Page 13 - Drumul_socialismului_1973_07

Proletari din toate îările, unifl-vă!
Tovarăşul Nicolae Ceausescu a

i i
primit delegaţia Mişcării Sindicale

Revoluţionare din Cehoslovacia

Joi dimineaţa, în staţiunea dintre tovarăşii Nicolae
Neptun, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Gustav Husak.
Ceauşescu, secretar general Apreciindu-se aportul sin­
al Partidului Comunist Ro­ dicatelor din România şi
mân, preşedintele Consiliului Cehoslovacia 'la adîncirea şi
de Stat al Republicii Socia­ extinderea bunelor raporturi
liste România, a primit dele­ de colaborare şi prietenie
gaţia Mişcării Sindicale Re­ frăţească statornicite între
voluţionare din Cehoslova­ popoarele şi ţările noastre, a
cia, condusă de tovară­ fost evidenţiată dorinţa co­
şul Karel Hoffmann, mem­ mună de a intensifica relaţi­
bru al Prezidiului Comi­ ile dintre organizaţiile sindi­
tetului Central al Partidului cale din România şi Ceho­
ANUL XXV Nr. 5 750 VINERI 6 IULIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Comunist din Cehoslovacia, slovacia.
preşedintele Consiliului Cen­ Abordind unele probleme
tral al Mişcării Sindicale Re­ actuale ale vieţii internaţio­
voluţionare. nale, secretarul general al
La întrevedere au luat par­ partidului s-a referit la rolul
tenie asidui Wß âIII te tovarăşii Mihai Dalea, deosebit de important ce
membru supleant al Comite­ revine Conferinţei gene-
remarcat
şi
RITMICITATE ■ CALITATE ■ EFI tului Executiv al C.C. al ral-europene condiţii a favorabile
există
că
P.C.R.,
preşedintele
Consiliu­
lui Central al Uniunii Gene­ pentru o mai largă partici­
rale a Sindicatelor, şi Ţ,ari- pare a sindicatelor din cele
sa Munteanu, secretar al două ţări la eforturile în ve­
Entuziastă întrecere Sarcinile de producţie — Consiliului Central al U.G.S.R. derea destinderii, întăririi
securităţii
cooperării,
şi
cu
A fost, de asemenea, de fa­
ţă,
ambasa­
a demonstrat că, prin acţiuni
dorul Miroslav Sulek, Socialiste atît mai mult, cu cît viaţa
Republicii
realizate ritmic, zi de zi Cehoslovace la Bucureşti. unite, oamenii muncii de pre­
tutindeni,
clasa
muncitoare
sub „bolta roşie“ Hotărît să întimpine Ziua minerului şl sărbătoarea primat profunde mulţumiri to­ din toate ţările pot determi­
In numele membrilor dele­
gaţiei, Karel Hoffmann a ex­
rezolvării
na
cursul
proble­
eliberării patriei cu realizări de prestigiu, colectivul sec­
torului V al Exploatării miniere Vulcan a lansat o entuzi­ varăşului Nicolae Ceauşescu melor vieţii internaţionale în
înţelegerii
păcii,
al
interesul
astă chemare către toate brigăzile de mineri, sub deviza : pentru onoarea de a fi pri­ şi progresului in lume.
miţi, pentru posibilitatea ofe­
„In fiecare zi — cu sarcinile de extracţie realizate". Iniţia­
a cuptoarelor înregistrat deja primele rezultate: depăşirea sarcinilor de rită de a cunoaşte direct ex­ Central al Mişcării Consiliului
Preşedintele
tiva vrednicilor mineri din sectorul V al E.M. Vulcan a
Sindicale
perienţa şi realizările poporu­
Revoluţionare
a
producţie pe primul semestru al anului cu peste 1 500 tone lui român, pentru căldura şi varăşului Nicolae transmis to­
Ceauşeseu,
de cărbune. Cele mal substanţiale depăşiri le-au înregistrat prietenia cu care au fost în- celorlalţi tovarăşi din condu­
Există In marele combinat binatul, ca şi In toată ţara, a brigăzile conduse de Ion Bud, Gheorghe Iordan, Alexandru tîmpinaţi pretutindeni în ţa­ cerea de partid şi de stat, un
ra noastră. Oaspeţii au rele­
siderurgic hunedorean un co­ atins cote înalte şi în colecti­ Chiva. Acesta din urmă a realizat şl un randament foarte vat impresiile lor deosebite cordial salut din partea tova­
lectiv de oameni care, pe lingă vul nostru. Schimburile se bun : 7,20 tone/post în abatajul cameră nr. 3 în care lu­ despre dinamismul economiei răşului Gustav Husak, prim-
hărnicie, se poate mîndri că întrec in muncă, formaţiile de crează. româneşti, despre rezultatele secretar al C.C. al Partidului
munca se desfăşoară acolo unde lucru de asemenea, iar in ca­ Comunist din Cehoslovacia,
clocoteşte cu putere oţelul, drul fiecărei echipe muncito­ importante obţinute de oame­ şi a tovarăşului Ludvik Svo-
dezvoltînd temperaturi de mii rii Îşi dau toată silinţa pen­ nii muncii, sub conducerea boda, preşedintele Republicii.
de grade. Ei lucrează sub bol­ tru a executa lucrări de foar­ Partidului Comunist Român, Mulţumind, t o v a r ă ş u l
ţile cuptoarelor şi ating cu te bună calitate şi a reduce în dezvoltarea economică şi Nicolae Ceauşescu a adresat
palmele „teritoriul" pe care termenele de reparaţii la cup­ Laminate peste plan socială a ţării. tovarăşilor Gustav Husak şi
îl va înroşi, în urma lor, me­ toare. Am evidenţia in a- In cadrul convorbirii s-a Ludvik Svoboda, celorlalţi
talul în fierbere. Aceasta este cest sens, schimbul condus de apreciat cu satisfacţie evo­ tovarăşi din conducerea de
bucuria proprie, pe care le-a maistrul Ioan Pavel, din care De Ia începutul anului şi cost, iar economia de metal luţia mereu ascendentă a rela­ partid şi de stat, salutări cor­
rezervat-o profesia muncitorilor, s-au remarcat în mod deose­ pînă în prezent, colectivul se ridică la 100 tone. ţiilor de prietenie din­ diale şi cele mai bune urări
inginerilor şi tehnicienilor din bit Nicolae Petoianu, Gaşpar laminorului de profile mij­ Un alt vrednic colectiv de tre România şi Cehoslovacia, de succes în activitatea lor.
secţia cuptoare industriale a Topliceanu, Nicolae Ciobo- locii din cadrul C.S.H. laminatori — de Ia lamino­ in acest context relevîndu-se întrevederea s-a desfăşurat
C.S. Hunedoara. taru, Nicolae Olărescu, Ştefan a realizat în plus faţă de rul de strmă — a realizat în rolul deosebit de important într-o atmosferă de caldă
— Care sînt cei mal buni Dumitraşcu şi mulţi alţii. sarcinile de plan peste aceeaşi perioadă 1 500 to­ pe care l-au avut întîlnirile prietenie.
dintre oamenii secţiei cuptoa­ 1 300 tone de laminate, ceea ne de laminate peste plan,
re? Harnicul colectiv al secţiei ce înseamnă mai mult de a economisit 60 tone de me­
•— Buni sînt mulţi, foarte cuptoare industriale a obţinut jumătate din angajamentul tal, suma economiilor la La invitaţia secretarului golez al Muncii, preşedinte­
mulţi dintre muncitorii noş­ rezultate de prestigiu în ac­ anual. In aceeaşi perioadă, preţul de cost cifrîndu-se la general al Partidului Co­ le Republicii Populare Con­
tri — ne-au declarat tovarăşii tivitate, realizîndu-şi cu cin- productivitatea muncii a cres­ aproximativ 170 000 Iei. La- munist Român, preşedinte­ go, şef al statului, coman­
ing. Francisc Katra, şeful sec­ cut cu aproape 2 Ia sută mlnatorii hunedorenl îşi le Consiliului de Stat al Re­ dant Marien N’Gouabi, îm­
ţiei, şi maistrul Nicolae Popa, N. MARINAŞ sporesc în continuare efor- | publicii Socialiste România, preună cu soţia, Celine
secretarul oraginzaţiei de faţă de cea planficată, au turile pentru întîmpinarea ; Şeful de echipă Matei Tovie, de la atelierul mecanic al I.M. Nicolae Ceauşescu, şi a to­ N’Gouabi, va face o vizită
partid. întrecerea socialistă fost înregistrate economii zilei de 23 August cu noi Barza, execută la forjă numai lucrări de bună calitate, depă- varăşei Elena Ceauşescu, oficială de partid şi de stat
care se desfăşoară în tot com­ (Continuare in pag. a 3-a) de 350 000 lei la preţul de realizări în muncă. ştndu-şl lunar planul cu 20—25 la sută. preşedintele Comitetului în ţara noastră, între 10 şi
Central al Partidului Con- 12 iulie 1973.
Í
m mm in mit Ce fac factorii
CUR Mil 1!» CADRE de răspundere din agricultură
într-o dimineaţă de iulie ?
DIDACTICE: DUMIREA ti CATEDRĂ!
Talcul hunedorean—
Ieri dimineaţa, absolvenţii din acest an ai Liceului pe­ Plouă aproape în fiecare zi. Intr-o
dagogic din Deva au trăit un moment important,. de .mare
solicitat şi apreciat semnificaţie pentru viitoarea lor carieră didactică : repar­ parte sau alta a judeţului. Averse lo­ „fereastră" de timp bun este necesar să
fie folosită la maximum.
tizarea la viitoarele lor catedre.
De acum înainte, oriunde-i vom întîlni, în sate sau cale. Porumbul însă creşte, cresc şi bu­ Raidul-anchetă, organizat de ziarul
ruienile şi trebuie prăşit. In tradiţia ţă­
nostru, consemnează un crîmpei din
de partenerii externi politeţe „tovarăşă învăţătoare" sau „tovarăşe învăţător". ranului hunedorean secerişul găsea po­ „atmosfera" angajării de pe ogoare,
oraşe, ne vom adresa celor 56 de absolvenţi cu formula de
Cei cinci ani care au trecut de la clipa admiterii în liceu rumbul prăşit a doua oară. Furajele dintr-o zi obişnuită, cu ceva ploaie, cu
şi pînă în clipa prezenţei în faţa comisiei de repartizare au
însemnat pentru aceşti tineri un drum de muncă, efort, trebuie recoltate. De aceea, fiecare soare...
Forţa economică a judeţu­ mă finită, de praf fin, gata drumul talcului — de la mi­ perseverenţă. Beneficiind din plin de condiţii minunate
lui Hunedoara rezidă într-o însăcuit, urmînd să ia calea ne şi cariere la preparaţie de studiu, pregătit de un remarcabil corp didactic, cel mai; nităţii, se „trudea“ să bată
măsură apreciabilă şi în ac­ beneficiarilor — din ţară şi —, am stat de vorbă cu cei tînăr eşalon de învăţători va încerca, odată cu începutul ş nişte adrese la maşină, prin
tivitatea de export, ce se de peste hotare — talcul care-1 extrag şi-l prelucrea­ viitorului an şcolar, să-şi pună talentul, pasiunea şi cunoş- ' care să „atenţioneze" nişte
desfăşoară în condiţii opti­ parcurge un drum complex ză, cu cei care coordonează tinţele în slujba educării tinerei noastre generaţii. cooperatori care n-au prăşit
me, la o înaltă scară de de înnobilare. Roca de cu­ activitatea de export a între­ unele culturi. Am întrebat
competitivitate. In fiecare lu­ loare albă sau galbenă, gri prinderii miniere Hunedoara, „A fost una dintre cele mai bune promoţii din ultimii cine sînt aceştia.
nă, de pe porţile unor între­ sau verzuie, este urnită din pentru că unităţile amintite ani — ni se destăinuie profesorul Gh. A. Chiţei, directorul — Eugenia Şina, Maria Pîr-
prinderi din judeţul nostru somnu-i milenar de minerii aparţin de această întreprin­ liceului, referindu-se la eroii rîndurilor de faţă. Toate ca­ vu, Nicolae Lăzărescu, Maria
— mai mari sau mai mici — de la Lelese, Cerişor şi Go- dere. drele didactice avem o deosebită bucurie pentru rezultate­ Ripoşan, Iosif Coloşi şi
ies mari cantităţi de produ­ văjdia — frumoase aşezări le pe care le-am obţinut cu cele două clase de învăţători, Gheorghe Amza. Am întrebat
se, cu destinaţii precise, din­ din munţii Poiana Ruscăi —, BILANŢ FRUCTUOS LA pentru tot 'ce-au realizat aceşti „foşti" elevi. Nu demult, la ce distanţă de sediul co­
colo de hotarele patriei. O- este sortată cu atenţie şi mi­ FINELE PRIMULUI cuvinte de laudă la adresa elevilor noştri, care desigur ACALMIE adunarea cooperatorilor, oa­ operativei locuiesc. Ni s-a
ţel, mobilă, cherestea, pro­ gală de oameni şi transpor­ ne-au dat satisfacţie, au fost rostite de preşedintele comi­ menii s-au ridicat şi au spus : spus că la 50-100 metri. A-
duse chimice şi agroalimen- tată apoi la uzina de prepa­ SEMESTRU siei de diplomă, profesorul universitar Ştefan Munteanu, Nici o „vînzoleală" mai a- „De ce numai pe plată şi la ceşti cooperatori nu şi-au pră­
tare. materiale de construc­ rare din Zlaşti (lîngă Hune­ de la Universitatea din Timişoara, surprins foarte plăcut cStării la primărie şi la sediul alţii". Am repartizat, apoi, şi şit suprafeţele cu sfeclă an­
ţii şi articole de îmbrăcă­ doara), unde este supusă pro­ Drumul a început de la se­ de pregătirea lor practică şi teoretică. De fapt, calitatea C.A.P. Mărtineşti. De fapt ve­ cooperatorilor parcele pentru gajate în acord global, iar
minte se află în permanenţă cesului de înnobilare. Aici, diul întreprinderii, unde promoţiei s-a vădit chiar din primul an de liceu. Avem nise şi un fir de ploaie..., recoltat, dar cu ploile... unii nici pe cele cu porumb.
pe piaţa externă, întrunind instalaţii moderne, complet ne-am edificat asupra preo- convingerea că învăţătorii pregătiţi de noi, acolo unde vor ...Agricultura nu se prac­ Aici, după cum se vede,
sufragii unanime de competi­ automatizare,, de mare randa­ munci, vor obţine rezultate frumoase, pe măsura pregătirii — Cum staţi cu praşlla Ia tică în hale, ci sub cerul li­ munca concretă şi directă cu
şi valorii lor”.
tivitate, rivalizînd cu produ­ ment, dau formă finită tal­ DUMITRU GHEONEA porumb ?, l-am întrebat pe ber. Pe soare, pe ploaie, pe oamenii a fost înlocuită cu
se similare ale unor ţări pu­ cului — produs nemetalifer C. DROZD primarul comunei, tovarăşul vînt. In „ferestrele" dintre adrese. Era mai uşor şi mai
ternic industrializate. utilizat in multe industrii : (Continuare In pag. a 3-a) Ioan Slovenschi, care se pre­ intemperii, acum în miezul eficient să se stea cu ei de
Puţini cunosc însă că Hu­ alimentară, chimică, electro­ (Continuare in pag. a 3-a) gătea să se informeze, la fata verii oamenii ogoarelor se vorbă personal şi nu prin in­
nedoara este singurul judeţ tehnică,' farmaceutică, a cau­ locului, dacă culturile nu au agită. termediul hirtiilor. Dar hirtia
din ţară care exportă talc, ciucului, bumbacului, hîrtiei fost calamitate de grindina La Mărtineşti e acalmie. acoperă...
iar ce este talcul oricine ştie. etc. din ziua precedentă. Secerişul va amina recoltatul Ne-am interesat unde este
Dar pînă să ajungă în for­ Am urmărit zilele trecute — La Jeledinţi s-a efectuat furajelor, din care nici un fir şi ce face brigadierul de
■ HT ' I ifT praşila întîi la tot porumbul. nu a ajuns încă în viitoarele cîmp al cooperativei, tovară­
La Dîncu Mare s-a efectuat şire ale cooperativei.
ff ; i şul Ioan Sîrbu. Inginera coo­
pe .160 ha din 200, la Dîncu Explicaţii se găsesc... perativei ne-a spus că este
Mic pe 85 din 120, la C.A.P. plecat în cîmp, acolo unde
Substanţiale depăşiri de plan [ Tiim.wwi niuiiBMuiMa a;|»âiiaaBn«ro.wwria^aaataw; Mărtineşti e o situaţie mai grea, ClND SE DISCUTĂ lucrează oamenii. Am vrut să
abia 135-140 ha din 265 de
hectare. In fiecare zi, de o ne convingem. Dar întîi l-am
Economia judeţului Hu­ produse fizice suplimentare săptămînă, plouă... CU OAMENII PRIN căutat acasă. Aveam parcă o
nedoara a încheiat prima ju­ în valoare de aproape 40 presimţire că nu-i în cîmp.
mătate a anului cu un bilanţ milioane lei valută, din care — Şi cu recoltatul finu­ „ADRESE“ ŞI BRIGA­ S-a convins şi primarul co­
fructuos şi la activitatea de peste 23 milioane numai la lui ?... munei că brigadierul era a-
export, depăşind sarcinile de exportul pe devize libere. — Cu finul stăm prost.,. Azi casă.
plan cu 15,5 la sută. In O activitate de export sus­ s-a început şi la fîn... DIERUL DE CÎMP — M-am dat un pic „în­
primul rînd al unităţilor ca­ ţinută, rodnică, au depus şi Ieri cosea trifoi o echipă de tr-o dungă“. Vremea asta te
re au contribuit la acest re­ colectivele I.M. Hunedoara, maramureşeni, oameni care S-A DAT „ÎNTR-O trage la somn.
marcabil succes se află, ca I.M.C. Deva, „Vidra" Orăştie, nu se prea tem de orice Dacă şi brigadierul de
şi pînă acum, de la începu­ I.F.E.T. Deva şi altele, care „aversă“. cîmp, în loc să se dea „în­
tul anului, Combinatul si­ şi-au depăşit considerabil La sediul C.A.P. am pus o DUNGĂ“ tr-o dungă", se ducea acasă
derurgic Hunedoara, care a sarcinile de plan la export întrebare, aşa ca o comple­ pe la cooperatorii care nu
livrat partenerilor externi pe primul semestru al anului. tare, tovarăşului Constantin împreună cu primarul co­ şi-au prăşit încă culturile,
Petec, inginerul şef al unităţii. munei Turdaş, tovarăşul pentru a-i determina să iasă
— Nu consideraţi că recol­ Constantin Florescu, ne-am
tatul trifoiului este întîrziat? deplasat la cooperativa agri­ Brigada de reporteri
— D'a. Dar sînt şi cauze. colă de producţie din Spini. I. MIRZA
Am avut indicaţii, pînă nu de­ Am vrut să vedem ce fac N. BAD1U
de
cooperatorii
mult, ca trifoiul să-l cosim
cadrele
„Vidra" Orăştie continuă cu plată integrală, adică cu conducere. La şi sediul coope­ M. NEG OIŢA
Imaginea primelor detalii aflate dincolo de cota „zero“ pe şantierul fabricii de ciment oameni din afară. Nu au ve­ M. BODEA
şl var. rativei, tovarăşa Paraschiva
seria bunelor rezultate Foto: VIRGIL ONOIU nit însă atîţia maramureşeni Cizmaş, secretara organizaţiei (Continuare in pag. a 2-a)
cîţi avem nevoie. Apoi, în
de partid, inginerul şef al u-
Un telex primit de la Fabrica „Vidra" Orăştie, semnat
de ing. Ioan Probsdorfer, director, şi Iuliu Dlcu, şeful bi­
roului plan-producţie, ne înştiinţează că drept urmare a tru bărbaţi, G 000 perechi au fost solicitaţi să pre­ Dintre aceştia, 417 au fost
staţii
noi
realizării înainte de termen a planului producţiei globale MĂRFURI DE SEZON de şosete de bumbac pen­ zinte acelaşi spectacol pensionari de asigurări LIBRARIA DIN ILIA amenajat trei la Bretea
de
autobuze
pe primul semestru al anului, a fost îndeplinit şi depăşit CARE VOR INTRA tru copii, 11 000 de bu­ timp de 3 zile (7, 8 şi 9 sociale. INTR-UN LOCAL NOU Strciului, Plopi şl Ruşi.
şi planul de export, depăşire ce se cifrează la 310 000 lei căţi bluze perforate din iulie) în parcul Herăs­ Acestea sînt dotate cu
bumbac, pentru bărbaţi trău din Capitală. Este o DE LA
valută. „ , IN MAGAZINE şi copii, 30 000 de cămăşi dovadă convingătoare a RECOLTAREA FRUCTELOF La parterul noului bloc bănci şi copertine metali­
în cinstea zilei de 23 August, colectivul Fabricii „Vi­ cu mînecă scurtă pentru frumosului prestigiu de construit In comuna lila, ce pentru ploaie.
de
000
5
rochii
bărbaţi.
dra" Orăştie este hotărît să continue seria realizărilor în­ In ultimele zile, indus­ de vară, din diferite ţesă­ care se bucură trupa dc- DE PĂDURE într-un spaţiu adecvat şi
veană de estradă.
registrate de Ia începutul anului la producţia pentru ex­ tria a livrat comerţului turi şi altele. frumos mobilat, s-a mutat VREMEA
de
librăria
cooperativei
port. cu ridicata din judeţul O ZI Deşi timpul ploios a consum. Acţiunea de mo­
nostru însemnate canti­ LA TRATAMENT IN compromis o parte din re­ dernizare a unităţilor co­ Pentru 24 ore
tăţi de mărfuri de sezon. ARTIŞTII DIN DEVA, colta de fructe de pădu­ merciale, prin plasarea u-
Astfel, sînt gata să la STAJIUNI BALNEARE re, ocoalele silvice din nora din ele la parterul
drumul unităţilor de des­ DIN NOU PE judeţ au declanşat opera­ noilor blocuri ce se con­ Vremea va fi instabilă,
facere din judeţ : 30 000 ţiunea de recoltare a struiesc în conformitate cu certfl temporar noros.
din
în pagina a lll»a se şt fire poliester, măta­ SCENELE CAPITALEI ! Numărul salariaţilor s' LA fructelor de pădure şi a cu schiţa de sistematizare, Local, in timpul după-
de
ml
ţesături
1500
continuă.
O-
comestibile.
vor
ml de ţesături din măta­ pensionarilor şi al meni ciupercilor Petroşani a re­ amiezii, de se ploaie. semnala
însoţite
averse
din
brllor lor de familie, care
colul
se naturală, 400 perechi au beneficiat de trata­ coltat pînă acum circa de descărcări electrice.
de sandale „Romarta“, pe După succesul obţinut ment în staţiuni balneo­ două tone de afine negre, STAŢII Vfntul va sufla slab pînă
scenele
la
bucureştene
pentru femei. 5 000 pe­
Confinuiuî adunărilor generale— rechi de sandale de pla­ începutul anului de către climaterice pe bază de 10 tone de cireşe de pă­ PENTRU AUTOBUZ la potrivit din sud-est.
iar cel din Bala de Criş
vor
Temperaturile
minime
jă „Ollmp“, pentru femei, colectivul artistic al Tea­ bilet eliberat de sindicate ALTA dure şl 500 kg de ciuperci fi cuprinse Intre 19 şi 16
trului de estradă din De­
ubiecf de invasfigafie sociologică bărbaţi şl copil, 3 000 pe­ va, cu revista „Sus corti­ sau de oficiile de pensii, comestibile, recoltatul a- In comuna Bretea Ro­ grade, iar maximele Intre
rechi de sandale de vară na la cetate", aflăm că se ridică pe şase luni din cestora fiind abia la în­ mână, prin grija consiliu­ 22 şi 28 grade. Dimineaţa,
pentru comitetul orăşenesc pentru femei şi 4 000 pen­ din nou (!) artiştii deveni acest an la aproape 4 000. ✓ ceput. lui popular comunal, s-au ceaţă locală.