezervată, Alteţele Lor Re Regale prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cam-
gale au fost însoţite de pre bodgia, în Republica Socialistă România.
Partiduui Comunist Român
şedintele Consiliului de Stat,
Duminică pe ogoare
ziua de 2 iulie a.c., a avut loc şedinţa preciind măsurile adoptate pînă în pre- muri cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicita
/litetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi- H Comitetul Executiv a stabilit ca Ministe- te, întreţinerea şi utilizarea corespunzătoare
,ă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre- rAgriculturii, Industriei Alimentare şi Ape- a maşinilor, legarea mai strînsă a cercetării
/ul general al partidului. |i Ministerul Comerţului Interior, consiliile ştiinţifice de nevoile concrete ale perfecţionă mm mm u executăreă
La primul punct al ordinii de zi, Comitetul fulare judeţene şi al municipiului Bucu rii produselor şi valorificării superioare a ma
.xoeutiv a dezbătut, pe baza unei ample ex ri să acţioneze cu toată fermitatea pentru teriei prime; este necesar să se ia măsuri
puneri prezentate de tovarăşul Nicolae rizarea în cele mai bune condiţiuni a pro- hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii pro LUCRĂRILOR ĂGRICOLE Of SEZON
Ceauşescu, unele probleme actuale ale si jmului privind producţia de carne, aprobat duselor, pentru lărgirea gamei de sortimente
tuaţiei internaţionale şi ale politicii externe (conducerea partidului. corespunzător cu cerinţele populaţiei şi cere
a partidului şi statului nostru. rile de pe piaţa externă. Comitetele judeţe Âcfiuni susţinute la în H Ţăranii cooperatori lu
ste necesar ca organele interesate să ia
De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu suri pentru mai buna valorificare a cărnii, ne, organele şi organizaţiile de partid din
a prezentat o informare în legătură cu rezul întreprinderile industriei uşoare, organizaţiile treţinerea culturilor şi com crează de zor la recoltatul
itru diversificarea sortimentelor şi îmbună-
tatele vizitei In Republica Federală Germania irea substanţială a condiţiilor de igienă sindicale şi de tineret, toţi oamenii muncii
şi convorbirile purtate cu preşedintele R.F.G., i unităţile alimentare. trebuie să manifeste maximum de exigenţă baterea dăunătorilor furajelor
Gustav Heinemann, cu cancelarul Willy Comitetul Executiv a discutat, de aseme- pentru întărirea disciplinei în producţie, ridi Deşi precipitaţiile abunden prinderile agricole de stat. Acum, cînd starea vremii
Brandt şi cu alţi reprezentanţi ai vieţii politi a, concluziile controlului efectuat asupra carea nivelului profesional şi de calificare te au îngreunat buna desfă Paralel cu efectuarea lu s-a ameliorat, este de aştep
ce şi economice vest-germane. tivitâţii desfăşurate de Ministerul Industriei al celor ce muncesc în industria uşoară, pen şurare a lucrărilor agricole, crărilor de întreţinere a cul tat să fie intensificat ritmul
In legătură cu aceste probleme, Comitetul tru a se asigura produse de bună calitate, duminică, pe terenurile unde turilor, s-au depus eforturi de lucru la prăşit şi la strîn-
oare în domeniul producţiei, exportului, s-a putut intra, s-au mobili-' gerea furajelor ţinînd seama,
Executiv a adoptat o hotărîre care se publică pentru a folosi cu eficienţă maximă capacita susţinute la recoltatul, trans
restiţiilor, calităţii producţiei şi aprovizionă- zat o parte din forţe la în portul şi depozitatul furaje pe de o parte, de stadiul în-
separat. populaţiei. tea de producţie, materiile prime şi materia treţinerea mecanică a cultu lor — acţiune de maximă în tîrziat al acestor acţiuni, cit
In continuare, în cadrul şedinţei, au fost Relevînd dezvoltarea impetuoasă, în ultimii lele. rilor şi la combaterea dău semnătate pentru îndeplini şi de faptul că în această
examinate concluziile controlului asupra mo Comitetul Executiv trasează sarcina să se nătorilor din culturile de rea indicatorilor de plan în săptămînă se va trece cu
ii, a industriei uşoare, cît şi ritmul înalt în cartofi. S-au creat astfel sectorul zootehnic. Duminică, forţe sporite la recoltatul or
dului în care au fost aplicate măsurile apro ire se va dezvolta această ramură în viitor, ia toate măsurile pentru asigurarea bunei a- condiţii favorabile pentru bu în total s-a realizat cositul zului. Desfăşurarea în condi
bate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. provizionări a populaţiei cu mărfuri de larg na dezvoltare a culturilor de fînurilor de pe mai mult de ţii ireproşabile a volumului
omitetul Executiv a indicat ca Ministerul In-
în iulie 1972, privind producţia, depozitarea, consum, în vederea realizării integrale a pro plante prăşitoare. Acţiuni 150 hectare şi s-au transpor mare de lucrări aflate la or-
transportul şi desfacerea cărnii şi a prepara ustriei Uşoare să ia în continuare măsuri e- gramului partidului de ridicare a nivelului de mai de amploare au fost or tat la fermele zootehnice a-
telor din carne. ¡ergice pentru a asigura dotarea acestei ra- trai al celor ce muncesc. ganizate îndeosebi în între proape 300 tone nutreţuri. (Contlnuare tn pag. a 2-a)
H O T / R I R E A Sartre mM Wî
M RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFICIENŢA
mlmte fttepi I •M înainte U'tmml
a o iu* !"
i Executiv I C.C al P.C.R. cu privire ia Deviza fiecărui colectiv de muncă; JOACA DE-A
MAŞINILE, UTILAJELE, TIMPUL
ŞANTIERUL
activitatea internaţiaală a partidului si statului DE LUCRU-LA COTE MAXIMALE Cînd un om îţi spune, ;
fără să-l întrebi, că stă- ;
rile din jurul său nu sînt j
Comitetul Executiv al C.C. progresiste, democrat antl- acţiona în continuare pentru şl păcii, lipsită de arma nu în ordine, ii dai şi nu j
al P.C.R., luînd în dezbatere imperialiste din întiga lu dezvoltarea acestei colaborări, cleară, relevînd importanţa crezare. Dar cînd doi-trei i
unele probleme ale situaţiei me. Concluzia primală ca pe baza egalităţii în drepturi, pe care ar avea-o organizarea sau mai mulţi spun acelaşi j
internaţionale şi ale politicii re se desprinde di analiza respectului independenţei şi unei reuniuni a reprezentan lucru optica se schimbă... i
ţilor ţărilor balcanice, la ca
externe a partidului şi statu evoluţiei politice londiale suveranităţii naţionale, ne re să poată participa şi alte Pentru ca laminoarele să meargă mai bine, să — Nu merge treaba — :
lui nostru, consideră că des este că, spre deodre de amestecului în treburile In spunea un tovarăş de Ia i
făşurarea evenimentelor in perioada de după pţul răz terne şi avantajului reciproc. ţări interesate. Şantierul de construcţii nr. j
ternaţionale confirmă pe de boi mondial, acum, aproa Analizînd problemele secu Comitetul Executiv subli 7 Chişcădaga.
plin justeţea liniilor direc pe trei decenii de Jsfîrşitul rităţii în Europa, Comitetul niază că succesul politicii — Multe autobasculante, i
toare trasate de Congresul al ultimului război miial, ne Executiv salută începerea externe a partidului şi sta producă metal mai mult şi de calitate superioară cu un rulaj de numai ;
X-lea şi de Conferinţa Na aflăm nu în faţa li stări Conferinţei general-europene tului nostru este strîns le 3—5 000 km, stau „pe j
ţională în domeniul politicii de încordare, ci în‘ţa unui — cu participarea reprezen gat de marile realizări pe dreapta" — zice altul.
externe, a analizei şi apre puternic curs sprelestinde- tanţilor tuturor statelor, în care le obţine poporul român — De ce ?...
cierilor privitoare la procese re, colaborare şhpropiere condiţii care permit aborda în edificarea noii societăţi, în — Ştim că Sn direcţia uti lungeşte, totodată, ciclul de terea productivităţii muncii
le care au loc în lumea con între popoare. Ace curs co rea unui cerc larg de proble sporirea forţei economice a lizării depline a capacităţilor curăţire a unui cuptor de cu 72,34 tone de metal pe sa — Dacă nu-i...
temporană, la schimbările în respunde năzuinţe tuturor me, pe baza deplinei egali ţării, în ridicarea nivelului de producţie, pentru asigura la 5 la 25 de vetre. De aseme lariat, comparativ cu primul — Ce nu-i ? !...
raportul de forţe mondial, la popoarelor de a sza rela tăţi în drepturi şi suveranită de civilizaţie al întregii vieţi rea continuităţii fluxului de nea, depunem eforturi susţi semestru al anului trecut — — Nu-i un cineva care j
cursul luptei pentru destin ţiile dintre state pbaze noi, ţii tuturor naţiunilor — ca sociale. Progresele în dezvol laminare, creşterea produc nute pentru a uitliza deplin n.n). să pipăie lucrurile şi răs- i
dere, colaborare şi pace. echitabile, de a-: consacra pe un eveniment de impor tarea forţelor de producţie, tivităţii muncii şi a eficien capacitatea de preîncălzire şi — Da, oamenii au făcut, ei punderile mai in amă- i
Comitetul Executiv a dat eforturile progresii ccono- tanţă istorică în viaţa poli în înflorirea ştiinţei şi cul ţei economice, colectivul sec încălzire a cuptoarelor, îneît fac totul. Printre cei mai har nunt..,
în unanimitate o înaltă apre mlco-social, buitării _ şi tică a continentului nostru. turii, în creşterea nivelului ţiei bluming-semifabricate a lingourile să fie încălzite u- nici şi pricepuţi i-aşi nota pe ...29 iunie. Zi frumoasă, j
ciere activităţii desfăşurate prosperităţii fiecS naţiuni. Comitetul Executiv aprobă de trai al maselor, în adîn- uzinei nr. 4 laminoare din ca niform, să asigurăm lamina cuptorarii Vasile Spătaru,
de conducerea partidului şi Desigur, în Iui continuă mandatul delegaţiei române cirea democraţiei socialiste, drul C.S. Hunedoara acţio telor o calitate corespunză Gheorghe Lupescu, Vasile în care activitatea pe a- i
statului, contribuţiei hotărî- să existe forţe >tile cola care participă la conferinţa în consolidarea continuă a nează pe multiple planuri. toare. In acest sens, am rea Gane, Ioan Bilă, şeful de cest Important şantier de j
toare pe care secretarul ge borării şi destiprii, întro miniştrilor de externe de la orînduirii noastre noi repre V-am ruga, tovarăşe inginer, lizat o mai bună etanşeitate schimb Pavel Ferent, lamina- investiţii ar trebui să „zbir- i
neral al partidului, preşedin nării unor princi noi în re Helsinki şi trasează sarcina zintă fundamentul de granit să ne concretizaţi aceste pla a cuptoarelor, pentru a evita torii Ioan Şerban, Gavrilă niie“. Zbîrnîie maşinile ca- i
tele Consiliului de Stat, tova laţiile dintre se. Aceasta de a se acţiona cu consecven al întregii politici internaţio nuri. pierderile de căldură, Iar pen Mircea, Ludovic Andrica, I- re aduc Şi duc diferiţi de- j
răşul Nicolae Ceauşescu, a impune menţine! vigilen ţă pentru creşterea aportului nale a Republicii Socialiste Cu amabilitate şi competen tru a le mări gradul de du lie Visirin, Teodor Vaida- legaţi de Ia minister, trust, !
adus-o şi o aduce la elabo ţei, intensificare luptei ma ţării noastre la desfăşurarea România. ţă profesională, inginerul Pe beneficiar etc. Zbîrnîie şij
rarea politicii externe a selor largi pop\re de pre cu succes a lucrărilor confe tru Pîrvu, adjunctul şefului rabilitate utilizăm borduri şi segan, finisatorli Ionel Mitu, un excavator care deser- \
României, la traducerea în tutindeni, a tu'or forţelor rinţei, la obţinerea unor re secţiei amintite, ne-a spus: capace din beton refractar. Gheorghe Băcanu, Âugustin veşte prompt o coloană de \
viaţă a hntărîrilor Congresu antiimpcrialiste intru ca si zultate maxime în soluţiona Pe baza Informării prezen — Vorbeaţi despre oameni, Drăgan, lăcătuşul-armator Ioan autobasculante. încolo — !
lui al X-lea şi ale Conferin tuaţia nouă să olueze şi să rea problemelor vitale ale tate de tovarăşul Nicolae — Din capul locului aş vrea despre contribuţia lor la re Ilie. Sînt însă mult mai mulţi. calm...
ţei Naţionale. devină o realifc de lungă continentului, în întărirea Ceauşescu în legătură cu vi să fac o remarcă; în ultima zultatele bune obţinute pe pri Un buldozer a remorcat j
Relevînd că pe arena mon durată pe plara noastră. cursului spre destindere, co zita în Republica Federală vreme s-a îmbunătăţit consi — Printr-o activitate mal un cilindru compresor. Du- j
dială au loc profunde muta Comitetul Exedv apreciază laborare şi pace în Europa Germania şi convorbirile derabil activitatea de revizii ma jumătate a anului (realiza rodnică, mai plină de răs pă multe opinteli, iese ce- I
ţii şi schimbări in direcţia că participareactivă şi efi şi în lumea întreagă. purtate cu preşedintele şi reparaţii, încadrarea aces rea în plus fată de sarcinile de pundere la repararea maca va fum. Dar compresorul j
destinderii şi colaborării, a cientă Ia atinfea acestui Considerînd că una din R.F.G., Gustav Heinemann, tora în grafice, calitatea lu plan a peste 6500 tone de blu ralelor de la blumingul de rămîne pe loc pentru că ;
afirmării politicii de indepen ţel este în prtnt sarcina problemele de importanţă vi cu cancelarul Willy Brandt crărilor, permiţînd un ritm muri plus tagle, economisirea nu mai are motorină. Altul j
denţă naţională a popoare principală a pgdului şl sta tală pentru realizarea unei şi cu alţi reprezentanţi ai normal de lucru agregatelor 1 300 mm — aprecia inginerul nu are acumulator...
lor, a participării tuturor sta tului nostru. securităţi reale este dezarma vieţii politice şi economice şi instalaţiilor. Sigur, meritul a mai mult de 800 tone de DUMITRU GHEONEA Mai către Valea Căianu- ;
telor la soluţionarea proble Trecînd în listă activita rea, dezangajarea militară, veşt-germane, Comitetul Exe este al oamenilor, care gîn- metal, înregistrarea unor e- lui două compresoare, spa- |
melor internaţionale şi, în a- te« internaţioră a partidu Comitetul Executiv reafirmă cutiv aprobă în unanimitate, desc mai mult şi acţionează conomii la preţul de cost de te în spate, se împing pen- i
cest cadru, a sporirii rolului lui şi statuluiComitelul E- poziţia ţării noastre faţă de rezultatele vizitei în Republi mai energic, în deplin spirit aproape 2 milioane lei, creş (Continuare in pag. a 2-a) tru a porni motorul unuia j
ţărilor mici şi mijlocii, a ri xecutiv dă o »altă aprecie tratativele de la Viena, ex- ca Federală Germania, dind comunist, se încadrează ple (treaba a durat o jumăta- I
dicării conştiinţei şi răspun re rezultatelor obţinute în primînd opinia ca Ia acestea o înaltă apreciere activităţii nar în programul de norme te de orăî.
derii popoarelor în salvgar amplificarea şadîncirea co să-şi poată prezenta punctele desfăşurate de tovarăşul ale muncii şi vieţii comuniş Şase flăcăi cară un bu- i
darea păcii, Comitetul Exe laborării miilaterale cu de vedere toate statele inte Nicolae Ceauşescu cu acest tilor, ale eticii şi echitâţij so Sprijin concret preparatorilor lumac. Nu de vie. Un stîlp ;
cutiv evidenţiază contribuţia toate ţările sialiste, cu ţă resate, iar măsurile care se prilej. Comitetul Executiv cialiste. Concret, este vorba
de seamă pe care au adus-o rile care au ăşit pe calea vor adopta să nu afecteze consideră că documentele atît despre reuşita reviziilor La buna funcţionare a utilajelor de preparare din ca pentru reţeaua ce se va in- j
şi o aduc la aceste procese dezvoltării iispendente, cu securitatea niciunei ţări. semnate şi înţelegerile reali şi reparaţiilor, cît şi de unele drul uzinei din Gurabarza o contribuţie de seamă a adus stala pe viitorul drum ;
ţările socialiste, partidele co toate statele mii, fără deo zate reprezintă o contribuţie perfecţionări aduse procesu şi lăcătuşul Nicolae Luţescu. Atunci cînd a fost nevoie, el principal uzinal. După ce j
muniste şi muncitoreşti, cla sebire de ofduire socială, Manifestînd satisfacţie pen însemnată la dezvoltarea re a intervenit cu promptitudine, înlăturînd în timp optim l-au dus. cale de vreo 150 I
sa muncitoare, celelalte forţe şi trasează rcina de a se tru bunele relaţii pe care lui de producţie. Astfel, de orice defecţiune. Un aport asemănător l-a avut şi lăcătu de metri, s-au aşezat te- I
România le are cu toate ţă laţiilor dintre Republica So citva timp, la curăţirea cup şul Avram Almăşan, care a executat reparaţii de bună meinie pe odihnă.
rile din regiunea Balcanilor, cialistă România şi Republi calitate. Totul se petrece în a- i
Comitetul Executiv exprimă ca Federală Germania în in toarelor de la blumingul de propicrea sediului şantieru- I
încă o dată dorinţa României teresul popoarelor celor două 1 300 mm folosim o piatră de Preparatorii Nicolae Blăgăilă, Ioan Pavel şi Nicolae lui.
Plecarea ministrului akerilf externe de a se asigura transforma ţări, al cauzei colaborării, serpentină mult mai rezisten Florea au numai cuvinte de laudă la adresa celor doi lă
cătuşi. Datorită sprijinului primit din partea lor, întreţine
rea Balcanilor intr-o zonă a securităţii şi păcii în Euro ta şi mai economică decît rea utilajelor se face în condiţii optime. I. MIRZA !
al Republicii Socialiste Rmânia la bunei vecinătăţi, colaborării pa şi în lume. cocsul metalurgic şi care pre
r
Cenîerinţa pentru seciitate TABARA DE PREGĂTIRE U.T.C., a unor ofiţeri su SUCCESUL ARTIŞTILOR ccput şi realizat două in că trei noi unităţi. Două VREMEA
trans
automate
înce
acestea
A TINERETULUI PENTRU periori ai şi armatei noastre, AMATORI DIN ILIA stalaţii prin care de reduce dintre activitatea şi-au Hune Pentru 24 ore
mare
a
unui
precum
put
se
port,
la
APARAREA PATRIEI număr de tineri hunedo- efortul fizic al muncito doara şi una la Petro
şi cooperare in Etiopa Duminică a avut loc, la trofe. şi din judeţe limi dansuri „Mureşul“, apar- DELA rilor, şi sporeşte productivi şani. In prezent, numărul duroasă, dar uşor instabilă.
Ansamblul
de
cîntece
şi
reni
căl
se
menţine
Vremea
eficienţa
unităţilor
proprii
al
econo
tatea
Grupul şcolar minier din ţinînd căminului cultural mică. Prima este o insta total desfacere a ajuns la Local se vor semnala, in
de
Lupeni, deschiderea festi SCHIMB DE EXPERIENŢĂ din Ilia, a participat, du laţie de uscat şi transpor 26. cursul după-amiezii, aver
Luni la amiază, ministrul nisterul Afcerilor Externe, vă a taberei interjudeţe- minică, la tradiţionala nc-' tat nisipul din depozit la se de ploaie, însoţite de
deie de la „Tăcăşcle“, co
a
pregătire
electrice.
din
afacerilor externe al Repu Constanţii Rad, ambasado ne de pentru apărarea tinere La mina Teliuc a avut muna Vârfuri, judeţul A- locurile de iar muncă de-a ÎMBUNĂTĂŢIREA descărcări la potrivit Vint
slab
pînă
tului
pa
din
turnătorie,
cea
fructuos
un
blicii Socialiste România, rul ţării ¡nflstre în Finlan triei. loc experienţă Intre schimb rad. Evoluînd alături de O ZI doua — o Instalaţie de TENSIUNII CURENTULUI vest. Temperaturile mini
agi
de
formaţii
alte
George Macovescu, a pără da, de cţnilieri şi experţi. Organizată de Comitetul tatorii din cadrul raioa judeţe, artistice din amatori transport al fierului vccbi ELECTRIC LA LUPENI me vor oscila între 11 şi
artiştii
tabăra
U.T.C.,
al
grade,
16
Iar
maximele
cuptoarele
sit Capitala, îndreptîndu-se Pe a«roortul Otopeni Central Lupeni va găzdui, nelor şl brigăzilor. S-a din Ilia — dintre care din depozit la topit. Ele între 22 şi 26 grade. Di
la
de
de
electrice
Lupenl,
de
La
spre Helsinki, unde va par erau preteţi Nicolae Ghe- timp de două săplămîni, discutat deschis, princi s-au remarcat In mod funcţionează cu rezultate transformare In staţia înaltă mineaţa, Izolat ceaţă.
de
ticipa la prima fază a Con nea, adjurt al ministrului peste 300 de tineri elevi pial, au fost expuse in deosebit solista de muzică LA deosebit de bune. tensiune, „Arenă“, a fost
populară
Vernnica
Plsor-
ferinţei pentru securitate şi afacerilor xterne, precum din mai multe judeţe ale teresante forme şl metode ca şi taragotistu] Dumi pus în funcţiune un trans Pentru următoarele
noul
an
în
ţării,
care,
■cc/operare în Europa, ale şi funcţionri superiori din şcolar, vor conduce acti de muncă, pe care le a- tru Miclăuş — au obţinut UNITAR NOI formator de tensiune de două zile
cărei lucrări vor începe la M.A.E. vitatea de pregătire a e- plică unii agitatori în dia un frumos şi binemerita' DE DESFACERE mare capacitate — 25 Vreme călduroasă, dar
succes.
3 iulie 1973. Era, de semenea, prezent levilor pentru apărarea logul lor permanent cu In vederea îmbunătăţi MVA. Prin punerea In uşor instabilă în cursul
se
patriei.
după-amiezeior,
cînd
Ministrul afacerilor ex ambasadoil Finlandei la Festivitatea de inaugu masele, prin care reuşesc INSTALAJII AUTOMATE ALTA rii aprovizionării popu funcţiune a transformato vor semnala averse loca
întreprinderea
de
terne este însoţit, la lucră Bucureşti, Martin Pentti rare a taberei a avut loc să Ie mobilizeze energic Inginerul Ioan Bota. şe laţiei, „Avicola“ Mintia şi-a rului se îmbunătăţeşte le de ploaie, însoţite de
stat
electrice.
rile conferinţei, de Valentin Suomela. în prezenţa organelor lo la activitatea productivă ful secţiei turnătorie a tensiunea curentului elec descărcări variabil. Vint Cerul
slab
va
fi
Lipatti, ambasador în Mi- (Agerpres) cale de partid şl ale şl socială. I.U.M. Petroşani, a con- J îmbogăţit reţeaua de des- tric în zona respectivă şl ptnă la potrivit din vest.
lacere a produselor cu în
chiar şi la Uricanl.
Temperatura — constantă.