Page 10 - Drumul_socialismului_1973_07
P. 10

2                                                                                                                                                                           DRUMUL SOCIAI.ISMULU3 © Nr. 5 749 ® JOI 5 IULIE 1973

















             Bune, dar şi altele           pentru   bolnavi   un   bufet.   care se afla inscripţia :
                                           Eu  cred  că  fiecare  bolnav   R.S.R.-06-32  pe  un  inel  alb
                                                                                                          In  scopul  punerii  în  valoa­
                                           e  destul  de  conştient  ca  să   şi  877  pe  altul  galben.  In   re  a  locurilor  turistice,  mu­  produselor   de   patiserie   în  ca  :  îngheţata,  gogoşi,  flori­  ţiuni  pot  fl  citate  colectivele
                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                                   răcoritoare  de  lucrători  da  la  complexul
                                                                                                                                                                 cele
                                                                                                                                                                           băuturi
                                                                                                                                     faţa  consumatorilor  şi  desfa­
                                           nu  cumpere  şi  să  mănînce   3   Iunie   cetăţeanul   a   tăiat   zeelor   şi   monumentelor,   cîl  cerea  lor  pe  loc,  terminarea  s-au  organizat  peste  80  uni­  „Sarmis“  —  Deva,  restauran­  NO TE
                                           de  la  bufet  decît  ceea  ce   inelele  de  pe  piciorul  po­                           amenajării   cabanei,   la   locul  tăţi  volante,  iar  pe  linia  di­  tul   „Transilvania"   —   Deva.
               „Am  fost  internat  o  vre­                              rumbelului  şi  i-a  dat  dru­  şi  a  altor  obiective  care  re­
             me  la  spitalul  din  Hunedoa­  i-a prescris lui medicul.  mul.   Cele   două   inele   se   ţin  atenţia  turiştilor  în  jude­  de  agrement  —  pădurea  Be-  versificării   preparatelor   culi­  Restaurantul   din   Geoagiu-Băi,
             ra,   în   secţiile   O.R.L.   şi   Tot  in  holul  spitalului  se   află la mine.          ţul  nostru  şi  pentru  folosirea  jan,  din  Deva,  terminarea  şi  nare  se  asigură  în  toate  uni­  nereuşind  Cooperaţia  de  con­  | Pielea ursului din
                                                                                                                                                                                         cu  sum  să-i  asigure  personal  co­
                                                                                                                                                                               sortimente
                                                                                                                                                                       turistice
                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                funcţiune
             Interne.   Spital   mare,   do­  află  un  chioşc  de  difuzare                             de   către   oamenii   muncii   a  punerea   în   Parîng,   darea   te-  tăţile                a   primit   ajuto­  I pădure
                                                                                                                                                             în  specific  local  cum  sînt:  tur-  respunzător,
             tat  cu  toată  aparatura  ne­  a  presei.  Poate  că  ar  fi   MARIAN DRAGOMIR,            locurilor   de   mare   atracţie,  lescaunului
                                                                                                         Consiliul   judeţean   al   turis­  folosinţă a complexului Va­  nedo hunedorean, la com­  rul   întreprinderilor   comerci­
                                                                              comuna Vorţa, satul        mului  a   iniţiat  măsuri  care                                                    ale   din   sistema   comerţului   Amatori   de   a   cumpăra
                                                                                Certeju de Jos           să   ducă   la   asigurarea   unei                                                  de stat.                         butelii  pentru  paze  lichefi­
                                                                                                         baze   materiale   capabile   să                                                      Aşadar,   frumuseţilor   natu­  ate   sînt   mulţi.   Cei   mai
                                                                                                         creeze  cele  mai  bune  condiţii   0BIECHULE TURISTICE                                   ale   judeţului   nostru,   mulţi   caută   calea   legală
                                                                                                                                                                                             rale
                                                                         „Propunerile     noastre        de cazare, masă şi agrement.                                                        tradiţiilor   culturale,   de   fol­  pentru  a  intra  in  posesia
                                                                                                                                                                                                                               obiectului  dorit.  Alţii  insă
                                                                                                           Acţiunea   a   cuprins   prin­                                                    clor  şi  ospitalităţii  binecunos­  caută   calea   ilicită.   Ana
                                                                         nu se iau în seamă ?“           cipalele  zone  de  interes  tu­                                                    cute  a  populaţiei  hunedorene,   Dalcoş   din   Petroşani   ştia
                                                                                                         ristic   ale   judeţului   nostru       Ü                           AŞTEA           factori   esenţiali   care   con­  că  se.  găsesc  asemenea  a-
                                                                                                         cum  sînt  :  Hunedoara,  Ţara                                                      turează   potenţialul   turistic   al   matori  şi  s-a  gindit  că  de
                                                                           Da  nota  cu  acest  titlu  pu­  Haţegului,  Valea  Jiului,  Mun­                                                 judeţului  nostru,  li  se  adau­  aci  ar  putea  ieşi  un  „bu-
                                                                         blicată   in   această   rubrică   ţii  Apuseni,  Deva,  care  cu­                                                  gă   realizarea   condiţiilor   ară­  ssines".  Şi  a  ieşit;  o  con­
                                                                         sub   semnătura   mai   multor   nosc  o  consacrare  in  activi­                                                   tate,  care  asigură  servire  şi   damnare  de  7  luni,  care,
                                                                         cetăţeni   de   pe   străzile   tatea turistică.            lea  de  Peşti  cu  130  locuri  plexul   „Sarmis“   —   Deva,  agrement   la   nivelul   cerinţe­
                                                                                                                                                                                  la
                                                                                                                                                                                      cabana  lor  tot  mai  exigente  ale  dife­
                                                                         „Plevna"   şl   „Griviţa"   din   Consiliul  judeţean  al  turis­  cazare  şi  100  locuri  la  mese,  virşli   de  pui  capră   frigare              spre  norocul  său,  a  intrat
                                                                                                                                                                              la
                                                                                                                                     amenajarea
                                                                                                                                                                                                                               In  graţiere.  Ce-a  făcut  A-
                                                                                                                                                unui
                                                                                                                                                     camping
                                                                                                                                                              la  Podele,
             cesară.  Aici  Îşi  refac  sănă­  bine  ca  la  acest  chioşc  să   Simeria,   consiliul   popular   mului  şi-a  propus  să  dezvol­  hanul  „Bucura"  —  Haţeg,  cu        cu  ritelor categorii de turişti.    na  Dalcoş  ?  A  încasat  1  500
                                                                                                                                                                 mujdei  de  usturoi  la  motelul
                                                                                                                                                                                               Ştiind
             tatea   mii   de   oameni   ai   se  desfacă  şi  unele  obiecte   orăşenesc ne răspunde :  te   în   continuare   zonele   şl   o  capacitate  de  60  locuri  şl  Cinciş   şi   cabana   Poieniţa  plimbare,   că   turismul   este   de  lei  de  la  Natu  Tache
             muncii.  La  secţiile  la  care   de  toaletă,  care  în  mod  o-   „O   parte   din   străzile   punctele   de   agrement.   La   lărgirea  platformei  de  parca­                        petrecere,   destin­   promiţindu-i   că-i   procură
             am  fost  internat  am  întîl-   bişnuit  se  găsesc  la  bufe­  „Plevna“  şi  „Griviţ-a"  au  ni­  cele   realizate   recent,   cum                Orăştie,  balmoş  ă  la  Bulzeşti,  dere,  vă  invităm  să  vă  formaţi
             nit  un  personal  care  meri­  tul  în  care  bolnavii  nu  au   velul  foarte  coborît  iar  ape­  sînt   localul   pentru   femei  re,  şi  altele  care  vor  fi  cu­  la   restaurantul   din   Baia   de  deprinderea  de  a  părăsi,  du­  butelie.  I-a  găsit  apoi  a-
             tă  toată  lauda  şi  cred  că   acces.                     le   pluviale   formează   bălţi.   amenajat   în   Complexul   co­  noscute  in  viitor  de  către  tu­  Criş  etc.  Nici  servirea  nu  a   minicile   şi   sărbătorile,   ora­  matori  de  chilipir  pe  Ma­
                                                                                                                                                                                                                                   Pop,
                                                                                                                                                                                                                                         Dumitru
                                                                                                                                                                                                                                                 Ciorbă.
                                                                                                                                                                                                                               rin
             sînt  mulţi  cei  care  giindesc   Spitalul  are  4  lifturi.  Nu   In  prezent  nu  este  posibilă   mercial   „Bulevard",   din   De­  rişti.     fost  uitată,  în  care  scop  au   şul  pentru  a  ieşi  în  aer  liber,   Ion  Petric,  Dumitru  Dinu.
             ca mine.                      ar  fi  bine  ca  în  zilele  de   construirea   unei   canalizări   va,   înfiinţarea   magazinului   S-au   amenajat   parcurile,  fost  organizate  8  cursuri  de   să  vă  plimbaţi  şi  să  admi­  Pe  aceştia  i-a  „taxat"  cu
               Refacerea   sănătăţii   în   vizită  unul  să  fie  exclusiv   pentru,  evacuarea  apei,  dis­  pentru  vînzarea  mărfurilor  pe  aleile  şi  zonele  verzi  în  sta­  ridicare   a   calificării   profesi­  raţi   peisajele   ce   vă   sînt
             spital  mai  este  insă  stân­  la   dispoziţia   bolnavilor   ?   tanţa  pînă  la  canalul  Strei   valută  în  Deva,  darea  în  fo­  ţiunile  balneare  din  judeţ,  In  onale  a  lucrătorilor  care  lu­  dragi.  Unităţile  de  pe  trase­  sume  mai  mici  —  aconto
                                                                                                                                                                                             ele  turistice  şi  personalul  ce
             jenită  de  unele  aspecte.  De   Pentru  că  sînt  bolnavi  ca­  fiind  de  300  m  iar  cota  te­  losinţă   a   restaurantului   din   principalele   locuri   de   agre­  crează   în   unităţile   de   ali­  le   deserveşte   vă   aşteaptă.   —  250  lei.  Clnd  păgubaşii
             pildă,  în  holul  spitalului  se   re   pot   coborî   foarte   greu   renului  —  la  nivelul  obiş­  Crişcior,  în  curînd  se  vor  a-   ment  şi  In  localităţile  traver­  mentaţie  publică  şi  cazare  de   Porniţi  la  drum  şi  vă  veţi   s-au  convins  că  au  cum­
             află  un  bufet.  Dar  în  el   scările  iar  uneori  şi  cei  ca­  nuit  al  canalului  Strei.  In   dăuga   acestora   alte   obiective   sate  de  trasee  turistice.  Pen­  pe  traseele  turistice,  în  ma­  convinge !  părat   pielea   ursului   din
             nu  are  acces  decît  persona­  re   vin   să-i   viziteze   sînt   această   situaţie,   amenajarea   turistica   ca   amenajarea   în   tru   desfacerea   produselor  joritate                                pădure,  s-au  adresat  orga­
                                                                                                                                                                         fiind
                                                                                                                                                                              cuprinşi
             lul   spitalului.   Bolnavii   nu   bătrlnl şi bolnavi.     unul   canal   ar   fi   absolut   Deva  a  unul  local  de  con­                       Iar ca rezultat al acestei ac­  tinerii,   ION DUJÂ           nelor  de  stal  şi  aşa...  a  în­
             au  voie  6ă  intre  să  cum­                             j   inutilă.   Neavînd   pantă   de   cepţie rustică cu prepararea  specifice sezonului estival,                                                        ceput  urmărirea.  Din  pă­
                                               IORGU VASILACHE,                                                                                                                                                                ţanie  o  fi  învăţat  fiecare
             pere  ceva  de  aid.  De  cîte                              eourgere,  o  colmatare  rapidă
             ori  au  nevoie  de  ceva  de   strada Răcâştle, Hunedoara  ar fi inevitabilă.                                                                                                                                    cile  ceva.  că  aveau  ce.  In
             la  bufet  ei  trebuie  să  roa­                             Pentru   asigurarea   scurge­                                                                                                                        orice  caz,  ,,lecţia"  a  costat
             ge   infirmierele   sau   femeile                           rii  apelor  pluviala  şl  pen­                                                                                                                       scump.
             de   serviciu.   Acestea   spun   Pentru columbofili        tru   prevenirea   inundaţiilor,
             că  n-au  timp  să  stea  la                                s-a   comandat   şl   întocmit                                                                                          înfrumuseţarea   locali­      Surorile
             rînd,  şi  poate  că  n-au,  pen­  Vă  informez  că  la  data   un   proiect   de   decolmatare,                                                                                   tăţilor   prin   acţiuni   de
             tru  că  e  foarte  greu  să  faci,   de  2  iunie  1973  a  fost  găsit   lărgire  şi  îndiguire  a  cana­                                                                                                        Deşi  una  se  numeşte  Au­
             —  pe  lingă  serviciul  tău  —  şi   un  porumbel  de  către  ce­  lului  Strei,  pentru  a  asigu­                                                                               muncă   patriotică   a   deve­  relia  Popa  şi  cealaltă  E-
             asemenea   servidi   pentru   tăţeanul   Ivanti   Sorlnca   din   ra  scurgerea  apelor  îp  zi­                                                                                   nit   o   obişnuinţă   la   cetâ-   caterina   Petric   sînt   su­
             bolnavii   dintr-o   secţie   —   comuna  Vorţa,  satul  Certeju   lele  ploioase.  Albia  canalu­                                                                                 ţonll   Judeţului.   In   aceas­  rori.  Şi  surorile  se  ajui-.*,
             40—50  la  număr.  Poate  că   de  Jos.  Porumbelul  avea  la   lui  va  fi  coborîtă  în  acest                                                                                   tă   privinţă   flecare   locali­  şi  la  bine  şi  la  rău.  A  in­
             ar îi bine să se facă şl      ambele picioare inele pe      fel  cu  80  de  centimetri,  lu­                                                                                      tate  ar  avea  cu  ce  nă  se   trat  Aurelia  Popa  în  „ho­
                                                                         cru  care  va  permite  con­                                                                                           laude.                         ra“   unor   cîşliguri   ilicite,
                                                                         struirea   unei   canalizări   ca­                                                                                      Brădenll   au   şl   el   mul­  a  atras-o  şi  pe  sora  sa.  Pri­
                                                                         re   să   conducă   apele   din                                                                                        te   locuri   în   oraş   oare   ma  cumpăra,  a  doua  vin­
               Vă  e  teamă  de                                          zona  afectată  în  canal.  Lu­                                                                                        vorbesc   despre   hărnicie,   dea ; numai că revindea
                                                                         crarea  e  în  plan  în  acest
                                                                                                                                                                                                                               lucrurile  cumpărate  de  pri­
                                                                         an  şi  este  în  funcţie  de  a-                                                                                      dragoste   de   frumos,   Ima­  ma  pe  căi  nu  prea  legale
                                                                         sigurarea   fondurilor   nece­                                                                                         ginaţie,   In   ultimă   Instan­  şi   la   un   preţ   îngroşat
               nota de plată?                                            sare execuţiei.                                                                                                        ţă, simţ gospodăresc.          Altfel  de  unde  ar  fi  ieşit
                                                                           In  ceea  ce  priveşte  apele
                                                                                                                                                                                                                                       că
                                                                                                                                                                                                                               cîştigul,
                                                                                                                                                                                                                                           filantropie
                                                                                                                                                                                                                                                     nu
                                                                         ce  se  scurg  dinspre  strada                                                                                          Un   astfel  do   loc  e  şl   făceau.  Numai  că  in  cazul
                                                                                                                                                                                                zona  blocului  9  (B13)  din
                                                                         Şoseaua   Naţională,   s-a   ce­                                                                                                                      acesta  „operaţia"  se  numeş­
             In   scopul   prevenirii   daunelor   vania“,   din   Petrlla,   Franclsc   rut  a  se  prevedea  în  proic-                                                                       cartierul Oraşul Nou.          te  speculă  şi  se  pedepseşte.
            din avutul obştesc şl asigurării  Suba   şl   Susana   Zalconar,   de   la   .  tul  de  canalizare  în  curs
            condiţiilor   pentru   exercitarea   u-   restaurantul   „Carpaţl",   din   Pe­                                                                                                           Foto : VIRGIL ONOIU      Cîştigul  „net“  a  însemnat
            nui   control   gestionar   operativ   troşani şi alţii.     de   execuţie   deversarea   a-                                                                                                                       deci   pentru   Aurelia   Popa
            în   unităţile   comerciale   şl   de   a-   Deşi   în unităţile   care   funcţio­  pelor   pluviale   direct   In                                                                                                 o  condamnare  de  doi  ani
            limentaţle   publică,   Ministerul   nează   cu ospătari   este   Interzis
            Comerţului   Interior   a   emis   în   să  şe  facă  încasări  direct  la  bar   Strei.                                                                                                                           iar  pentru  sora  sa  Ecateri-
            anul  1971  Ordinul  196.  Prin  acest   şl   bufet,   totuşi   se   practică   acest                                                                                                                              na  Petric  una  de  opt  luni.
            ordin   au   iost   stabilite   în   mod   sistem,   barmanii   avînd   tot   Inte­
            concret   obligaţii   şl   excepţii   pri­  resul   să   lucreze   cu   bani   nume­                                                                                                                               De,  ciştigi,  păgubeşti,  ne­
            vind   vînzarea   mărfurilor   cu   în­  rar.   Aşa   se   explică   faptul   că                                                                                                                                   gustor' te numeşti.
            tocmire   de   bonuri   şl   note   de   barmana   Cecilia   Burlan,   de   la   Sala  căsătoriilor  de  la  Consiliul  popular  al  oraşului  Că-
            plată,  cît  şi  în  ce  priveşte  înre­  bufetul   „Jiul“,   din   Petroşani   ;  lan.  Un  tînăr  şi  o  tînără,  însoţiţi  de  cîteva  cunoştinţe,  aş-   Să-şi primească răsplata după lege!
            gistrarea   în   evidenţe   a   mărfu­  (care   a   fost   depistată   in   mod   |  teptau  emoţionaţi  să  li  se  oficieze  căsătoria.  Ofiţerul  stării                                                        Alcool  la  volan  =  pe­
            rilor   rămase   în   stoc.   La   data   repetat   vinzînd   băuturi   cu   lip­
            de  5  august  1972,  Ordinul  186  a   să la   măsură) avea   încasaţi di­  ;  civile,  vicepreşedintele  Gheorghe  Deminescu,  a  păşit  pra-                                                                    ricol !
            fost   înlocuit   de   către   M.C.I.   cu   rect  1400  lei,  iar  cele  două  ospă­  !  gul,  unde-1  aştepta  asistenţa,  cu  un  aer  solemn,  aşa  cum  de
            Ordinul   183,   în   care   problemele   tare aveau   abia   458 lei   total,
            au   fost   descrise   în   mod   mal   sumă  după  care  li  se  calcula  şl   j  fapt  se  şi  cade  la  un  asemenea  eveniment.  S-a  uitat  zîm-                                                                Bine  „capsat"  într-o  sea­
            detaliat.                     ciştlgul   lunar.   Barmana   hrăpă-   j  bind  la  cel  doi  tineri,  cu  chipurile’trandafirii  de  emoţie.   Ioana  Roşii  din  Godineşti-   margine   de   drum   ?   Poate   promptitudinea,   în   urma   se­
             Pe   baza   Ordinului   183/1972,   In   reaţă  ţinea  ospătarele  cit  şl  con­  I Numele băiatului — Ion Silaghi — îi era foarte cunoscut.                                                                      ră.  lui  Istvan  Nystnr  din
            unităţile   de   alimentaţie   publică   sumatorii   la   rlnd,  în   loc  ca   a-   —  Aş  vrea  —  a  spus  vicepreşedintele  cu  vocea  vibrind   Zam  a  fost  adusă  într-o  zi   doar  oameni  ca  Ion  Muntea­  sizării  sale,  şi  faptul  a  fost   Petroşani  i  s-a  făcut  pof­
            cu   ospătari,   vînzarea   mărfuri­  ceştia   să   fie   serviţi   civilizat   la                                      de  fiul  său  Ştefan  Roşu  la   nu II.                    reconstituit.   Ce   i   se   putea
            lor  se  poate  face  numai  de  că­  mese.   Cu   ocazia   controlului   e-   :  —  să  fiu  iertat  dacă  mă  abat  pentru  un  moment  de  la  ce-   Notariatul  de  Stat  din  Deva   Răsfoim   dosarul   de   an­  întîmpla   telefonistei   Irina   tă  de  plimbare  cu  autotu­
            tre   ospătari,   cu   eliberarea   obli­  fectuat   au fost   aplicate  sancţi­  j  remonia  de  căsătorie,  dar  mă  simt  dator  să  vorbesc  despre                                                            rismul  prin  Petroşani.  Cum
            gatorie  a  notei  de  plată  la  con­  unile   de   rigoare,   dîndu-se   indi­  j  un  om  pe  care  l-am  cunoscut  demult.  Şi  ofiţerul  stării  ci-   pentru   întocmirea   unor   acte   chetă  alcătuit  de  către  con­  Paloş  care  a  luat  cunoştinţă   vedea  tot  doi  în  loc  de  li­
            sumatori.                     caţii   pentru   Intrare   in   legalita­                                                 care   reclamau   prezenţa   sa.   ducerea   staţiei   de   salvare   de  el,  o  zi  după  ce  s-a  petre­  nul,  a  văzut  la  un  moment
             Se  apropie  anul  de  clnd  a  fost   te,  dar  în  ziua  de  6  Iunie  a.c.,   :  vile  a  început  să  depene  nişte  gînduri...   A  fost  adusă  şi  nu  a  venit   Deva   şi   biroul   organizaţiei   cut,  de  la  Ştefan  Roşu  ?  A-
                                                   repetat
                                          cînd
                                                         controlul,
                                                                 situ­
                                               s-a
            emis   ordinul   sus-menţlonat   şl   aţia   era   Identică   (barmana   Vale-   j   ...îmi   amintesc   că   prin   anul   1961,   la   poarta   uzinei   singură   pentru   că   Ioana   de  partid  de  aici,  pe  margi­  cesta  şi-a  pierdut  în  salvare   dat  doi  stîlpi  de  iluminai
            întreprinderile   comerciale   nu   au                      I  noastre  a  venit  un  copilandru  de  prin  părţile  Oradei.  Era                                                                                  public.  A  vrut  să  treacă
                                                      fost
                                                   a
                                                          găsită
            luat  încă  cele  mal  potrivite  mă­  rla   Găină   cu lipsă la măsură şl  vinzînd   |  singur.  „Vreau  să  învăţ  o  meserie"  —  ne-a  spus  el.  „Bine,   Roşu  e  un  om  în  suferinţă   nea   acestui   fapt   condamna­  portmoneul   cu   acte   şi   prin
                                          băuturi
            suri   pentru   aplicarea   prevederi­  avind   numerar 769   lei   rezultaţi                                           care  şi-a  pierdut  vederea  şi   bil,  de  lezare  a  eticii*  profe­  intermediul   telefonistei,   că­  „printre",  dar  spre  ghinio­
            lor  acestuia,  fiind  şl  acum  puţin   din   încasări   direct   la   bar,   Iar   j dar în ce meserie ai dori să te califici ?". „In orice, numai  care  suferea  de  o  gravă  a-   sionale.  reia  i-a  spus  toată  povestea,   nul   său.   al   autoturismului
            cunoscut   de   către   lucrătorii   o-   ospătarul   Ion   Gruia   nu   avea                                           fecţiune  cardiacă.  La  notariat
            peratlvi.                     nici   un   leu   incasat   fiind   folosit                                                                               împotriva   evidenţei   fapte­  a  dat  de  numele  şoferului  şi   pe  care-l  conducea  şi  al  u-
             Astfel,   majoritatea   ospătarilor   la  alte  munci).  In  acest  caz  nu                                            i  s-a  făcut  rău  şi  fiul  său  a   lor,   împotriva   declaraţiei   a   sanitarului  spre  a  reintra  în   nui  autobuz  ce  trecea  prin
            de   la   unităţile   de   alimentaţie   mal  poate  fl  vorba  de  necunoaş­                                           chemat  salvarea.  Cu  prompti­                             posesia actelor.               apropiere  l-a  ferit,  pe  cel
            publică   din   Deva,   Hunedoara,   tere,   cl   de   sfidarea   normelor   în                                                                       doi  oameni,  Ion  Munteanu  II
            Petroşani   etc.,   care   au   fost   gă­  vigoare   şi nerespectarea   Indica­  11 abatere de la ceremonie            tudinea  cu  care  răspunde  de                              Un  om  se  hotărăşte  tîrziu   imaginar  şi  l-a  lovit  pe  cel
            siţi   neeliberînd   note   de   plată,   ţiilor dale.                                                                  obicei   ia   solicitările   îndrep­  încearcă   explicaţii   care   n-au   să  informeze  despre  un  fapt   adevărat  care  s-a  prăbuşii
            au   adus   pentru   Justificare   pre­  Vinzărl   cu   plata   direct   la   bar                                                                     nimic  comun  cu  logica,  re­  antisocial,  un  altul  nu  vor­  peste   parbrizul   autobuzului
            vederile  unui  ordin  al  M.C.I.  a-   sau  bufet  s-au  constatat  şi  la  res­                                       tăţite   ale   populaţiei,   Staţia   cunoaşte   că   a   pretins   lui
            părut  în  urmă  cu  aproape  10  ani   taurantul   „Mignon“   —   Petroşani                                            de  salvare  a  trimis  la  locul                           beşte  despre  el  decît  atunci   ghinionist.   La   analiză   s-a
            şi   care   prevedea   că   notele   de   şi „Transilvania" — Petrlla.                                                                                Ştefan  Roşu  100  lei  (ca  să   cînd  este  întrebat,  deşi  şi  u-   constatat   că   singele   lui
            plată   se   eliberează   numai   pen­  Acest   sistem,   contrar   Ordinu­  să  am  şi  eu  o  meserie"  —  ne-a  răspuns  tînărul  hotărît.   indicat  o  maşină  a  sa  şi  un   aibă   benzină   la   întoarcere)   nul  şi  altul  ştiau  că  bolnavii
            tru   consumaţiile   ce   depăşesc   10   lui  M.C.I.  nr.  183/1972,  stimulea­                                        sanitar.  Bolnava  a  fost  urca­  şi  că  suta  de  lei  a  împărţit-o                    I.N.  nu  era  tocmai  „pur"  :
            lei.   Aceste   prevederi   au   fost   ză   barmanii   să   vîndă   băuturile   Ambiţia  cu  care  ne-a  vorbit  atunci  ne-a  îndemnat  să-l  a-   tă  în  salvare  şi  aceasta  şi-a   transportaţi   cu   salvarea   şi   se  vidase  cu  1.9  la  mie  al­
            abrogate  în  anul  1971  (cu  Ordi­  cu  lipsă  la  măsură  şl  cu  supra-   jutăm.  Am  făcut-o  cu  dragă  inimă.  Mai  ales  că  între  timp      cu  şoferul  Remus  Borca.  A-   însoţitorii   lor   n-au   obligaţia   cool.
            nul  196),  însă  acest  lucru  nu  se   preţ,   seara   avind   posibilitatea   am  aflat  că  băiatul  era  orfan.  A  fost  îndrumat  să  urmeze   luat   drumul   spre   Zam.   La   cesta  „nici  usturoi  n-a  mîn-
            cunoaşte,   sau   unii   nu   vor   să-l   să-şi   însuşească   mari   sume   de                                        ieşirea  din  Deva  însă,  şoferul                          de  a  suporta  vreo  cheltuială
            cunoască.                     bani.                           şcoala  profesională.  Cît  a  fost  elev  a  învăţat  bine.  După                      cat  nici  gura  nu  i-a  mirosit".
             Cu   ocazia   controalelor   efectu­  Considerăm   că   sînt   necesare   absolvire  a  fost  repartizat  să  lucreze  în  cadrul  depoului  de   Remus  Borca  a  oprit  maşina   A  luat  pe  „nu  ştiu“  în  bra­  de   transport   decît   atunci   La un pas de crimă
            ate   au   fost   constatate   abateri   măsuri   urgente   din   partea   con­  reparat  locomotive  din  cadrul  întreprinderii  „Victoria"  Că-   iar  de  lingă  el  a  coborît  în­  cînd   chemarea   salvării   se
            repetate   în   problemele   menţio­  ducerilor   întreprinderilor   comer­                                             soţitorul   Ion   Munteanu   IT   ţe  deşi  sînt  dovezi  că  n-a   dovedeşte   abuzivă.   Ştiau   a-   loan   Gurzun   era   unul
            nate   mai   sus,   aproape   la   toate   ciale   de   alimentaţie   publică   lan.  A  devenit  un  meseriaş  bun,  plin  de  iniţiativă.  La  nici   fost.  străin  de  rezultatul  ac­
            unităţile   de   alimentaţie   publică   pentru   aplicarea   ordinului   M.C.I.   un  an  de  la  terminarea  şcolii  profesionale,  a  fost  ales  se­  (facem   precizarea   II   deoare­  cest  lucru  dar  au  tăcut,  deşi   dintre  cei  care  caută  cear­
            care   funcţionează   cu   ospătari,   nr.   183/1972,   începînd   cu   prelu­  cretar  al  organizaţiei  de  bază  U.T.C.  pe  depoul  de  locomo­  ce   la   Salvare   mai   lucrează   ţiunii sanitarului.  prin   acest   fapt   s-a   aruncat   ta  şi  scandalul  cu  lumina­
            cel   vinovaţi   fiind   bineînţeles   crarea   acestuia   cu   toţi   lucrăto-
            sancţionaţi cu amendă.        torii  din  subordine,  cit  şi  urmă­  tive.  Pînă  să  plece  în  armată,  a  fost  primit  în  marea  fa­  un  Ion  Munteanu  —  I  —,  ca­  Am  mai  găsit  în  dosarul   cu   noroi   în   obrazul   lor.   rea.  Era.  pentru  că  cel  pu­
             Vom   căuta   să   dăm   numai   cî-   rirea zilnică a respectării Iul.  milie  a  comuniştilor  Faptele  lui  de  muncă  au  confirmat   re  nu  are  nimic  comun  cu   respectiv  anonima  do  la  ca­  „Semnele"  acestea  nu  vădesc   ţin  pentru  o  vreme  agre.i-
            teva   exemple   :   Ospătarul   Mihai                        că  merită  să  poarte  înalta  calitate  de  membru  de  partid.   faptul  pe  care-1  relatăm).  S-a   re   s-a   pornit   în   corectarea         vitatea  sa  a  fost  pusă  la
            Vîlcu,   de   la   bufetul   „Jiul",   din   Zi   de   zi,   unităţile   de   alimen­                                                                                               sănătate   morală   deplină   la   post.
                                                                   de
                                                      sînt
            Petroşani,   a   fost   găsit   cu   suma   taţie   publică   calculatori   vizitate   alţi   Intre  timp  a  plecat  în  armată.  Comandanţii  săi  ne-au  tri­  dus   la   însoţitorul   bolnavei.   faptelor.   O   frază   e   revela­  colectivul   staţiei   de   salvare.
                                          merceologi,
                                                              şl
            de  1832  lei,  neavînd  nici  o  notă                        mis  scrisori  de  mulţumire.  Desigur,  că  pe.  noi,  cei  care  l-am   „Dacă  nu  plătiţi  248  lei  ben­  toare   din   această   anonimă,         Intr-o   seară   a   urmărit
            de   plată   eliberată   ;   Lidia  Tran­  salariaţi   cu   munci   de   îndrumare   cunoscut,  nu  ne-a  mirat  acest  lucru.  Ştiam  că  n-o  să  ne                              Organizaţia  de  partid  de  aici   pe  soţii  Hallo—  Inşif  şi  Că­
            dafir,   ospătară   la   braseria   „In­  şi   control   din   cadrul   întreprin­                                      zina.  nu  vă  putem  duce  la   care   dealtfel   denunţă   un   trebuie  să  ţină  seama  de  a-
            tim",   din   Vulcan,   de   asemenea   derilor   comerciale,   dar   aceştia   facă  de  ruşine.  După  armată  a  revenit  Ia  vechiul  loc  de   Godineşti  şi  trebuie  să  cobo-   fapt  josnic,  dovedit  ca  ade­  cest  adevăr  şi  să  desfăşoare   tină  —  care  petrecuseră  la
            nu   „a   avut   timp“   să   elibereze   nu  văd  sau  nu  vor  să  vadă  că   muncă.  Apoi  s-a  înscris  la  şcoala  de  maiştri,  curs  seral,  pe   vărat.   Cel   ce   a   întocmit-o,                       restaurantul   ..Parîngul"   din
            n.ici  o  notă  de  plată,  deşi  avea   registrele   de   stocuri   de   la   bar   care a absolvit-o cu bine.         rîţi  că  n-avem  benzină".  Şte­                           o   asiduă   şi   convingătoare
            rezultaţi   din   încasări   1752   lei   ;   sînt   întocmite   necorespunzător,                                       fan  Roşu  a  scos  banii  din   abia  la  cîteva  luni  de  la  da­  muncă  de  educaţie  pentru  ca   Petroşani.   Pe   un   om   îl
            Florica   Popa   şl   Augustin   Păuna,   nefilnd   semnate   de   predare  elibe­ şi   Dar vă rog să mă iertaţi că m-am abătut de la cere­  portmoneu   şi   a   plătit   fără   ta  cînd  s-au  petrecut  fapte­  perceptele   eticii   şi   echităţii   poţi  provoca  în  o  mie  şi
                                                     ospătarii
                                                 că
                                                             nu
                                          primire,
            ospătare   la   restaurantul   „Perla“,                       monie.
            din   Vulcan,   au   eliberat   note   de   rează   note   de   plată,   că   barma­  —  Ion  Silaghi,  de  bună  voie  şi  nesilit  de  nimeni  iei  în   prea  multă  vorbă.  (Faptul  e   le,  afirmă  :  „Sînt  un  salariat   socialiste,   respectul   faţă   de   una  de  feluri  la  ceartă  da­
            plată  numai  de  ochii  lumii,  ast­  nii  vînd  cu  lipsă  la  măsură  in-                                            confirmat  de  declaraţia  Mar­  al  acestei  instituţii  dar  nu-mi   ele  şi  de  adevăr  să  pătrundă   că  urmăreşti  cu  orice  preţ
            fel   că   la   controlul   efectuat   au   caslnd   bani   la   bar,   cît   şi   alte   căsătorie pe... ?             garetei  Crăciun  care  se  afla                                                           asta.   Şi   Gurzun   urmărea
            fost   găsite   prima   cu   suma   de   nereguli  care  se  petrec  în  aceste   —  Da !                                                             dau  numele  căci  nu  ştiu  ce   în   conştiinţa   fiecărui   salari­
            2169  lei  şl  note  eliberate  pentru   unităţi.                 ...Din  sala  căsătoriilor  de  la  Consiliul  popular  al  ora­  alături  de  bolnavă  şi  de  Şte­  mi   se   poate   întîmpla".   Ce   at de aici.  ceva   mai   mult   decît   o
            suma  de  974  lei  şi  a  doua  cu   Cine   trebuie   să   intervină   pen­                                            fan  Roşu  în  salvare).  Neome­                                                           ceartă.   I-a   provocat   pe
            2384  lei  şl  note  în  sumă  de  196   tru   curmarea   acestei   situaţii   de   şului  Călan  un  tînăr  şi  o  tînără  au  plecat  însoţiţi  de  cîte­  adică  i  se  poate  întîmpla  u-   Cît   despre   autorii   faptului
            lei  1  La  fel  au  procedat  şi  os­  netolerat 7           va  cunoştinţe  spre  unul  din  blocurile  oraşului,  de  la  gea­  nia,   în   astfel   de   momente   nui  om  care  demască  o  fap­  arătat,  cei  care  au  întins  mi­  soţi,  apoi  la  duelul  verbal
            pătarii   Ion   Mihai,   Elena   Argin-   Răspunsul   îl   aşteptăm   din   par­  mul cărora ne zîmbesc mereu florile vieţii.  extreme,  îţi  pune  cuţitul  în­  tă  urîtă  ?  Dovada  că  nu  i  se              a  ripostat  cu  pumnii,  cu
            taru  şl  Rozalta  Popa  de  la  res­  tea   conducerilor   I.C.L.S.   pentru                                           tre  coaste.  Care  om  nu  ar  fi                          na   după   banii   omului   aflat
            taurantul   „Parîngul“,   din   Pe­  alimentaţie publică.         Le urăm numai bine I                                                                poate   întîmpla   nimic   o   are   în   suferinţă   să-şi   primească   picioarele  şi  cu  ce  a  nime­
            troşani,   Nlstor   Tamaş   şl   Marla                                                                                  plătit  pentru  ca  mama  sa  să   anonimul   acum,   cînd   s-a   plata după lege.        rit.  Rezultatul:  soţul  a  tre­
            Cîrlig   de   la   restaurantul   „Mig­  SILVIU NEAG                                                 N. PANAITESCU      nu  ajungă  în  situaţia  de  a-şi                                                         buit  să  stea  88  de  zile  in
            non",  Ioana  Bogy  şi  Florica  Tor­                                                                                                                 convins  că  s-a  pornit  la  cer­
            ţe, de la restaurantul „Transil­  inspector  comercial  de  stat                                                        da   obştescul   sftrşit   într-o  cetarea   cazului   cu   toată          ION CIOCLEI     spital.  A  fost  la  un  pas
                                                                                                                                                                                                                               de  moarte  iar  Gurzun  la
                                                                                                                                                                                                                               un   pas   de   crimă.   Soţia
                                                                                                                                                                                                                               lui  I.  H.  s-a  ales  doar  cu
              Se  poate  spune  oare  că  nu                                                                                                                                                    negru   pentru   neutralizarea   5—6  zile  de  boală  după
            cunoaştem  culorile  ?  Cine  nu   Arhitecţii despre :                                                                                                                              efectelor.   Cîteva   mici   pete   bătaie.  Gurzun  a  „scăpai"
            şi-a  format  cu  repeziciune  şi                                                                                                                                                   luminoase   de   galben   sau   cu  trei  ani  condamnare  şi
            „competenţă“   o   părere   de­                                                                                                                                                     portocaliu  pur  pot  sclipi  pe   a  fost  obligat  să  plătească
            spre  cutare  sau  cutare  pro­                                                                                                                                                     o   vază   decorativă   sau   pe   6 000 lei despăgubiri civile.
            blemă  de  culoare  ?  Care  din­   Folosirea cuhni in interiorul locuinţei                                                                                                         mătasea  tapisată  a  unei  per­  Tot  la  un  pas  de  crimă
            tre  noi  nu  este  îneîntat  de                                                                                                                                                    ne.                            s-a  aflat  Gheorghe  Boroacă
            armonia   culorilor   în   locuin­                                                                                                                                                   Pentru   camera   copiilor   va   şi  tot  după  consum  de  al­
            ţa lui ?                                                                                                                                                                            trebui   să   ţinem   seama,   în   cool.  A  băut  împreună  cu
              In  cele  mai  multe  cazuri   lor.  Devine  luminoasă  şi  va­  grad   mărit   de   activizare.   se  :  porţelanuri,  sticle,  măta­  rienta  cu  mai  multă  uşurin­           primul  rînd,  de  vîrsta  aces­  Pană   Crisante,   apoi   s-au
                                                                                                                                                                                        într-o
            însă   hotărîrile   noastre   în   poroasă.                 Deşi  ne  pare  uneori  puţin  a-   se.   Albul   oferă   contraste   ţă   în   alegerea   lor   pentru   loarea   tapiseriei   însă   diferită.-   tora.  S-a  constatat  că  iniţial   luat  la  bătaie  pentru  50
                                                                                                                                                                             tonalitate
                                                                                                                                                                         şi
                                                                                                                                                                  nuanţă
            combinarea  culorilor  sînt  ba­                                                          prea dure cu celelalte culori.  interioarele   destinate   anu­  In  acest  interior  cîteva  flori   copiii   manifestă   preferinţe   de   lei.   Deşi   victima   i-a
            zate  cu  încredere  pe  apreci­  Culoarea   verde   este   cea   gresiv,   portocaliul   transmite                     mitor funcţiuni principale.   de   un   roşu   aprins   se   vor   pentru   culori   vii,   contrastan­  dat  lui  Boroacă  cei  50  de
            erile  gustului  personal  şi  mai   mai  odihnitoare.  Exprimă  li­  o  impresie  de  sănătate  şi  pa­  Culoarea   neagră   ne   dă   Pentru  camera  de  zi,  a  că­  completa   agreabil   cu   verdele   te  şi  calde.  Spre  pubertate  şi   lei  prelinşi,  acesta  a  luat
            puţin  pe  o  temeinică  şi  luci­  nişte,   siguranţă,   cumpătare.   tos vital.         impresia   de   greu,   adînc   şi   rei   funcţiune   specifică   este   stofelor.       adolescenţă,   gusturile   tineri­
            dă   cunoaştere   a   domeniului   Se  acompaniază  bine  cu  ca­  Impresia   celei   mai   mari   plin.   Ambele   culori,   albul   destinderea   şi   primirea,   ne             lor  trec  spre  culori  reci,  a-   un  cuţit  şi  a  început  o  ră­
                                          feniul  mobilelor.  In  suprafe­  tensiuni   aparţine   culorii   şi  negru,  au  calitatea  de  a                       In  opoziţie  cu  gama  de  cu­  dînci  şi  tainice.  Treptat  pre­  fuială  cruntă  cu  Crisante.
            culorii.  De  aceea  într-un  in­  ţe   mari   este   indicată,   fiind                   exalta   prin   contrast   celelal­  vom  gîndi  la  nişte  combina­  lori   stimulatoare   a   camerei   ferinţele   trec   de   la   galben,   De  la  moarte,  din  cauza
            terior   de   locuit   trebuie   să   uşor   de   suportat   în   tonuri   roşii.   Prin   această   calitate   te  culori.  Alături  de  un  mo­  ţii   de   culori   active,   antre­  de   zi,   culorile   dormitorului   portocaliu  şi  roşu  spre  gama
            cunoaştem   neapărat   cîteva   deschise  şi  nuanţe  uşor  al­  ca  domină  uşor  celelalte  cu­  bilier  negru  o  tapiserie  co­  nante,   luminoase   şi   ospitali­  vor  trebui  să  fie  pe  cît  de   opusă  a  culorilor,  verde,  vi­  loviturilor  de  cuţit  pe  ca­
            valori ale culorilor.                                       lori.  Este  excitantă  şi  explo­                                                        calmante   pe   atît   de   pasive                           re  le-a  primit  în  abdomen,
                                          băstrui.  In  tonuri  tari,  închi­  zivă.   Culoarea   temperamen­  lorată   este   pusă   în   valoare   ere.  Dacă,  spre  exemplu,  pe­           olet şi albastru.              aepsta  a  scăpat  doar  dato­
              Culoarea   violet   ne   pare   se,  poate  fi  utilizată  la  tapi­                    în mod plăcut.                reţilor  le  vom  oferi  un  ocru-   şi   odihnitoare.   Fiind   o   ca­  Pornind  de  la  aceste  gru­  rită  preciziei  şi  rapidităţii
             distantă,   gravă   şi   solemnă.   serie,  alături  de  specii  lem­  telor   active,   puternice.   Sim­  Rezultatul   combinării   lor,   gălbui   foarte   deschis,   pla­  meră  în  general  mică,  dor­  puri  de  culori,  vom  crea  do­
            Uneori   apare   direct   neliniş­  noase deschise.         bolizează  tot  ceea  ce  este  viu   culoarea  gri,  prezintă  un  ca­  fonului   un   alb   atenuat   şi   mitorul  nu  trebuie  să  prezin­  minantele   şi   accentele   dori­  cu  care  a  lucrat  chirurgul.
             titoare,  întunecoasă  şi  miste­                          şi  intens.  Poate  fi  folosită  în                                                      te   contraste   prea   puternice   te,   atenuînd   contrastele   pe   Şi  astfel  şi  Boroacă  „a  scă­
                                            Strălucitoare, vioaie ca lu­                              racter   total   imparţial,-   este   pieselor  mari  de  mobilier  un                                                   pat"  doar  cu  o  condamna­
            rioasă.   Exprimă   pasivitate   şi   mina soarelui, culoarea gal­  suprafeţe  mici  ca  accente  de   neutră,  o  culoare  lipsită  de   cafeniu  pal,  am  stabilit  prin   de  culori  între  pereţi  şi  du­  măsură ce vîrsta creşte.
             resemnare.   O   putem   utiliza,   benă este uşoară, înviorătoa­  înviorare.  Nuanţele  ce  încli­  personalitate,   indiferentă.   aceasta  paleta  generală  a  în­  lapuri   Dacă   considerăm   po­  Aceste   cîteva   exemplificări   re  de  trei  ani  şi  cu  nla'a
             din  aceste  motive,  numai  în   re şi optimistă. Predispune la   nă   spre   violet   au   un   aer   Capătă  interes  numai  în  pre­  căperii.   Tapiseria   scaunelor   trivit   pentru   pereţi   culoarea   ne  indică  modul  în  care  tre­  unei  despăgubiri  civili’  do
                                                                                                                                                                                                                               2 500 de lei.
                                                                                                                                                                  senină  a  unui  bleu  deschis-
             cantităţi  mici  şi  cu  un  colo­  comunicativitate.   Privită  grav, festiv şi pretenţios.  zenţa   celorlalte   culori   ale   şi  a  fotoliilor  poate  fi,  în   dulapurile   pot   fi   atunci   în   buie   să   abordăm   problema
             rit   curat,   pur.   Contrastează   mult timp, oboseşte dar în   Utilizarea  albului  curat  nu   căror  efecte  le  slăbeşte  sen­  contrast   cu   acestea,   gri-ver-   acelaşi  cafeniu  pal  din  ca­  culorilor,   ţinînd   seama   de   IOSIF POP
             agreabil  cu  ocru,  galben  şi   tonuri palide este suportabi­  este  indicată,  mai  ales  în  în­  sibil   Pentru   această   calitate   zui   sau   verde-albăstrui   în­  mera  de  zi.  Aceste  tonalităţi   armonia   şi   de   semnificaţia   procuror
             galben-verzui.               lă şi foarte indicată în came­  căperile   bine   iluminate.   Este   şi   pentru   lumina   odihnitoare   chis,  cu  desene  mici,  discrete.   luminoase   pot   primi   replica   acestora.  Bineînţeles  că  indi­
                                                                                                                                                                                                caţiile  nu  trebuie  să  incomo­
              O  culoare  calmantă  dar  re­  rele orientate spre nord şi   obositor   prin   strălucirea   ce   ce   o   răspindeşte,   culoarea   Părţile   luminoase   ale   acestui   unui   profund   albastru-închis   deze   preferinţele   personale
             ce   este   albastrul.   Predispune   care au o luminozitate redu-   o   prezintă   datorită   capacită­  gri  îşi  poate  găsi  în  interi­  mobilier   pot   fi   în   acelaşi   destinat   tapiseriei   patului.   atît  timp  cît  ele  nu  intră  în
             la  concentrare  şi  linişte  in­  sa.                     ţii  de  reflectare  totală  a  lu­  oarele  noastre  o  largă  între­  cafeniu   pal   al   dulapurilor,   Capetele  pot  conţine  în  de­  contradicţie cu acestea.  NOTE
             terioară.   In   tonalităţi   foarte   Culoarea portocalie expri­  minii.   Poate   interveni,   dar   buinţare.       dar  pot  fi  tot  atît  de  bine   sene  simple  şi  liniştite  cu­
             deschise  poate  fi  aplicat  pe    mă aceleaşi semnilicaţii ca   numai  în  cantităţi  mici,  şi  a-   Cunoscînd  acum  acest  lim­  cafeniu-închis   sau   chiar   ne­  lori   grele   şi   adînci,   verde   ION CONSTANTINESCU
             suprafeţele   mari   ale   pereţi­   ale galbenului dar într-un  parţinind   lucrurilor   preţioa­  baj al culorilor, ne putem o-  gru.  Covorul  poate  aminti  cu­  smarald,   azuriu,   violaceu   şi  arhitect  V_________ ____________)
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15