Page 11 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 749 © JOI 5 IULIE 1973 3
mBamaammBBaatmamKm

Punerea în funcţiune la
[ Uzina de utilaj minier şi
j reparaţii Crişcior a noi
ORGANIZAŢIA IE PARTID—factor activ Io j spaţii de producţie atrage
; după sine şi asigurarea
mobilizarea la muncă a cooperatorilor j forţei de muncă calificate.

Realizarea la timp şi de membrii cooperatori obţi­ loarea manoperei este de 38 Cursuri de Spectacole Editoriale
calitate a lucrărilor în uni­ neau venituri însemnate, lei pe hl lapte, la o pro­ © Actorul Gh. Ionescu-Gion publică în Editura Car­
tăţile agricole, creşterea explicarea ei a condus la ducţie de 19 hl lapte pe calificare
După ce au conesrtat la
producţiei provenite din creşterea gradului de coin­ lună la grupa de vaci, în­ Deva şi Hunedoara, astă- Sinulesicu, acompaniaţi de tea Românească volumul „Versuri" (II). Alături de alţi ac-
sectorul zootehnic sînt de­ teresare a acestora. Redăm grijitorul primeşte 722 lei seară, la Petroşani, cunoscu­ orchestra „Haţegana“, vor tori-poeţi (Cristian Tacoi, Arcadie Donos. Ştefan Radoff
spectacolul
oferi
ş.a.), Ionescu-Gion demonstrează prin această reuşită lite­
publicului
terminate de o permanentă conţinutul cîtorva panouri. la care se adaugă 312 lei ţii solişti de muzică popu­
mobilizare a membrilor Ele se referă la creşterea pentru viţel. îngrijitorul Timp de 8 luni aici se lară Irinn Loghin şi Benone „Eu ţi-am iubit ochii rară că scena şi poezia fac de cele mai multe ori casă bu­
tăi“ ....
cooperatori, de găsirea u- producţiei şi, în funcţie de primeşte astfel lunar 1 334 desfăşoară un curs de ca­ nă.
nor modalităţi eficiente în aceasta, a veniturilor mem­ lei“, „1 kg de carne în plus lificare în meseriile bobi­ ©„Imnele bucuriei" — este al cincilea volum de ver­
organizarea şi desfăşurarea brilor cooperatori la sfecla înseamnă hrana unei fami­ natori şi sudori. suri al lui loan Alexandru (Editura Cartea Românească),
muncii. In această direcţie de zahăr, în legumicultură, lii pe o zi şi un spor de Elevii beneficiază de considerat de către critica literară drept „o carte excep­
şi-a îndreptat activitatea şi zootehnie, cultura mare: venit pentru membrii co­ condiţii optime de pregăti­ ţională".
© La Editura Facla a apărut volumul de schiţe sati­
, organizaţia de partid, con­ „Cooperatori, acordul glo­ operatori". „1 kg de lapte re în cadrul ciclului de rice al lui Ion Băieşu „La iarbă albastră".
siliul de conducere al bal sporeşte cîştigul fiecă­ mai mult la zi înseamnă că calificare punîndu-se un
C.A.P. Geoagiu. O primă ruia, astfel : dacă valoarea la 100 vaci, pe lună, vom accent deosebit pe legarea
intervenţie a constituit-o manoperei la o mie lei pro- obţine în plus 3 000 kg lap­ mai strînsă a învăţămîn-
cea care viza rezolvarea te care va aduce un venit tului de practică.
situaţiei create la grădina suplimentar de 6 000 Ici".
de legume. Intrucît aici Una dintre lozinci cheamă
s-au înregistrat rămîneri în LA C.A.P. GEOAGIU îngrijitorii să muncească în Pentru melomani
urmă la efectuarea lucrări­ aşa fel îneît nici una din­ Munnă susţinută la
lor, într-una din adunări­ tre vaci să nu fie sub me­ şi orchestra „Cantabile“,
le generale, după cum rela­ dia planificată de lapte. @ Miliaela Mihai se pre­ dirijor Valeriu Popescu.
tează tovarăşul loan Curuţ, ducţle marfă vîndută şi în­ La C.A.P. Geoagiu, după zintă pe „piaţa discului" cu
secretarul organizaţiei de casată, la sfecla de zahăr, cum ne relatează Aurelian prăşitul culturilor o nouă înregistrare Electre­ 0 Ion Dolănescu cu noul
partid, s-a hotărît cre­ este de 368 lei la o produc­ Boancă, medicul veterinar, cord : discul EDC 10159, ce
area unei echipa permanen­ ţie de 12 tone, obţinîndu-se media anuală este de 1600 cuprinde cîntecele „Dacă său disc EPC 904 prezintă
te care să lucreze In acest 27 tone la hectar, retribui­ litri lapte. Nu pe toată du­ (Urmare din pag. 1) iubeşti fără să speri“, „Mă piesele: „Spune, maică —
sector aducător de mari ve­ rea muncii va fi de 811 lei. rata anului se obţine o pro­ Irina Benone vei iubi", „Acelaşi tango“ adevărat“, „De n ar fi mîn-
nituri. In acelaşi timp, o Dacă producţia este de 30 ducţie sporită de lapte. In rilor. Tot cite două praşila şi „Sub un petec de cer“. dra cu dor“, „Nu ştii, dea­
parte din suprafaţă s-a re­ tone, cîştigul creşte la 920 iarnă, de exemplu, produc­ s-au făcut şi la sfecla de Sinulescu O acompaniază orchestra de lul s-a lungit“, „Mîndruţa
Acompa­
Novaci“.
partizat pentru a fi munci­ lei, sau : „Acordul global a- ţia de lapte a fost extrem zahăr. La cultura porumbu­ Loghin muzică uşoară a Radiotele- de la orchestra Victor Pre-
niază
tă In acord global de că­ plicat în legumicultură spo­ de slabă. Considerăm că lui s-a terminat prima pra- Originară din părţile
tre restul membrilor coope­ reşte cîştigul fiecăruia, panourile şi lozincile ar şilâ şi se lucrează intens Prahovei, a fost angajată Debutează la radio în viziunii, dirijor Sile Dinicu, descu.
ratori. Rezultatele nu au astfel : dacă la 1 000 lei trebui să cheme spre o mai la a doua. Sînt condiţii ca timp de şase ani la ansam­ 1956, aducînd o notă lirică
început să se arate, fiind producţie vîndută şi încasa­ intensă mobilizare a oame­ în cîteva zile să se încheie blul „Ciocîrlia“ şi a con­ în muzica noastră populară.
necesară altă Intervenţie. tă retribuţia este de 555 nilor pentru realizarea unei şi această lucrare. Merite certat în toate ţările socia­ Astăzi, imprimările sale la
S-a stabilit atunci ca, în lei, la o producţie de 15,5 îngrijiri şi furajări care în deosebite, la întreţinerea liste, în Italia, Elveţia, Israel „Electrecord“ depăşesc 100
plus, fiecare brigadă să dea tone de legume, la o pro­ această perioadă să ducă culturilor, revin mecaniza­ şi Austria. La scurt timp de discuri. In 1970 obţine
un anumit număr de oa­ ducţie de 18 tone retribu­ la o producţie ridicată de torilor Remus Bolea, Miron după debut, înregistrează la „Premiul discului“ (împreu­
meni care să lucreze în le- ţia creşte la 650 lei.“ lapte. De asemenea, s-ar Costea, Romulus Bolea şi Radio şi Electrecord peste nă cu Irina Loghin). A în­
gum ¡cultură. S-au luat, de Se dau cifre concrete. Con­ putea indica nişte modali­ Viorel Circi, de la Gurasa- 50 de melodii populare. Cîn- treprins turnee în toate
asemenea, măsuri care să siderăm că eficienţa putea tăţi de îngrijire bine fun­ da, Simion Biriş şi Tiberiu teeele din vastul reper­ ţările socialiste, în Franţa,
reglementeze situaţia şl la fi însă mult sporită prin damentate ştiinţific. Situa­ Stăniş de la Cimpuri Sur- toriu ai solistei, care au Italia şi Elveţia. Printre
cultura mare. evidenţierea cu numele a ţia trebuie remediată şi în duc, care au angajate aces­ făcut-o cunoscută şi apre­ piesele de rezistenţă ale Iui
familiilor care au obţinpt acest domeniu, punîndu-se te culturi în acord global Benone Sinulescu amintim :
O altă modalitate utiliza­ ciată : „Cei trei bVazi de „Radu mamii, Radule“,
tă de către organizaţia de cele mal mari venituri, lu- în concordanţă cu rezulta­ şi îşi dau tot interesul pen­ la Sinaia". „Trandafir cu „Mînă caii vizitiu“, „Tre-
partid, care să determine o crînd In acord global la tele foarte bune obţinute la tru a obţine recolte cît mai patru foi“, „Maică, măicu- nule vagon de blană“,
mal intensă mobilizare a culturile amintite, 'a modu­ producţia de brînză, carne, bune. liţa mea", „Foicică din po­ „Are mama opt feciori *,
7
cooperatorilor la înfăptuirea lul în care au muncit. A- lînă. Acest lucru trebuie Asemenea realizări fru­ noare“. La această oră ..Crîşmăriţa din Buzău" s.a.
sarcinilor ce le revin, a cest lucru ar fi contribuit să-l aibă mai mult în aten­ moase sc pot consemna şi vocea plăcută, repertoriul S-a născut la 24 mai 1937
constituit-o agitaţia vizua­ la realizarea unei adevărate ţie organizaţia dc Dartid din alte unităţi agricole so­ cu dominant caracter liric, in comuna Siriu — Buzău.
lă. In anul trecut, în aceas­ întreceri între cooperatori. cînd porneşte la realizarea cialiste important este ca emoţional înclinaţia spre Un adevărat profesionist
tă cooperativă s-au obţinut Şi pentru antrenarea în­ unei agitaţii vizuale care toate culturile să fie cura­ autenticul cîntecului mun­ al cîntecului popular, căl­
rezultate bune în' urma a- grijitorilor din zootehnie să determine cu adevărat te, fără buruieni, iar tere­ tenesc au făcut ca Irina dura interpretării, prefe­
plicării acordului global. s-au afişat lozinci şi pano­ rezolvarea unor greutăţi ce nul afinat pentru a se asi­ Loghin să fie considerată rinţa spre piesele orăşe­
Popularizarea acestei for­ uri. Iată ce cuprind cîteva se ivesc pe parcurs. gura o bună dezvoltare a neşti din repertoriul vechi­
me de retribuţie, prin care dintre acestea; „Dacă va­ M. BODEA plantelor şi realizarea, în de iubitorii de muzică lor lăutari reprezintă por­
final, a unor producţii su­ populară ca prima dintre tretul acestei personalităţi Scenă din filmul „Slmon Templar Intervine“, ce va rula, In-
perioare celor planificate. interpretele române. artistice remarcabile. ccpînd dc azi, la cinematograful „Patria" din Deva.
La Cerîfrafa minereurilor Deva
Cadenţe şi... scadenţe Sectorul IV al PE ŞANTIERELE MUNCI! VOLUNTAR-PATRIOTICE

în îndeplinirea J. lupeni —

planului de investiţii din non
Vacanţa în salopeta „Practica de acum ne va
(Urmare din pag. 1) doar în proporţie de 98 la
şută, minusul fiind înregis­ în frunte
trat la adîncirea puţului
economică internă, unde in­ principal de extracţie. Tot Organizîndu-şi mai bine îineri voluntari la construcţia
tră minele Deva, Muncel, aici, la noul iaz de decanta­ munca la front, utilizînd de­ ajuta mult în noul an şcolar"
Certej şi Boiţa-Haţeg, din re, din cauza rămînerilor în plin şi raţiona! utilajul de
planul anual la construcţii urmă la lucrările executate extracţie, destoinicii mineri
montaj s-a realizat doar 42 de T.C.H. — Deva la con­ din sectorul IV al E.M. Lu­
la sută, ceea ce este prea strucţii montaj nu s-a reali­ peni au extras suplimentar fabricii ie mătase Deva Trăim zile obişnuite de mină, îndreptîndu-ne spre de mult tot ceea ce facem.
puţin faţă de sarcinile peri­ zat declt 31 la sută. O situa­ faţă de sarcinile de plan pe vacanţă, zile in care mulţi locurile de muncă. Păşim a- Ştim că ceea ce „prindem“
oadei. ţie similară este semnalată primul semestru al anului a- dintre noi mai încercăm încă lături de maistrul principal acum, practic, ne va ajuta
şi la mina Muncel, unde din
Multiple implicaţii atît în proape 7 000 tone de căr­ Ne aflam pe cel mai nou şantier al Devei — şantierul fabri­ momentele de bucurie sau Mihai Mihăilă, de minerii foarte mult în noul an şco­
organizarea execuţiei lucrări­ cauză că planul lucrărilor bune. S-au evidenţiat din cii de mătase, ce urmează să fie dată ln exploatare Încă în de întristare din anul şcolar Iosif Negru, Aurel Igna, oa­ lar. Aşa că lucrăm cu trage­
miniere
şi geologice a fost
lor, cit şi în realizarea cu realizat doar în proporţie de nou în muncă brigăzile cu­ cursui actuajuiui cincinal. Obiectivul va fi, după aprecierile spe­ abia încheiat. Sînt zile cînd meni cu o bogată experien­ re de inimă. Cînd întîmpi-
cialiştilor,
mai
unităţi
dintre
cele
moderne
una
acest
de
fel
din
prioritate a stadiilor fizice 83 la sută şi respectiv 75 la noscuţilor frontalişti Petre ţară. Punerea ei mai grabnică în funcţiune, ce rezidă din imperati­ numeroşi elevi îşi îndreaptă ţă. năm greutăţi, cerem sfatul
necesare respectării termene­ sută, este afectată serios Constantin, loan Sălăjan şi vul acestei perioade, caracterizate printr-un dinamism fără sea­ paşii spre taberele de la La început am crezut că o maistrului Mihăilă, care ne
lor de punere în funcţiune, soarta producţiei viitoare a loan Solomon, care au rea­ măn, solicită o concentrare maximă a eforturilor constructorului munte sau de la mare, în să fie foarte greu, că munca, îndrumă cu multă dragoste.
au avut întîrzierile In livra­ minei. lizat în luna iunie cite 4—6 — T.C.H. — precum şl a celor ce sprijină finalizarea aceslei lu­ excursii şi drumeţii. aici în adîncuri, e foarte Peste scurtă vreme, ve­
crări de investiţii.
rea unor utilaje şi echipa­ cicluri în plus avansare in Jntr-o anumită parte a şantierului, un panou atrage atenţia: Unii, însă (şi nu puţini), complicată. După cîteva zile chiul atelier de la orizontul
mente. In mod special astfel Este lesne de înţeles că şi cărbune. „Şantier de lucru al tineretului". Cite astfel dc panouri nu ves­ găsim de cuviinţă că nu stri­ de lucru, insă, ne-am fami­ 140 trebuie să fie montat la
de situaţii sînt semnalate la la C.M. Deva trebuie acţio­ Realizări meritorii au ob­ tesc, în numeroase localităţi ale ţării, participarea entuziastă a că să lucrăm o lună, două, orizontul 190. încheierea la
I.M. Hunedoara, minele Deva nat cu mal mult simţ de ţinut şi minerii de la lucră­ tineretului la finalizarea mai grabnică a unor lucrări de inves­ în întreprinderi sau pe o- liarizat. La orizontul 190, pe timp a acestei lucrări depin­
tiţii, acum cind se împlinesc 25 de ani de la acea dată memo­
şi Muncel. răspundere pentru încadra­ rile de pregătiri. Ei au în­ rabilă cînd, intr-un elan şi entuziasm patriotic nemaiîntilnit, mii galerie, se amenajează un a-
rea în grafice a tuturor lu­ goare. De aceea întîlnim, în telier mecanic de întreţine­ de, în bună măsură, şi de
de tineri s-au angajat să lucreze pe şantierele de la Bumbeşti—
Grave abateri de la planul crărilor. Semestrul II să fie registrat o depăşire de peste Livezeni, Salva—Vişeu, Agnita—Botorca. aceste zile, mulţi elevi lu- re. Aici este locul nostru de noi. Şi ne străduim să facem
stabilit sînt semnalate la lu­ o perioadă în care să aibă 30 ml la lucrările de înain­ crînd pe şantiere, în uzine muncă. Vrem să fim aju­ faţă cu puterile noastre ti­
Tinerii de astăzi se dovedesc urmaşi de nădejde, aceiaşi par­
crările miniere şi geologice. loc o redresare a întregii ac­ tări, în primele rinduri si- ticipanţi activi la opera de construire a socialismului. Capătă sau pe cîmpul plinii. La fel toare de nădejde minerilor. nere. Nu prea simţim obo­
La mina Deva, spre exem­ tivităţi, astfel ca anul 1973 tuindu-se brigăzile conduse semnificaţii profunde in acest sens munca prestată de elevii procedăm şi noi, un număr Ridicăm cu grijă armătură seala. Uneori parcă şutul
plu, planul valoric la lucră­ să fie încheiat fără nici o de Costache Dobrea, loan anului I de la Şcoala profesională materiale de construcţii din destul de mare de elevi de cu armătură, bandajăm cu trece prea repede şi ne gîn-
Deva care, timp de două săptămîni, au participat la săpatul gro­
rile miniere s-a îndeplinit restanţă. Mondoca, loan Tecşa, Vasile pilor pentru turnarea pilonilor de la obiectivul amintit. Ei au la Liceul industrial minier dim că n-am făcut cît am fi
Deheleanu ş.a. avut cinstea, aşa după cum relata inginerul Octavian Rusticea- din Deva. plăci de beton şi apoi tre­
nu, din partea T.C.H., de a deschide activitatea aici, săpînd sute cem la umplerea spaţiilor putut, că n-am învăţat des­
de metri cubi de pămînt pentru implantarea unei construcţii du­ Colegii mei de şcoală, care dintre bandaje şi pereţii ga­ tul.
rabile, nou şl însemnat pilon al industriei româneşti. Dintre vii­ acum îmi sînt şi ortaci în
torii lăcătuşi, electricieni, frezori, s-au remarcat echipele con­ leriei. Pînă acum cunoşteam Acum ne dăm bine seama
duse de Ştefan Manea, I’Iorian Cor, Nicolae Kevnic, Constantin mina de la Deva, se numesc aceste lucrări doar din ma­ că nu e uşoară munca în
Andronic, Aurel Costea, Constantin Hăpăian, loan Hogman, Ni­ Octavian Ştefan, Gheorghe mină, dar e atît de frumos
colae Hegheduş, precum şi Petru Tirlc, care, cu cei doi colegi teria predată la şcoală. A-
im ai săi, reuşea, zi de zi, să execute cite două norme. Brătilă, loan Roşcăneanu, cum, însă, vedem pe viu ; să poţi spune că eşti miner !
Interlocutorul nostru, inginerul Octavian Rusticeanu, îşi ară­ loan Albu, loan Anghel. Alţi mai mult, le efectuăm. P'ac
ta într-un fel aparte mulţumirea pentru ceea ce făcuseră aceşti colegi lucrează in atelierele parte din meseria noastră. IOAN SiMILIE
con­
Astăzi despre: CONCEDII stat. La de programarea legea : toată durata verii. Gîndurile sale începeau să prindă viaţă. Ele- de la suprafaţă. Dar toţi, şi De aceea ne interesează atît elev, Deva
utecişti, spunînd că ar dori să-i aibă In continuare la lucru, pe
cediilor
odihnă,
precizează că se va ţine ! vilor deveni de )a materiale de construcţii le-au urmat, pentru cei din subteran şi cei de la
alte două săptămîni, elevi de la Grupul şcolar siderurgic din
Maria Porcea — Rişculiţa. din unitate urmează să vi seama de interesele bunei Hunedoara, „serioşi şi harnici", care, asemenea colegilor lor, în­ „ziuă", ne petrecem o mare
parte din vacanţă prin mun­
Femeile au dreptul la con­ se compenseze în bani desfăşurări a activităţii şi ţelegeau pe deplin menirea, contribuţia pe care şi-o aduc. pe cei cărora
Desigur,
asemenea
deopotrivă
bucură
aprecieri
cediu de maternitate (pen­ drepturile de concediu de de interesele angajaţilor. li se adresau direct, cît şi pe profesorii lor, organizaţiile U.T.C. că, aflîndu-ne, de fapt, în
tru sarcină şi lehuzie), care odihnă aferent timpului lu­ In care activează, care s-au preocupat înainte, precum şi pe tim­ „miezul" meseriei pe care
se compune dintr-un conce­ crat, dacă nu aţi beneficiat IOAN VAS1LIE pul practicii, dc educarea lor prin muncă şi pentru muncă, de ne-am ales-o.
formarea ca cetăţeni demni care la absolvire să se integreze ac­
diu prenatal de 52 de zile de acel concediu de odih­ VASILE AVRAM tiv în viaţă, să fie utili societăţii. Cu lampa prinsă la cas­
şi un concediu postnatal de nă în natură. Indemnizaţia de la Direcţia judeţeană B. MIRCESCU cheta de miner, cu inima \
60 de zile. Menţionăm că de concediu se calculează pentru probleme de muncă \ \
este vorba de zile calen­ pe baza salariului zilnic pe şi ocrotiri sociale bătînd puternic, coborîm în \ Cu asa... stimulatori! ră ecou, cei în drept „mo- L
daristice şi nu zile lucră­ ultimele 12 luni. Colegul tivind" că sînt ocupaţi cu i
toare cum arătaţi In scri­ dv. dacă a fost angajat cu alte treburi mai importante, i
soare. Dacă naşterea se contract de muncă pe du­ l Pe unele din suprafeţele Atunci mă întreb : cui ii re- ^
produce înainte de expira­ rată nedeterminată în peri­ i însămînţate cu griu la C.A.P. vine, dacă nu consiliului i
rea concediului prenatal, oada 9 martie 1973 — 15 ÎN COMUNA LĂPUGIU DE JOS I Rişculiţa se văd păscind cai. popular comunal, sarcina să )
concediul postnatal se pre­ iunie 1973 cînd i s-a desfă­ ţ Culmea este că animalele se ocupe şi de menţinerea \
lungeşte cu numărul zile­ cut contractul de muncă la servicii aici în comună. De sînt, dacă s-ar căuta. Nici i respective îşi aleg ca loc de drumurilor într-o stare bună ţ
lor de concediu prenatal cererea lui, beneficiază de Comuna Lăpugiu de Jos vele agricole de producţie pildă, un atelier de reparat în privinţa talentului local­ 1 păşunat tocmai acele porţi- de circulaţie ? '
neefectuate. Cuantumul aju­ indemnizaţia de concediu — aşezare situată la hota­ din Lăsău şi Teiu au şi radio—TV. ne-ar fi de mare nicilor nu sînt obiecţii. In ţ uni de griu care sînt mai
ele în funcţiune în cadrul
torului pentru sarcină şi le­ aferent timpului lucrat. Da­ rul cu judeţul Timiş — nu­ ajutor. Spun aceasta pen­ cadrul atelierului şcolii ge­ I slab dezvoltate. Nimeni insă
huzie este de 85 la sută din că a fost angajat cu con­ mără aproape 3100 de lo­ gospodăriilor anexe, prima tru că în comună stnt peste nerale de 8 ani, de pildă, nu zice nimic. Nici măcar S-a evaporat ţuica ? |
salariul tarifar pentru an­ tract de muncă pe durată cuitori, oameni de diferite o secţie da confecţionat lă- 500 de aparate de radio şi s-a înfiinţat un atelier me­ j paznicii de cîmp care sint
gajatele cu o vechime ne­ determinată, nu beneficia­ vîrste şi îndeletniciri. Noul diţe, iar cca de a doua un aproape 100 de televizoare. canic de confecţionat obiec­ L plătiţi tocmai pentru a avea La C.A.P. Orâştie, conform ţ
întreruptă de peste 12 luni ; ză de indemnizaţia respec­ şi-a statornicit amprenta şi motor de tăiat lemne. Cam Cînd se strică aparatul cui­ te metalice. La ora actuală, i grijă de culturi. Cu aşa „sti- procesului verbal din 20 sep- l
de 65 la sută pentru cele tivă, neavînd lucrate 11 în această comună. S-au atît!...". va, omul îl ia în spate şi elevii au reuşit să realizeze ) mulatori" sint puţine speran- tembrie 1972, trebuia să re- '
cu o vechime neîntreruptă luni. construit în ultimii ani zece — Consiliul popular nu un număr însemnat de sca­ ţ ţe că se vor realiza produc- zulte din prunele adunate o ţ
cămine
între 6 şi 12 luni şi de 50 Constantin Rachieru — şcoli şi tot atîtea grădiniţe, une, dar ce folos că nu au i ţiile planificate de griu pe cantitate de peste 15 500 kg l
două
culturale,
la sută pentru cele cu o Hunedoara. Ca nou angajat cui să le vindă. La început 1 suprafeţele respective. borhot. Din registrul de da- }
vechime neîntreruptă de în muncă, nu puteţi fi pro­ două dispensare ; unul u- cînd s-a înfiinţat atelierul, re în fabricaţie reiese că au \
pînă la 6 luni. Pentru an­ gramat pentru efectuarea raan, altul veterinar. O da­ Gama prestaţiilor ie servicii a venit la şcoală şi un tova­ \ Ceas cu... ochelari existat numai 10 200 kg, 1
gajatele care nasc al trei­ concediului de odihnă de- tă cu instalarea luminii e- răş vicepreşedinte de la ceea ce fireşte a atras după .
lea copil şi următorii, aju­ cît numai după 11 luni de lectrice in casele gospoda­ U.J.C.C. Deva, care a fost i In centrul oraşului Haţeg sine şi diminuarea cantităţii i
torul pentru sarcină şi le­ vechime neîntreruptă în rilor sînt prezente azi un plăcut surprins de ce sînt ’ există un atelier de ceasor- de ţuică obţinută. Oricum, i
huzie este de 94 la sută, muncă. Dacă cele 11 luni număr mare de aparate e- în stare să facă elevii, mo­ ţ nicărie pe a cărui firmă se în urma verificărilor făcute >
indiferent de vechimea ne­ se împlinesc în anul calen­ lectrocasnice de folosinţă poate si trebuie si crească! tiv pentru care atunci a l află un ceas şi o ramă mare s-a stabilit o pagubă de \
întreruptă în muncă. Anga­ daristic în care v-aţi anga­ îndelungată. promis că va face tot ce I de ochelari. Cei care au ne- peste 19 000 lei pe care vi- i
jaţilor la care acordarea jat sau reîncadrat în mun­ Cele cîteva exemple din este posibil pentru a lua în « voie să-şi repare ochelarii novaţii vor trebui s-o su- /
integrală a salariilor este că, durata concediului va fi componentele noului enu­ patronaj atelierul. Dar se } intră cu încredere in unita- suporte din propriile buzu- i
condiţionată de îndeplinirea proporţională cu timpul cu­ merate succint scot desigur pare că entuziasmul vice­ 1 te. Numai că aşa cum trec nare. ^
sarcinilor stabilite, salariile prins între data încadrării în evidenţă gradul dezvoltat şi-a propus să dezvolte, să pleacă cu el la Deva ori la preşedintelui s-a diluat ţ pragul aşa şi ies. In această
se diminuează în mod co­ sau reîncadrării şi sfîrşitul al vieţii pe care o trăiesc diversifice gama unităţilor Făget, în judeţul vecin. In între timp, de vreme ce i unitate nu se repară decit Griu să fie... |
altă
unde
să
parte,
n-are
> ceasuri. Atunci pentru ce i
respunzător cu timpul efec- acelui an calendaristic ; da­ oamenii din această comu­ prestatoare de servicii ? meargă ! Ar trebui să a- după aceea n-a mai dat nici ţ s-o fi atîrnat la ceasul de
Există şi o lege în acest
ţiv lucrat. Potrivit legii, nu că cele 11 luni sînt împli­ nă. In materialul de faţă sens. vem şi un atelier de croi­ un semn de viaţă. Cu ocazia reviziei de fond (
pot fi urmărite ajutoarele nite în anul calendaristic ne-am propus însă să dis­ — Noi deocamdată nu torie pentru femei şi băr­ i pe firmă şi o ramă de oche- efectuate la C.A.P. Dineu ?
> lari care se vede de la o
In concluzie se poate a-
pentru incapacitate tempo­ următor, primul conoediu cutăm despre o altă latură ne-am stabilit nimic. Am baţi, o frizerie, un atelier firma că în comuna Lăpu­ ţ poştă ! Treaba pare cam Mic s-a constatat, intre al- *
rară de muncă din cauză se va acorda în acel an, la indispensabilă astăzi locu­ aşteptat ca tovarăşii din de cizmărie, tîmplărie, rotă- giu de Jos sînt condiţii ^ deocheată. tele, că o cantitate de 200 \
de boală sau accident, pen­ durata sa adăugîndu-se, pe itorilor comunei Lăpugiu de cooperaţia de consum să re­ rie etc. pentru dezvoltarea sectoru­ kg griu s-a transformat, ca i
tru prevenirea îmbolnăviri­ lîngă concediul integral pe Jos. Este vorba, aşadar, de­ zolve această problemă. Doleanţe îndreptăţite ! lui de prestări servicii. Şi prin farmec, în... 20 sticle >
lor, refacerea şi întărirea acel an. şi zilele de conce­ spre modul în care îşi des­ Fără să mai comentăm Am încercat să vedem dacă acest lucru este prin lege | Apeluri fără ecou cu bere, 2 I vermut, 2 pături, \
sănătăţii, de maternitate şi diu corespunzătoare timpu­ făşoară activitatea unităţile clasicul procedeu — evident sînt posibilităţi de înfiinţa­ dator să-l facă atît con­ o găleată emailată şi o mă- i
cele acordate în caz de de­ lui lucrat în anul anterior. prestatoare de servicii din păgubitor — de a se pasa, re a acestor unităţi în co­ siliul popular comunal, cit i De mai mult timp — ne tură. Colac peste pupăză, )
ces al un u membru do fa­ Aurel Ciora — Bucium, comună. Relaţii despre a- ea la fotbal, sarcinile de mună. Realitatea confirmă şi cooperaţia de consum. / scrie şoferul Aurel Săvules- „noile produse" nici nu fuse- )
milie, care se plătesc de că­ Orlea. Concediul de studii ceastă problemă am obţinut serviciu de la un factor de că da. Iată pe ce temei fa­ Aşteptăm deci de la dum­ ) cu — circul cu autobuzul seră înregistrate în eviden- 4
tre organele de asigurări fără plată de 30 zile calen­ de la contabilul şef al con­ răspundere la altul, să ve­ cem această afirmaţie: în nealor să ne comunice mă­ l pe traseul Haţeg — Ştei — ţele contabile ale C.A.P. }
sociale. daristice se acordă studen­ siliului popular comunal, dem despre ce ar avea ne­ satele comunei sînt peste surile pe care le-au între­ i Poeni. Drumul este însă în- Pentru această mistificare, J
Adolf Licbtweg — Hune­ ţilor din învăţămîntul se­ tovarăşul Iosif R. Crişan. voie oamenii comunei pen­ 15 tinere Şi tineri, care do­ prins în acest sens în co­ 1 tr-o stare destul de rea, fapt Cornel Rădulescu, preşedinte- \
doara. Dacă v-aţi angajat la ral şi fără frecvenţă pentru „La noi, ne relata vorbito­ tru a-şi rezolva pe plan lo­ resc să îmbrăţişeze meserii­ mun, măsuri pe care dorim ţ ce m-a determinat să sesi- le cooperativei agricole, şi ţ
data dc 1 aprilie 1972 şi aţi a se prezenta o singură da­ rul, funcţionează o secţie cal unele treburi gospodă­ le respective. Dar cine să să le aducem public la cu­ l zez Consiliul popular comu- Dincşorean Samoilă, briga- ţ
lucrat i’a unitatea respecti­ tă la concursul de admite­ de zidărie şi una de tîm- reşti şi personale. se ocupe de calificarea şi noştinţa locuitorilor comu­ ; nai Densuş să mobilizeze ce- dier zootehnic, au fost buni i
vă pînă la data de 11 iu­ re, la examenele pentru plirie, înfiinţate de coope- — Am avea nevoie de îndrumarea lor ? Şi spaţii nei. ) tăţenii la repararea lui. A- de plată. ^
l pelurile au rămas însă fă­
nie 1973 cînd vi s-a des­ raţia de consum. Cooperati­ multe unităţi prestatoare de de amenajare a atelierelor N. PALTIN
făcut contractul de muncă promovarea fiecărui an dd
la cererea dv. la plecarea studii şi la examenul de