Page 15 - Drumul_socialismului_1973_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 750 9 VINERI 6 IULIE 1973 3

Comitetul orăşenesc de participat membrii comisiei vitate (peste 1 000 de obser­ Concluziile cercetării soci
partid Lupeni, biroul şi se­ organizatorice şi secretari de Metode, acţiuni, cerinţe din practica muncii de partid vaţii critice, propuneri şi su­ ologice au format subiectul,
cretariatul său au acordat organizaţii de partid — a gestii s-au făcut în adunări­ aşa cum s-a mai arătat, unei
şi acordă o atenţie deosebi­ fost conjugată cu studierea le din lunile aprilie şi mai analize în ultima plenară a
tă creşterii rolului şi efici­ activităţii desfăşurate de 30 din raza oraşului), cum se comitetului orăşenesc. Ea s-a
enţei adunărilor generaie. de organizaţii de bază cu ă- rezolvă propunerile, frecven­ soldat cu un plan de măsur
Pe această linie s-a înscris jutorul fişelor de ' observaţii Conţinutul adunărilor generale — subiect de ţa la adunări, paralelismele ce vizează, între altele, per
cercetarea sociologică înche­ întocmite pe o perioadă ele (51,3 la sută din subiecţi au fecţionarea formelor şi me­
iată recent, care a avut patru luni, arătat că au fost luni în ca­ todelor de evidenţă şi orga­
drept scop investigarea mai Investigaţia a condus la o re au participat la mai multe nizare a aplicării hotărîrilor
profundă a metodelor, for­ . seamă de concluzii utile pen­ şedinţe cu aceleaşi teme), (inclusiv publicarea unor ho-
melor şi experienţei folosite tru activitatea de viitor şi sarcinile ce le au membrii de tărîri proprii la gazetele de
orăşenesc. investigaţie sociologică pentru comitetul orăşenesc
de birourile organizaţiilor care au constituit subiectul partid şi cum se urmăreşte perete), respectarea practicii
pentru pregătirea şi desfăşu­ dezbaterilor ultimei plenare îndeplinirea lor etc. In ce de a solicita în fiecare adu­
rarea adunărilor generale, a comitetului De priveşte sarcina de partid, a nare generală 2-3 informări
pentru finalizarea măsurilor pildă, observarea atentă a reieşit orientarea, la mina despre îndeplinirea sarcini­
stabilite de comunişti. S-a organizaţiilor din sfera pro­ Lupeni, „Vîscoza", prepara- lor de partid, diversificarea
urmărit explorarea ideilor, ductivă a pus în evidenţă paraţia de' cărbuni, E.M. Lu­ munist, de etica şi echitatea preţului de cost (în lumina lor din secţie şi a format do­ ţie, cooperativa „Deservirea“, şi diferenţierea problematicii
părerilor şi propunerilor corelaţia care există între te­ peni, F.F.A. „Vîscoza", spi­ socialistă, însă. se fac puţine hotărîrilor Plenarei C.C. al uă colective ; nici o măsură de a forma colective cărora ordinii de zi a acestor adu­
membrilor de partid faţă de ma dezbătută, gradul de par­ tal, panificaţie, au pus în referiri la activitatea practi­ P.C.R. din 28 februarie — 2 propusă ' nu a fost însă în­ li se cere să studieze şi să nări, organizarea unor schim­
problematica pusă în dezbate­ ticipare la adunare şi nivelul dezbatere luni în şir teme că a cadrelor didactice care martie a.c.) au contribuit la deplinită. Sau, organizaţia vină cu soluţii concrete pen­ buri de dţeperienţă între bi­
re în adunări şi de modul cum de combativitate şi creativi­ pur profesionale, care au dat nu-şi duc la îndeplinire sar­ economiile de 11,13 lei/tona de bază nr. 1 de la prepara- tru îmbunătăţirea calităţii rourile organizaţiilor de ba­
trebuie elaborate hotărîrile tate (propuneri făcute). In adunărilor un caracter de cinile de partid sau pe linie de cărbune, iar cele adoptate ţie a analizat în acest an produselor şi a reparaţiilor, ză, de mese rotunde şi de
pentru ca ele să contribuie medie, la fiecare adunare a consfătuiri de producţie. Nu­ de U.T.C., nu iau parte la de organizaţia de bază nr. disciplina de partid, activita­ folosirea raţională a forţei expuneri despre metodele
efectiv la ridicarea perma­ acestor organizaţii au luat meroşi membri de partid in­ acţiunile obşteşti. 14 de la „Vîscoza" au impul­ tea organizaţiei U.T.C. şi al­ de muncă şi a capacităţilor ştiinţifice în munca de
nentă a rolului acestora în cuvîntul şapte tovarăşi, s-au vestigaţi şi-au afirmat opţi­ Eficienţa adunărilor gene­ sionat extinderea schimburi­ te probleme, care necesitau de producţie, reducerea chel­ partid.
toate domeniile de activitate. făcut cinci propuneri din ca­ unea ca adunările generale rale constituie, în ultimă a- lor II si III la maşinile-unelte. măsuri concrete, cu termene tuielilor materiale sau ren­ Conţinutul adunărilor ge­
Pentru efectuarea cercetă­ re s-au rezolvat patru. De să aibă o tematică mai com­ naliză, problema primordială, Este semnificativ că 89,6 la şi responsabilităţi. Adunările tabilizarea unor produse şi nerale trebuie ■ să preocupe,
rii, din efectivul total al or­ fapt, 88 la sută din subiecţi plexă, să analizeze proble­ corolarul întregii munci de­ sută dintre subiecţi au arătat generale s-au încheiat fără sortimente. Formarea de co­ să constituie subiect de ana­
ganizaţiei orăşeneşti s-a sta­ au arătat că, în general, pro­ me ale vieţii de partid şi ale puse pentru pregătirea şi că problemele dezbătute în asemenea măsuri. lective, cu o tematică preci­ liză şi pentru alte organe de
bilit un eşantion de 311 su­ blematica pusă în dezbaterea educaţiei comuniste, iar ma­ desfăşurarea lor. Majoritatea adunările generale îi ajută Aria investigaţiilor făcute să, poate fi apreciată ca o partid orăşeneşti, din între­
biecţi din toate unităţile e- adunărilor generale îi inte­ terialele prezentate să re­ adunărilor generale lasă ur­ efectiv în rezolvarea în mai în cercetarea sociologică s-a metodă care se impune tot prinderi şi comunale, pentru
conomice şi instituţiile ora­ resează pe comunişti. flecte munca vie a comu­ me, contribuie efectiv la îm­ bune condiţiuni a sarcinilor de referit şi la alte aspecte le­ mai mult în munca de par­ că acestea — împreună cu
şului Lupeni. Ei nu au fost Cercetarea şi studierea ac­ niştilor, să creeze climatul bunătăţirea muncii în do­ producţie. gate de pregătirea şi desfă­ tid. Dar, Comitetul orăşenesc sarcina de partid — repre­
selecţionaţi după anumfte tivităţii organizaţiilor de ba­ de combativitate. In organi­ meniul analizat. Astfel, mă­ Dar nu toate adunările ge­ şurarea adunărilor generale, de partid Lupeni are în ve­
ză au arătat însă şi carenţe­ zaţiile de bază din şcolile ge­ surile stabilite de organiza­ nerale ajută. Spre exemplu, finalizarea măsurilor adopta­ dere că încă aproape o cin­ zintă principale forme de
criterii preconcepute. Cerce­
le din stabilirea tematicilor nerale, de pildă, se dezbat ţia de bază din sectorul IV organizaţia de bază de la te : participarea la adunări a cime dintre comunişti nu au activizare a comuniştilor.
tarea, realizată prin chestio­ pentru adunările generale. teme legate de valorile mo­ al minei Lupeni referitoare panificaţie ă analizat în ia­ cadrelor cu munci de răs­ sarcini concrete sau au doar
nare — acţiune la care au Unele organizaţii de la pre- rale ale cadrului didactic co­ la acţiunea de reducere a nuarie a.d. cauzele rebuturi­ pundere, nivelul de combati­ sporadic. M. ION

(Urmare din pag. 1)
In „microcosmosul“ cercetării ştiinţifice Imediat după „actul re­

partiţiei" am stat de vorbă
cu noii învăţători. des :
„Pornesc cu mare emoţie ţţ™ i™ DIVERSE INFORMAŢII CERUTE REDACŢIEI
...O lume misterioasă! stalaţiilor de ştampare-a- ale, că de altă natură nu se pînă în prezent ? spre şcoală. Ăm mai fost
Un spaţiu de laborator cu... malgamare prin reducerea puteau face, am reuşit să — Aş enumera doar cîte- în Valea Jiului. Mi-au plă­ Petru Gligor — Stănija. soţilor, cu excepţia bunurilor
„şuşoteli“ între elementele granulaţiei minereului de aflu randamentul optim al va : „Criterii principale de cut locurile, dar mai ales Dacă dovediţi .cu acte ofici­ dobîndite înainte de încheie­ lipsită de mijloace proprii da
chimice, Intre minereuri şi alimentare", şi îmi amin­ instalaţiei şi, ulterior, să apreciere şi control a pro­ oamenii, ne spune Olivia ale o vechime efectivă în rea căsătoriei, cele dobîndi­ existenţă. Pentru a putea
primi pensie, este necesar să
reactivi, cu mese de faian­ tesc că a trebuit să lucrez fac unele circuite corespun­ ceselor de preparare a mi­ Mihăilă din Romoşel, noua muncă de cei puţin 5 ani, la te în timpul căsătoriei prin dovediţi cu acte oficiale cel
ţă, eprubete şi retorte sfî- mult in cadrul uzinei pen­ zător dimensionate pentru nereurilor", „Realizări în învăţătoare la Şcoala gene­ împlinirea vîrstei de 62 ani moştenire sau donaţie, cele puţin 10 ani lucraţi ca anga­
rîind miraculos — un loc tru a reuşi să-l fac cît mai obţinerea de rezultate bune. valorificarea prin amalga­ rală nr. 4 Vulcan. puteţi solicita ajutor social. de uz personal şi cele desti­ jată.
pregătit parcă anume să bine. Mai ales că odată cu tre­ mare a minereurilor săra­ Problemele modernizării nate exercitării profesiunii
te introducă într-o lume de — Ce „dotări" speciala cerea timpului s-au schim­ ce", „Determinări experi­ învăţămîntului, aşa cum au N.T.B. —- Vata de Jos. Ur­
basm. Aşa ni s-a părut, a- trebuie să aibă un om pen­ bat şi tipurile de minereu, mentale ale tensiunii super­ 5 reieşit la Plenara C.C. al mează să luaţi legătura cu unuia dintre soţi, cele dobîn­ Un grup de conducători
auto — Deva. In rezolvarea
cum un an şi ceva, labora­ tru a fi preocupat de cerce­ iar instalaţiile trebuie regla­ ficiale la interfaţa mercur- P.C.R. din 18-19 iunie, vor Direcţia sanitară Deva. dite cu titlu de premiu sau problemei care vă frămîntă,
alte
precum
şi
recompense,
torul Uzinei de preparare tare î te în funcţie de fiecare în apă“ ş.a. Am conceput un solicita din partea noastră asemenea bunuri. solicitaţi sprijinul comitetu­
de la întreprinderea minie­ — Cred că cel mai im­ parte. aparat cu dispersie de multă operativitate, energie, Aron Petruţ — Brad. Aju­ lui sindicatului din unitatea
ră Barza. In acest loc l-am portant lucru este să fii — Care sînt dezideratele mercur pentru flotaţie şi participare activă. Dar cu torul pentru incapacitate Românuţ Fărău — Leşnic.
găsit atunci pe inginerul nemulţumit de tine însuţi I cărora este necesar să li se altul pentru utilizarea reac­ cunoştinţele acumulate în temporară de muncă în cazul Solicitaţi arhivelor statului la care sînteţi încadraţi în
muncă.
preparator Ottmar Kheil e- Unii spun : „Am învăţat subordoneze cercetarea ? tivilor reziduali care pă­ liceu, cu practica pe care arătat de dv. este de 85 la din Deva adeverinţa de ve­
fectuînd experienţe cu mi­ totul în şcoală, acum nu — Cercetarea unui feno­ răsesc instalaţia. am desfăşurat-o la Şcoala sută din salariul tarifar avut chime în muncă. Dumnealor Candin Jurca — Brad şi
nereuri sărace pentru a gă­ mai trebuie să-mi însuşesc men fizic ori chimic care — Eşecuri aţi avut, to­ generală nr. 4 din Deva, înainte de îmbolnăvire. posedă o parte din actele în­ Ioan Stanciu Clej — Ţebea,
si noi metode de valorifica­ nimic, oi doar să aplic 1". influenţează desfăşurarea varăşe inginer ? sînt convinsă că voi reuşi treprinderii la care susţineţi
re superioară a elementelor Asta este, fără îndoială, o procesului productiv duce — Sigur, şi încă foarte să mă încadrez în acest e- Constantin Oprea — Călan. că aţi lucrat. In cerere veţi Angajaţii cu un salariu tari­
pe care le deţin. Şi, cum mare greşeală. Eu am o Ia o cunoaştere mai apro­ multe I După mine, fiecare fort general“. Pentru fiecare an efectiv lu­ indica, pe lîngă datele per­ far de pînă la 2 500 lei lunar,
era concentrat asupra ace­ concepţie, care cred că este fundată, la elaborarea unei eşec constituie, totuşi, o va­ crat în locuri de muncă în­ sonale, perioada de timp lu­ care au în întreţinerea lor
lor probleme importante, proprie mai tuturor celor ce teorii. Pe noi însă ne inte­ lorificare — pentru că pe cadrate în grupele I şi a Il-a crat şi locul de muncă. mai mult de trei persoane,
beneficiază
cu
reducerea
de
n-a fost chip să facem nici se ocupă cu cercetarea : fă­ resează cercetarea practică, viitor cunoşti pista pe care se acordă următoarele sporuri Elena Călin — Hunedoara. 30 la sută; a impozitului afe­
măcar un pas din călătoria ră să cunoşti exact modul de imediată eficienţă pen­ nu mai trebuie s-o apuci. de vechime în muncă : 6 Persoanele transferate în in­
proiectată de, noi In... „mi­ cum se realizează un feno­ tru producţie. De aceea, Pentru a nu ajunge într-o Numirea la luni pentru cei care au lu­ teresul serviciului după da­ rent veniturilor realizate la
crocosmosul" cercetării şti­ men industrial nu poţi să-l sînt pentru ceea ce numim fază de descurajare, trebuie crat în locurile de muncă ta de 1 martie 1973 ca ur­ locul permanent de muncă.
inţifice din domeniul celor stăpîneşti şi nici să-l îmbu­ cercetare uzinală ! să fii perseverent, să con­ din grupa I şi 3 luni pentru mare a aplicării Decretului Se consideră persoane aflate
mai nobile minereuri. Zile­ nătăţeşti într-un fel. E — Cît timp vă răpeşte ac­ tinui lucrul cu şi mai mul­ cei care au lucrat în locurile nr. 162/1973 privind stabili­ în întreţinerea salariatului
le trecute însă am reuşit să altceva, de pildă, să iei toţi tivitatea de cercetare ? tă rîvnă. catedră de muncă din grupa a Il-a. rea normelor unitare de cele care trăiesc exclusiv
facem o scurtă incursiune parametrii unui utilaj, să-i — E simplu să zici: — La ce lucraţi în pre­ Acest spor se acordă la sta­ structură pentru unităţile e- din mijloacele acestuia, deci
nu au surse proprii de venit.
în acel perimetru cje necu­ studiezi şi să-i urmăreşti „Cercetez un fenomen d-in zent ? bilirea drepturilor la pensie conomice, au dreptul, potrivit
noscut şi mister pe care îl personal iar după aceea să domeniul flotaţiei”. Insă nu — îmi pregătesc lucra­ H.C.M. nr. 253/1973, la cos­ Pentru a se putea acorda re­
conţine, fără îndoială, orice determini care sînt valorile e suficient. Acest fenomen rea pentru doctorat, intitu­ „Am ales şcoala generală în cadrul asigurărilor soci­ tul transportului pentru sa­ ducerea de impozit, este ne­
angajatul
să
ca
domeniu al ştiinţelor mo­ lor optime pentru produc­ are legături specifice cu lată „Posibilităţi de îmbu­ din Iscroni, ne spune Geor- ale de stat. Locurile de mun­ lariat, pentru membrii fami­ cesar întreţinere cel puţin aibă
că cu condiţii deosebite pen­
pa­
în
derne. ţie. Pentru mine a fost ceva alte domenii — chimic, e- nătăţire a extracţiei. la mi- geta Cojocaru din Hunedoa­ tru care se acordă concedii liei, precum şi pentru gos­ tru persoane în afară de
— De ce unitate economi­ interesant încă de la înce­ lectric etc. — şi studiul pre­ nereurile cu conţiniit re­ ra. N-am mai fost în Va­ suplimentare de odihnă sînt podărirea lor,_xare-se_suportă dînsul. Nu se socotesc ca
că se leagă primele dum­ put. /Toată lumea ştia că supune cunoaşterea exactă dus". Ocupîndu-mă în pre­ lea Jiului, dar copiii sînt cele prevăzute în lista anexă de către unitatea de- la care fiind în întreţinerea salaria­
neavoastră cercetări, tova­ una din instalaţiile de con­ şi a domeniilor „complimen­ zent de resortul de 'dezvol­ peste tot ia fel de buni". ja H.C.M nr. 1149/1968. Con­ pleacă' salariatul rioLihdomni- tului persoanele care 'primesc
răşe inginer ? centrare hidrogravimetrică tare“. Datorită şi unor gre­ tare a întreprinderii, caut - „In afară de activitatea ducerile unităţilor nu pot fi zaţie egală cu cîştigul lunar, bursă, pensii (indiferent de
— In ultimul an de fa­ trebuia să meargă aşa cum utăţi în procurarea materia, să îmbin activitatea'de cău­ didactică vreau să desfăşor obligate să acorde salariaţilor precum şi un sfert din a- categoria sau fondul din ca­
cultate, în 1953, am lucrat merge, adică în baza unor lelor necesare, peste jumă­ tare proprie cu cea de con- şi o bogată activitate cul­ transferarea în alte unităţi. ceastă indemnizaţie, pentru re se plătesc) sau sînt între­
•1a întocmirea proiectului parametri cunoscuţi — care, tate din timpul meu liber . ducere, pentru obţinerea u- turală — ne spune Doina fiecare membru de familie, ţinute de stat, precum- şi cei *
chiar la uzina de preparare trebuie arătat, nu erau cei este ocupat cu documenta­ nor rezultate cît mai bune. Ardei, învăţătoare la Şcoa­ Desfacerea contractului de în cazul mutării definitive care sînt membri ai unei
de aici. Proiectul se numea mai reprezentativi. Prin ne­ rea. la generală nr 5, din ora­ muncă din iniţiativa persoa­ în localitatea în care a fost cooperative agricole de pro­
„Mărirea capacităţii in­ numărate încercări industri­ — Ce studii aţi realizat M. LIVEZEANU şul Vulcan. De fapt, o ase­ nei încadrate în muncă duce transferat şi un concediu ducţie, indiferent dacă lu­
menea activitate face par­ la întreruperea vechimii în plătit de 5 zile lucrătoare în
te din menirea noastră, muncă cu toate consecinţele vederea mutării familiei şi crează sau nu.
asta aşteaptă de la noi oa­ legale ce decurg din aceasta, gospodăriei, sume ce urmează Petru Ilea — Brad. Pro­
r menii, Mă călăuzesc după şi anume : în primii doi ani a fi suportate de unitatea la blema despre care ne scrieţi
poate fi rezolvată numai la
reîncadrare
după
acordă
se
deziderat
clar
Expoziţia elevilor un Programul formulat pen­ concediu de odihnă cu dura­ care a fost transferat în in­ Consiliul popular al oraşului
în
P.C.R.
teresul
Drepturi­
servicului.
tru îmbunătăţirea activită­ tă minimă, indiferent dc ve­ le salariaţilor transferaţi în Brad, căruia va trebui să vă.
ţii ideologice, ridicarea ni­ chimea în muncă-; alocaţia interesul serviciului în alt adresaţi.
din Hunedoara velului general al cunoaş­ de stat pentru copii se pri­ mod decît ca urmare a apli­ Constantin Dudău — Hune­
£ terii şi educaţia socialistă a meşte numai după 90 de zile cării Decretului nr. 162/1973 doara. de Desfacerea din contractu­
iniţiativa
muncă
lui
In Incinta grupului şcolar maselor, în care se specifică de la reîncadrare cu contract urmează a fi stabilite prin- persoanei încadrate în mun­
siderurgic din Hunedoara faptul că fiecare educator, de muncă pe durată nedeter- tr-un act normativ care va că se face cu un preaviz de
s-a deschis recent o expo­ învăţător şi profesor din minată ; încadrarea la noua apare în viitor. 15 zile lucrătoare; în cazul
ziţie de lucrări practice a- întregul sistem de învă^ă- unitate se face la nivel de Emilia Gavrilă — Brad. funcţiilor d» conducere, prea­
le elevilor din municipiu, mînt trebuie să fie atît un bază ; se oierde sporul pen­ Dacă mama dv. este angajată vizul este de 30 zile. In pe­
de la liceul industrial me­ bun specialist în domeniul tru vechimea neîntreruptă în cu contract de muncă pe du­ rioada preavizului, această
talurgic, grupul şcolar si­ său, cît şi un bun educator aceeaşi unitate ş.a. Sporul rată nedeterminată la asoci­ persoană este obligată să
derurgic, liceele şi şcolile comunist“ de toxicitate se acordă în aţia de locatari, adunarea continue activitatea potrivit
generale. Demne de con­ Cu aceleaşi gînduri. e- condiţiile H.C.M. nr. 317 din generală a asociaţiei poate programului de lucru. In
semnat sînt aparatele de moţii, dar şi foarte multe 24 martie 1970, prin care aproba să i se plătească pe astfel de cazuri, vechimea în
măsură, tablourile de co­ proiecte de viitor pornesc sînt stabilite normele de a- lîngă salariu şi sporul de ve­ muncă se întrerupe cu toate
mandă, bancurile de lucru, la drum si Mărioara Mir- cordare a sporului. chime neîntreruptă în ace­ consecinţele care decurg din
„examinatorul cibernetic", cea din Mihăieşti, reparti­ eaşi unitate care, după opt ani aceasta, chiar dacă se reîn­
relee electrice, unelte de zată la şcoala din satul Fa­ Ion Hel.ioni. — Vălioara. vechime neîntreruptă în a- cadrează în muncă la altă u-
lăcătuşerie, redresoare, ; ţa Roşie, comuna Bătrîna. Unitatea la care lucraţi pro­ ceeaşi unitate, ar fi de 3 la su­ nitate a doua zi după desfa­
strung universal pentru Melania Cimporescu, care cedează legal în cazul arătat tă din salariul tarifar. Dacă cerea contractului de muncă.
prelucrarea lemnului, mate­ în toamnă va intra pentru în scrisoare. are o vechime în muncă ca
riale didactice, obiecte din prima dată, singură, în angajată de numai 8 ani do­ IOAN VASILIE
fier forjat, mobilier, ali­ clasa ei de la Şcoala gene­ F.F. — Hunedoara. Bunu­ vedită cu acte oficiale, poa­
mentator de curent conti­ Aspect din timpul unei acţiuni cu cartea, organizată de biblioteca Casei dc cultură a rală nr. 1 din Petrila şi rile dobîndite în timpul că­ te beneficia de ajutor soci­ VASILE AVRAM
nuu şi alternativ, lucrări »Indicatelor din Petroşani la locul de muncă al salariaţilor — «ala de apel a minei Dîlja. ceilalţi colegi de generaţie sătoriei, de oricare dintre al în cadrul asigurărilor so- de la Direcţia judeţeană
de artizanat etc. j Foto : I. LICIU şi profesiune. soţi, sînt, de la data dobîn- csile de stat dacă are împli­ pentru probleme de muncă
dirii lor, bunuri comune ale nită vîrsta de 57 ani şi este şi ocrotiri sociale
stare instalaţiile, verificăm
TALCUL HUNE DORÉ AN - SOLICITA T flux, pentru a nu ajunge im­
(Urmare din pag. 1) tot timpul granulaţia pe Mai multă materie primă pentru
cupărilor generale privind purităţi în saci, cîntărim cu industria uşoară
sacii,
atenţie
maximă
care
activitatea de export şi asu­ trebuie să aibă nici mai mult
pra rezultatelor obţinute în nici mai puţin decît greu­ întreprinderea de contractări, achiziţii şi preindustria-
acest an. Şl APRECIAT DE PARTENERII EXTERNI tatea prevăzută. lizarea materiilor prime pentru industria uşoară desfăşoară
— Exportului îi acordam Aceleaşi convingeri, ace­ o activitate meritorie în acest scop. Rezultatele obţinute la
cea mai mare atenţie — su­ eaşi hotărîre au exprimat şi cîteva sortimente, după şase luni de activitate, dovedesc
blinia tovarăşul ing. Ioan muncitoarele însăcuitoare aceasta. întreprinderea a achiziţionat şi livrat industriei cu
Matei, directorul adjunct cu — Mai mult de 10 la sută portă. Cu amabilitate, teh­ în cuiburi izolate. Nu ştim toţii îşi fac datoria, în prim- Lucia Zaharia şi Maria Pa- 3,2 la sută mai multă lină, cu 65 la sută mai multe piei dc
producţia al I.M. Hunedoa­ — ne-a spus tovarăşul Giur­ nicianul Vasile Herman, şe­ precis că-i aici sau dinco­ plan situîndu-se grija pentru linceac, care transportă zil­ bovină, cu 15 Ia sută mai multe piei de vînat.
ra. Prospectăm şi exploatăm giu —, cealaltă parte fiind ful raionului Crăciuneasa— lo. Iar cînd dăm de el, tre­ calitatea la export. nic, de la maşina de însăcuit
noi zone de talc, căutăm să solicitată de aproape 170 de Cerişor—Govăjdia, ne-a vor­ buie să-l alegem cu cea mai pe rampa apropiată, cîte 500
realizăm cantităţi mai mari beneficiari interni, în canti­ bit despre munca abnegan- mare grijă ; este cel mai va­ „NOI CONTINUAM de saci de cîte 30-35 kg fie­
de produse şi de cea mai bu­ tăţi de la 20 leg şi pînă la tă a oamenilor, ne-a făcut loros, cel mai apreciat şi în MUNCA MINERILOR" care.
nă calitate, competitive pe cîteva zeci de tone. In acest cunoştinţă cu cîţiva dintre ei ţară şi la export. la mină — remarca tovarăşa Entuziastă întrecere
piaţa externă. De asemenea, an, de exemplu, pînă în pre­ la 'locul lor de muncă: în Prezent la discuţie, la gura In uzina de preparare lu­ — Dacă vine talc bun de
ne străduim să onorăm con­ zent, am depăşit planul la cariera Crăciuneasa şi într-o galeriei Cerişor, tehnicianul crează puţini oameni. întreg Maria Rivsu, tehnician C.T.C.
tractele în termen, să nu export cu 105 000 lei valută. galerie de la Cerişor. C.T.C., Gheorghe Poanta, a procesul de înnobilare a tal­ în uzina de preparare —
1
plătim bonificaţii sau pena­ Numai în Israel am livrat — Oamenii sînt vrednici şi ţinut să adauge : cului este automatizat. Mais­ produsul finit este bun, dacă ii
lităţi, să ne lărgim piaţa de 30 tone de steatit (talc de pricepuţi — ne spunea teh­ — Fac treabă faină băieţii. trul principal Ioan Işvăno- nu, probele granulometrice sub „bolta roşie
desfacere, să nu înregistrăm cea mai bună calitate) şi 150 nicianul Vasile Herman. De Şi cei de aici, de la Cerişor, iu, secretarul comitetului de spun , perfect adevărul şi se
reclamaţii sau refuzuri din tone de talc alb, 40 tone de 17 ani, de cînd lucrez aici, şi cei de la Lelese şi Govăj­ partid pe secţie, ne-a condus iau măsurile necesare. Insă
partea beneficiarilor externi. talc în R.F. Germania, 693 cu ei, îi ştiu bine ce pot, cît dia. Fiecare se străduieşte să pe fluxul tehnologic, ne-a nu prea avem probleme.
Spre mulţumirea noastră, pî­ tone de talc în R.P. Polonă. pot. Ei cunosc exigenţele ex­ reducă tot mai mult sterilul explicat complexul proces de
nă acum rezultatele sînt bu­ In aceste zile avem pregăti­ portului şi se străduiesc să din talc, al cărui procent înnobilare, urmărit şi dirijat Procesul tehnologic al tal­ a cuptoarelor
ne. Dar pot fi mai . bune. tă o cantitate de 20 tone de facă treabă bună, să-şi rea­ ajunge acum pînă la vreo dintr-o cameră de comandă cului este, aşadar, lung şi
Există încă rezerve pen­ steatit gri măcinat, pe care-1 lizeze sarcinile, să dea talc 10-14 la sută. Depinde de zo­ — adevărat creier al uzinei. complex pînă să ajungă în
tru valorificarea cărora tre­ vom livra în Iugoslavia, iar şi steatit de cea mai bună na exploatată. Tendinţa este — Prima şi cea mai im­ mîinile beneficiarilor. El se (Urmare din pag. 1) cărămidă refractară a fost
buie căutare perseverentă, în zilele următoare vom o- calitate, dar şi dolomită, spre procentul de steril zero, desfăşoară însă cu maximă rezidită cu multă pricepere în
calitativă
a
preocupare conştiincioasă din nora şi comanda, de 100 tone pentru că din cariera Crăciu­ sore calitatea de sută la su­ portantă treaptă steatitului i-o rigurozitate, începînd din cuptoarele oţelăriilor hune-
laicului
sau
partea tuturor factorilor în­ de talc gri măcinat, primită neasa noi exploatăm lunar tă. dau minerii, prin munca lor mină şi carieră şi pînă a- ste sarcinile de plan şi cea dorene. Prin reducerea con­
junge acel praf fin, de mul­
treprinderii. la începutul acestei luni de mari cantităţi de dolomită. — Realizarea calităţii de migăloasă, de alegere buca­ tiple nuanţe, însăcuit gata, mai mare parte din angaja­ sumurilor specifice la mate­
— Dealtminteri — a ţinut la o firmă din R.F. Germa­ — Avem şi noi mîndria sută la sută în mină sau în tă cu bucată a sterilului — mentele asumate în cinstea rialele refractare, harnicul co­
să adauge economistul prin­ nia. noastră — remarca vagone­ carieră este destul de difici­ spunea tovarăşul Işvănoiu. cu girul calităţii ireproşabile, zilei de 23 August. Ei au reu­ lectiv a obţinut o economie
lă — era de părere inginerul
urmînd să ia drumul parte­
cipal Iulian Giurgiu — de la tarul Cosma Poanta. Vrem Gheorghe Urşianu, şeful sec­ Aici, în uzina, oamenii tre­ nerilor interni şi externi Şi, şit să reducă substanţial ter­ de 1 400 000 lei.
începutul anului nu am avut RĂSPUNSURI CONCRETE ca talcul pe care-1 dăm noi ţiei nemetalifere Zlaşti. Im­ buie doar să urmărească a- spre satisfacţia noastră, tal­ menele de reparaţie la — Ce a stat la baza reali­
nici o reclamaţie pentru ca­ de aici, de la Cerişor, ca şi portant mi se pare că oa­ tent mersul agregatelor, să cul hunedorean, realizat în­ cuptoarele oţelăriei electrice. zării acestor rezultate valo­
litatea produselor noastre LA CAPITOLUL cel de la Govăjdia şi Lelese, menii sînt conştienţi că tre­ remedieze operativ eventua­ De pildă, la cuptorul de 20 roase ?
sau pentru neonorprea în ter­ să nu aibă nici o hibă atunci buie să lucreze mai mult şi lele strangulări ale fluxului tre frumoasele dealuri şi văi tone au scurtat reparaţia cu
ale pădurenilor de la Lelese,
men a contractelor. Toţi par­ CALITĂŢII cînd ajunge în Polonia, Is­ mai bine, pe întregul flux al tehnologic. Cerişor şi Govăjdia, se bucu­ 86 ore, iar la cel de 50 tone — Munca a fost organizată
mai bine pe toate fronturile
tenerii externi — din Israel, Deci, calitatea talcului hu- rael, R.F. Germania sau în producţiei: în mină şi în ca­ — Defecţiuni însă nu se ră de unanimă apreciere pe reparaţiile au fost terminate de lucru şi la nivelul fiecărui
R.P. Polonă sau R.F. Ger­ alte ţări. mai repede cu 136 ore —
nedorean este aprecia­ rieră, apoi în preparaţia de prea întîmplă — a continuat piaţa externă din multe schimb. Dar, mai presus de
mania, in acest an, din Li­ tă unanim de partenerii — Cum reuşiţi să daţi talc la Crăciuneasa — unde tal­ maistrul de schimb Cornel ţări. Este, în primul rînd, fapte strălucite de muncă, ce toate, este vorba de faptul
ban şi Singapore, în anul externi. Am căutat răspuns de calitate atît de bună ? cul şi steatitul pentru export Borcea. Ne cunoaştem bine meritul oamenilor, ale căror s-au răsfrînt pozitiv şi asupra că oamenii au înţeles pe de­
trecut — au fost mulţumiţi. concret pentru aceste succe­ — Lucrînd cu dăruire, cu primesc o nouă faţă, cu cio­ . sarcinile, ştim că la export nume pentru partenerii ex­ rezultatelor pe care le-au ob­ plin sarcinile pe care le au
se din partea celor care ex­ maximă atenţie — aprecia canul şi peria — şi, în ulti­ nu avem voie să facem nici terni sînt „România“. Toc­ ţinut oţelarii în elaborarea u- de rezolvat în prezent, con­
— Cît din producţia de
trag şi prelucrează acest va­ brigadierul Elekeş Francisc. mă instanţă, aici în moder­ un rabat de la calitatea pro­ mai de aceea am ţinut să nor cantităţi de metal cît mai ştiinţa lor este mult mai înal­
talc a întreprinderii se ex­ loros produs pe care indus­ Steatitul, de pildă: el nu se nele instalaţii ale uzinei de duselor şi procedăm în con­ notăm cîteva din ele, con­ mari peste plan. De la începu­ tă 1 — ne-au răspuns interlo­
portă ? tria noastră ¡judeţeană îl ex­ găseşte în masă compactă, ci preparare de la Zlaşti. Cu secinţă. întreţinem în bună crete, în aceste rînduri. tul anului, circa 650 tone de cutorii