Page 12 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 749 • JOI 5 IULIE 1973

Cinema 10,05 Amintirile catedrei — re­
portaj Tv.;
10,25 Pagini din operete;
10,55 Bucureştiul necunoscut :
Bucureştlul Iul Mihal E-
DEVA : Slmon Templar In­
tervine („Patria") ; Eliberarea, minescu;
seriile IV-V („Arta") ; SIME- 11,15 Telecinemateca. C i c l u l
(„Mureşul")
RIA : Intoarce-to Ultimul cartuş ; Zblgntew Cybulskt: „Cu
toată viteza, înainte 1;
:
HUNEDOARA
Cuvîntarea rostită de ministrul afacerilor externe liera („11 Iunie") ; GHELAR : 12.40 Teleobiectiv;
(„Slderurglstul") ; CĂLAN : Fi­
13.00 Telejurnal;
cumpărăm
o
Să
pompieri („Minerul") maşină de 15.00 Tenis de clmp: Trima se­
PETRO­
;
ŞANI : Atentatul („7 Noiem­ mifinală a probei de sim­
brie") ; Eliberarea, seria a III-a plu bărbat), din cadrul
(„Republica") ; LUPENI : Alfred turneului de la Wlmble-
al Republicii Socialiste România, George Macovescu, la prima Moartea regelui negru („Mine­ 17.30 Emisiune In limba ma­
don;
cel Mare („Cultural") ; LONEA:
Zestrea
rul") ; ANINOASA :
(„Muncitoresc") ; PETRILA : ghiară;
Batalionul invizibil („Muncito­ 18.30 Telex;
resc") ; VULCAN : Cowboy 18,35 Publicitate;
(„Muncitoresc") ; URICANI : 18.40 Omul şl muzica lui: Nlc-
fază a Conferinţei pentru securitate şi cooperare In Europa Un adevăr („Patria") ; Sfînta 19,20 1001 de seri;
(„7
pe
jumătate
colo Paganini;
ORAŞTIE:
Anul
Noiembrie");
carbonarilor
Tereza şl diavolii („Flacăra") ; 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­
GEOAGIU-BAI : Bariera ; HA­ inte de termen. 1973 — an
ŢEG : Agentul nr. 1 („Popu­ hotărîtor;
Domnule preşedinte, planuri, a relaţiilor cu state­ tale ale dreptului internaţio­ Paralel cu elaborarea şi ţărilor mai puţin dezvoltate ciparea, pe baza deplinei e- lar") ; BRAD : Copiii mării 20.00 Cintecul săptăminli: „Sini
Din însărcinarea guvernu­ le europene, indiferent de o- nal. punerea în aplicare a unor de pe continent, reducerea galităţi, a tuturor statelor eu­ („Steaua roşie") ; GURABAH- student şi brigadier“ de
lui Republicii Socialiste rîndulrea lor socială, pe ba­ Garanţia înfăptuirii cu suc­ măsuri de dezangajare mili­ şi lichidarea decalajelor ce ropene, a S.U.A. şi Canadei ZA : Marea hoinăreală („Mine­ Temistocle Popa;
rul") ; ILIA : Aventurile unei
România, doresc să exprim za respectului independenţei ces a procesului de edificare tară şi dezarmare, se impune le despart de statele avansa­ — menit să urmărească mo­ prinţese germane la curtea re­ 20,05 Seară pentru tineret;
Imagini
deosebita satisfacţie prilejuită şi suveranităţii naţionale, a a securităţii europene rezidă trecerea cu fermitate la in­ te, egalizarea nivelurilor de dul de îndeplinire a hotărî- gelui Soare („Lumina“). 22.00 Caracas — din Venezuela;
veşni­
cetatea
de începerea Conferinţei egalităţii în drepturi şi ne­ în crearea condiţiilor pentru terzicerea armelor nucleare dezvoltare. O mare importan­ rilor şi recomandărilor pri­ cei primăveri;
pentru securitate şi coopera­ amestecului în treburile in­ ca toate ţările — indiferent şi a tuturor celorlalte arme ţă pentru progresul popoare­ mei conferinţe, să continue 22,15 24 de ore.
re în Europa — eveniment terne, a avantajului reciproc. de orînduire, mărime sau po­ de distrugere în masă, la în­ lor europene în ansamblu ar consultările şi schimburile Din ţările socialiste;
politic de importanţă istori­ Aplicarea concretă a aces­ tenţial — să participe direct cetarea producţiei, reducerea avea realizarea unor proiecte de vederi, să organizeze noi 22,45 Tenis de eîmp; A doua
de
a
că, chemat să marcheze un tor principii va da un conţi­ şi neîngrădit, pe baza depli­ stocurilor existente şi elimi­ şi obiective comune în dome­ întîlniri şi conferinţe. După 9,00 Curs de limba franceză. semifinală bărbaţi probei cadrul
simplu
din
moment de răscruce în viaţa nut nou vieţii internaţionale, nei egalităţi în drepturi, la narea întregului arsenal de nii esenţiale cum sînt: va­ părerea noastră, acest orga­ Recapitulare (I); turneului de Ia lVimble-
9,30 Prietenii lui Aşchiuţă;
şi destinele continentului nos­ relaţiilor dintre popoare, din­ dezbaterea şi soluţionarea mijloace de nimicire în ma­ lorificarea resurselor energe­ nism, care — evident, nu ar 10,00 Telex; don (sciecţiunl înregis­
tru, al întregii lumi. însem­ tre state, după cum va duce multiplelor probleme care să : nucleare, chimice, e- tice, dezvoltarea transportu­ avea un caracter supranaţio- trate).
nătatea excepţională a întîl- în mod ferm şi la întărirea confruntă Europa. Dorim să riologice şi de alt tip, 1,. în­ lui şi comunicaţiilor, proteja­ nal — ar urma să funcţio­
nirii politice la care partici­ rolului Organizaţiei Naţiuni­ subliniem, în acest context, făptuirea obiectivului final rea mediului înconjurător, neze potrivit principiului ro­
păm rezidă în faptul că, pen­ lor Unite, chemată să menţi­ necesitatea ca în toate etape­ al dezarmării generale. turismului şi altele. taţiei şi să adopte soluţii sau
tru prima oară după război, nă pacea şi securitatea inter­ le negocierilor să se ţină sea­ România sprijină 'iniţiative De asemenea, ţinînd seama recomandări pe bază de con­
se află reuniţi aici miniştrii naţională. ma de interesele legitime ale şi acţiuni pentru înfăptuirea de rolul imens pe care ştiin­ sens.
afacerilor externe din 35 de In ultimii ani, conducerea tuturor popoarelor, să se ma­ unor măsuri de slăbire a în­ ţa şi tehnica îl au în făuri­ Domnule preşedinte,
state cu orînduiri socia­ de stat a României a avut nifeste respectul şi înţelege­ cordării militare şi de dez­ rea economiei moderne, de Este momentul să dau ex­
le diferite, aparţinînd sau numeroase contacte, schim­ rea cuvenite faţă de voinţa voltare a relaţiilor de cola­ potenţialul de care dispun în presie mulţumirilor guvernu­ Vînd, unui cumpărător, toată Vînd casă. Simeria. Ş'/fan
neaparţinînd unor alian­ buri de vederi, tratative cu şi aspiraţiile fiecărui stat. borare, bună vecinătate şi acest sens ţările europene, lui român pentru ospitalita­ cantitatea: şapte grinzi de 8 cel Mare. 15. 28.
ţe militare, de mărime sau şefi de state şi de guverne, Promovarea procesului des­ pace în diferite zone. este necesar să se asigure o tea guvernului şi poporului metri şi 16 bile manele (coar­ Vînd casă cu grădină. 700
care
au
Aşa
Finlandei,
asigurat
cunoscut,
grad de dezvoltare economică cu lideri al partidelor politi­ tinderii, înfăptuirea securită­ România cum este mare a- colaborare şi cooperare cît condiţii optime pentru desfă­ ne) de 8 metri. Zilnic, după o- mp Aurel Vlalcu, 28, Petroşani.
o
rele
acordă
Cloş­
17.00,
Deva,
strada
deosebite, cu scopul de a ac­ ce, cu diferiţi reprezentanţi ţii pe continent presupun a- tenţie instaurării unui climat mai strînsă a savanţilor, cer­ şurarea consultărilor pregăti­ ca. 2. Vînd sau închiriez garaj mc
altor
şi
cetătorilor
specialişti,
ţiona pentru crearea temeli­ ai opiniei publice din aproa­ şezarea raporturilor dintre toare şi a primei faze a con­ Vînd casă. Deva, Mărăşti, 12. talie demontabil. Deva, Goidu
bloc A 7. ap. 47.
ilor unei Europe noi. pe toate ţările europene — ţări pa principii noi : egali­ de pace, bună vecinătate şi astfel îneît toate în statele să ferinţei. Sînt acestea o ex­
Balcani,
poată
desfă-
colaborare
beneficia,
condiţii
în
Pe deplin îndreptăţite slnt acţiuni care au condus la tatea în drepturi a tuturor şurînd eforturi susţinute în
interesul şi speranţa cu care dezvoltarea relaţiilor bilate­ statelor, indiferent de orîn­ acest sens. Subliniem cu sa­ egale, de noile descoperiri şi presie a eforturilor pe care
trebuie să le facem în înfăp­
opinia publică de pe conti­ rale, la intensificarea con­ duire socială, mărime, situa­ tisfacţie că ţara noastră în­ realizări in aceste domenii tuirea sarcinilor deosebite
nent, popoarele de pretutin­ lucrării pentru promovarea ţie geografică, apartenenţă treţine relaţii bune cu toate de mare însemnătate pentru care ne stau în faţă. Pronoexpres
civili­
pentru
viaţa
omului,
deni îşi aţintesc privirile a- securităţii pe continent. De­ sau neapartenenţă la alian­ statele din această zonă. zaţie şi progres Soluţionarea problemelor
supra conferinţei noastre, că­ claraţiile solemne ca şi alte ţele militare ; respectarea Ne-am pronunţat şi ne pro­ Totodată, este convingerea complexe aflate pe agenda
reia îi revine înalta misiune documente comune semnate dreptului fiecărui stat la e- nunţăm pentru transforma­ guvernului român, că rolul conferinţei noastre, adopta­ Rezultatele concursului din >4 iulie 1973:
de a aşeza pe baze noi, du­ de România cu un şir de xistenţă liberă, la indepen­ rea Balcanilor într-o zonă a pe care îl joacă cultura, edu­ rea unor măsuri practice
rabile, calitativ superioare state europene, promovlnd denţă şi suveranitate; ne­ convieţuirii paşnice, lipsită caţia, informaţia în dezvol­ pentru înfăptuirea securităţii Extr. I: 8, 9, 10, 17, 43, 25.
relaţiile intereuropene. principiile noi, democratice amestecul, sub nici o formă de arme nucleare, fără tru­ tarea societăţii contemporane vor avea, fără îndoială, o im­ Fond de premii: 905 186 lei.
Europa îşi caută drumul de relaţii interstatale, aduc o şi sub nici un pretext. în nici pe străine şi fără baze mili­ conferă colaborării în aceste portanţă excepţională pentru Extr. a Il-a: 15, 14, 44. 29, 28.
spre destindere, securitate, contribuţie reală la consacra­ o circumstanţă, în treburile tare. Considerăm că ar fi util domenii şi contactelor dintre destinele Europei, vor deter­ Fond de premii; 593 811 Iei.
cooperare. Aceasta va influen­ rea lor ca norme de bază, interne ale statelor ; inviola­ să se treacă la pregătirea u- oameni o importantă ponde­ mina o cotitură radicală în
ţa nu numai evoluţia statelor generale, ale raporturilor in­ bilitatea frontierelor şi inte­ nor întîlniri între reprezen­ re în eforturile consacrate raporturile dintre ţările con­
de pe continent, ci şi între­ tereuropene şi pe plan mon­ gritatea teritorială : exclude­ tanţii ţărilor balcanice, care consolidării păcii şi securită­ tinentului, contribuind tot­
gul proces al vieţii interna­ dial. rea definitivă din raporturile să discute căile şi mijloacele ţii în Europa. Intensificarea odată în mod substanţial la
ţionale. De realizările noas­ In acest cadru se înscriu şi interstatale a forţei sau a- concrete în vederea înfăptui­ circulaţiei valorilor spirituale înseninarea orizontului poli­ Trustul de construcţii
tre vor beneficia atît naţiu­ eforturile României alături meninţării cu forţa, a presiu­ rii acestor obiective şi să du­ ale popoarelor, considerăm tic pe toate meridianele lu­
nile europene, cît şi statele de ale altor state, pentru în­ nilor şi metodelor de intimi­ că la realizarea unei înţele­ că trebuie să se facă într-un mii
şi popoarele lumii întregi. cheierea cu succes a consul­ dare ; reglementarea diferen­ geri cu privire la bazele co­ climat care să permită fie­ Nouă, ca reprezentanţi ai Timişoara
Ne sînt binecunoscute pon­ delor exclusiv pe calea tra­ laborării economice, politice cărei naţiuni să-şi poată dez­ statelor Europei, no revine
tărilor
la
derea şi influenţa pe care Helsinki, multilaterale de u- tativelor pentru găsirea de şi cultural-ştiinţifice între ţă­ volta în mod plenar geniul îndatorirea de înaltă răspun­
pentru
depăşirea
Europa le-a avut şi le are în nor dificultăţi şi elaborarea soluţii politice, paşnice. în rile acestei regiuni. Sîntem creator, sporindu-şi propriul dere în faţa istoriei de a asi­ Piaţa Unirii nr. 3
viaţa lumii, potenţialul ei soluţiilor, pe baza consensu­ toate împrejurările ; avanta­ convinşi că realizarea unor patrimoniu al culturii naţio­ gura conferinţei un debut pe
apreciabil pe plan material lui participanţilor, în spiritul jul reciproc al statelor în astfel de acţiuni ar corespun­ nale, şi prin aceasta, îmbo­ măsura misiunii ce o are de recrutează pentru UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ
şi spiritual, resursele şi capa­ deplinei egalităţi în drepturi colaborarea lor pe diverse de întru totul intereselor găţind tezaurul civilizaţiei îndeplinit, de a aşeza piatra la următoarele meserii :
cităţile considerabile de care şi suveranităţi a statelor, aşa planuri, ţinîndu-se totodată securităţii europene, cauzei europene şi universale. Crea­ de temelie a edificiului secu­
dispune pe tărim economic, cum acestea şi-au găsit ex­ seama de necesitatea spriji­ generale a colaborării şi pă­ ţiile spirituale ale popoare­ rităţii © zidari — mozaicari
tehnico-ştiinţific, cultural şi presia în recomandările fi­ nirii eforturilor ţărilor în cii. Pornind' de aici, apreciem lor, ca şi colaborarea lor pe In ceea ce-1 priveşte, gu­ @ dulgheri — parchetari
în multe alte domenii. Dacă nale. Guvernul Republicii So­ curs do dezvoltare. In opinia că la aceste discuţii pot par­ acest plan, trebuie să ser­ vernul român, exprimînd © izolatori
insă continentul nostru şi-a cialiste România a dat o a- noastră aceste principii tre­ ticipa şi alte ţări interesate. vească cultivării în conştiinţa ,voinţa şi aspiraţiile funda­
dştigat meritul de a fi îm­ preciere pozitivă rezultatelor buie să facă obiectul, sub for­ Domnule preşedinte, oamenilor, mai ales în rîn- mentale de pace ale poporu­ @ zugravi — vopsitori
bogăţit patrimoniul omenirii obţinute la consultările pre­ mă de declaraţii solemne, a- O componentă esenţială a chtrile tineretului, a idealu­ lui nostru, îşi reafirmă hotă- ® tîmplari
cu excepţionale valori de ci­ gătitoare, considcrînd că în corduri, tratate, a unor anga­ conceptului de securitate este rilor umanismului, progresu­ rîrea de a desfăşura toate e- ® montori - prefabricate
vilizaţie şi progres, el a pur­ acest fel s-au creat condiţii jamente ale tuturor statelor intensificarea colaborării eco­ lui şi păcii. Un asemenea forturile, alături de celelalte © lăcătuşi
tat, în faţa istoriei, şi răs­ pentru o bună reuşită a con­ participante, prin care să se nomice, politice, culturale şi curs presupune, totodată, ini­ guverne reprezentante aici,
punderea pentru declanşarea ferinţei. statueze şi să se garanteze de altă natură între statele ţierea de acţiuni concertate pentru asigurarea bunului Durata şcolarizării : 2 ani şi 3 ani lăcătuşi.
a două conflagraţii mondiale. aplicarea lor. Toate statele europene. din partea statelor pentru mers al conferinţei şi obţi­ Condiţii : absolvenţi ai şcolii generale în vîrstă
Tocmai pornind de la aceste Domnule preşedinte, participante trebuie să-şi ia Cerinţele dezvoltării fiecă­ repudierea si combaterea nerea unor rezultate rodnice de 15-18 ani.
considerente credem că Eu­ Guvernul român apreciază angajamente ferme în această rei ţări, ca şi ale progresu­ ideilor militarismului şi vio­ în toate etapele ei, de a ac­
ropa poate juca în epoca că clementele pozitive inter­ privinţă. Aceste documente lui general, necesitatea apro­ lenţei. concepţiilor şoviniste ţiona, şi în acest cadru, in B înscrierile se fac pînă la data de 30 august 1973.
noastră un rol însemnat, atît venite pînă acum în evoluţia solemne să fie înregistrate la pierii şi sporirii încrederii şi rasiste, a oricăror manifes­ sprijinul înfăptuirii înaltelor | Pe durata şcolarizării, ucenicii beneficiază de o
in promovarea progresului şi relaţiilor dintre state, a cli­ O.N.U. între naţiuni impun intensi­ tări' potrivnice păcii şi des­ idealuri de destindere, secu- g indemnizaţie de 600 lei lunar, cazarea gratuită în că­
civilizaţiei pe glob, cît şi în matului politic pe continen­ In aceeaşi ordine de idei, ficarea continuă a colaboră­ tinderii, progresului uman. rilate şi progres, pe care le I
asigurarea unui climat de tul nostru reprezintă doar un se impune adoptarea unui rii şi cooperării economice Domnule preşedinte, nutresc popoarele noastre, g minele trustului.
destindere, încredere şi cola­ început, au valoarea ’ unor document privind măsuri me­ între toate statele continen­ înfăptuirea securităţii euro­ întreaga umanitate. Candidaţii vor prezenta la înscriere următoarele
borare, în dezvoltarea unui primi paşi pe calea făuririi nite să facă efectivă nerc- tului, fără deosebire de orîn­ pene şi statornicirea noilor îmi exprim speranţa că re- § acte: certificat de absolvire a şcolii generale, certifi­
curs nou în relaţiile dintre edificiului unei securităţi curgerea la forţă sau ame­ duire socială. De însemnăta­ relaţii pe continent reclamă zultatele primei faze a con- I
state, în soluţionarea marilor trainice în Europa. Popoarele ninţarea cu forţa. te esenţială este, în acest din partea noastră, a tuturor, ferinţei, precum şi lucrările B cat de naştere, fişa copilului de la 0-15 ani şi bu­
probleme care confruntă o- aşteaptă de la noi măsuri e- Subliniem că aceste prin­ sens, înlăturarea oricăror res­ eforturi susţinute şi perseve­ care se vor desfăşura în ce- I letinul.
menirea contemporană. Iată fective, concrete, care să con­ cipii fundamentale ale rela­ tricţii, discriminări şi bariere rente de-a lungul întregului lelalte două faze, vor demon- i înscrierile se fac la Căminul B. ucenici, str.
de ce considerăm că opera ducă în mod practic la rea­ ţiilor interstatale formează un din calea schimbului liber, proces în care obiectivul ce stra voinţa politică a sta- j
pe care o avem de înfăptuit lizarea acestui obiectiv. tot unitar, indisolubil, nici reciproc avantajos, de bunuri ni-1 propunem va fi atins. tclor participante de a con- | Trubadur, nr. 18, zilnic orele 7—15,30 şi 17—19,30.
pe acest continent este nu Este adevărat şi deosebit unul dintre ele neputînd fi materiale, eliminarea divi­ Ne exprimăm convingerea că lucra în mod eficient la in- 1 (204)
numai în interesul nostru, al de îmbucurător faptul că, de exclus sau ignorat. Orice în­ zării continentului în gru­ această conferinţă va rezolva' făptuirea obiectivelor care ne I
europenilor, ci şi în interesul aproape trei decenii, popoare­ călcare din partea unui stat, pări economice închise care sarcinile importante ce stau stau în faţă „Interesele ome- I
întregii umanităţi care aspi­ le Europei trăiesc în pace, că a acestor norme, constituie o impietează asupra desfăşură­ în faţa statelor europenp, nirii, sublinia preşedintele H Combinatul de prelucrare
ră spre o lume mai dreaptă în această perioadă pe con­ violare a dreptului interna­ rii normale a schimburilor dar vor continua să rămînă, Consiliului de Stat al Româ- i
şi mai bună. tinentul nostru nu a mai fost ţional, un atentat la cauza economice internaţionale. Ţa­ fără îndoială, o serie de alte nici, Nicolae Ceauşescu, cer §
Domnule preşedinte, război. Dar tot atît de ade­ păcii şi colaborării în lume. ra noastră consideră că mă­ probleme pe care va trebui ca Europa să-şi pună forţele I a lemnului Arad
să le soluţionăm ulterior. A-
surile ce urmează a fi elabo­
In ultimii ani, în Europa vărat este că reziduurile ul­ De aceea, trebuie să lip gă­ rate, în scopul extinderii co­ ceasta implică. în mod ne­ nu în slujba unei politici de g
s-au dezvoltat importante timei conflagraţii mondiale site căi şi mijloace adecvate laborării, trebuie să răspun­ cesar, asigurarea cadrului a- război, ci în slujba progresu- I Str. A. Vlaicu nr. 14
procese pozitive, s-au ampli­ şi ale perioadei războiului pentru ca orice abatere de la dă cerinţelor dezvoltării po­ decvat pentru continuarea lui, să-şi valorifice imensul S
ficat, între toate statele con­ rece, care i-a urmat, n-au aceste principii şi norme să tenţialului fiecăruia dintre său potenţial pentru dezvol- 1 anunţă că au început înscrierile pentru candidaţi'
tinentului, fără deosebire de fost lichidate cu desăvîrşire, fie împiedicate. Dacă ea se popoarele Europei, să stimu­ discuţiilor şi schimburilor de tarea ştiinţei, a producţiei de | care doresc să participe la examenele de admitere
vederi In acest scop. guver­
orînduire socială, legăturile continentul nostru continuînd produce, autorii să fie con­ leze, în cadrul progresului nul român apreciază ca opor­ bunuri materiale, a culturii. B pentru secţia de subingineri în fabricarea mobilei.
pe diverse planuri, a avut loc a fi confruntat cu probleme damnaţi şi supuşi oprobriului general, creşterea accelerată tună instituirea unui orga­ pentru a contribui la progre- I
o intensificare a contactelor, acute care îşi aşteaptă solu­ public, în timp ce statele vic­ şi armonioasă a economiei sul tuturor statelor şi al tu- I Amintim că pot concura numai acei candidaţi
întîlnirilor, schimburilor de ţionarea. Divizarea Europei time ale încălcării să fie apă­ nism de consultări, cu parti- turor continentelor". care sînt calificaţi în meseria de tîmplar mobilă, Iu
opinii, tratativelor între con­ în blocuri militare opuse, a- rate.
ducători de state şi de gu­ cumularea uriaşă de arma­ Organic legat de aceasta, crează într-o întreprindere cu profil şi au recoman­
verne, între alţi oameni po­ ment în arsenalele statelor, se impune dreptul inalienabil GENEVA darea conducerii de unde provin.
litici proeminenţi, între de­ prezenţa trupelor şi bazelor al fiecărui stat — prevăzut Aniversarea Zilei luptătorului înscrierile se fac zilnic între orele 8-14 la secre­
legaţii oficiale la diferite ni­ militare străine, practicile şi în Carta Naţiunilor Unite Lucrările Comitetului
veluri. Toate acestea au per­ discriminatorii şi barierele — de a-şi apăra independen­ în Iugoslavia tariatul institutului, pînă la data de 8 iulie, inclusiv
mis să se realizeze o mai artificiale ridicate în calea ţa prin orice mijloace, in­ Alte amănunte la secretariat.
marc apropiere a punctelor de conlucrării fructuoase între clusiv forţa armată, împotri­ de pregătire a (200)
vedere în problemele secu­ popoare sînt incompatibile cu va oricărei agresiuni, de a o-
rităţii europene, să se con­ securitatea europeană, consti­ pune rezistenţă oricărui act negocierilor comerci­ BELGItAD 4. — Corespon­ rare naţională asupra duşma- g
tureze modalităţi şi soluţii tuie tot atîţia factori genera­ de imixtiune, presiune sau dentul Agerpres, Simion nilor fascişti. La această săr- g
concrete şi să se cristalizeze tori de tensiune, suspiciuni şi alt fel de încălcare a suve­ ale multilaterale Morcovescu, transmite : In bătoare au fost prezenţi pe- 3
principiile fundamentale ca­ neîncredere, surse potenţiale ranităţii sale. întreaga Iugoslavie a fost ste 6 600 de participanţi la 1 întreprinderea pentru
re trebuie să stea la baza de noi conflicte. A sosit tim­ Domnule preşedinte, GENEVA 4 (Agerpres). sărbătorită, miercuri, ziua luptele de pe Sutieska, zeci i
noului sistem de relaţii în pul ca împreună să punem Este evident că nu se poa­ La Geneva, în cadrul lucră­ de 4 iulie — „Ziua luptăto­ de mii de cetăţeni din toate jj lianfi-Deva
rului“ şi cea de-a 30-a ani­
Europa. capăt acestei situaţii. te vorbi de securitate în a- rilor sesiunii finale a Comi­ regiunile ţării, reprezentanţi |
In Declaraţia de la Bucu­ De aceea, după părerea gu­ devăratul sens al cuvintului, tetului de pregătire a nego­ versare a bătăliei de pe -rîul ai tuturor organizaţiilor po­
reşti din 1966, ţările socialis­ vernului român, sarcina de fără a se aborda cu toată cierilor comerciale multilate­ Sutieska, eveniment care, cu litice şi obşteşti. (fabrica de ciment, var, ipsos)
te au lansat ideea convocării prim ordin care ne stă în responsabilitatea problemele rale, ce vor începe în cursul trei decenii în urmă, a marcat împreună cu preşedintele
conferinţei pentru securitate faţă este tocmai aceea de a dezangajării militare şi dez­ acestei toamne, au luat cu- o cotitură în evoluţia războ­ Iosip Broz Tito la mitingul
şi colaborare, şi de atunci au ne concentra eforturile spre armării în Europa, ca parte vîntul reprezentanţii Brazi­ iului de eliberare naţională a popular au fost prezenţi Ed- ANGAJEAZA URGENT
militat cu perseverenţă pen­ măsuri efective şi eficace ca­ integrantă a dezarmării ge­ liei, Malayesiei, Comunităţii Iugoslaviei. vard Kardeli, Mialko Todo-
tru realizarea ei şi pentru re să ducă la lichidarea ur­ nerale. Guvernul român a- Economice Europene (Piaţa In localitatea Tientiste — rovici, Gemal Biedici, alţi pentru Fabrica de ipsos Călan
promovarea ideii că relaţiile mărilor celui de-al doilea preciază că în tratarea aces­ comună), Canadei, S.U.A., teatrul de luptă din mai-iu- conducători de partid şi de - 1 mecanic auto - 5 ani vechime
dintre statele continentului război mondial şi ale războiu­ tor probleme trebuie să se Pakistanului, Japoniei, Peru­ nie 1943 —, a avut loc stat, membrii delegaţiilor din — 4 electricieni
nostru trebuie să fie înte­ lui rece, spre normalizarea pornească de la o concepţie lui, Suediei. miercuri sărbătorirea victoriei toate republicile şi provinci­ — 2 strungari Il II
meiate pe noi principii. raporturilor pa continent. Tre­ unitară, de la necesitatea e- Comitetul elaborează un unităţilor Armatei de elibe- ile iugoslave. li li
In acest cadru, România buie adoptate măsuri hotărîte laborării unui program com­ proiect de declaraţie care va — 4 excavatorişti il II
şi-a adus o contribuţie pro­ pentru abolirea blocurilor plex de măsuri care să fie fi supus aprobării Conferin­ — 6 operatori lianţi ii n
prie, activă Pornind de la militare şi a grupărilor eco­ înfăptuit treptat şi să vizeze ţei ministeriale, ce va avea — 3 mineri suprafaţă
interesele fundamentale ale nomice închise, pentru înlă­ atît întregul continent, cît şi loc la 12 septembrie, la To­ *i >i
poporului român, ale colabo­ turarea oricăror surse de di­ diferite zone ale sale. După kio. — 3 artificieri ii ||
rării şi progresului pe conti­ vizare. tensiune şi instabili­ părerea noastră, acest pro­ In cuvîntul său, reprezen­ ţSjTţo » 4^7 Mai 1 ríTTTis! Ofe — 3 sudori ii ii
nent, ţara noastră a acţionat tate. Europa trebuie privită gram ar putea cuprinde ase­ tantul României, Mircea Pe- — 1 frezor ii ii
fără întrerupere pentru în­ ca o entitate geografică, eco­ menea măsuri ca : reducerea trescu, ministru consilier la — 1 forjor
făptuirea securităţii în Eu­ nomică şi politică unitară, ca şi, în cele din urmă, retra­ Geneva, a arătat că negocie­ NAJIUNILE UNITE. — La deri cu Mubashir Hasan, mi­ ii ii
ropa, considorind aceasta ca o comunitate de state cu tra­ gerea tuturor trupelor străi­ rile multilaterale trebuie să Naţiunile Unite a fost publi­ nistrul finanţelor, planificării — 3 concasorişti ii i>
un obiectiv de prim ordin al diţii comune de civilizaţie şi ne de pe teritoriile altor sta­ faciliteze dezvoltarea şi di­ cată, ca document oficial al şi dezvoltării şi Q. Rahim, mi­ — 2 bobinatori ii ||
politicii sale externe. „Trăind cultură şi a căror experienţă te în limitele frontierelor lor versificarea comerţului exte­ Adunării Generale, Declara­ nistrul producţiei, afacerilor - 1 compresorist
în Europa — arăta preşedin­ istorică se interferează. Deşi naţionale; lichidarea bazelor rior al ţărilor în curs de ţia solemnă a Republicii So­ prezidenţiale şi comerţului - 4 vulcanizatori — ii ii
tele Consiliului de Stat al pe teritoriul Europei există militare aflate pe teritoriile dezvoltare. Negocierile tre­ cialiste România şi a Repu­ exterior. Cu acest prilej, s-au 5 ani vechime
Republicii Socialiste Româ­ ţări cu orînduire socială di­ altor state; renunţarea la buie să asigure acestor ţâri blicii Volta Superioară, sem­ discutat unele probleme pri­ — 2 mec. loc. LDH autorizaţi C.F.R.
nia, Nicolae Ceauşescu — a- ferită, popoarele ce o popu­ manevre militare, la demon­ avantaje suplimentare nete, nată la Bucureşti, cu prile­ vind relaţiile economice intre - 2 ajutori mecanici LDH — 5 ani vechime
coi'dăm o atenţie deosebită lează au interese de viitor i- straţii de forţă, la concentra­ contribuind la stabilirea u- jul vizitei în România a ge­ cele două ţări, precum şi pro­
dezvoltării relaţiilor cu ţări­ dentice pe planul asigurării rea de trupe la frontierele nei noi diviziuni internaţio­ neralului Sangoule Lamizana, bleme privind cooperarea teh- — 2 şefi manevră Il II
le europene, înfăptuirii secu­ securităţii, consolidării păcii altor state; reducerea buge­ nale a muncii mai echitabile. preşedintele Republicii Volta nico-ştiinţifică dintre România — 3 manevranţi Il II
rităţii pe continent. Dorim să şi dezvoltării colaborării re­ telor militare, începîndu-se Acestor ţări trebuie să li, se Superioară, la invitaţia pre­ şi Pakistan. Condiţii de încadrare conform Legii nr. 12/1971,
se realizeze în Europa ase­ ciproce, al progresului şi ci­ cu bugetele ţărilor mari, pu­ asigure un tratament prefe­ şedintelui Consiliului de Stat
menea raporturi care să ex­ vilizaţiei, al ' făuririi unei ternic înarmate, şi încetarea renţial, nereciproc şi nedis- al Republicii Socialiste Româ­ salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968.
cludă posibilitatea unor noi lumi mai bune, mai drepte. cursei înarmărilor; trecerea criminatoriu. Nu este necesar nia, Nicolae Ceauşescu. LA VALLETA. — Pavilionul De asemenea, recrutează şi angajează pentru
războaie, să deschidă perspec­ După opinia guvernului ro­ treptată la reducerea trupe­ să se caute de pe acum so­ Declaraţia a fost difuzată României la cea de-a 17-a şcolarizare (pentru Fabrica de ciment şi var Chişcă-
tivele unei largi cooperări în mân. securitatea europeană lor şi armamentelor aflate în luţii teoretice pentru a se in legătură cu punctul de pe ediţie a Tirgului internaţional
toate domeniile de activitate, trebuie concepută ca un sis­ dotarea armatelor naţionale; stabili dacă acest tratament ordinea de zi a celei de-a din Malta a fost vizitat de daga) persoane între 21-40 ani, in meseriile :
să asigure independenţa şi tem de angajamente liber crearea de zone denucleariza- preferenţial se înscrie în con­ 28-a sesiuni a Adunării Gene­ vicepreşedintele Consiliului de — lăcătuşi mecanici
securitatea tuturor statelor şi, consimţite, clare şi precise, te în diferite părţi ale Euro­ ceptul clauzei naţiunii celei rale a O.N.U., intitulat „Apli­ Miniştri, Anton Buttigieg, şi — zidari şamotori
totodată, să ofere posibilita­ din partea tuturor statelor, pei şi asumarea de către pu­ mai favorizate sau constituie carea Declaraţiei asupra întă­ de preşedintele tirgului, Luke
tea dezvoltării de relaţii de însoţite de măsuri concrete, terile posesoare de arme nu­ o excepţie de la această clau­ ririi securităţii internaţionale". Gauci. Oaspeţii au apreciat — sudori
colaborare, pe baze noi, cu de natură să ofere tuturpr ţă­ cleare a obligaţiei de a nu ză. Important este să se asi­ prezenţa ţării noastre la a- — vulcanizatori
celelalte ţări ale lumii, con­ rilor garanţii depline că se folosi aceste arme împotriva gure ţărilor şanse egale în ceastă manifestare internaţio­ — operatori lianţi
tribuind astfel la cauza ge­ află la adăpost de orice act statelor care nu le deţin şi cadrul viitoarelor relaţii co­ ISLAMABAD. — Nicolae M. nală, la care participă 12
nerală a cooperării şi păcii de agresiune că se pot dez­ nu le produc; pregătirea con­ merciale internaţionale. Fără Nicolae, ministru-secretar de ţări, şi au elogiat posibilită­ Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul
între popoare". volta liber în concordanţă diţiilor pentru desfiinţarea un tratament preferenţial, ţă­ stat la Ministerul Comerţului ţile industriei noastre de a întreprinderii pentru lianţi Deva, telefon 11101, 12399.
In acest spirit, ţara noastră cu interesele şi voinţa lor, blocurilor militare şi, în ulti­ rile în curs de dezvoltare nu Exterior, care se află în vizită fabrica şi exporta o gamă
a militat pentru normalizarea colaborind între ele pe te­ mă instanţă, lichidarea aces­ au asigurate şanse egale fa­ în Pakistan, a avut întreve­ variată de produse. (202)
şi dezvoltarea, pe multiple meiul principiilor fundamen­ tora. ţă de ţările dezvoltate.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport) — Tiparul I. P. Deva.